Sunteți pe pagina 1din 19

PROGRAM CONSILIERE DEZVOLTARE PERSONALĂ

“Cine nu e capabil să-şi stăpânească emoţiile,


sau, spus la modul mai cuprinzător, trăirile, îl vor
stăpâni ele pe el”- Juliana Mallart

“ŞCOALA EMOŢIILOR”

1. Argument

După vârsta de 6 ani copiii petrec aproape jumătate din zi la şcoală, motiv
pentru care aceasta reprezintă locul unde se produce mare parte din dezvoltarea
lor emoţională, socială şi cognitivă.
Copilăria şi adolescenţa sunt ferestre de oportunitate pentru a forma
obiceiurile emoţionale esenţiale care ne vor domina întreaga existenţă.
Competenţa emoţională are un rol foarte important în adaptarea elevului
la mediu, susţine adaptarea la şcoală, atât direct cât şi indirect, prin contribuţia
sa la competenţa socială.
O componentă de bază a competenţei emoţionale este abilitatea unui
individ de a recunoaşte ceea ce simte. Recunoaşterea greşită a mesajului atrage
după sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale.Astfel, emoţiile sunt
“furnizoare” de informaţii atât pentru persoana care le trăieşte cât şi pentru cei
din jur, cu care interacţionează persoana respectivă.
Dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor este importantă din
următoarele motive:
- ajută la formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi;
- ajută elevii să se adapteze la mediul şcolar;
- previne apariţia problemelor emoţionale şi de comportament ;
2. Analiza de nevoi. Instrumente utilizate

Chestionarul Friedmann-maturizare emotională


Te invit să citeşti intrebările şi să răspunzi cu Da sau Nu. Adună punctele
aferente răspunsurilor date şi apoi imparte totalul la 25.
1. Mă descurajez destul de uşor şi am deseori stări şi crize ocazionale de
depresiune?
DA 11 NU 21
2. Îmi place să fiu “pus la punct” cu îmbrăcămintea şi mă bucur când reuşesc să
atrag atenţia (asupra mea) cu îmbrăcămintea şi manierele mele?
DA 7 NU 20
3. Sunt cu sânge rece şi stăpân pe mine în situaţii neprevăzute şi periculoase?
DA 26 NU 7
4. Sunt înclinat să fiu foarte iritabil sau dogmatic când, susţinându-mi o părere,
întâmpin o opoziţie puternică?
DA 12 NU 30
5. Solitudinea îmi este agreabilă, îmi place să fiu singur?
DA 40 NU 8
6. Spun adesea lucruri pe care apoi le regret?
DA 10 NU 20
7. Relaţiile cu familia mea sunt paşnice şi armonioase?
DA 31 NU 9
8. Mă simt adesea rănit de cuvintele şi acţiunile altora?
DA 11 NU 10
9. Sunt gata să admit că am greşit când îmi dau seama de aceasta?
DA 26 NU 26
10. Sunt înclinat să dau vina pe alţii pentru greşelile şi erorile mele?
DA 7 NU 25
11. Mă consider cel mai “realizat” dintre toate rudele mele?
DA 6 NU 29
12. Nutresc gândul că nu am avut noroc în viaţă?
DA 11 NU 26
13. Sunt înclinat să trăiesc peste mijloacele mele?
DA 13 NU 25
14. Am un accentuat simţ de inferioritate sau o lipsă de încredere în mine, pe
care încerc s-o ascund?
DA 7 NU 30
15. Sunt înclinat să plâng când asist la o piesă de teatru sau film emoţionant?
DA 5 NU 28
16. Micile supărări mă fac să-mi ies din fire?
DA 11 NU 25
17. Sunt înclinat să impresionez cu superioritatea mea pe ceilalţi oameni?
DA 7 NU 30
18. Sunt dominator, îmi place să mă impun celorlalţi?
DA 12 NU 30
19. În general caut să câştig simpatia celor din jurul meu?
DA 7 NU 24
20. Sunt furios când am necazuri sau neplăceri?
DA 5 NU 20
21. Sunt stăpânit de ură, cu o antipatie activă faţă de anumite persoane?
DA 7 NU 21
22. Devin plin de invidie şi gelozie când alţii au succes?
DA 11 NU 21
23. Sunt foarte atent faţă de asentimenetele altora?
DA 22 NU 7
24. Mă înfurii sau mă necăjesc adesea şi am certuri cu oamenii?
DA 10 NU 20
25. Am uneori (adesea) gânduri de sinucidere?
DA 5 NU 20
Interpretarea rezultatelor:
25 puncte – Perfect maturizat emoţional.
24-22 puncte – Maturitate emoţională normală.
21-20 puncte – Persoană sensibilă, profund umană, cu echilibru emoţional.
19-18 puncte – Maturitate emoţională redusă, situatie spre limită.
17-16 puncte – Tendinţă către imaturitate emoţională.
15-14 puncte – Uşoară imaturitate emoţională.
13-12 puncte – Persoană adolescentină sensibilă.
11-10 puncte – Copilăroasă sub aspect emoţional.
10 puncte – Infantilă în planul dezvoltării emoţionale (retard în ordinea
dezvoltării emoţionale corelată cu dezvoltarea mentală).

