Sunteți pe pagina 1din 12

BUNEA MARIA

AMG IIC

NURSING IN CARDIOLOGIE

1. CORONAROGRAFIE
Circulatia coronariana este circulatia singelui in vasele de singe ale muschiului
cardiac - miocardul. Vasele care aduc singele bogat in oxigen la miocard sunt
cunoscute drept artere coronare. Vasele care inlatura sangele dezoxigenat de la
miocard sunt venele cardiace.
Definitie: Coronarografia este o tehnica de diagnosticare folosita in cardiologie pentru
vizualizarea, de o maniera extrem de precisa, a arterelor coronare care iriga
inima

Scop:  Depistarea eventualelor anomalii de circulatie sanguina la acest nivel


datorate unor stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornare
 Dilatarea arterei  coronare afectata daca exista o stenoza sau
obstructie
Indicatii:  Suspiciunea unor boli a arterelor coronare: angina pectorala, infarct de
miocard sau ischemie miocardica.
 Corectarea simultana a leziunilor aflate pe arterele coronare.
 Inaintea interventiilor chirurgicale pe cord deschis
Pregatire  Sonde de explorare – catetere lungi si suple
a  Solutie injectabila de constrast pe baza de iod
materiale-  Comprese sterile
lor  Ace sterile
necesare:  Seringi sterile
 Cateter steril
 CD. pentru inregistrarea procedurii
Pregatire  Examenul se realizeaza intr-o sala de radiologie adaptata cu:
a  Un aparat de radioscopie ce emite raze X cu un sistem de
mediului vizualizare in timp real, fixat pe o curba mobila
 Masa mobila pe care se intinde pacientul si care se poate glisa
sub aparat
 Sistem de vizualizare si de inregistrare a examenului
 Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete
 Utilizarea unor substante cu actiune antibactericida
Pregatira  Pregatirea psihica:
pacientului:  Pacientul va fi informat despre necesitatea procedurii
 Se vor relata beneficiile si riscurile acestei proceduri
 Se obtine consimtamantul informat
BUNEA MARIA
AMG IIC

 Pregatirea fizica:
 Pacientul va fi epilat in zona inghinala si femurala
 Se va monta o perfuzie
 Pacientul nu are voie sa manance in dimineata examinarii
 Pacientul este condus in sala de radiologie unde se
efectueaza procedura
 Se aseaza pacientul dezbracat pe masa de examinare
 Este pusa in functiune o electrocardiograma de
supraveghere continua a EKG
 Se badijoneaza abdomenul si regiunea inghinala cu lichid
antiseptic
 Se acopera pacientul cu un camp steril
Pregatire  Va purta boneta, masca, se va spala pe maini, apoi le va dezinfecta, isi
a va lua halat si manusi sterile
asistentei  Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
medicale: prescrise
 Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
 Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
 Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Executia  Se efectueaza de catre medic
tehnicii  Se efectueaza o anestezie locala in regiunea inghinala dreapta
propriu- - mai rar in cea stanga sau in brat
zise - - pentru a introduce fara durere sonda utilizata la coronarografie (o sonda
etapele de de 2 mm in diametru)
executie:  Medicul va perfora artera din zona inghinala si va introduce un mic tub
prevazut cu un suport de fixare.
 Prin acest tub va fi introdusa sonda ce va urca prin aorta pana la inima, fara
ca pacientul sa simta ceva
 Medicul va injecta un produs de contrast (care face vasele vizibile la
radiografie) in arterele coronare stanga si dreapta
 Pacientului i se va cere sa inspire, sa tina aerul in piept si sa tuseasca
 Dupa ce examinarea arterelor coronariene s-a incheiat, sonda va fi introdusa
in ventricolul stang pentru a fi analizate miscarile miocardului
 Va trebui introdusa din nou substanta de contrast, care poate determina o
senzatie de caldura in corp.
Ingrijirea Pacientul va fi condus in sala de pregatire, unde va trebui sa mentina piciorul
pacientul intins in asteptarea medicului care va scoate tubul din artera
ui dupa Trebuie sa apese puternic cu mana la locul interventiei pentru a preveni
tehnica: formarea unui hematom
 Asteptarea dureaza 5-15 minute sau mai mult daca s-a administrat un
medicament care sa fluidifice sangele.
 Se va aplica un pansament, o compresa, eventual un saculet cu nisip
BUNEA MARIA
AMG IIC

