Sunteți pe pagina 1din 6

MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII DOCUMENTELOR DE POLITICI

ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE: ABORDĂRI TEORETICE ȘI METODOLOGICE

DOI: 10.5281/zenodo.3519791 Doctor în științe pedagogice Veronica CLICHICI


CZU: 373.2 Institutul de Științe ale Educației

MANAGEMENT OF THE IMPLEMENTATION OF POLICY DOCUMENTS IN EARLY EDUCATION:


THEORETICAL AND METHODOLOGICAL APPROACHES

Summary. In the Republic of Moldova, the educational policies elaborated and applied during the last decade
express a rhythmicization of the changes and adjustments, which led to an evolution in the #ield of early education
linked to the international educational policies. The relevance of the documents of theoretical, methodological
and praxiological basis of the early education system implies a managerial process of implementation and mo-
nitoring. In this regard, human resources in the early education system are responsible for implementing and
monitoring the quality and ef#iciency of their national, regional / municipal and institutional.
Keywords: child, early education, educational policies, curriculum, learning and development standards,
teaching assurance technologies, teachers, managerial staff.

Rezumat: În Republica Moldova politicile educaționale elaborate și aplicate în decursul ultimului deceniu ex-
primă o ritmicizare a schimbărilor și a ajustărilor, fapt ce a condus la o evoluție în domeniu educației tim-
purii, racordat la politicile educaționale internaționale. Relevanța documentelor de fundamentare teoretică,
metodologică și praxiologică a sistemului educației timpurii implică un proces managerial de implementare
și monitorizare. În acest sens, resursele umane din cadrul sistemului educației timpurii sunt responsabile de
calitatea și e#iciența implementării și monitorizării lor la nivel național, raional / municipal și instituțional.
Cuvinte-cheie: copil, educație timpurie, politici educaționale, curriculum, standarde de învățare și dezvol-
tare, tehnologii de asigurare didactică, cadre didactice, cadre manageriale.

Educația constituie axa centrală a politicii unui Strategia de dezvoltare a educației pentru anii
stat, factorul de bază în transmiterea și crearea de 2014–2020 „Educația-2020” reprezintă principa-
noi valori culturale și general umane, de dezvol- lul document de politici în domeniul educației.
tare a capitalului uman, de formare a conștiinței Unul din obiectivele acestui document vizează
și identității naționale [2, p. 6]. Politica educației, „perfecționarea cadrului de politici privind edu-
după cum constată V. Pâslaru citând din lucrarea cația timpurie pentru toți copiii și a accesului
L’éducation et la formation De Landsheere V. - „de- echitabil la servicii de calitate la nivel național,
semnează un ansamblu de decizii și de strategii local, instituțional și familial” [15]. În această pe-
adoptate la nivel de stat / politic în vederea deter- rioadă, s-au reliefat anumite schimbări privind
minării direcțiilor principale de proiectare și de rede#inirea rolului educației timpurii în forma-
realizare a activităților de formare-dezvoltare a rea personalității individului; noile rezultate ale
personalității în cadrul unor instituții specializa- cercetătorilor privind educația timpurie la nivel
te, integrate / integrabile în sistem. național și internațional; rede#inirea rolului edu-
Realizarea sa presupune o anumită compa- cației în viața individului din perspectiva învățării
tibilitate necesară între opțiunile educaționale pe tot parcursul vieții; schimbările economice și
fundamentale – asimilate la nivel de #inalități pe- sociale din Republica Moldova, conceptualiza-
dagogice – și activitățile declanșate sau care ur- rea cadrului de referință al sistemului educației
mează să #ie declanșate – la nivelul unor acțiuni timpurii.
e#iciente în anumite condiții concrete de timp și Codul educației al Republicii Moldova stabilește
spațiu” [apud 10, p. 18]. nivelul educației timpurii în cadrul sistemului în-