Ø Scala de maturitate emoţională Friedmann


3. Metode de lucru propuse
Ø exerciţiul
Ø explicaţia
Ø jocul de rol
Ø conversaţia
Ø brainstorming-ul
Ø descoperirea
Ø observaţia
Ø dezbaterea în grupuri/ perechi

4. Design program de consiliere


Ø Dezvoltarea competențelor emoționale

5. Structură modul
Ø material informativ referitor la tematica modulului
O emoţie este o stare afectivă pe care o experimentăm, o reacţie
subiectivă faţă de mediu care este insoţită de schimbări organice (fiziologice si
endocrine) ale unei origini innăscute, influenţată de experienţă.
Emoţia este o trăire a unei persoane faţă de un eveniment important pentru
aceasta şi apare ca urmare a modului în care este interpretat acel eveniment.
Abilităţile emoţionale înseamnă a înţelege, a exprima şi a regla emoţiile.
Emoţia este combinaţia mai multor modificări survenite la următoarele
nivele:
 subiectiv - trăirea emoţiei diferit de la o persoană la alta;
 cognitiv – tipul emoţiei resimţite (fericire, teamă, furie, indignare, etc.)
este dată de modul în care gândim despre situaţie. Felul în care interpretăm un
eveniment determină ceea ce simţim (frică sau furie, bucurie sau tristeţe, etc.);
 biologic / fiziologic – schimbări apărute în durata, ritmul şi amplitudinea
respiraţiei, modificări în tabloul EEG, în tensiunea musculară, în compoziţia
chimică a sângelui, precum şi la nivelul secreţiei salivare. Intensitatea trăirilor
emoţionale pe care le trăim este dată de prezenţa acestor modificări;
 comportamental
0 - mişcări grosiere ale corpului – pot fi îndreptate sau nu spre un scop
precis;
1 - expresiile emoţionale – manifestări comportamentale ca gestul, mimica,
expresia facială, tonul vocii, intensitatea vocii, coloritul epidermic, etc.;
Emoţiile sunt trăiri subiective ce rezultă din acordul sau discrepanţa
dintre trebuinţele sau expectanţele unei persoane sau realitate. Ele sunt traări
interne caracterizate prin: reacţii fiziologice, gânduri specifice şi expresii
comportamentale. Nivelul fiziologic determină intensitatea trăirii emoţionale, în
timp ce nivelul cognitiv determină tipul şi calitatea emotiei.
Emoţiile indică stări interne personale, motivaţii, dorinţe, nevoi . Fiecare
individ experimentează o emoţie intr-un mod particular, in funcţie de
experienţele lor anterioare, de invăţătură, caracter şi situaţia specifică.
Emoţiile sunt impulsuri ce te determină să acţionezi, planuri imediate de
abordare a vieţii, planuri pe care le avem înnăscute.Emoţiile au o funcţie de
adaptare a organismului nostru faţă de tot ceea ce ne inconjoară. Este o stare
care vine asupra noastră deodată şi brusc, sub forma unor crize mai mult sau mai
puţin violente şi mai mult sau mai puţin trecătoare.
Există şase emoţii de bază, universale: mânia, dezgustul, tristeţea,
bucuria, teama şi surpriza.
Înţelegerea emoţiilor constituie cheia dezvoltării competenţelor
emoţionale. Ea presupune identificarea cauzei şi a consecinţelor exprimării unei
emoţii, fiind strâns legată de recunoaşterea şi exprimarea acestora. O dată
recunoscut, mesajul afectiv trebuie interpretat în mod corect. Înţelegerea
emoţiilor presupune:
· evaluarea iniţială a mesajului emoţional transmis de celălalt ;
· interpretarea adecvată;
· înţelegerea mesajului prin intermediul constrângerilor impuse de regulile
contextului social.

