Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERS PEDAGOGIC

Modernitatea axiologică a pedagogiei kantiene.


Întoarcere în viitor
Tatiana CALLO,
doctor habilitat,
profesor universitar, CNAA
(continuare)
Rezumat Abstract

Materialul prezintă o „familie de idei” The paper presents a reference


de referinţă în domeniul educaţiei valorice, „thoughts family” in the field of axiologi-
anunţând o viziune reactualizatoare, care cal education, announcing a modernised
se înscrie în procesul de modernizare a vision, what is inherent to the process of
educaţiei, adică de distincţie a re/noutăţii education modernisation, namely the dis-
ideilor lui Im. Kant, detaşate de timpul tre- tinction of re/novelty of Im. Kant ideas,
cut şi asociate cu valorile care semnifică o detached from the past and associated with
notă de superioritate timpului la prezent a the values what means a note of a present
educaţiei. time superiority of education.
În felul acesta, în stilistica modernităţii Thus, in the stilistics of education mo-
educaţiei se înscriu un şir de „relevanţe”, dernity were included some „relevances”,
ca principii sau reguli de acţiune. Nu se as a principles or action rules. There is not
demonstrează, ci doar se justifică ideile, demonstrated , but it justifies the ideas, the
concluziile fiind formulate din interpre- conclusions being formulated by neteod-
tarea neteodiceică, care are menirea de a icaic interpretation, what is meant to in-
inspira optimism, a spori credinţa într-un spire optimism, consolidating the belief in
sistem de valori educaţionale. the educational values system.
Modernizarea educaţiei prin valorizare semnul egalităţii între cultură şi educaţie, afir-
implică şi promovarea unei educaţii kantie- mând că “putem denumi instrucţia cultură”
ne, care se realizează pe un set de principii [1, p.18]. De asemenea, tratează aspecte în
extraordinare, valabile azi mai mult ca ori- legătură cu diferite valori ale educaţiei: liber-
când. Im.Kant a antamat un şir de probleme tatea, datoria, disciplina, răspunderea.
deosebite, care vizează pedagogia în general Este foarte important că filozoful rezer-
şi educaţia axiologică în particular, care sunt vă educaţiei o dezvoltare ascendentă: “Poate
şi azi valabile, având un impact deosebit în că educaţia va deveni tot mai bună. De acum
perimetrul pedagogiei actuale. În lucrarea sa înainte acest lucru se poate înfăptui, căci abia
“Despre pedagogie” (1803) el complineşte acum începe judecata dreaptă şi priceperea
moralul cu problemele concrete ale educaţiei, lămurită pentru ceea ce-i într-adevăr necesar
ale “aplicării” moralei în viaţa reală. El pune pentru o bună educaţie. Ne încântă gândul că
14
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

