CUPRINS:

INTRODUCERE...........................................................................................................2
1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE.......................................4
1.2. Mecanismul uscării.............................................................................................5
1.2.1. Îndepărtarea apei din produse...................................................................5
1.3. Metode de uscare...............................................................................................6
1.4. Clasificarea materialelor umede din industria alimentară..................................7
1.4.1. Modul de legare a apei...............................................................................7
1.5. Statica uscării.....................................................................................................7
1.6. Cinetica operației de uscare...............................................................................7
1.7. Factorii care influiențează uscarea.....................................................................8
1.8. Uscătoare utilizate în industria alimentară.........................................................9
1.8.1. Clasificarea uscătoarelor............................................................................9
1.8.2. Tipuri constructive de uscătoare..............................................................10
2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A USCATORULUI CU PULVERIZARE...........14
4. PROTECȚIA MUNCII.............................................................................................15
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a Document t. Дата Litera Coala Coli
Efectuat Mardari
Изм Лист № докум. Подпис

Cuprins
Controlat Cristina
Dodon Лист
1 Листов
. ь
Adelina
UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. 152
 INTRODUCERE

Materialele naturale, semifabricatele şi o serie de produse conţin, în proporţii variabile,

umiditate provenită din contactul cu apa lichidă sau cu vaporii de apă din aer; uneori umiditatea o
formează apa reacţiilor chimice sau apa de constituţie structurală.
Pentru necesităţi de transport, depozitare, conservare sau cerinţe de utilizare în procesele
tehnologice se impune, de cele mai multe ori, reducerea sau îndepărtarea practic totală a umidităţii.
Dacă conţinutul de apă a materialului este prea mare se recomandă ca îndepărtarea să se facă mai
întîi prin operaţiile de decantare, centrifugare sau filtrare, iar în final să se facă uscarea.
Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub acţiunea
energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are la bază transferul
simultan de impuls, căldură şi masă.
Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în care produsul
cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul de a absorbi vaporii de apă
îndepărtaţi din produse.

Pentru Republica Moldova o însemnătate deosebită o are organizarea prelucrării materiei prime
autohtone în produse alimentare. Procesele tehnologice din acest domeniu în marea majoritate necesită
tratări termice ale produselor, ceea ce ca regulă este însoţit de un consum mare de energie. Atenţie
deosebită în acest context se acordă proceselor şi instalaţiilor de uscare ca unele din cele mai mari
consumatoare de energie din industria alimentară.
Instalaţiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale aportului de energie şi
sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul de energie a acestora şi asigură o
calitate înaltă a produsului finit. Aceste instalaţii sunt costisitoare şi nu întotdeauna este posibilă
procurarea lor de către antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodată întreţinerea lor necesită
personal de calificare înaltă şi reparaţia poate fi efectuată numai de către specialiştii întreprinderilor
producătoare. Toate acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifică investiţiile.
La moment un şir de întreprinderi activează utilizând instalaţii de uscare învechite procurate din
spaţiul postsovietic sau de construcţie proprie. Aceste instalaţii sunt într-o măsură oarecare
automatizate, accentul fiind pus pe mecanizarea operaţiilor mecanice cum ar fi încărcarea, descărcarea,
transportarea materiei prime prin camera de uscare etc.

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a Document t. Дата Litera Coala Coli
Efectuat Mardari
Изм Лист № докум. Подпис
Controlat
.
Cristina
Dodon ь Introducere Лист
2 Листов
18
Adelina
UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. 152
 Însă dirijarea şi înregistrarea parametrilor procesului tehnologic rămânând a fi realizaţi manual.
Însă aceşti factori şi influenţează calitatea produsului finit şi consumul de energie.
Automatizarea instalaţiilor existente de uscare a produselor agroalimentare poate fi realizată în
baza sistemelor de automatizare de import existente sau în urma elaborărilor autohtone a acestora.
Sistemele de automatizare de import sunt costisitoare şi în majoritatea cazurilor nu pot fi supuse
reparaţiei.
În R. Moldova se recoltează cantităţi mari de fructe şi legume uşor alterabile care necesită
prelucrare rapidă şi condiţii specifice de păstrare. Una din metodele de prelucrare şi de uscare a acestora
este deshidratarea lor – uscarea.
Optimizarea proceselor de uscare a produselor agroalimentare este posibilă numai prin
aplicarea sistemelor de automatizare moderne. În urma implementării sistemului de automatizare a
proceuslui de uscare în instalaţiile existente vor apărea următoarele avantaje:
- obţinerea unui produs finit de o calitate înaltă, competitive pe piaţa europeană;
- reducerea consumului de energie graţie optimizării procesului;
- reducerea cheltuielilor, întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor de uscare;
- crearea noilor locuri de muncă în ţară la producerea sistemelor de automatizare.
Alte procedee particulare de uscare sunt:
– uscare cu radiaţii infraroşii;
– uscare cu microunde;
– uscare favorizată de ultrasunete;
– uscare azeotropă;
– uscare parţial osmotică.
Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt :
– uscare combinată cu blanşare – la fructe;
– uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii;
– uscare combinată cu încălzire – expandare;
– uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică;
– dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare;
– criodeshidratarea – liofilizare.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 3
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE
Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub acţiunea
energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are la bază transferul
simultan de impuls, căldură şi masă.
Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în care produsul
cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul de a absorbi vaporii de apă
îndepărtaţi din produse.
Îndepărtarea unei părţi a apei din produse se poate realiza prin intermediul mai multor operaţii, în
funcţie de starea lor fizică iniţială, conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1 Operaţii pentru îndepărtarea apei