Ø concepte cheie/bază care vor constitui baza activităților realizate


- emoţie
- competenţe emoţionale
- comportament nonverbal

Ø exemple de aplicații care vor fi utilizate :


„ Cum apar emoţiile?”
„ Identifică emoţia!”
„ Tălpiţa mea sunt eu!”
„ Limbajul emoţiilor”
„ Roata emoţiilor ”
„Modul în care mă simt”
„ Termometrul emoţiilor”(partea I)
„ Termometrul emoţiilor” ”(partea a II a)

Ø structura aplicațiilor:
- denumire activitate
- obiective
- descriere mod de implementare
- metodologia de lucru
- observații pentru consilier

Activitatea „ Cum apar emoţiile?”

Obiectiv:
- identificarea cauzelor emoţiilor;

Descriere mod de implementare

1. Comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în cadrul căruia vor


identifica diferite emoţii şi cauzele acestora. Realizaţi pe tablă un tabel
asemănător cu cel din fişa de lucru.
2. Prezentaţi elevilor diverse situaţii cum ar fi: „Prietenul tău cel mai bun
a spus cuvinte urâte despre tine într-un grup de persoane cunoscute”, „Ai
primit cadoul pe care ţi-l doreai de mult”, „Ai trecut cu bine un examen foarte
important pentru tine” etc. Scrieţi situaţia în coloana corespunzătoare a tabelului
şi cereţi elevilor să numească emoţiile pe care le-ar trăi în situaţia respectivă.
Dacă elevilor le este greu să denumească emoţiile, utilizaţi tabelul din fişa de
lucru. Notaţi emoţiile corespunzătoare fiecărei situaţii în coloana aferentă din
fişa de lucru.
3. Rugaţi elevii să spună ce gânduri le trec prin minte, ce reacţii au la
nivel biologic (de exemplu, transpiratul mâinilor, tremurul vocii etc.) şi cum se
comportă efectiv în fiecare dintre situaţii. Notaţi aceste aspecte în coloanele
corespunzătoare din tabel.
4. Împărţiţi elevilor fişele de lucru şi daţi-le ca sarcină să completeze
coloanele pentru alte două situaţii – una pozitivă şi una negativă. Acordaţi ajutor
pe parcursul activităţii. Acordaţi opt minute pentru această activitate.
5 Analizaţi împreună cu elevii relaţia dintre gânduri şi emoţii

Metode : conversaţia, exerciţiul, brainstorming-ul, explicaţia ;


Materiale-fişa de lucru
Observaţii pentru consilier
Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
- să analizeze relaţia dintre gânduri şi emoţiile trăite într-o anumită situaţie;
- să identifice componentele unei emoţii: gânduri, trăire afectivă, reacţii
biologice, comportamente.
Este posibil ca, în situaţii similare, oamenii să simtă emoţii diferite?
Care este relaţia dintre emoţii şi gânduri?
Cum putem modifica emoţiile pe care le simţim?
Fişa de lucru

SITUAŢII EMOŢII REACŢII COMPORTAMENTE


BIOLOGICE

EXEMPLE DE EMOŢII
NEGATIVE POZIŢIVE

SUPĂRARE MULŢUMIRE
TRISTEŢE BUCURIE
VINOVĂŢIE SATISFACŢIE
DEZGUST PLĂCERE
REGRET ÎNCÂNTARE
FRICĂ VESELIE
ÎNGRIJORARE FERICIRE
FURIE RELAXARE
NEMULŢUMIRE ÎMPLINIRE

Activitatea „ Identifică emoţia!”