 Pacientul trebuie sa ramana culcat in urmatoarele cateva ore fara sa plieze


piciorul si fara sa faca efort
 Daca tuseste sau stranuta trebuie sa apese cu mana pansamentul din zona
inghinala
 Asistenta va verifica regulat T.A .si P. si locul in care s-a efectuat punctia.
Aceste controale se vor efectua la intervale din ce in ce mai mari de timp
 Piciorul cu pansamentul trebuie sa stea nemiscat pana a doua zi dimineata.
 Daca la locul punctiei totul este in regula si pansamentul este scos, pacientul
se poate ridica si poate fi externat
Notarea  se noteaza procedura in registrul salii de angiografie si F.O a bolnavului
tehnicii in  se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat
foaia de  se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
observatii  toata procedura va fi inregistrata pe un CD/DVD care va ramane la
: pacient
Accidente Acestea sunt rare si deseori usoare si se datoreaza:
/  Punctiei arterei – infectii, hemoragii rare, formarea unui hematom, formarea
Incidente: unui anevrism arterial, chiar o fistula arterio-venoasa, ce necesita o reparatie
chirurgicala
 Injectiei cu produse iodate care sunt foarte variate,de la eritem cutanat la
anafilaxie, insuficienta renala.
 Extrem de rar coronarografia poate sa provoace o insuficienta cardiaca ,stop
cardiac sau un accident vascular cerebral.
 Uneori injectarea in ventricul, provoaca extrasistole, cateva palpitatii, acestea
ducand la trahicardie sau la o fibrilatie ventriculara.
 Complicatii usoare:greata,voma,tuse
Reorganiz  Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
area  Se pregatesc materialele folosite pentru sterilizare
locului de  Se face dezinfectia salii de interventii angiografice
munca:

2. ELECTROCARDIOGRAMA

EKG (elektrokardiographie) sau ECG (electrocardiograma) este o metodă neinvazită


de monitorizare și înregistrare a semnalelor electrice ale inimii.
Prin  EKG se înregistrarează activitatea electrică a fibrelor musculare ale inimii.
ECG reprezintă o investigaţie de bază pentru orice pacient care se adresează medicului
sau pentru screening-ul stării de sănătate şi oferă informaţii valoroase despre funcționarea
inimii.
Asistentul medical realizează înregistrarea, interpretarea fiind făcută de către medic.
Scop
Cu ajutorul EKG se pot diagnostica o serie de proprietăți și boli ale inimii. Este, în
prezent, parte esențială în evaluarea pacienților cu risc cardiovascular.
BUNEA MARIA
AMG IIC

EKG în 12 derivații
Cu toate că se numește EKG sau ECG în 12 derivații, se aplică numai 10 electrozi în
contact cu corpul. Prin cei 10 electrozi care culeg informațiile sunt obținute cele 12
derivații.
Mecanism
EKG este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de
suprafață.
Un electrod EKG este un dispozitiv atașat pe piele în anumite părți ale corpului în timpul
procedurii ; aceștia detectează impulsurile electrice produse de fiecare dată când inima
bate.
Fiecare electrod EKG plasat pe corp este atașat printr-un cablu la un dispozitiv EKG.
Electricitatea detectată de un electrod este transmisă către aparat, ce traduce rezultatele în
linii ondulate pe care mașina le înregistrează apoi pe hârtia specială.