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019 107


MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

vățământului general, ce are drept scop principal problemei racordării curriculumului la standarde
dezvoltarea multilaterală a copilului și pregătirea privind nivelul 0, conform Clasi!icarea Internațio-
pentru integrarea în activitatea școlară [4]. nală Standard a Educației, UNESCO, 2011 și Codul
Educația timpurie include două cicluri: edu- Educației. Astfel, elaborarea Curriculumului pen-
cația antepreșcolară, pentru copiii cu vârsta de la tru educație timpurie s-a încadrat în procesul de
0 – 3 ani, și învățământul preșcolar, pentru copiii dezvoltare a Curriculumului Național, #iind inițiat
de 3-6(7) ani. În conformitate cu structura învăță- de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
mântului, instituțiile de învățământ pentru copii de Republicii Moldova, în anul 2017.
vârstă preșcolară se clasi#ică după cum urmează: Necesitatea realizării unor schimbări de an-
a) instituție de educație antepreșcolară – creșă, vergură în domeniul educației timpurii a fost de-
centru comunitar de educație timpurie; terminată de mai muți factori [8, p. 1]:
b) instituție de învățământ preșcolar – grădi- ü provocările lumii contemporane – globaliza-
niță de copii, centru comunitar de educație rea, internaționalizarea, digitalizarea, teh-
timpurie. nologizarea etc.;
În esență, constatăm printr-un studiu analitic ü provocările contextului național - criza social-
național [16, p. 13], că aceste documente de po- politică, economică, demogra#ică, a valori-
litici conțin prevederile de bază pentru sectorul lor etc.;
educației timpurii, astfel încât acestea prevăd:
ü starea curriculumului actual [6] care a fun-
• asigurarea unei educații timpurii centrate pe
cționat mai mult de două cicluri curriculare.
copil și a tranziției de succes către școală;
• extinderea accesului la educație timpurie de Așadar, ca rezultat #iresc al acestor abordări
calitate, astfel încât să #ie asigurată sporirea științi#ico-sociale, răspuns la documentele o#icia-
ratei de includere în învățământul preșcolar; le, a apărut necesitatea reactualizării Curriculu-
• asigurarea educației parentale e#iciente în mului pentru educația timpurie, centrat pe com-
vederea îmbunătățirii practicilor de îngriji- petențele copilului [5] și Standarde de învățare și
re și educație a copiilor; dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
• promovarea și asigurarea educației incluzi- [12], din perspectiva Cadrului de referință al edu-
ve la nivel de sistem educațional, începând cației timpurii [2], elaborat pentru prima dată în
cu treapta învățământului preșcolar. Republica Moldova. Aceste acte normative (a se
În contextul politicilor educaționale din Repu- vedea !igura 1) au fost aprobate la sfârșitul anului
blica Moldova, dezvoltarea curriculară reprezintă 2018 de către Consiliul Național al Curriculumu-
o tendință de maxim interes, constituind mijlocul lui din cadrul Ministerului Educației, Culturii și
esențial și pentru asigurarea calității pe dimensi- Cercetării.
unea educației timpurii [1]. Pentru dezvoltarea politicilor curriculare în
În ceea ce privește reactualizarea unor docu- educație timpurie s-a ținut cont de următoarele
mente de politici educaționale se realizează la repere [apud 3, p. 14]:
anumite etape în legătură cu racordarea la nevoile ü raportarea la dinamica și la nevoile actuale,
societății. În acest sens, nevoia dezvoltării curri- dar mai ales, la !inalitățile sistemului de în-
culare în educația timpurie s-a evidențiat foarte vățământ general, în acest sens s-a căutat
puternic în ultimul deceniu, în Republica Moldo- răspuns la întrebarea ce competențe trebuie
va, începând cu promovarea conceptului de edu- să posede absolventul unei trepte de învăță-
cație timpurie (0-3 ani, educație antepreșcolară și mânt, dacă bazele dezvoltării personalității
3-7 ani, învățământ preșcolar), aprobat în Codul copilului se conturează încă din perioada
Educației. educației timpurii?
Ce presupune reforma curriculară în educația ü raportarea la acele tradiții ale sistemului de
timpurie? Un ansamblu de măsuri necesare pen- învățământ național care se dovedesc per-
tru promovarea accesului egal la educație tim- tinente din punctul de vedere al reformelor
purie de calitate pentru toți copiii, de#inirea con- în curs, altfel spus, ce este util să păstrăm, în
ceptualizării educației timpurii și soluționarea noile condiții?