Obiectiv:
- identificarea şi exprimarea propriilor emoţii;

Descriere mod de implementare


1. Prezentaţi elevilor imaginile cu cele 6 emoţii de bază. Cereţi elevilor să
vă spună ce exprimă fiecare dintre feţele prezentate în tabel şi chiar să mimeze
aceste emoţii.
2. Împărţiţi elevilor fişa de lucru şi discutaţi modul de completare a fişei.
Acordaţi-le 10 minute pentru completarea acesteia. După completarea fişei,
cereţi mai multor elevi să spună care au fost emoţiile identificate. Discutaţi
diferenţele care apar în identificarea emoţiilor sau în reprezentarea lor grafică.
3. Analizaţi împreună cu elevii importanţa identificării şi a exprimării
emoţiilor. Discutaţi câteva diferenţe individuale în exprimarea emoţiilor şi
consecinţele acestora. Oferiţi exemple concrete.
Metode : conversaţia, exerciţiul, dezbaterea, explicaţia ;
Materiale-fişa de lucru;

Observaţii pentru consilier


Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
- să identifice emoţiile relaţionate cu un anumit eveniment sau situaţie;
- să exprime emoţii prin: desen, grimasă etc.;
- să înţeleagă rolul comunicării emoţiilor.
De ce este important să identificăm propriile emoţii şi să le exprimăm?
De ce credeţi că este dificil pentru unele persoane să îşi identifice şi să îşi
exprime propriile emoţii?
De ce credeţi că apar diferenţe în emoţiile trăite de voi în cazul aceluiaşi
eveniment?

Fişa de lucru
Identifică emoţia!
Identifică emoţia care apare în fiecare situaţie şi desenează o faţă umană
care să exprime acea emoţie.
EXEMPLU
Cum te-ai simţi dacă:
ai primi un cadou?

Cum te-ai simţi dacă:


1. câinele tău ar fugi de acasă?

2. ai primi o notă bună la fizică?


3. ai avea un secret şi nu ai putea să-l spui?

4. mama ta ar vorbi la telefon şi tu ai vrea


să-i spui ceva?

5. ai auzi zgomote ciudate la miezul nopţii?

6. prietenul tău s-ar muta în


alt oraş?

Activitatea „ Tălpiţa mea sunt eu!”


Obiective:
- să- si dezvolte sensibilitatea;
- să-si exprime identitatea;
- să-si exteriorizeze emotiile, prin intermediul muzicii si culorii;
Descriere mod de implementare
Elevii vor merge prin sala de sport, in ritm muzical (lent), dupa indicaţii:
pe vârfuri, pe călcaie, pe partea interioară (exterioara) a labei piciorului, pe toata
talpa si, de fiecare dată, vor fi intrebaţi ce au simţit tălpitele lor si ce aminitiri le-
au stârnit aceste senzaţii.
Se vor opri şi fiecare copil isi va desena conturul tălpii, apoi fiecare copil
va colora sau desena pe tălpiţă ceva care să arate sentimentele pe care le-a trăit,
in timpul dansului.
Fiecare şcolar isi va aşeza tălpita pe un drum al tălpişelor (singura lângă
alte tălpiţe), având posibilitatea să reaşeze tălpişa, dacă crede că primul loc nu a
fost cel potrivit.
Metode:exerciţiul, reflectarea, conversaţia;
Materiale-fişa de lucru,coli de desen, culori cerate, combina muzicală, CD.

Observaţii pentru consilier


Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Cine doreşte să arate care e tălpiţa lui?
Care este cauza pentru care a aşezat acolo tălpiţa (poate se afla singura, mai
aproape sau mai departe de alte tălpiţe, in aceeaşi direcţie cu celelate tălpite sau
nu….)?
Ce i-a plăcut la tălpiţa lângă care se află tălpiîa lui/ care este motivul pentru care
şi-a mutat tălpiţa acolo?
Ce reprezintă tălpiţa lui: desenul sau culorile/alte simboluri aflate pe tălpiţă?