Materiale necesare
 Aparat EKG
 Hartie pentru tiparit
 Comprese
 Gel
Pregatirea pacientului
Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In acest
scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i
indeparteze orice frica, neliniste  sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se efectuează de obicei în camere speciale, insă in cazul in care bolnavul nu este
transportabil aparatul va fi transportat in salon, iar inregistrarea se va efectua chiar la pat.
Este recomandat ca pacientul sa fie adus in camera de inregistrare EKG pe carucior,
deoarece nu e recomandat efortul fizic inainte de efectuare.   Bolnavul trebuie sa se
odihneasca 10- 15 min inainte de inregistrare.
Trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei de 20- 21 ºC.
Bolnavul va fi asezat comod in pozitia decubit dorsal.
Membrele inferioare sunt întinse uşor depărtate, pentru ca electrozii să nu se atingă între
ei;
Pregatirea echipamentului
 Se plasează aparatul în apropierea pacientului și se atașează la priză
 Dacă pacientul este cuplat deja la un monitor cardiac, se vor îndeparta electrozii
acestuia
 Se verifica hartia pentru printrat
Tehnica
 Se confirmă identitatea pacientului
 Se explică procedura și faptul că nu trebuie sa vorbeasca sau să se miște în timpul
investigației
 Se vor expune mâinile și picioarele pentru a atașa electrozii
BUNEA MARIA
AMG IIC

 Dacă anumite zone prezintă pilozitate crescută, aceasta va fi îndepartată prin


radere
 Pentru realizarea unui contact bun între tegument şi electrozi, aceştia se ung cu un
gel bun conducător de electricitate;
 Se aplică gel pe locurile de plasare a electrozilor (nu alcool, deoarece se pot
distruge electrozii)
 Se verifică electrozii să fie curați și se aplică pe extremitățile membrelor conform
indicațiilor și culorilor ajutătoare:
ELECTROZII DE PE MEMBRE
 Rosu –mâna dreaptă
 Galben –mâna stângă
 Negru –picior drept;
 Verde –picior stâng.
ELECTROZII PRECORDIALI
1. V1  –in spatiul 4 intercostal în dreapta sternului.
2. V2 –in spatiul intercostal 4 în stanga sternului.
3. V3  –  pe mijlocul liniei care uneste  V2 cu V4.
4. V4 – in spatiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a claviculei
5. V5 – la jumătatea distanței dintre V4 și V6
6. V6 – Spațiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a axilei, la nivel cu V4
De la dreapta pacientului spre stânga: roșu, galben, verde, maro, negru, violet

 Dacă electrozii sunt aplicați la o femeie, aceștia se vor plasa sub sâni
 Se deschide EKG-ul și se lasă cateva secunde să apară traseul
 Se verifică daca traseul inregistrat indică poziționarea corectă a electrozilor
 Se cere pacientului sa stea nemișcat și să nu vorbească
 Se printează rezultatul
 Se indepartează electrozii
 Se sterge pacientul de gel
 Se sterg electrozii cu o lavetă îmbibată în soluție dezinfectantă și se strânge
aparatul de EKG

3. ECHOGRAFIA CARDIACA – DOPPLER

Definitie: Ecografia cardiaca este o metoda moderna si eficienta de investigare,


neinvaziva, oricand repetitiva bazata pe folosirea ultrasunetelor care
ricoseaza de structurile interne si care produc astfel imagini in miscare
Scop:  Diagnosticul bolilor cardiace
 Diagnosticul tulburarilor de cinetica parietala si pentru masurarea
volumului de sange pompat la fiecare bataie a inimii
BUNEA MARIA
AMG IIC