Operaţia Starea fizică iniţială a materialului

Solidă Lichidă Gazoasă
Sedimentare
Mecanice Centrifugare
Filtrare
Presare
Utilizarea de materiale higroscopice
Fizico-chimice Absorbţie
Extracţie Adsorbţie
Răcire
Sublimare
Vaporizare
Termice Distilare

Rectificare

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a Document t. Дата Litera Coala Coli
Efectuat Mardari
Изм Лист № докум. Подпис
Controlat
.
Cristina
Dodon ь Bazele teoretice ale Лист
4 Листов
18
Adelina
procesului de UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. uscare 152
1.2. MECANISMUL USCĂRII

1.2.1. ÎNDEPĂRTAREA APEI DIN PRODUSE

Îndepărtarea apei din produse se realizează prin evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului şi
apoi difuzia acesteia în mediul înconjurător.
Evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului. Produsele cu un oarecare conţinut de umiditate
se încălzesc, pentru ca presiunea de vapori a apei să depăşească presiunea de vapori a stratului de aer
care înconjoară produsul. În condiţia existenţei acestei diferenţe de presiune, pe seama legii difuziei, apa
din stratul superficial al produsului care s-a transformat în vapori, trece în aer. Pentru a face mereu
posibilă deplasarea vaporilor de apă, dinspre produs înspre mediul înconjurător, este necesar să se
îndepărteze încontinuu vaporii acumulaţi în stratul de aer care înconjoară produsul, care se realizează
când uscarea se face sub vid.
Difuzia apei în mediul înconjurător. În cazul în care, la suprafaţa produsului se aduce un curent
de aer a cărui presiune de vapori este mică, se creează o diferenţă de presiuni care va permite apei din
stratul exterior al produsului să difuzeze în aer. Aerul, încărcat cu umiditate, este încontinuu vehiculat,
creând astfel condiţii pentru o permanentă difuziune a apei dinspre produs înspre aerul înconjurător. Pe
măsură ce stratul periferic a pierdut apa, concentraţia în apă a straturilor interioare ale produsului
depăşeşte concentraţia în apă a acestui strat periferic. Ţinând seama de legile difuziei, apa din interiorul
produsului se va deplasa spre exterior până se va ajunge la un echilibru, care va fi stabilit în funcţie de
caracteristicile aerului, din camera unde urmează a se depozita produsul uscat.

1.3. METODE DE USCARE

a. După modelul transmiterii căldurii către produse, uscarea se realizează: prin conducţie, prin
convecţie şi prin radiaţie.
- prin conducţie, cînd produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului, care trebuie
încălzită mereu la temperaturi mari. În acest caz, produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-
se;
- prin convecţie în aer cald sau gaze de adere, produse1e fiind aşezate pe rastele, cărucioarele
mobile, tăvi, etc., circulînd fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu
temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, permiţând razelor să pătrundă în produs;
- prin radiaţie cînd produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici
(corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). În acest caz, produsele se
usucă, în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 5
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 b. După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza fie la presiunea atmosferică, fie în vid
(prin uscare la temperatura mediului înconjurător, fie că produsul este îngheţat, apa îndepărtându-se
prin sublimare).

1.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR UMEDE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ.