Fişa de lucru

VESEL TRIST MIRAT ENERVAT

Activitatea „ Limbajul emoţiilor”

Obiective:
- să comunice emotiile, fara cuvinte;
- să interpreteze emotiile ;
- să dezvolte empatia;
Descriere mod de implementare
Excerciţiu – un joc in cuplu: toţi copiii de pe un rând se gândesc la o
intâmplare fericită, iar colegii lor de bancă lă urmaresc comportamentul
nonverbal. După aceea se gândesc la o intămplare tristă, iar colegii lor ii privesc
cu atenţie. A treia oară, aceştia mimează intâmplarea vesela/tristă, iar colegii
incearcă să o recunoască.
Se inversează rolurile.
Exerciţiu – joc in cuplu: Elevii se aşează spate in spate (lipiti) şi se ţin de
mâini. Unul se gândeşte la o
intâmplare fericită şi o povesteşte (fără cuvinte), pronuntând nişte numere, până
la 10. Apoi va“povesti” (tot prin numărare) o intâmplare tristă şi, in final, va
exprima una din cele doua variante(veselă/tristă). Colegul incearcă să
recunoască ultima varianta interpretată, apoi rolurile se schimbă.
Metode:exerciţiul, jocul de rol, conversaţia, explicaţia;
Materiale: fişa de lucru
Observaţii pentru consilier
Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Câţi copii au recunoscut emoţiile, câţi nu au descifrat emotiile trăite de colegul
de banca? Care sunt indiciile după care s-au ghidat?
Câţi nu au recunoscut emoţiile traite de coleg şi ce explicatie există?
Câţi copii au recunoscut sentimentele trăite de coleg (din al doilea exercitiu)? Ce
alte indicii, in afară vocii, au folosit (ritmul respiraîiei, pauzele,
strânsoarea/transpiraţia palmelor….)?
Aţi descoperit ceva nou despre voi/despre ceilalţi? Ce anume?

Activitatea „ Roata emoţiilor ”

Obiective:
- să recunoască emoţiile şi să le asocieze diferitelor contexte ;
- să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale: expresia facială şi
postura;
Descriere mod de implementare
1. Prezentaţi elevilor activitatea, rugându-i să ridice mâna dacă s-au simţit
vreodată fericiţi, dezamăgiţi, îngrijoraţi, trişti etc. Explicaţi elevilor că aceste
emoţii sunt normale şi că toţi oamenii le trăiesc.
2. Arătaţi elevilor “Roata emoţiilor”, explicându-le modul în care o vor
utiliza în joc. Un elev va veni şi va învârti roata. Roata se învârte iar acul ataşat
se va opri la o emoţie. Elevul respectiv va încerca să ofere un exemplu de
situaţie din viaţa lui în care a trăit emoţia respectivă şi ce a însemnat acel
moment pentru el.
3. Notaţi pe tablă situaţiile exemplificate de fiecare elev şi emoţiile
asociate lor. Solicitaţi grupului de elevi să menţioneze pentru fiecare situaţie
exemplificată de colegii lor, cum s-ar simţi ei dacă s-ar afla sau ar trăi acea
situaţie şi ce ar însemna acea situaţie pentru fiecare.
4. Daţi ca exemplu o anumită emoţie (de ex. frica) şi solicitaţi elevii să
dea exemple de situaţii în care au trăit emoţia respectivă. De exemplu, se va
alege ca punct de discuţii emoţia de tristeţe. Elevii sunt rugaţi să dea exemple de
contexte în care au trăit emoţia respectivă. Se listează răspunsurile şi se
analizează.
Concluzie- Aceeaşi emoţie este trăită de oameni diferiţi în contexte
diferite.
5. Se oferă ca punct de plecare o situaţie. Se solicită copiilor să se dea un
exemplu de activitate preferată (de exemplu lectura). Pe rând, fiecare elev va
trebui să spună emoţia pe care o trăieşte când face activitatea luată ca exemplu.
Se vor lista toate emoţiile menţionate de elevi pentru activitatea de lectură.
Concluzie- Acelaşi context facilitează trăirea de emoţii diferite de
către persoane diferite.
6. Se ia ca punct de plecare o anumită emoţie (de ex. tristeţea). Elevii sunt
solicitaţi să spună fiecare ce fac atunci când sunt trişti. Se listează răspunsurile
pe o foaie.
Concluzie - Aceeaşi emoţie este exprimată diferit de către oameni
diferiţi.
· Unele exemple date de colegii voştri sunt similare cu cele trăite de voi ?
· Există emoţii ce care nu le-aţi trăit niciodată ?
· Ce aţi învăţat despre emoţiile voastre şi ale celorlalţi? · Identificaţi o situaţie
similară în care aţi avut emoţii diferite?