natura umană se va dezvolta tot mai bine prin valoare cu privire la sine însuşi ca
educaţie, căreia îi putem da o formă potrivită individ;
umanităţii” [Ibidem, p. 18]. • Formarea pragmatică, a prudenţei;
Iar educaţia trebuie să „se încânte”, în omul e format ca cetăţean şi prin
această ordine de idei, de posibilitatea de a aceasta el dobândeşte o valoare pu-
se însufleţi din ideea fundamentală a spiritului blică, el învaţă a cârmui societatea
kantian. civilă după intenţia sa, precum şi a
Cu statut de nonreplică, Im.Kant afirmă că se adapta societăţii civile;
“educaţia trebuie să fie o educaţie spre perso- • Formarea morală, în vederea mora-
nalitate, educaţie a unei fiinţe care acţionează lităţii, prin care el dobândeşte o va-
cu libertate, care se poate susţine singură şi loare în vederea întregului gen uman
poate fi membru în societate, dar având pen- [Ibidem, p.31].
tru sine valoare intrinsecă” [Ibidem, p.31]. Chiar din primele pagini ale lucrării sale,
Evident, valoarea este întotdeauna valoa- Im. Kant formulează unul dintre principiile
re pentru cineva, fiind un fel de proprietate a sale fundamentale, principiul devenirii fiinţei
lucrului în raport cu subiectul care evaluează umane: ”Omul este singura fiinţă care trebu-
şi percepe axiologic. Nu există deci valoare ie educată pentru a deveni om. Omul poate
în sine, ci numai valoare pentru cineva. Ra- deveni om numai prin educaţie. El nu e nimic
portul dintre realitate şi valoare este deosebit decât ceea ce face educaţia din el. Dacă odată,
de complex, complexitatea aceasta fiind dată cândva, o fiinţă de gen superior ar lua asupra
de faptul că acelaşi lucru, fără a suferi nici un sa educaţia noastră, am vedea atunci ce se
fel de modificare, este purtătorul succesiv sau poate face din om [1, p.15-17].
simultan al unor valori foarte diferite unele de În devenirea sa, omul are anumite trăiri
altele. axiologice din care apar valorile, însă atât
Filozoful a conferit un loc aparte ştiinţei apariţia valorilor cât şi sentimentul valoric ră-
educaţiei, căci, în viziunea lui, “schiţa unei te- mâne, deocamdată, o enigmă de nedezlegat.
orii a educaţiei este un măreţ ideal şi nu strică Mai important este faptul că există emoţiile
cu nimic dacă nu suntem în stare să-l înfăptu- axiologice ale fiinţelor umane, care se structu-
im chiar de îndată. Noi putem lucra la un plan rează într-o ordine ierarhică a valorilor.
al unei educaţii mai potrivite, lăsând urmaşi- Toate orientările axiologice sunt de acord
lor instrucţiuni pentru ea” [1, p.19]. că există valori superioare şi valori inferioare,
Din ideea uniformizării, Kant a anticipat însă disputele se ivesc atunci când o anumită
actuala idee a integrării, afirmând: “Cât de ierarhie de valori este prezentată ca absolută
diferit trăiesc oamenii. O uniformitate între [5, p.344].
dânşii nu se poate înfăptui decât dacă acţio- Dacă ne referim la principiul disciplinei
nează după aceleaşi principii, iar aceste prin- şi libertăţii, Im. Kant afirmă: ”Omul are din
cipii ar trebui să le devină o a doua natură” natură o atât de mare înclinare spre libertate
[Ibidem, p.19]. încât, obişnuindu-se doar puţină vreme cu ea,
Filozoful atribuie educaţiei trei domenii îi aduce orice jertfă. Chiar de aceea disciplina
de bază: trebuie să se aplice foarte de timpuriu, căci,
• Formarea didactică, de care omul nefăcând astfel, în urmă omul greu se poate
are nevoie spre a deveni abil pentru schimba. Omul trebuie deprins de timpuriu
atingerea scopurilor sale; ea îi dă o să se supună preceptelor raţiunii. El păstrează

15
UNIVERS PEDAGOGIC

toată viaţa sa o anumită sălbăticie şi i se va Este important ca elevul să conştientizeze