108 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019


Veronica Clichici. Managementul implementării documentelor de politici în educația timpurie:
abordări teoretice și metodologice

ü raportarea la tendințele generale de evoluție mentelor de politici curriculare în educația tim-


și la standardele internaționale și naționale purie; organizarea formării resurselor umane
unanim acceptate în domeniul schimbărilor privind implementarea și monitorizarea acestor
educației timpurii. documente, organizarea implementării și moni-
Totodată, aceste documente curriculare de torizării propriu-zise a documentelor de politici
fundamentare teoretică, metodologică și praxio- curriculare.
logică a educației timpurii implică un proces ma- Dimensiunea pedagogică implică: formarea
nagerial de implementare și monitorizare în sis- continuă a cadrelor didactice și celor de condu-
temul de învățământ general. cere în vederea implementării și monitorizării
Opțional, în unele instituții de educație tim- documentelor de politici curriculare în educația
purie din Republica Moldova, Curriculum pentru timpurie, elaborarea sistemului de indicatori cu
educație timpurie a fost în proces de pilotare, privire la e$iciența implementării documentelor
începând cu luna ianuarie 2019, pentru grupele de politici curriculare în educația timpurie.
pregătitoare. Însă, implemetarea praxiologică a În cercetările științi$ice ale autorilor L. Pogolșa
acestui document reglator în procesul educațio- și V. Guțu, implementarea și monitorizarea docu-
nal intră în vigoare, odată cu începerea anului de mentelor de politici curriculare vizează un sistem
studiu 2019-2020. de condiții [11, p. 116], care în opinia noastră,
Pornind de la ideea complexității în perma- constituie veriga primordială a responsabiliză-
nentă schimbare a politicilor în învățământul rii la nivel de sistem de educație timpurie. Prima
național, procesul de dezvoltare a documentelor condiție – crearea cadrului motivațional pentru
curriculare în educația timpurie urmează să $ie toți participanții implicați în implementarea și
perceput ca unul necesar și important. Solicită monitorizarea documentelor de politici curricu-
nu doar o abordare pedagogică, ci și una manage- lare în educația timpurie:
rială. În acest scop, e$icientizarea procesului edu- § creșterea profesională a managerilor și a
cației timpurii din punct de vedere praxiologic cadrelor didactice / educatori;
vizează implementarea și monitorizarea acestor § participare la seminare și traininguri spe-
documente axate pe cele două dimensiuni adap- cial organizate;
tate în contextul cercetării [cf. 11, p. 115]:
§ obținerea gradelor didactice și manageriale;
Dimensiunea managerială implică: crearea
condițiilor motivaționale și organizaționale cu § creșterea statutului și posibilitatea de a
privire la implementarea și monitorizarea docu- obține funcția de formator local / național