 Detectarea tulburarilor cardiace structurale(defecte ale valvelor


,anomalii congenitale si cresterea in dimensiuni ale peretilor sau cavitatilor
inimii )
 Diagnosticarea revarsatului pericardic (acumularea de lichid intre cele
doua straturi ale sacului ce inveleste inima )si a pericarditei
constrictive(formarea de tesut cicatricial la nivelul intregului pericard)
 Vizualizarea directiei si vitezei fluxului de sange sanguin in cavitatile
inimii si in vase
 Exista doua metode de echografie doppler cardiaca:
●Transtoracica (TT)
●Transesofagiana (TE)
Indicatii:  Insuficienta cardiaca
 Stenoze (îngustari) sau insuficiente ale valvelor (lipsa închiderii)
 Boli cardiace congenitale
 Infarctul miocardic,
 Angina pectorala si alte forme de cardiopatie ischemica
 Miocardite,
 Pericardite
 Endocardite
 Traumatisme cardiace etc,
Pregatirea  Electrocardiograful
materialelo  CD / Caseta video
r necesare:  Gel incolor (pe baza de glicerina)
 Aleza
 Musama
 Alcool sanitar
 Tampoane vata
 Buletin tipizat pentru echografia cardiaca
 Pix de culoare albastru
 Registru de ecografii
 Ser sau glucoza 5 ml,
 Seringi de 5 ml de unica folosinta
 Substante anestezice (pentru echografia TE)
 Branula
 Veioza
Pregatirea  Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete
mediului  Utilizarea unor substante cu actiune antibactericida
 Se realizeaza semiobscuritate in cabinetul de echografie
Pregatirea  Pregatirea psihica:
pacientului:  Se informaza si se explica pacientului necesitatea procedurii
 Se obtine consimtamantul informat
● Pregatirea fizica:
BUNEA MARIA
AMG IIC

 Nu necesita o pregatire prealabila cu exceptia echografiei cardiace


transesofagiene),care se face pe nemancate
 Se transporta bolnavul în sala de echografie
 Inainte de efectuarea echografiei, pacientul trebuie sa-si indeparteze
toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului
 Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului
 Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii in decubit dorsal
 Va fi rugat sa-si relaxeze musculatura
 Se indeparteaza de pe abdomen orice bijuterie care ar putea interfera cu
echografia.
Pregatirea  Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
asistentei  Sa verifice starea de functionare a echocardiografului
medicale:  Sa introduca datele personale ale pacientului, (nume
prenume,sex,varsta, sectia , nr. F.O) in memoria echocardiografului.
Executia  Medicul va acoperi zona de examinat cu un gel incolor (pe baza de
tehnicii glicerina), astfel incat, in timpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda
propriu- ecografului si pielea pacientului (ultrasunetele nu se propaga prin aer)
zise -  Plaseaza sonda pe pieptul pacientului,pentru examinarea cavitatilor
etapele de inimii, a orificiilor marilor vase, a peretilor ventriculari sau atriali, a
executie: pericardului (foita ce inveleste la exterior inima) a presiunii pulmonare.,
functionarii valvelor cardiace, evidentiand defectele septale congenitale sau
alte malformatii ale inimii sau marilor vase
 Imaginea este inregistrata pe o caseta video,pe un compact –disc sau pe
hartie
 Asistenta medicala completeaza buletinul de echografie, cu datele
relatate de medic in timpul examinarii
 In caz de defect septal atrial (DSA) la indicatia medicului,
Asistenta medicala:
● pregateste solutia de contrast (ser sau glucoza 5 ml)
prin barbotare dintr-o seringa in alta
● injecteaza rapid intravenos solutia barbotata
● medicul urmareste pe monitor efectul acestei
proceduri
● daca rezultatul obtinut nu este concludent se
recomanda echografie cardiaca transesofagiana
Îngrijirea  Se face toaleta locala a pielii
pacientului  Ajutam pacientul sa se imbrace
dupa
tehnica:
Notarea  Asistenta noteaza concluziile procedurii si recomandarile medicului
tehnicii in in foaia de observatie
foaia de  Se noteaza data si ora înregistrarii
BUNEA MARIA
AMG IIC

observatii:  Se noteaza numele celui care a efectuat tehnica


Accidente /  Este o metoda moderna si eficienta de investigare, neivaziva, lipsita
Incidente: de efecte secundare
Reorganiza  Se indeparteaza manusile
rea locului  Se spala mainile
de munca:  Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Observatii:  Este o metoda rapida, examenul ecografic dureaza 10 – 30 de
minute, in functie de ceea ce se analizeaza si de conditiile
pacientului (vizualizarea este mai dificila la un pacient mai gras)
 Echografia cardiaca transesofagiana se efectueaza numai in
urmatoarele cazuri :
 cand echografia cardiaca transtoracica este greu de efectuat la
pacientii obezi(fereastra dificila)sau in cazul bolilor pulmonare
 pentru obtirea unor imagini mai clare
 pentru analiza corecta a aortei(AO) sau structurilor posterioare
(AS,VS)
 Pentru efectuarea echografiei cardiace transesofagiene sonda este
introdusa prin cavitatea bucala si avansata pana in
esofag,inregistrand semnale chiar din spatele inimii