opune din toate părţile o rezistenţă îndârjită că poate deveni om numai prin educaţie şi că
şi pretutindeni va primi lovituri când se va omul poate deveni uman numai prin valori.
amesteca în afacerile lumii [1, p. 16-17]. De Buna educaţie e izvorul din care iese tot
aici şi ideea: eu trebuie să-l obişnuiesc pe binele în lume şi elevul trebuie să înveţe să
elevul meu să rabde o constrângere a libertăţii facă binele pentru faptul că este bine, răb-
sale. Fără de aceasta, totul e numai mecanism, dând o anumită constrângere a libertăţii sale.
iar cel ieşit din sfera educaţiei nu ştie să se Im. Kant poate fi considerat primul gân-
servească de libertatea sa. ditor care a pus temeiurile filozofiei valorilor
Dacă pedagogianalizăm principiul meni- şi ale culturii, formulând principiul autono-
rii umanităţii, constatăm că filozoful afirmă mizării şi diferienţierii în cultură. Conceptul
următoarele: ”Copiii trebuie educaţi nu potri- de valoare la Kant este strâns legat de analiza
vit cu starea prezentă, ci cu starea mai bună, valabilităţii din sfera teoreticului, a normativi-
posibilă în viitor a genului uman, adică potrivit tăţii şi a creaţiei estetice.
cu ideea umanităţii şi cu menirea ei întreagă. Comparaţia dintre valori intervine atunci
Supremul bine universal nu este o idee care când conştiinţa urmează să opteze pentru una
ne poate păgubi în ceea ce considerăm a fi bi- sau altă valoare. Alegerea este de obicei o ac-
nele nostru suprem particular. Astfel sporim ţiune spontană. Ierarhia valorilor nu este ceva
şi bunăstarea noastră actuală. Buna educaţie e dat, ci rezultatul unui proces istoric, în care
tocmai izvorul din care iese tot binele în lume valorile autentice sunt mereu amestecate cu
[1 p. 21]. De asemenea: „Provenienţa a voit ca nonvalorile, iar valorile superioare coexistă
omul să scoată binele din sine însuşi şi să i se cu cele inferioare. Ierarhia valorilor se for-
adreseze cu aceste cuvinte: ”Păşeşte în lume. mează, în ultimă instanţă, în actul spontan al
Eşti înzestrat cu toate dispoziţiunile spre bine. conştiinţei, ea este vie şi dinamică şi, atunci
Ţie ţi se cuvine să le dezvolţi şi astfel propria când a căpătat un caracter sacru, a simbolizat
ta fericire şi nefericire de tine însuţi depinde”. o ordine spirituală.
A se face mai bun, a se cultiva pe sine însuşi Şcoala, acceptând principii ca toleranţa,
şi, dacă e rău, a înfăptui în sine moralitatea, respectul reciproc, egalitatea ori complemen-
asta trebuie să facă omul”. Totodată, filozoful taritatea valorică a culturilor, fructifică dife-
conchide că trebuie să ne orientăm spre aceea renţele culturale şi valorile spirituale locale,
ca elevul nu numai să săvârşească binele, ci dar le racordează, simultan, la cele generale
să-l facă fiindcă e bine [1, p. 52]. ale umanităţii. Şi aceasta, prin pregătirea ele-
Datoriile pe care le are de îndeplinit co- vului pentru receptarea valorilor generale, in-
pilul nu sunt decât datoriile obişnuite faţă de tegrative, fără însă a-l lipsi de cele grupale sau
sine însuşi şi faţă de alţii. Datoria lui este de specifice, prin care, de fapt, va intra şi se va
a face să se arate în persoana sa proprie dem- insera în orizontul tot mai larg, mai nuanţat al
nitatea umanităţii. Omul trebuie să păstreze, culturii mondiale.
în persoana sa proprie, demnitatea umanităţii Axiologia este o ramură a filozofiei care
[1, p. 66]. se ocupă de teoria valorilor (axios – valoare
R e l e v a n t: şi logos – teorie). Axiologia a fost iniţial
Educaţia kantiană pune semnul egalităţii dezvoltată de filozoful german Lotze (sec.
între cultură şi educaţie, care trebuie să devi- XIX) şi de Şcoala de la Baden. Axiologia
nă permanent tot mai bună. pedagogică, în acest context, rezultă din

16
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

conexiunea disciplinată a pedagogiei cu axiologice. O astfel de educaţie se realizează