1.4.1. MODUL DE LEGARE A APEI

Tabelul 1.3. - Modul de legare a apei în materialele umede

Modul de legare Mecanizmul de legare (reţinere a umidităţii)
Reprezintă apă compoziţională, puternic legată ionic (energia de
Apa legată chimic legătură 10-4-10-5kj/kmol); se elimină numai la temperaturi înalte
de obicei nu prin uscare
Apa legată fizico-chimic:
- adsorbtiv Prin interacţiunea intermoleculară a apei cu materialul.
Apa reţinută prin forţe moleculare (van der Waals), chimice,
adsorbţia este spontană, exotermă, însoţită uneori de absorbţie,
urmată de fenomene osmotice cu efect termic nul.
- osmotic Provoacă umflarea materialului, fără apariţia vreunui effect termic
- structural Apa aflată în interiorul celulelor, pentru materialele cu structură
celulară.
Observaţie: apa legată osmotic şi structural este de cîteva ori mai multă decît apa legată
Adsorbitiv
Apa reţinută mecanic: Apa reţinută în interiorul şi pe suprafaţa porilor şi a capilarilor,
datorită contactului direct sau prin adsorbţia şi condensarea
vaprilor de apă din aerul umed; este reţinută prin forţe de adeziune
peste filmul de molecule legate adsorbitiv sau prin forţe asociate
tensiunii superficiale, în cazul materialelor granulare.
- apa legată molecular Apă reţinută numai în punctele de contact al granulelor.
- apa legată funicular Cantităţi mai mari de apă care se reunesc formînd punţi şi inele de
lichid.
- apa legată de saturaţie Apa reţinută cînd lichidul umple complet toţi porii, predominînd
faza lichidă.

1.5. STATICA USCĂRII

Statica uscării stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali care participă la uscare
(materialul şi agentul de uscare) şi se determină prin ecuaţiile bilanţului de materiale şi a bilanţului
termic. Cînd se efectuează uscarea prin antrenare, mediul de încălzire venind în contact cu suprafaţa
materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate şi apoi se elimină din uscator. Determinrea
cantităţii de umiditate îndepărtată a cantităţii de material uscat rezultat în urma uscării, a consumului de
aer şi de căldură se face întocmind bilanţul de materiale şi bilanţul termic.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 6
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 Bilanţul de materiale. În timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut uscat, precum
şi greutatea aerului uscat care constituie purtătorul de căldură şi umezeală rămîn constante, dacă nu sînt
pierderi. Cantitatea de umezeală intrată în uscător, în cazul unui regim staţionar de uscare, trebuie să fie
egală cu cantitatea de umezeală rămasă în material după uscare şi cantitate a de umezeală antrenată de
aer în uscător:
G1U 1 G 2U 2
şi sînt cantităţile de umiditate din material înainte şi după uscare;
100 100
în care: G1 şi G2 - reprezintă materialul la intrarea şi ieşirea din uscător, în kg/h;

U1 şi U2 - umiditatea iniţială şi finală a materialului, în %;

Dacă se notaeză cu:
L - cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător, în kg/h;
x1 şi x2 - conţinutul de umiditate al aerului la intrare şi ieşire din uscător, în kg/kg aer umed;
În absenţa pierderilor, cantitatea totală de umiditate rămîne constantă şi deci trebuie să aibă loc
G G
egalitatea: U 1 1  Lx1  U 2 2  Lx 2 (1.1)
100 100
Cantitatea de umiditate ce se elimină din uscător se poate determina după ecuaţia:
U U
U  G1 1  G 2 2 (1.2)
100 100
Comparînd ecuaţiile (1.1) şi (1.2) rezultă:
U = L ( x2 – x1),
de unde consumul total de aer necesar uscării va fie egal cu:
U
L , [kg/h].
x 2  x1
Consumul specific de aer, adcă consumul de aer raportat la 1 kg umiditate îndepărtată din
L 1
material în uscător este: l  .
U x 2  x1
Deoarece, conţinutul de umiditate a aerului la trecerea prin bateria de radiatoare nu se schimbă, atunci
1
x1 = x0 , de unde: l (kg aer/kg umiditate).
x2  x0

1.6. CINETICA OPERAŢIEI DE USCARE

Cinetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul uscării şi
numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului, dimensiunile lui, condiţiile
hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).
Viteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. Se defineşte ca fiind
cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp. Sub formă
diferenţială, viteza de uscare poate fi exprimată prin relaţia:

dW
U 
A  dt

Coal
Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze viteza de uscarea
Proiect de an la OUIA 7
Mod Coa Nr Semn Data
în .
funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale
Дата
ale produsului supus uscării, de condiţiile de realizare a8
la Document at
operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De aceea pentru determinarea vitezei de
uscare se recurge la datele experimentale obţinute în condiţii de laborator şi transpuse la condiţiile
industriale.

