Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMG IIC
NURSING IN CARDIOLOGIE
1. CORONAROGRAFIE
Circulatia coronariana este circulatia singelui in vasele de singe ale muschiului
cardiac - miocardul. Vasele care aduc singele bogat in oxigen la miocard sunt
cunoscute drept artere coronare. Vasele care inlatura sangele dezoxigenat de la
miocard sunt venele cardiace.
Definitie: Coronarografia este o tehnica de diagnosticare folosita in cardiologie pentru
vizualizarea, de o maniera extrem de precisa, a arterelor coronare care iriga
inima
Pregatirea fizica:
Pacientul va fi epilat in zona inghinala si femurala
Se va monta o perfuzie
Pacientul nu are voie sa manance in dimineata examinarii
Pacientul este condus in sala de radiologie unde se
efectueaza procedura
Se aseaza pacientul dezbracat pe masa de examinare
Este pusa in functiune o electrocardiograma de
supraveghere continua a EKG
Se badijoneaza abdomenul si regiunea inghinala cu lichid
antiseptic
Se acopera pacientul cu un camp steril
Pregatire Va purta boneta, masca, se va spala pe maini, apoi le va dezinfecta, isi
a va lua halat si manusi sterile
asistentei Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
medicale: prescrise
Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Executia Se efectueaza de catre medic
tehnicii Se efectueaza o anestezie locala in regiunea inghinala dreapta
propriu- - mai rar in cea stanga sau in brat
zise - - pentru a introduce fara durere sonda utilizata la coronarografie (o sonda
etapele de de 2 mm in diametru)
executie: Medicul va perfora artera din zona inghinala si va introduce un mic tub
prevazut cu un suport de fixare.
Prin acest tub va fi introdusa sonda ce va urca prin aorta pana la inima, fara
ca pacientul sa simta ceva
Medicul va injecta un produs de contrast (care face vasele vizibile la
radiografie) in arterele coronare stanga si dreapta
Pacientului i se va cere sa inspire, sa tina aerul in piept si sa tuseasca
Dupa ce examinarea arterelor coronariene s-a incheiat, sonda va fi introdusa
in ventricolul stang pentru a fi analizate miscarile miocardului
Va trebui introdusa din nou substanta de contrast, care poate determina o
senzatie de caldura in corp.
Ingrijirea Pacientul va fi condus in sala de pregatire, unde va trebui sa mentina piciorul
pacientul intins in asteptarea medicului care va scoate tubul din artera
ui dupa Trebuie sa apese puternic cu mana la locul interventiei pentru a preveni
tehnica: formarea unui hematom
Asteptarea dureaza 5-15 minute sau mai mult daca s-a administrat un
medicament care sa fluidifice sangele.
Se va aplica un pansament, o compresa, eventual un saculet cu nisip
BUNEA MARIA
AMG IIC
2. ELECTROCARDIOGRAMA
EKG în 12 derivații
Cu toate că se numește EKG sau ECG în 12 derivații, se aplică numai 10 electrozi în
contact cu corpul. Prin cei 10 electrozi care culeg informațiile sunt obținute cele 12
derivații.
Mecanism
EKG este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de
suprafață.
Un electrod EKG este un dispozitiv atașat pe piele în anumite părți ale corpului în timpul
procedurii ; aceștia detectează impulsurile electrice produse de fiecare dată când inima
bate.
Fiecare electrod EKG plasat pe corp este atașat printr-un cablu la un dispozitiv EKG.
Electricitatea detectată de un electrod este transmisă către aparat, ce traduce rezultatele în
linii ondulate pe care mașina le înregistrează apoi pe hârtia specială.
Materiale necesare
Aparat EKG
Hartie pentru tiparit
Comprese
Gel
Pregatirea pacientului
Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In acest
scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i
indeparteze orice frica, neliniste sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se efectuează de obicei în camere speciale, insă in cazul in care bolnavul nu este
transportabil aparatul va fi transportat in salon, iar inregistrarea se va efectua chiar la pat.
Este recomandat ca pacientul sa fie adus in camera de inregistrare EKG pe carucior,
deoarece nu e recomandat efortul fizic inainte de efectuare. Bolnavul trebuie sa se
odihneasca 10- 15 min inainte de inregistrare.
Trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei de 20- 21 ºC.
Bolnavul va fi asezat comod in pozitia decubit dorsal.