axiologia, cu estetica, etica, antropologia, nu numai în spiritul unei culturi existente, ci,
care are ca preocupare delimitarea valorilor mai ales, în perspectiva unei culturi posibile,
educaţionale dezirabile ale travaliului generatoare de noi aspiraţii şi idealuri, parţial
educaţiei. atinse în prezent. Educaţia axiologică poate
Competenţa axiologică este capacitatea constitui premisa, treapta de jos a creaţiei de
elevului de a evalua operativ noii stimuli cultu- valori.
rali şi de a-i integra sau conexa într-un sistem, Iniţierea în valoare şi dobândirea instru-
capacitatea de punere în evidenţă a noi coduri mentelor valorice sunt cerinţele de bază pe
de referinţă sau de descoperire a noi conexiuni care şcoala trebuie să le îndeplinească. Elevul
în câmpul valorilor. Conştiinţa axiologică este trebuie să ştie să se cultive, să distingă falsul
aspectul intenţional al conştiinţei umane de de adevăr, răul de bine, frumosul de urât etc.
instituire a sensului valoric pentru un obiect Această nevoie se intensifică ea însăşi de în-
sau fapt imanent, este puterea conştiinţei de a dată ce este stimulată. La un moment dat, nici
extrage un obiect sau eveniment din neutrali- nu mai este nevoie de a o tutela. Cumulul va-
tatea existenţei ontice şi de a le înnobila prin loric odată interiorizat, trezeşte noi apetenţe şi
introducerea acestora într-un regim existenţial deschide noi posibilităţi. Valoarea naşte va-
nou, ce conferă sensuri şi funcţii superioare, loare. Elevul trebuie învăţat să utilizeze ceea
depăşirea datului real prin supraadăugarea ce ştie pentru a se comporta inteligent şi a da
perpetuă de calităţi noi la cele vechi. Referen- existenţei sale o orientare de care nu va regre-
ţialul axiologic include totalitatea valorilor ta niciodată.
incorporate de subiect, totalitatea premiselor În planul acţiunii educaţionale, nu im-
atitudinale şi comportamentale faţă de valorile punerea valorilor poate fi o strategie bună,
ce sunt actualizate în fiecare act de valorizare. ci o acţionare indirectă, prin crearea şi sti-
Referenţialul axiologic include atât elemente mularea nevoilor pentru valori, astfel încât
stabile, capitalul cultural achiziţionat deja cât elevul să adere la ele „natural”, neforţat,
şi aspecte variabile, circumstanţiale. să distingă momentul trăirii valorii ca tre-
După cum am menţionat, nu există sche- buinţă umană, ca interes şi aspiraţie. Fără
me standardizate de valorizare, valabile pentru aceasta, cultura va rămâne un conglomerat
toţi subiecţii şi toate contextele educaţionale. de idei abstracte, lucruri despre care toată
De aici şi problemele deosebit de delicate pe lumea vorbeşte, o aspiraţie fără perspectivă.
care le ridică o astfel de latură a educaţiei. Mutarea accentului actului paideutic spre
Dintr-o anumită perspectivă, valorile cultura- potenţialul spiritual al fiinţei umane, desco-
le sunt cele mai variabile. Ceea ce a fiinţat ca perirea spiritualităţii ei, punerea în valoare a
valoare autentică la un moment dat (filozofi- autonomiei personale, a implicării active în
că, artistică, ştiinţifică etc.), poate fi eclipsată realitate şi în formarea sinelui, aceste lucru
de timp şi contextul sociocultural sau poate fi preîntâmpină o educaţie care îşi propune să
convertită în nonvaloare. A face educaţie pen- domine gândirea şi activitatea individului.
tru valori fixe, chiar dacă sunt justificate de În acest context, pot fi definite umătoarele
climatul socioistoric sau pentru valori certe, obiective generale ale educaţiei pentru valori:
sancţionate ca atare de o scurtă sau mai în- • Formarea instrumentelor pentru
delungată tradiţie culturală, este un lucru bun, apropierea intelectuală şi spirituală a
dar insuficient pentru exigenţele educaţiei realităţii.