1.7. FACTORII CARE INFLUIENŢIAZĂ USCAREA

Factorii de care depinde uscarea şi, deci viteza de uscare se pot grupa în trei categorii:
-factori referitori la materialul supus uscării;
-factori referitori la agentul de uscare;
-factori referitori la operaţia de uscare.
Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanţi sînt:
-parametrii agentului de uscare: temperatură, viteză şi umiditate relativă;
-natura agentului de uscare;
-caracterul şi condiţiile de contact între material şi agentul de uscare.
Cu cît temperatura şi viteza agentului de uscare sînt mai mari şi cu cît umiditatea relativă este mai
mică, cu atît viteza de uscare este mai mare. În cazul în care condiţiile de contactare a particulelor de
materiale cu agentul de uscare sînt foarte bune, viteza de uscare creşte în comparaţie cu viteza de uscare
în strat fix.
Dintre factorii referitori la operaţia de uscare mai importanţi sînt:
-uniformitatea uscării;
-tipul de uscător;
Uniformitatea uscării are o importanţa mare, atît datorită calităţii materialului uscat cît și duratei
procesului de uscare.
Multitudinea factorilor care influenţeaza viteza de uscare determină recurgerea la date
experimentale pentru calculul și construcţia uscătoarelor.

1. 8. USCĂTOARE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1. 8. 1. CLASIFICAREA USCĂTOARELOR

Uscătoarele se clasifică în funcţie de presiunea de lucru (uscătoare la presiune atmosferică sau

sub depresiune), de caracterul funcţionării (cu funcţionare discontinuă sau continuă), de tipul de aport de
căldură (uscătoare convective, conductive, prin radiaţie, dielectrice etc.) sau de tipul constructiv (tip
cameră, tip tunel, tip tambur, tip bandă, tip coloană, pneumatice, prin pulverizare, prin fluidizare,etc).

O clasificare complexă cuprinzînd criteriile amintite este prezentată în schemele din tabelul 1.4
prelucrate după Strumillo, care ia în considerare şi forma de prezentare a materialului supus uscării şi
este sugestivă pentru alegerea uscătoarelor.

Un criteriu adecvat de prezentare a uscătoarelor este cel referitor la tipul constructiv şi la

Coal
a
condiţiile de lucru. Proiect de an la OUIA 8
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 Tabelul 1.4. – Clasificarea uscătoarelor

Forma fizică a materialului umed Tipul uscătorului recomandat

Uscătoarele discontinue cu amestecător, cu valţuri, cu
Lichid
pulverizare în spumă
Uscătoare discontinue cu amestecător, tip bandă sau
Nămol
tambur sub depresiune, prin pulverizare
Uscătoare tip cameră sub depresiune, discontinue cu
amestecător, convective tip cameră, prin fluidizare, tip
Pastă bandă, prin pulverizare, prin transport pneumatic, tip bandă
sub depresiune, cu valţuri

Uscătoare tip cameră sub depresiune, tip coloană sub

Materiale dure
depresiune, prin contact, tip tambur cu încălzire indirectă
Uscătoare tip cameră sub depresiune, discontinue, cu
amestecător, convective tip cameră, în strat fuidizat, cu
Material granular
tambur cu încălzire directă şi indirectă, cu transport
pneumatic, tip coloană (prin cădere), tip tunel
Uscătoare cu cameră sub depresiune, convective tip cameră
Material fibros discontinue, în strat fluidizat, tip tambur cu încălzire
indirectă sau directă, prin transport pneumatic, tip bandă