Metode : conversaţia, exerciţiul, explicaţia ;


Materiale-fişa de lucru

Observaţii pentru consilier


Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Toate emoţiile noastre sunt fireşti.
Oameni diferiţi, trăiesc aceeaşi emoţie în contexte diferite
Acelaşi context facilitează trăirea de emoţii diferite, de către persoane diferite

Activitatea „Modul în care mă simt”

Obiective:
- să identifice cauza emoţiilor ;
- să numească consecinţele emoţiilor într-o situaţie ;
Descriere mod de implementare
Introduceţi activitatea discutând cu elevii despre ce cred ei privitor la
modul în care se simt oamenii în anumite situaţii.
Discuţia poate să pornească de la un exemplu concret - dacă am trăi într-o
ţară unde nu ninge niciodată, vestea că va ninge ar putea să ne producă bucurie
deoarece adesea avem prea puţine ocazii de a ne da cu sania sau cu patinele.
Dacă suntem dintr-o tară în care ninge foarte des, vestea unei ninsori apropiate
ne-ar întrista deoarece suntem plictisiţi de zăpadă. Pornind de la acest exemplu,
accentuaţi ideea că modul în care gândim despre lucruri influenţează modul în
care ne simţim.
Fiecare elev primeşte o fişă de lucru cu mai multe scenarii. Pentru fiecare
scenariu, elevii vor nota gândurile şi emoţiile asociate lor.
La final, fiecare elev este invitat să discute cu un coleg pereche, lucrurile
pe care le-a notat pe fişă. După ce se discută în pereche, discuţiile de desfăşoară
cu toată clasa pe baza întrebărilor de conţinut.
Metode : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, brainstorming-ul;
Materiale-fişa de lucru
Observaţii pentru consilier
Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Acelaşi context facilitează trăirea de emoţii diferite de către persoane diferite.
Dacă contextul ar determina modul în care ne simţim, ar însemna ca în aceeaşi
situaţie toţi oamenii să simtă acelaşi lucru.
Modul în care ne simţim depinde de modul în care noi interpretăm situaţiile cu
care ne confruntăm .
Fişă de lucru
Modul în care mă simt
Instrucţiuni: Citeşte fiecare scenariu. Pentru fiecare încearcă să
identifici ce crezi tu despre această situaţie. După ce ai identificat gândurile,
notează în spaţiul liber, modul în care te-ai simţit.
1.Te joci cu mingea în curtea şcolii. Unul dintre elevii mai mari vine către
tine şi îţi spune că nu ai voie să te joci.
Te gândeşti:............................................................................................
Te simţi:.................................................................................................

2.Tatăl tău a încălcat legea şi va merge la închisoare. Colegii de la şcoală


au aflat acest lucru şi te tachinează legat de acest subiect
Te gândeşti:.......................................................................................
Te simţi:..............................................................................................

3.Eşti în pauza mare. Vrei să joci baschet dar sunt prea mulţi copii afară
care se joacă.
Te gândeşti:..........................................................................................
Te simţi:..............................................................................................

4. Două dintre prietenele/prietenii tăi stau împreună într-un colţ al clasei.


Ei/ele se uită la tine şi încep să chicotească şi să şuşotească
Te gândeşti: .....................................................................................
Te simţi: .....................................................................................