17
UNIVERS PEDAGOGIC

• Autonomizarea elevilor, deschiderea într-un spaţiu axiologic de proiectare atitudi-


lor la valorile care nu sunt cunoscute nală şi referenţială la lume; este o educaţie
sau experimentate. pentru valori.
• Formarea abilităţii de a conexa valo- Educaţia valorică porneşte de la real, ca
rile culturale şi cea de abordare com- lume spaţio-temporală, căreia elevul i se des-
parativă ale diverselor segmente ale chide, valorizând-o şi devenind şi el valoros,
culturii. adică puternic. Este o educaţie în şi prin va-
• Formarea ataşamentului pentru valo- lori.
rile fundamentale şi a admisibilităţii Dacă raportăm aceste definiri la domeniile
valorilor posibile. educaţiei kantiene, atunci prima vizează mo-
Dezvoltarea competenţei emiterii şi eva- ralitatea, iar a doua – abilitatea şi prudenţa.
luării judecăţilor de valoare. Şcoala poate răspunde realităţii vieţii prin-
Utilizarea valorilor în procesul educaţio- tr-o modernizare, adică printr-o reconciliere
nal presupune cunoaşterea valorilor şi pune- totală a şcolii cu viaţa „aşa cum este ea”. Pen-
rea valorilor în valoare, adică recunoaşterea tru realizarea acestui deziderat nu este nevoie
şi valorificarea lor. Anume prin aceste două decât de a-l învăţa pe elev e l e v i t a t e a!
procese – valorizarea şi trăirea realităţii, se Aceasta ar presupune deschiderea conţinutu-
unesc. Primul proces explică valoarea, înte- rilor învăţământului spre valorile specifice
meiază valoarea pentru a fi cunoscută prin faptului de a fi elev.
împrejurările vieţii, prin experienţa persona- Stendhal spunea despre Coloseum că este
lă, prin instruirea şcolară sistematică, al doilea mai frumos în ruine decât atunci când nu era
proces presupune actualizarea şi aprecierea decât un teatru de dimensiuni colosale. Din
valorilor în societate şi viaţa personală a su- punct de vedere estetic, ruinarea, într-un anu-
biectului. [6, p. 111] mit context, aduce un plus de semnificaţie
În acest context, una dintre ideile cele mai şi de valoare. Atâta timp cât avea o valoare
progresiste în educaţia axiologică este exclu- utilitară, Coloseum-ul era lipsit de frumuseţe.
derea notării pentru materiile de învăţământ Valoarea estetică a apărut odată cu ruinarea,
spirituale (muzica, desenul, literatura etc.). cu pierderea valorii utilitare. Ruinele exerci-
Altă idee vine din practica kantiană a predării: tă asupra spiritului uman o atracţie magică,
manualul să fie nu ca bază în predare, profe- iar contemplarea lor estetică este însoţită de
sorul nu să predea direct ce este scris în ele, ci o satisfacţie paradoxală. Dacă omul de rând
manualul/curriculumulul să fie un punct de ar avea acces la un monument, l-ar distruge.
pornire pentru idei proprii. Plăcerea de a ruina nu este totuşi naturală, ci
una indusă de o educaţie deficitară, în vreme
R e l e v a n t: ce plăcerea de a contempla ruinele este auten-
Este nevoie ca în procesul educaţional să tică. Omul necivilizat nu distruge decât mo-
fie dezvoltată nevoia pentru valori a elevului numentele duşmanilor, dar le acordă cea mai
astfel ca el să adere la ele natural, neforţat de mare atenţie celor ale propriei comunităţi [5,
nimeni. p. 258]. De aici prima idee a elevităţii: elevul
Trebuie să se facă deosebire între educaţia trebuie format nu printr-o valoare utilitară, ci
axiologică şi educaţia valorică. prin una estetică, care provoacă plăcere.
Educaţia axiologică porneşte de la ideal Societatea actuală, de exemplu, necesită
ca exigenţă a raţiunii într-o lume categorială, alte calităţi, promovând mai multe diferenţe