4. PULSOXIMETRIA
Poate fi continuă sau intermitentă şi este o procedură simplă şi noninvazivă
de monitorizarea a saturaţiei în oxigen a sângelui arterial. Măsurarea
neinvazivă se va nota cu SpO2 iar cea invazivă cu SaO2.
Pulsoximetrul se poate pune pe deget sau pe lobul urechii. Rezultatele pot fi
afectate dacă există o slabă perfuzare vasculară a regiunii pe care se aşează
pulsoximetrul, cum este la pacienţii care prezintă modificări ale debitului
cardiac.
Mecanismul de măsurare se bazează pe lumina infraroşie transmisă prin
patul vascular şi care va fi măsurată de fotodetectorul instalat pe deget sau
lobul urechii.
Materiale necesare:
- pulsoximetru
- paduri alcoolizate, acetonă, dacă este nevoie

Implementare:
-se explică procedura pacientului
-asistenta se va asigura că pacienta nu are unghii false sau ojă (se va
şterge oja)
-pulsoximetrul se poate aşeza şi perpendicular pe unghie dacă
aceasta este prea mare
BUNEA MARIA
AMG IIC

-se poziţionează mâna pacientului la nivelul inimii pentru a elimina


pulsaţiile venoase care pot altera rezultatul
-la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mână sau la picior,
cu un leucoplast
-se porneşte pulsoximetrul, se aşteaptă puţin şi se va urmări
măsurătoarea
-pulsoximetrul va afişa saturaţia în oxigen cât şi pulsul
-dacă se va măsura saturaţia montând pulsoximetrul pe lobul urechii,
se va masa întâi zona timp de 10-20 secunde cu un pad alcoolizat pentru a
îmbunătăţii circulaţia. Se va lăsa să măsoare timp de 3 minute până se va
stabiliza, sau se va măsura de mai multe ori, masând de fiecare dată zona
înainte de a aşeza pulsoximetrul
-după măsurătoare, se îndepărtează pulsoximetrul şi se va şterge cu
grijă cu un pad alcoolizat

Consideraţii speciale:
*dacă rata pulsului arătat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a
pacientului, se poate considera incorectă şi valoarea saturaţiei şi se va
repeta măsurătoarea
*hipotermia, hipotensiunea, vasoconstricţia, mişcarea excesivă a
pacientului în timpul măsurătorii, lumina excesivă, pot afecta
corectitudinea măsurării saturaţiei. De asemenea mai pot afecta acuratetea
rezultatului: nivelul crescut de bilirubină care poate da rezultate fals
scăzute, statutul de fumător
*dacă circulaţia la nivelul extremităţilor nu permite folosirea
pulsoximetrului, acesta poate fi pus la rădăcina nasului
*pulsoximetrul nu se va pune pe aceeaşi mână pe care este instalată
manşeta de tensiune a unui pacient monitorizat deoarece poate afecta
rezultatele
*nivelul normal al saturaţiei pe care trebuie să-l afişeze
pulsoximetrul este între 95%-100% pentru un adult şi 93%-100% pentru un
nou- născut la termen sănătos

5. Punctia arteriala

Sângele arterial se obţine prin puncţia percutanată a arterei brahiale, radiale sau femurale.
O dată recoltat, sângele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sângelui arterial.
Înaintea efectuării puncţiei radiale, se efectuează testul Allen.
Testul Allen:
BUNEA MARIA
AMG IIC