1. 8. 2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE USCĂTOARE

Uscătoarele convective sunt printre cele mal răspândite încă, acestea putînd funcţiona în regim
discontinuu (în special uscătoarele tip cameră), continuizat (uscătoarele tip tunel) sau continuu
(uscătoarele tip bandă, tip tambur, tip coloană). Larg utilizate datorită eficienţei şi simplităţii
constructive, lucrând la presiuni apropiate de presiunea atmosferică, se pretează la o gamă foarte variată
de scheme de circulaţie pentru agentul de uscare şi pentru material, implicând adesea combinaţii foarte
complexe între variantele clasice de uscare convectivă, astfel încât să corespundă cât mai bine
exigenţelor uscării unui anumit produs. La uscătoarele convective, circulaţia reciprocă material-agent
de uscare poate fi în echicurent, în contracurent, în curent încrucişat sau în foarte diverse tipuri de
circulaţie în curent mixt.
Circulaţia în echicurent se recomandă materialeleor sensibile la temperaturi ridicate şi care sunt
puţin hidroscopice în stare uscată; în cazul acestui tip de circulaţie viteza scade de-a lungul uscătorului.
Circulaţia în contracurent asigură o repartiţie uniformă a potenţialului de uscare pe lungimea
uscătorului şi se recomandă cînd materialul nu este sensibil la temperaturi ridicate şi suportă un
gradient termic mare; durata de uscare în acest caz este mai mare decît la circulaţia în echicurent
datorită potenţialului mai mic de uscare.
Circulaţia în curent încrucişat realizează uscări rapide, dar se poate folosi numai pentru produsele
sensibile la temperaturi ridicate; permite obţinerea unei instalaţii mai compacte, dar

Coal
a
Proiect de an la OUIA 9
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 consumul de agent de uscare şi de energie termică se măreşte.
Dintre uscătoarele de tip cameră se prezintă în figura 1.1. uscătorul discontinuu pentru malţ.

Fig. 1.1. Uscătorul discontinuu

Müger tip cameră:

a – pentru malţ: 1- transportor elicoidal pentru malţ umed; 2- dozator-bandă pentru repartizarea malţului;
3- grătar (două semigratare rebatabile); 4- ax pentru rabaterea semigrătarelor; 5- pîlnie colectoare de malţ;
6- transportor cu raclete pentru malţ uscat; 7- calorifer; 8- ventilator; 9- canal collector de aer uzat;
10- coş de evacuare aer uzat; 11- canal de recirculare aer uzat;
b – reprezentarea în diagrama h – x a procesului de uscare: 0 – aer proaspăt; 1- aer amestec;
2- aer amestec încălzit; 3- aer uzat.

Dintre uscătoarele convective continue se prezintă uscătorul tunel figura 1.2. şi uscătorul tip
bandă figura 1.3.

Fig. 1.2. Uscătorul convectiv tip tunel:

1-tunel de uscare; 2 - cărucioare cu rastele; 3 - calorifer
exterior; 4 - ventilator; 5 - clapete de reglare.

Fig.1.3. Uscătorul convectiv cu benzi suprapuse:

1-carcasă; 2-benzi transportoare; 3-calorifere între firele
benzilor; 4-bandă de alirnentare; 5-bandâ de evacuare
produs uscat; 6-plăci înclinate pentru dirijarea
materialului; 7-dispozitiv de răvăşire a produsului pe
bandă; 8-dispozitiv de curăţire a benzii; 9-canale cu
clapetepentru admisia aerului; 10-coş de evacuare aer
uzat; 11-clapete pentru reglarea tirajului; 12-separatoare
de condensat

Coal
a
Proiect de an la OUIA 10
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
Uscătorul conductiv cu un tambur este prezentat în figura 1.4, iar uscătorul conductiv cu valţ (cu doi
tamburi) în figura 1.5. Productivitatea uscătorului - tambur conductiv, P, se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i a
(1.4.) în care, D este diametrul tamburului, în [m]; n - t u r a ţ i a tamburului, în [ r o t / h ] ; L - lungimea
tamburului, în [m]; δ - grosimea s t r a t u l u i iniţial supus u s c ă r i i , în [ m ] ; ρ -
densitateam a t e r i a l u l u i i n i ţ i a l . (P se exprimă în produsul i n i ţ i a l de l i c h i d ) .

Fig. 1.4. Uscător continuu conductiv (prin Fig. 1.5. Uscător continuu conductiv
contact) cu un tambur: (prin contact) cu doi tamburi:
1 - cuvă; 2 - tamburi; 3 - cuţite de
1 - tambur; 2 - stratul de material uscat;
răzuire; 4 - racord pentru evacuarea
3 - cuvă; 4 - dispozitiv de detaşare a materialului uscat şi intrarea agentului de
materialului uscat; 5 - limitator pentru uscare, 5 - racord pentru evacuare aer
grosimea stratului; 6 - agitator; uuzat
7 - racord de golire

În f i g u r i l e 1.6. şi 1. 7 . se p r e z i n t ă două u s c ă t o a r e sub d e p r e s i u n e , iar în f i g u r i l e 1.8.

şi 1.9. două uscătoare prin radiaţie.