18
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

de cunoştinţe şi de dobândire a cunoştinţelor. Valorile sunt cu atât mai înalte, cu cât sunt
Metodele diferite se potrivesc cu necesităţile mai puţin divizibile. Prezenţa aceleiaşi valori
unei societăţi aflate în constantă schimbare şi materiale în mai multe bunuri este posibilă
care are nevoie de capacitatea de schimbare numai prin împărţirea ei însăşi. De exemplu,
ca de o valoare intrinsecă. Premisa principală valoarea nutritivă a două jumătăţi de pâine
de proiectare a procesului schimbării porneş- este egală cu valoarea nutritivă a unei pâini
te de la rolul strategic al educaţiei ca sistem întregi. În sfera spirituală acest lucru nu se
public, fiind un generator de resurse umane produce, deoarece o valoare spirituală chiar
înalt competitive. La disconfortul schimbării dacă apare în mai multe obiecte, se menţine
de a învăţa, asumată integral, responsabil, totuşi întreagă în fiecare dintre ele, distribuin-
irevocabil, ca altă idee a elevităţii. Schimba- du-se fără să se împartă.
rea adaptivă a educaţiei constituie un exerci- O valoare este cu atât mai înaltă cu cât mai
ţiu profund participativ, de învăţare la scara profundă este satisfacţia asociată realizării ei,
întregii societăţi, fundamentat pe următoarele iar o satisfacţie este mai profundă atunci când
valori: încredere, onestitate, competenţă, per- existenţa ei se dovedeşte a fi independentă de
formanţă, curaj. Apropierea de cultură, îmbo- realizarea altor valori. Satisfacţia care se ia în
găţirea conţinutului cu noi competenţe şi ori- calcul pentru ierarhizarea valorilor este nu în
entări, creşterea importanţei componentelor sensul obişnuit al cuvântului, ci ca o trăire a
sale fac din educaţie un fenomen în continuă împlinirii.
dezvoltare şi perfecţionare, o preocupare per- O valoare este cu atât mai înaltă cu cât are
manentă a societăţii. mai puţină nevoie de un suport la care să ad-
Poate acum e timpul unui Institut de Axi- ere.
ologie? Sau anume acum este timpul valorii- Între valorile superioare, spirituale, şi cele
scop pe care Im. Kant a văzut-o ca model inferioare, materiale, există un veşnic conflict,
viitor de educaţie şi anume aceea de a creşte care ţine de însăşi esenţa valorilor. În sfera eti-
copiii după starea ideală a omenirii, a-i con- cului, de exemplu, nu numai valorile se opun
duce spre perfecţiunea naturii umane, spre nonvalorilor, ci valorile pozitive se opun altor
umanitate, deoarece umanitatea este valoa- valori pozitive. Poate exista aceeaşi opoziţie
re culturală sintetică, care exprimă valoarea între libertate şi dragoste, între dragoste şi
demnităţii umane? dreptate. Tragicul vieţii umane rezidă înainte
Şcoala urmează să se axeze pe faptul că ie- de toate nu în conflictul dintre bine şi rău, ci în
rarhizarea valorilor se produce pe baza câtorva conflictul dintre valorile pozitive. În numele
criterii sau principii ale conştiinţei axiologice, libertăţii, omul poate sacrifica dragostea, iar
formulate, la timpul său, de M. Scheler: în numele justiţiei sociale el îşi poate sacri-
Valorile par a fi cu atât mai înalte cu cât fica libertatea etc. Şi dacă valorile materiale
sunt mai durabile, durabilitatea fiind persis- sunt uneori ameninţate, cele spirituale sunt
tenţa unei valori într-un purtător material sau ameninţate mereu. Pericolul face parte din
spiritual. Valorile cele mai joase sunt cele de o însăşi esenţa valorilor spirituale, valori care
clipă, iar cele mai înalte sunt cele care durea- ne obligă astfel să le apărăm întotdeauna,
ză mult timp. De exemplu, iubirea faţă de o fiind un fel de provocare continuă a con-
persoană poate dura o zi sau o viaţă întreagă. ştiinţei. Tot ceea ce întreţine şi afirmă viaţa
Aceasta din urmă este o valoare superioară are valoare, fiindcă viaţa însăşi este condiţia
celei dintâi. fundamentală a tuturor valorilor. Însă nu este