este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul mâinii. Întâi se palpează pulsul la
arterele radială şi ulnară, prin compresiunea profundă la nivelul feţei anterioare a
antebraţului.
pacientul este rugat să îşi strângă pumnul, apoi se comprimă ferm ambele artere între
cele două police;
în continuare, pacientul va fi rugat să deschidă pumnul şi se va observa că palma este
palidă (în tot acest timp se menţine compresia pe artere);
se va decomprima artera ulnară (se menţine compresia pe artera radială);dacă artera
ulnară este patentă i se va observa colorarea normală a palmei în 3-5 secunde.
se va decomprima artera radială (se menţine compresia pe artera ulnară); dacă artera
radială este patentă, fluxul sangvin va înroşi palma în câteva secunde.
Prin acest procedeu, menţinerea palorii după decomprimarea uneia dintre artere indică
ocluzia la nivelul acesteia.
Materiale necesare:
 seringă de 2ml sau 5ml
 fiolă de heparină
 mănuşi
 paduri alcoolizate
 comprese tifon
 pungă gheaţă (buiotă)
 etichete
 formular cerere analize
 bandaj adeziv

Pregătirea materialelor:
 se heparinizează seringa (se deschide fiola de heparină şi se trage până când se umple
seringa , apoi se va goli încet toată seringa, permiţând heparinei să “spele” toată suprafaţa
sa). Heparinizarea seringii previne coagularea sângelui în seringă. Totodată, excesul de
heparină în seringă poate altera valorile pH-ului şi PaO2 sangvin.

Recoltarea:
 confirmarea identităţii pacientului (pentru a se evita confuzia şi a nu se lua analize
altui pacient)
BUNEA MARIA
AMG IIC

 se comunică pacientului procedura şi va fi informat în ce constă, pentru a-i reduce


anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa
 se spală mâinile şi se pun mănuşile
 se aşează un prosop rulat sub încheietura mâinii pacientului pentru susţinerea acesteia
 se localizează artera şi se palpează pulsul
 se desinfectează locul puncţiei
 se aşteaptă să se usuce locul dezinfectat
 se palpează artera cu indexul şi degetul mijlociu al unei mâini în timp ce seringa este
ţinută în cealaltă mână deasupra locului ales pentru puncţie
 pentru puncţia arterei radiale, acul se orientează în unghi de 30-45 grade
 dacă se puncţionează artera brahiala se va orienta în unghi de 60 grade
 se puncţionează pielea şi peretele arterial printr-o singură mişcare
 seringa se va umple automat cu sânge
 după recoltare se presează ferm cu comprese până când se opreşte sângerarea (cel
puţin 5 min). Dacă pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburări de
coagulare se va menţine compresia 10-15 min. Se va evita să se ceară pacientului să
menţină compresia singur la locul puncţionării. Dacă nu reuşeşte să aplice compresie
fermă, se va forma un hematom dureros.
 se va verifica seringa să nu aibe bule de aer (dacă are, se vor scoate cu grijă)
 se va ataşa la proba de sânge cererea de analize completată corect şi va fi trimisă la
laborator într-un recipient cu gheaţă
 se va ataşa un bandaj adeziv după oprirea sângerării
 se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburări
de circulaţie ca: paloare, durere, toropeală, furnicături, hematom, sângerare la locul
puncţionării.

Consideraţii speciale:
 dacă pacientul primeşte oxigen se va aştepta cel puţin 15 minute de când începe să-l
primească până la recoltare
BUNEA MARIA
AMG IIC

 nu se va întrerupe administrarea de oxigen în timpul recoltării decât dacă se indică


acest lucru în mod special. Dacă nu se opreşte administrarea de oxigen, se va specifica pe
formularul de analize cantitatea şi tipul de oxigenoterapie pe care îl primeşte pacientul
 dacă pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica şi acest lucru pe formularul
de cerere analize
 dacă pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va aştepta 20 min până la recoltare
 pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: temperatura
pacientului, cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar dacă pacientul este ventilat se
vor specifica în plus: fracţiunea de oxigen inspirat, frecvenţa ventilatorie
 nu se vor face mai mult de 2 încercări de puncţionare în acelaşi loc, deoarece se pot
produce lezări ale arterei şi ale nervului radial

Complicaţii:
 atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabilă pacientului
 perforarea arterei traversând cu acul şi celălalt perete (se va retrage puţin acul până
când sângele apare în seringă)
 apariţia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic şi se va încerca din
nou)