Fig. 1.6. Uscător continuu sub

depresiune cu benzi
suprapuse:
1 - carcasă izolată termic,
2 - benzi transportoare;
3 - ecluză dozatoare la alimentare cu
material umed;
4 - bandă de alimentare cu material
umed;
5 - bandă de evacuare a materialului
uscat;

Coal
a
Proiect de an la OUIA 11
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 Fig. 1.7. Uscător continuu sub depresiune pentru lichide:
1 - bandă; 2 - tambur încălzit; 3 - tambur răcit; 4 - carcasă; 5 - bazin cu lichid;
6 - tambur pentru formarea peliculei; 7 - cuţit raclor; 8 - ecluză dozatoare la
evacuarea materialului uscat; 9, 10 - radianţi; 11 - racord de evacuare a
umidităţii evaporate şi realizarea depresiunii

Fig. 1.8. Uscător prin radiaţie cu radianţi metalici sau ceramici încălziţi la flacără deschisă:
1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare;
4 - hotă de evacuare

Fig. 1.9. Uscător prin radiaţie cu radiant încălzit cu gaze de ardere:

1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare; 4 - cameră de ardere; 5 preîncălzitor de aer;
6 - injector; 7 - ventilator

2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE AL USCATORULUI CU PULVERIZARE

Principiul de functionare al uscatorului prin pulverizare –numite si atomizoare-este uscarea rapida a
lichidelor (solutii suspensii,paste subtiri)rezultata din marirea ariei de contact cu agentul de uscare ,prinCoal
a
pulverizarea fina a lichidului. Proiect de an la OUIA 12
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
 Prin pulverizarea fina se intelege formarea unei cete de lichid construita din picaturi cu diametrul intre
2 si 200 μm. Daca din pulverizare rezulta picaturi mari,acesra nu au timp sufficient sa se usuce inainte
de a cadea la fundul camerei de uscare.

O instalatie de uscare prin pulveririzare este formata din :

a) O camera de uscare cilindrica,cu fundul conic ,prevazuta cu intrare si iesire pentru agentul de
uscare si avind la partea superioara sau in central ei dispozitivul de pulverizare ,iar pe fund
raclete pentru evacuarea produsului pulverizat uscat

b) Un aparat –ciclon sau filtru cu saci-pentru separarea produsului pulverizat antrenat de agentul de
uscare.

c) Un incalzitor pentru agentul de uscare (cuptor cind uscarea se face cu gaze de ardere ,sau
calorifer cu abur cind se foloseste aer cald)

Sunt folosite trei metode pentru pulverizarea lichidului:

1) Pulverizare prin centrifugare cu ajutorul discurilor(cu diameter intre 50 si 350 mm) care se rotesc
cu turatii mari (3000-50 000,de obicei 3600-12000rot/min) ,actionate prin turbine de aer,turbine cu
abur ,electromotor,transmisie cu curea. Pulverizarea cu discuri este recomandata pentru
suspensii,paste erozive si pentru paste mai consistente .

2) Pulverizarea prin duze in care lichidul este intodus sub presiune .Duzele au canale
elicoidale,diametrul orificiului variaza intre 0,3 si 4,0 mm.

3) Pulverizarea prin duze cu ajutorul aburului sau aerului comprimat,de tipul pistoalelelor de
pulverizare,este utilizat pentru uscatoarele de capacitate mica

Picaturile rezultate din pulverizarea cu discuri sint mai uniforme decit cele produse de duze.
In industria chimica este preferata pulverizarea cu discuri ,iar in industria alimentara si a sapunului este
raspindita pulverizarea cu duze.
Aplicatiile principale ale uscarii prin pulverizare se bazeaza pe cele doua caracteristici ;
-rapiditatea uscarii
-temperature scazuta a materialului in timpul uscarii .
Degradarea meterialelor termosensibile este proportional cu produsul dinbtre temperature si durata
incalzirii. Ambii acesti factori sint mici la uscarea prin pulverizare.
Temperatura materialului nu depaseste 60 C cind temperature aerului de uscare este de 140 C iar durata
este fractiuni de secunda. Dupa eliminarea umiditatii ,materialul uscat este mai putin sensibil la
caldura,de altfel ,cind este nevoie ,se introduce aer rece la partea inferioara a camerei de uscare ,pentru
racirea produsului usucat
Se usuca prin pulverizare in special material organice natural,sensibile la caldura : lapte ,oua,extracte
de glande,produse farmaceutice,sucuri de fructe.
Dezavantajele uscatoarelor prin pulverizare sunt consumurile relative mari de caldura si de energie
mecanica.