19
UNIVERS PEDAGOGIC

nevoie să li se amintească oamenilor valoa- dimensiunea morală a culturii, afirmând că


rea existenţei, a vieţii, a alimentului, deoarece ideea de moralitate aparţine culturii. Ceea ce
este suficient instinctul pentru a nu uita acest deja ştia încă Kant, astăzi abia de este apreciat
lucru. Valorile spirituale, morale, estetice îndeajuns. Poate a venit timpul ca în şcoală
însă riscă întotdeauna de a fi sacrificate, ele să apreciem aceste lucruri ştiute şi spuse de
nu pot fi menţinute decât dacă sunt apărate marele filozof?
[5, p.350]. Atunci când conştiinţa axiologică Sensul lumii este legat deci de valori, el
receptoare este insuficient cultivată sau când constă în raportarea la valori, în realizarea va-
este pervertită, perverteşte şi valorile pe care lorilor, în intuiţia şi crearea valorilor, având în
le cuprinde. vedere valorile spirituale. A tinde spre bine,
Atitudinea pseudovalorică a elevului este spre adevăr, spre frumos înseamnă a avea un
un mare pericol, fiindcă astfel el nu numai că sens.
pierde sensul de a fi elev, dar se adânceşte în
lipsa de sens a întregii sale vieţi, se abrutizea- R e l e v a n t:
ză, încetează de a mai fi bun, cade în dispera- Reuşita educaţiei axiologice şi valorice
re. Un elev care nu are o conştiinţă axiologică rezidă, eminamente, şi în promovarea unei
justă devine primejdios, fiindcă lipsa de sens educaţii kantiene.
a vieţii lui transmite în lume, de asemenea, lip- Educaţia axiologică este un principiu de
sa de sens. Atunci când spiritul nu este ajutat acţiune axat pe valori validate într-o anumită
să se elibereze din materia care-l ţine captiv, practică socioculturală.
devine el însuşi un factor distructiv, prefăcând Valorile spirituale sunt o permanentă pro-
valorile în nonvalori. vocare a conştiinţei elevului.
Celuia care întreabă ce trebuie să facă pen-
tru ca viaţa sa să aibă sens, i se poate răspun- Bibliografie
de: ”Ajută-i Adevărului, Binelui, Frumosului 1. Kant Im., Despre pedagogie. Bucureşti:
şi Sacrului să capete fiinţă prin personalitatea Paideia, 2002. 80 p.
ta. Valorile te cheamă. Ele strigă după realiza- 2. Macavei E., Tratat de pedagogie. Prope-
re prin tine. Fii deci un realizator de valori, un deutică, Bucureşti: Aramis, 2007. 256 p.
purtător de valori, un om de valoare” [Apud 3. Vlăsceanu L., Sociologie şi modernitate.
5, p. 355]. Tranziţii spre modernitatea reflexivă. Iaşi: Po-
În sensul celor expuse, cunoştinţele, vir- lirom, 2007. 300 p.
tuţile perfecţionările fiinţei umane nu ne pot 4. Antonesei L., Polis şi paideia. Iaşi: Poli-
încă determina să-i atribuim calitatea reală de rom, 2005. 191 p.
a fi cult, dacă acestea acţionează numai ca ada- 5. Râmbu N., Tirania valorilor. Studii de filo-
osuri, care ajung la personalitatea sa dintr-un zofia culturii şi axiologie. Bucureşti: Editura
domeniu al valorilor aflate în afara lui şi care Didactică şi Pedagogică, 2006. 420 p.
rămân, în fond, tot în afara lui. Omul cultivat 6. Călin M.C., Filozofia educaţiei. Bucureşti:
se caracterizează printr-un anumit echilibru Aramis, 2001. 144 p.
sufletesc al valorilor. Interesul lui este la fel
de viu pentru valorile artei, ştiinţei, filozofiei, Recenzent: Maria Hadârcă, doctor,
moralei. Pentru omul cultivat valorile morale conferenţiar cercetător, IŞE
sunt cele în jurul cărora se constituie echili-
brul axiologic. Im. Kant punea în evidenţă

20