Figura 1. Documente de politici curriculare în educația timpurie

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019 109


MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

etc. A doua condiție – organizarea procesului le manageriale și cele didactice / personalul din
de implementare a documentelor de politici sistemul educației timpurii în proiectarea, orga-
curriculare în educația timpurie la nivel nați- nizarea și realizarea activităților educaționale din
onal, raional / municipal și instituțional. perspectiva unei noi viziuni pedagogice asupra
Misiunea documentelor de politici curricula- copilului și educației, conform elementelor inte-
re în educația timpurie este de a orienta cadre- gratoare.
Tabelul 1. Principalele elemente integratoare în documentele de politici curriculare
în educația timpurie [cf. 2; 5; 15]
• Abordarea holistică / globală a copilului;
• Abordarea din perspectiva egalității de gen și a drepturilor omului;
Referințe conceptuale • Curriculumul centrat pe competențele copilului;
curriculare • Starea de bine a copilului;
• Abordarea integrată a domeniilor de activitate prin competențele
transversale ale educației timpurii;
• Corelarea domeniilor de dezvoltare cu domeniile de activitate;
• Bucuria și plăcerea de a învăța atât în limba maternă, cât și în cea stră-
ină;
• Parteneriatul socio-educațional (implicarea directă a familiei /
comunității / societății în procesul de creștere, îngrijire, educație),
crearea/asigurarea unui mediu educațional securizat, valori#icarea
formelor de organizare formale / nonformale /
informale;
• Resursele educaționale deschise și închise recomandate pentru fa-
cilitarea activităților interactive de învățare prin joc.
• Dezvoltarea #izică, a sănătății și igienei personale
Domenii de dezvoltare • Dezvoltarea personală, emoțională și socială
ale copilului • Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
• Dezvoltarea cognitivă
• Sănătate și motricitate: educație pentru sănătate
Domenii de activitate și educație !izică
ale copilului • Eu, familia și societatea: dezvoltare personală
și educație pentru societate
• Limbaj și comunicare: educație pentru limbaj și comunicare
• Științe și tehnologii: formarea reprezentărilor elementare matema-
tice, educație pentru mediu și educație digitală.
• Arte: educație plastică și educație muzicală.
Finalități și exemple • Competențe generale
de activități de învățare • Competențe speci#ice
ale copilului • Unități de competențe
• Exemple de activități de învățare
• Indicatorii din Standarde.

În instituția de educație timpurie, monitoriza- trol, abilități cognitive, psihomotorii și de


rea dezvoltării copiilor de vârstă antepreșcolară comunicare ale copiilor (competențe curri-
și preșcolară se realizează atât în cadrul activități- culare și indicatorii standard);
lor preconizate, cât și în timpul rutinelor, tranziți- ü desfășurarea activităților educative în baza
ilor și altor momente de regim, în conformitate cu cunoașterii diferențelor individuale, intere-
documentelor de politici curriculare. În procesul selor, cunoștințelor, capacităților, compor-
implementării manageriale ale actelor normative, tamentelor [11, p. 120];
activitatea cadrelor didactice va #i orientată spre: ü formarea autocontrolului copiilor pentru
ü adaptarea cunoștințelor și comportamen- activitatea de învățare și dezvoltarea intere-
telor psihosociale, emoționale, de autocon- sului și creativității prin joc [9, p. 196-170];

110 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019


Veronica Clichici. Managementul implementării documentelor de politici în educația timpurie:
abordări teoretice și metodologice

ü implicarea în activitățile de cooperare cu acestora, cadrele didactice vor efectua un demers