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a
Efectuat Document t. Дата Litera Coala Coli
Mardari
Изм Лист
Controlat
.
№ докум.
Cristina
Dodon
Подпис
ь
Principiul de Лист
13 Листов
18
NORME
AdelinaDE PROTECȚIE A MUNCII
functionare al
instalatiei UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. 152
 Condiţiile de muncă sînt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului
extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.
În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de producţie şi a
organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producţie la necesităţile sale, iar
mediul de producţie acţionează într-un mod sau altul asupra lucrătorilor.
De studierea factorilor de producţie ai mediului extern (condiţiilor meteorologice,
zgomotului, vibraţiei, poluării cu gaze, iluminării etc.), ce acţionează asupra sănătății omului, se
ocupă igiena de producţie; care, în corespundere cu STAS 12.0.003-74 al S.S.S.M. "Factori de
producţie periculoşi şi nocivi".
Acţiunea mediului de producţie asupra organismului omului este condiţionată defactori
fizici, chimici şi biologici.
Factorii fizici includ umiditate a relativă şi temperatura aerului ambiant, circulaţia și
presiunea barometrică a aerului, radiaţia radioactivă şi termică, zgomotul şi vibraţia etc.
Printre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare şi praf toxic,
mirosurile neplăcute, acizii şi alcaliile agresive.
Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.
Acţiunea factorilor enumeraţi asupra omului este condiţionată de caracterul activităţii de muncă,
alimentaţie, condiţiile de menaj.
Condiţiile meteorologice ale încăperilor de producţie includ temperatura, umiditatea relativă,
viteza de circulaţie şi presiunea aerului. Aceşti factori determină microclima încăperilor de producţie.
Asupra microclimei încăperii acţionează nu numai factorii atmosferici externi, dar şi surplusurile de
căldură şi umiditate, eliminate de utilajul ce funcţionează, de materialele încălzite, de lucrătorii ce
muncesc.
De condiţiile meteorologice depind într-o mare măsură starea sănătății şi capacitatea de muncă ale
omului. În condiţiile optime omul elimină acea cantitate de căldură, care e produsă de organismul lui.
Devierile mari ale parametrilor microclimei duc la schimbarea bruscă a balanţei termice a
organismului și dereglarea funcţiilor lui fiziologice: reglarea termică, metabolismul, activitatea
sistemelor cardiovascular şi nervos. Tulburarea reglării termice este însoţită de supraîncălzirea sau
suprarăcirea orgamsmului.

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a
Efectuat Document t. Дата Litera Coala Coli
Mardari
Pentru
Изм Лист asigurarea
№ докум. condițiilor
Подпис favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de tmperatură,
Controlat
.
Cristina
Dodon
Adelina
ь Norme de Лист
14 Листов
18
umiditate relativă și viteză de circulație a aerului în zona de muncă a încăperilor de producție.
protecție a muncii UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. 152
Temperatura aerului în încăpere trebuie să oscileze între 18-24 oC, umiditatea relativă să fie în limitele
de 60-40%, iar viteza de circulație a aerului 0,2-0,5m/s.
Indiferent de tipul și de funcționarea instalațiilor pe care lucrătorul le deservește, el trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe de securitate.
Lucrătorul trebuie să cunoască bine construcția instalației, tehnica ei de funcționare și să
efectuieze îngrijirea și reparația tehnică necesară. Înainte de pornirea instalației montate sau reparate
este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalație sau în mecanismele ei obiecte străine:
instrumente, buloane, piulițe, ș. a.
Instalația poate fi pornită doar în cazul convingerii funcționării normale. Se interzice pornirea și
oprirea instalației de către persoanele care nu au permisiunea să facă acest lucru. Înaintea pornirii
instalației, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toți cei ce o deservesc trebuie să fie atenți.
La început instalația lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce materia primă.
În timpul funcționării instalației se interzice curățarea, repararea sau reglarea nodurilor.
Instalația și locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de muncă nu
trebuie să se afle persoane străine.
Se interzice îmbrăcarea și dezbăcarea hainelor în apropierea instalației care funcționează, precum
și purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea poate fi prinsă de mecanismele în
mișcare, se recomandă purtarea combinizoanelor. Femeile trebuie să-și acopere capul cu un colțișor sau
o basma.
La fiecare instalație împreună cu instrucția de deservire trebuie să fie anexate și regulile tehnicii
de securitate.
Adresarea cu instalațiile electrice necesită de la personalul ce le deservește o atenție specială, de
aceea cunoașterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare care are lagătură cu electricitatea.
Trecînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri și contracția mușchilor. În timpul
contracției îndelungate a mușchilor se întrerupe respirația și poate avea loc stop cardiac. Cu cît
intensitatea curentului electric care trece prin copul omului este mai mare, cu atît mai mult crește riscul
pentru viața lui. Practica arată că intensitatea curentului mai mare de 0,5A este deja periculoasă pentru
sănătatea omului, iar curenul electric cu intensitatea de 1A și mai mult este mortală.
Nu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. Datele statistice
vorbesc despre faptul că peste 80% din situații excepționale survin la rețelele cu un voltaj mic. Normele
și regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în timpul lucrului cu tensiune de 40V.
Măsurile de protecție se împart în: generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate de avertizare,
îngrădire) și speciale (individuale).â

Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele de lemn Coal la
a
Proiect de an la OUIA 15
întrerupătoare și altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite cu u strat izolator fiabil.
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата
Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile inaccesibile, unde ele nu vin în contct
întîmplător cu omul (linia aeriană).
Toate capetele metalice, izolate de părțile conducătoare de curent electric în condiții obișnuite,
trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolației. Pentru aceasta țevele metalice sau
unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat în pămînt și cu ajutorul unei bare care face legătură cu pămîntul
se unesc între ele.
Persoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente individuale
conducătoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi provocate de curentul electric
sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de protecție: mănuși de cauciuc, caloși sau
cizmulițe de cauciuc, covorașe de caucuic, ochelari de protecție. Mînerele metelice ale mînerilor
instrumentelor de lucru (cleștilor, șurubelnițelor ș. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.
Este necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază:
1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub presiune.
2. Nu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.
3. Toate reparațiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după deconectarea lor.
4. Deconectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparație, trebuie de atîrnat un placat:
”Nu conectați”.
5. Nu se permite trecerea de îngrădire.
6. Nu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de ebrietate.
Dacă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie eleiberată de
contactul cu elementul concucător de curent electric; pentru aceasta este nscesar de deconectat
dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil, de întrerupt circuitul, folosind pentru
aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric. Cu toate acestea trebuie de luat în considerație
posibilitatea căderii victimii de la înălțime și să se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de
tăiat cablu cu un topor cu coadă de lemn uscată. Oricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenție.
Eliberînd victima de acțiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, în același timp
acordînd victimii primul ajutor (victimii i se descheie îmbrăcămintea strînsă pe corp, i se dă să miroase
amoniac, se face frecție și în caz de necesitate se face respirație artificială și masaj cardiac).

Coal
BIBLIOGRAFIE a
Proiect de an la OUIA 16
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата
 1. Băcăoanu A., Operații și utilaje în industria chimică și alimentară. – Editura Tehnică: Iași, 1997.
2. Iliescu L., Gheorghescu N., Șveț V., Procese și utilaje în industria alimentară. – Editura
Didactică și Pedagogică: București 1968.
3. Bibire L., Operații și aparate: industria alimentară. – Editura Tehnica: Info Chișinău, 2004.
4. Rășenescu L., Operații și utilaje în industria alimentară, Vol. II. – Editura Tehnică: București
1972.
5. Vavilin A., Protecția muncii la întreprinderile de alimentație publică. – Editura Lumina:
Chișinău, 1990.
6. Атаназевич В.И., Гришин М. А., Семенов Ю. Г., Справочник устоновки для сушки
пищевых продуктов. – Москва: Агропромиздат, 1989.
7. Стахеев И. В., Основы пройектирования процессов и аппаратов пищенвых производств.
Минск, 1975.
8. Bratu Em. A., Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică: Bucureşti, 1981.

Mo Coal Nr. Semna Data

Proiect de an la OUIA
d a Document
Efectuat Mardari t. Дата Litera Coala Coli
Изм Лист № докум. Подпис

Bibliografie
Controlat Cristina
Dodon Лист
17 Листов
18
. ь
Adelina
UTM FTMIA gr. TAP-
Aprobat. 152
Mo Coal Nr. Semna Data
Proiect de an la OUIA
d a
Efectuat Document t. Дата Litera Coala Coli
Mardari
Изм Лист № докум. Подпис Лист Листов
Controlat
.
Cristina
Dodon ь 1 1
Adelina
Specificaţie UTM FTMIA gr. TAP-
1
Aprobat. 152