Membrele inferioare sunt întinse uşor depărtate, pentru ca electrozii să nu se atingă între
ei;
Pregatirea echipamentului
Se plasează aparatul în apropierea pacientului și se atașează la priză
Dacă pacientul este cuplat deja la un monitor cardiac, se vor îndeparta electrozii
acestuia
Se verifica hartia pentru printrat
Tehnica
Se confirmă identitatea pacientului
Se explică procedura și faptul că nu trebuie sa vorbeasca sau să se miște în timpul
investigației
Se vor expune mâinile și picioarele pentru a atașa electrozii
BUNEA MARIA
AMG IIC
Dacă electrozii sunt aplicați la o femeie, aceștia se vor plasa sub sâni
Se deschide EKG-ul și se lasă cateva secunde să apară traseul
Se verifică daca traseul inregistrat indică poziționarea corectă a electrozilor
Se cere pacientului sa stea nemișcat și să nu vorbească
Se printează rezultatul
Se indepartează electrozii
Se sterge pacientul de gel
Se sterg electrozii cu o lavetă îmbibată în soluție dezinfectantă și se strânge
aparatul de EKG
4. PULSOXIMETRIA
Poate fi continuă sau intermitentă şi este o procedură simplă şi noninvazivă
de monitorizarea a saturaţiei în oxigen a sângelui arterial. Măsurarea
neinvazivă se va nota cu SpO2 iar cea invazivă cu SaO2.
Pulsoximetrul se poate pune pe deget sau pe lobul urechii. Rezultatele pot fi
afectate dacă există o slabă perfuzare vasculară a regiunii pe care se aşează
pulsoximetrul, cum este la pacienţii care prezintă modificări ale debitului
cardiac.
Mecanismul de măsurare se bazează pe lumina infraroşie transmisă prin
patul vascular şi care va fi măsurată de fotodetectorul instalat pe deget sau
lobul urechii.
Materiale necesare:
- pulsoximetru
- paduri alcoolizate, acetonă, dacă este nevoie
Implementare:
-se explică procedura pacientului
-asistenta se va asigura că pacienta nu are unghii false sau ojă (se va
şterge oja)
-pulsoximetrul se poate aşeza şi perpendicular pe unghie dacă
aceasta este prea mare
BUNEA MARIA
AMG IIC
Consideraţii speciale:
*dacă rata pulsului arătat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a
pacientului, se poate considera incorectă şi valoarea saturaţiei şi se va
repeta măsurătoarea
*hipotermia, hipotensiunea, vasoconstricţia, mişcarea excesivă a
pacientului în timpul măsurătorii, lumina excesivă, pot afecta
corectitudinea măsurării saturaţiei. De asemenea mai pot afecta acuratetea
rezultatului: nivelul crescut de bilirubină care poate da rezultate fals
scăzute, statutul de fumător
*dacă circulaţia la nivelul extremităţilor nu permite folosirea
pulsoximetrului, acesta poate fi pus la rădăcina nasului
*pulsoximetrul nu se va pune pe aceeaşi mână pe care este instalată
manşeta de tensiune a unui pacient monitorizat deoarece poate afecta
rezultatele
*nivelul normal al saturaţiei pe care trebuie să-l afişeze
pulsoximetrul este între 95%-100% pentru un adult şi 93%-100% pentru un
nou- născut la termen sănătos
5. Punctia arteriala
Sângele arterial se obţine prin puncţia percutanată a arterei brahiale, radiale sau femurale.
O dată recoltat, sângele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sângelui arterial.
Înaintea efectuării puncţiei radiale, se efectuează testul Allen.
Testul Allen:
BUNEA MARIA
AMG IIC
este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul mâinii. Întâi se palpează pulsul la
arterele radială şi ulnară, prin compresiunea profundă la nivelul feţei anterioare a
antebraţului.
pacientul este rugat să îşi strângă pumnul, apoi se comprimă ferm ambele artere între
cele două police;
în continuare, pacientul va fi rugat să deschidă pumnul şi se va observa că palma este
palidă (în tot acest timp se menţine compresia pe artere);
se va decomprima artera ulnară (se menţine compresia pe artera radială);dacă artera
ulnară este patentă i se va observa colorarea normală a palmei în 3-5 secunde.
se va decomprima artera radială (se menţine compresia pe artera ulnară); dacă artera
radială este patentă, fluxul sangvin va înroşi palma în câteva secunde.
Prin acest procedeu, menţinerea palorii după decomprimarea uneia dintre artere indică
ocluzia la nivelul acesteia.
Materiale necesare:
seringă de 2ml sau 5ml
fiolă de heparină
mănuşi
paduri alcoolizate
comprese tifon
pungă gheaţă (buiotă)
etichete
formular cerere analize
bandaj adeziv
Pregătirea materialelor:
se heparinizează seringa (se deschide fiola de heparină şi se trage până când se umple
seringa , apoi se va goli încet toată seringa, permiţând heparinei să “spele” toată suprafaţa
sa). Heparinizarea seringii previne coagularea sângelui în seringă. Totodată, excesul de
heparină în seringă poate altera valorile pH-ului şi PaO2 sangvin.
Recoltarea:
confirmarea identităţii pacientului (pentru a se evita confuzia şi a nu se lua analize
altui pacient)
BUNEA MARIA
AMG IIC
Consideraţii speciale:
dacă pacientul primeşte oxigen se va aştepta cel puţin 15 minute de când începe să-l
primească până la recoltare
BUNEA MARIA
AMG IIC
Complicaţii:
atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabilă pacientului
perforarea arterei traversând cu acul şi celălalt perete (se va retrage puţin acul până
când sângele apare în seringă)
apariţia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic şi se va încerca din
nou)