promotorii politicii educaționale și colabo- educațional e$icient, promovând zi de zi principi-
rarea reciprocă cu colegii – manageri, edu- ile educației timpurii.
catori, metodiști, cadre didactice de sprijin, Orice cadru didactic, ținând cont de documen-
mentori, personal de pro$il (medic, psiho- tele de politici curriculare, va $i capabil să își iden-
log, logoped, psihopedagog, conducător ti$ice punctele forte ale competențelor, precum și
muzical) părinți, comunitatea etc. demersul dezvoltării profesionale, care necesită
ü dezvoltarea personală și profesională îmbunătățiri continue.
continuă; În contextul managementului calității privind
ü armonizarea modului de realizare a activi- implementarea și monitorizarea documentelor
tăților educative integrate pentru stimula- de politici curriculare în educația timpurie, dome-
rea stării de bine a copilului în mediul edu- niile de competențe profesionale destinate cadre-
cației timpurii etc. lor didactice, managerilor, metodiștilor instituții-
lor de educație timpurie, furnizorilor de formare
Implementarea actualelor documente de poli- inițială și continuă, factorilor de decizie rămân
tici curriculare în sistemul educației timpurii pre- actuale pentru e$icientizarea procesului educației
supune responsabilitate majoră pentru realizarea timpurii, astfel [14]:
serviciilor educaționale, oferite în instituțiile de A. Concepția despre copil și educație timpurie –
educație timpurie: • creșe; •grădinițe; • centre în acest domeniu este conturată concepția despre
comunitare; • complexe educaționale; • instituții educație centrată pe copil a cadrului didactic, sus-
rezidențiale; • instituții sanatoriale; • instituții ținută prin practici de: individualizare a învățării,
speciale (prestează servicii educaționale – de joc abordare integrată a dezvoltării copilului, respec-
și activități curriculare și extra-curriculare pentru tare a speci$icului învățării în perioada timpurie,
copii, educație parentală și consiliere pentru pă- incluziune socială.
rinți) și conexe (de îngrijire (de asistență medicală,
alimentație, somn, supraveghere). B. Plani!icarea învățării – se referă la compe-
tențele de plani$icare a activităților de instruire
În acest sens, devine o necesitate „valorizarea ale cadrului didactic, în strânsă corelație cu per-
cadrelor didactice cu accent pe competențe și ino- spectiva pedagogică promovată prin standardele
vație se poate realiza prin învățarea permanentă formulate la domeniul A.
la nivelul căreia întreg personalul este implicat
C. Organizarea învățării – vizează competen-
într-un proces de formare continuă, recomandă
țele de organizare a procesului de învățare ale
cercetătoarea managementului curriculumului L.
cadrului didactic, prin care acesta corelează com-
Pogolșa [11, p. 121].
petențele curriculare cu strategiile didactice și
Pentru cadrele manageriale și cele didactice,
mediul de învățare în strânsă corespondență cu
documentele de politici curriculare reprezintă
nevoile individuale ale copilului, descrise prin in-
puncte de referință în organizarea și proiectarea
dicatorii standard.
activităților educative din instituțiile de educație
timpurie. Astfel, conform Cadrului de referință al D. Evaluarea învățării – vizează competențele
educației timpurii [2], domeniile de dezvoltare de evaluare autentice ale cadrului didactic, care
din standarde [12] își găsesc corespondența în se bazează pe utilizarea unor strategii alternative
activitățile de pro$il: Sănătate și motricitate; Eu, de evaluare: observarea copilului și înregistrarea
familia și societatea; Limbaj și comunicare; Științe datelor privind progresele înregistrate de copil,
și tehnologii; Arte, stabilite în curriculum [5], care utilizarea portofoliului individual al copilului, fe-
servesc la atingerea indicatorilor dezvoltării co- edback-ul pozitiv, utilizarea mai multor surse de
pilului. Totodată, Cadrul de referință al educației informație și contexte pentru aprecierea perfor-
timpurii valori$ică acțiunea implementării teh- manțelor copilului, autoevaluarea.
nologiilor educaționale moderne în instituția de E. Dezvoltare profesională vizează compete-
educație timpurie prin asigurarea didactico-me- nțele de autore$lecție, autoevaluare și manage-
todică pentru $iecare centru de interes pe grupe ment al carierei profesionale.
de vârstă, conform Standardelor minime de dota- F. Parteneriatul cu familia vizează competen-
re ale instituției educației timpurii [13]. În baza țele de comunicare și cooperare ale cadrului di-

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019 111


MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

dactic cu familia copilului, considerat primul edu- rizării Curriculumului pentru educație timpurie, a
cator al acestuia. Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului
În concluzie, cadrul legal național a înregistrat de la naștere până la 7 ani, racordat din perspecti-
o evoluție evidentă în aprobarea unor documen- va Cadrului de referință pentru educație timpurie,
te de politici educaționale relevante, care re"lectă asigură valori"icarea sistemului educației timpu-
situația actuală în domeniul educației timpurii. rii din Republica Moldova la cel mai înalt nivel de
Astfel, managementul implementării și monito- calitate în învățământul general.