5. Aseară te-ai tuns. Îţi place foarte mult. Colegii de clasă te tachinează şi
îţi spun cât de rău îţi stă.
Te gândeşti: .....................................................................................
Te simţi: ...........................................................................................
Activitatea „ Termometrul emoţiilor”
Obiective:
- să se dezbată: avantaje vs dezavantaje privind diferenţele individuale;
- să analizeze propriile trăiri;
- să se reflecteze la modalitati de pozitivare a propriilor emotii ;
Descriere mod de implementare
Exerciţiul de spargere a gheţii: elevii vor ţine ochii inchişi şi vor juca un joc,
dupa instrucţiuni, fără să intrebe nimic:
-vor indoi o coală şi vor rupe coltul din dreapta, sus;
-vor plia din nou coala şi vor rupe iar colţul din dreapta, sus;
-vor repeta operaţia;
-vor executa pentru ultima oară acelaşi lucru;
-vor deschide ochii şi vor despături coala;
-vor observa ca metodele obţinute nu sunt la fel, deşi copiii au primit aceleaşi
explicaţii;
Observaţii pentru consilier
Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Care credeti ca este explicatia faptului ca ati obtinut modele diferite? (fiecare are
modul lui de a
intelege lucrurile, fiecare persoană este unică).
Este bine/rău să fim diferiţi? (discuţii pro şi contra).

Exerciţiu – joc “Termometrul emoţiilor”


Descriere mod de implementare
Cititi propoziţiile din a doua rubrică a tabelului, apoi fixaţi “termometrul
emoţiilor” , la ultima
rubrică din tabel (pe o scara de la 1 la 5, cu plus/minus) – semnificaţii:
0 indică o stare neutră: nici vesel, nici trist
(-1) arată că eşti puţin trist……….iar (-5) arată ca eşti foarte trist.
(+1)arată ca esti puţin bucuros…...iar (+5) arată ca eşti foarte bucuros

Nr. EVENIMENT INTENSITATEA EMOŢIILOR


Crt pozitive(+) sau negative (-)
1 Astazi avem ora de consiliere
scolara.
2 Am luat o nota mica
3 Sunt pedepsit(a).
4 Mama e plecata
5 Mi s-a spart mingea
6 Tata nu e acasa
7 Particip la un concurs
8 Astept rezultatul la un test.
9 Ma intalnesc cu cineva.
10 Am luat bataie.

Metode : brainstorming-ul, exercitii-joc, conversatia, descoperirea, explicatia,


demonstratia;
Materiale: coala de hartie A4, fişe de lucru ;

Observaţii pentru consilier


Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Vor avea loc discuţii cu elevii, pe marginea completării termometrului
emoţiilor (explicatii date de elevi, pentru trăirea emoţiei).
Concluzii: emoţiile reflectă modul in care interpretăm lucrurile. Depinde de noi
să le evaluăm corect,
astfel emoţiile pot fi foarte greu de suportat şi pot duce la imbolnăvirea minţii
şi / a corpului.
Sarcina de lucru : punctaţi evenimentele din tabel in graficul de mai jos, ţinând
cont de intensitatea termometrului emoţiilor. Veţi obţine un grafic al emoţiilor.
Observaţi care emoţii predomina: pozitive sau negative?

Activitatea „ Termometrul emoţiilor”

Obiective:
- să constientizeze faptul de a fi diferit prin modul de a intelege, a simti, a
evalua;
- să depisteze emotiile negative;
- să reevalueze gândurile disfunctionale;
- să işi formeze o strategie de a gândi pozitiv;
Descriere mod de implementare
Spargerea gheţii –jocul “Oglinda” –unde mimează diferite emoţii: bucurie,
teamă, nemulţumire etc.
Completarea fişei: “Cum te simţi in general?”
Elevii vor nota câte grade are propriul termometru al emoţiilor, pentru
fiecare din enunţurile scrise in tabel (Nota: 0 grade inseamnă nici o emoţie; 5
grade inseamnă emoţii potrivit de mari: 10 grade inseamnă emoţii foarte
puternice):
a) la şcoală
b) acasă
c) cu prietenii
d) citeşti o carte
e) te uiţi la TV
f) te joci pe calculator

Metode : conversatia, reflecţia, jocul.


Materiale: fişe de lucru

Observaţii pentru consilier


Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
Citirea rezolvării temei, concluzii
Discuţii pe tema : “Ce pot face eu/ceilalţi, atunci când eu mă simt….?”

Când mă simt… Atunci mă Pentru a mă simţi Ceilalîi ar putea


comport… să…..
bine, EU aş putea
să…

Trist
Singur
Plictisit
Nervos
Supărat pe cineva
Nemulţumit
Neliniştit
Neîncrezător