BIBLIOGRAFIE
1. Bolboceanu A. Accesul, relevanța și calitatea educației în instituți-
ile de educație timpurie. Studiu de politici publice. Chișinău: IPP,
Lexon-Prim (Tipogr. Reclama), 2014.
2. Cadrul de referință al educației timpurii. /coord.: V.Guțu [et al.];
aut. V.Clichici, L.Ciobanu [et al.], aprobat CNC, MECC, 25 octom-
brie 2018.
3. Clichici V., [et. al.]. Educație Timpurie: dezvoltări curriculare.
Chișinău: IȘE (Tipogr. Print Caro), 2018.
4. Codul Educației al Republicii Moldova. În: Monitorul O"icial
nr. 319-324, art. nr.634 din 24.10.2014.
5. Curriculum pentru educația timpurie /coord.: V.Guțu [et al.]; aut.
M. Pavlenco, L.Mocanu, V.Clichici [et al.], aprobat CNC, MECC,
01 noiembrie 2018. Chișinău: Lyceum, 2019.
6. Curriculumul educației copiilor de vârstă timpurie și preșcolară
(1-7 ani) în Republica Moldova, ME, 2008.
7. Ghid de implementare a Curriculumului pentru educație timpurie, a
standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la
7 ani din perspectiva cadrului de referință pentru educație tim-
purie. /Cutasevici, A.; Crudu, A. (coord. naț.); Vrânceanu, M.
(expert-coord. naț.); Mocanu, L.; Clichici, V.; (echipa de elaborare);
[et al.]. Aprobat la CNC (Ordinul MECC nr. 283 din 20.03.2019).
https://mecc.gov.md/sites/default/"iles/ghid_ro.pdf
8. Guțu V., Pavlenco M. Educația Timpurie – imperativ social. În: „Uni-
vers Pedagogic Pro”, nr. 39 (640), 08.11.2018. p. 1.
9. Pascari V. Despre formarea autocontrolului la vârsta preșcolară. În:
Curriculum școlar: provocări și oportunități de dezvoltare. Mate-
rialele conferinței șt. intern., 7-8 decembrie 2018, IȘE”. /coord.
L.Pogolșa [et al.]. Chișinău: Lyceum, 2018. p. 169-172.
10. Pâslaru V. Politici educaționale și reforma învățământului în Re-
publica Moldova. În: Revista Didactica Pro, 2004. Nr.5-6(27-28).
P. 18-27.
11. Pogolșa L. Teoria și praxiologia managementului curriculumului. /
coord.: V.Guțu. AȘM; IȘE. Chișinău: Lyceum, 2013.
12. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere
până la 7 ani. /coord.: V.Guțu, M.Vrânceanu [et al.]; aut. M. Pa-
vlenco [et al.], aprobat CNC, MECC, 25 octombrie 2018.
13. Standarde minime de dotare a instituției de educație timpurie,
Ordinul MECC, nr. 253 din 11.10.2017.
14. Standarde profesionale naționale pentru cadrele didactice din in-
stituțiile de educație timpurie. Vârtosu L., Pânzari A., Velișco N. [et
al.]. Chișinău, S.n. (Tipogra"ia Sirius), 2013.
15. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Edu-
cația 2020”, publicat: 21.11.2014 în Monitorul O"icial Nr. 345-
351; art. Nr. 1014.
16. Vasian T., [et.al.]. Aspecte ale politicilor educaționale în educația
timpurie. Studiu analitic. Chișinău: IȘE, 2018.

112 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019