Sunteți pe pagina 1din 94

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA PONOARELE

(MEHEDINTI)

INTRODUCERE

          Turismul este una dintre industriile cu cea mai rapida crestere, ce


are loc atat in tarile  dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare la nivel
mondial.

Nu exista nici o indoiala ca turismul, la care se face referire in mod


frecvent ca cea mai mare industrie, este o mare afacere. Pana la sfarsitul
secolului al XX-lea, activitatea de turism international genera anual mai
bine de 450 bilioane $, in timp ce activitatea totala a turismului la nivel
global (international si domenstic) a fost estimata la o valoare de 3,5
trilioane de $. In plus, se anticipeza ca aceste cifre vor continua sa creasca
in viitorul apropiat. Turismul a fost de multa vreme recunoscut ca o
industrie in crestere, asteptarile actuale de o crestere anuala de
aproximativ 4% a sosirilor turistice internationale si cheltuielilor sugerand
ca, pana in 2020, turismul international va genera pana la 2 trilioane de $
pe an.

          Dezvoltarea turismului rural s-a bucurat de un  interes sporit dupa


anii 1990 si trebuie perceputa ca un fenomen in permanenta evolutie.
Conform lui Long si Lane (2000), turismul rural s-a mutat in a doua faza de
dezvoltare, prima fiind caracterizata de o participarea in crestere,
dezvoltarea produsului si afacerilor, precum si de parteneriat. Cea de-a
doua se anticipeaza a fi mai complexa, probabil , avand in vedere
intrebarile cu privire la locul sau in politica, integrarea sa in practica si rolul
dinamic  in cadrul unui larg proces de dezvoltare a turismului.

          In literatura de specialitate, romana si din strainatate, se utilizeaza


si notiunea de agroturism, care, prin continutul sau, exprima o activitate
complementara agriculturii dintr-o localitate rurala. De altfel, in Germania si
Austria, agroturismul se practica numai in notiunea mai generala de turism
„moale”, cel care se practica fara a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

1
          Parte integranta a ofertei turistice, potentialul, constituie, prin
dimensiunile si varietatea componentelor sale, prin valoarea si
originalitatea acestora, conditia esentiala a dezvoltarii turismului in limitele
unui  anumit perimetru. In acest context, capata semnificatie deosebita,
pentru conturarea strategiei expansiunii turistice, evaluarea potentialului si
a structurii sale, a gradului de atractivitate, a stadiului de exploatare si
posibilitatilor de valorificare in viitor.

Transformarea unor zone rurale in destinatii turistice se face


progresiv fie la initiativa unor grupuri de intreprinzatori care dezvolta mici
afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al
descoperirii  zonelor de catre vizitatori, generand astfel cererea pentru
activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza. 

          Nu este surprinzator faptul  ca oamenii impovarati din  comunitatilor


locale  aspira sa devina tot mai implicati in turism. Turistii in genere sunt
consumatori prosperi, care dispun  de bani pentru a petrece; ar fi
surprinzator daca un numar mare de persoane marginalizate in
comunitatile rurale nu au fost interesate in a gasi un mijloc de asigurare a
unora dintre veniturile disponibile si ca o contributie la asigurarea lor de
venit de uz casnic. Oamenii din comunitatile locale incep  sa recunoasca
faptul ca turismul poate avea  si efecte negative.

          Politica de dezvoltare regionala este cadrul cel mai adecvat care


poate oferi solutii de dezvoltare printr-o abordare sistemica, concepand
dezvoltarea unui areal in dependenta de problemele si necesitatile specifice
ale regiunii, formulate de catre autoritatile si comunitatile locale. Program
de dezvoltare regionala trebuie sa aiba o abordare multi-sectoriala, sa
asigure coordonarea si coerenta tuturor activitatilor preconizate, sa
stimuleze parteneriatul dintre actorii publici si privati in realizarea lucrarilor,
sa mobilizeze cat mai multe surse de finantare.

          Implicarea comunitatilor locale in procesul de dezvoltare a


turismului este  imperios necesara: numai asa vor intelege turismul si vor fi
capabile sa faca fata dezvoltarii  zonei, vor participa la dezvoltarea
turismului in beneficiul lor si  vor sustine sectorul turistic. Aceste comunitati
locale cunosc cel mai bine teritoriul si localnicii  pot avea idei bune pentru
dezvoltarea turistica si pentru modul cum pot sa participe la ea, caci
turismul poate aduce beneficii economice atat prin crearea de locuri de
2
munca si prin generarea de venituri, cat si prin imbunatatirea
infrastructurii, a facilitatilor si a serviciilor. Deoarece turismul este deseori o
activitate noua, comunitatile locale au nevoie de informare si  de o instruire
adecvata pentru a lua parte la aceste activitati turistice.

          Rolul comunitatilor locale in dezvoltarea turismului rural consta in


aceea ca acestea pun la dispozitie amenajari turistice, ofera posibilitatea de
a cunoaste culturi noi, de a desfasura activitati diverse in mijlocul naturii
(drumetii, ascensiuni montane, observarea vietuitoarelor in habitatul lor
natural, etc.).

CAPITOLUL 1 - CLARIFICARI  CONCEPTUALE

,,Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al


timpurilor noastre, bazate pe cresterea necesitatii de viata, pe nasterea si
cultivarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii”.

                                                                                                           
                                

1.1.         Turism. Concepte si definitii

Turismul reprezinta miscarea  temporara pe termen scurt a


persoanelor catre destinatii exceptand locurile in care acestia traiesc si
lucreaza in mod normal si activitatile in timpul sederii lor la aceste
destinatii. Acesta include miscarile de circulatie pentru toate scopurile,
precum si vizite sau excursii[1].

Dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor, in general, si a turismului,


in particular, in special in tarile dezvoltate economic, precum si cresterea
gradului de internationalizare a serviciilor, au reprezentat trasaturi majore
ale evolutiei economiei mondiale in ultimii 30-35 de ani[2]

Turismul este astazi considerat de analisti ca unul din cele mai


dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiind definit
ca industria cea mai profitabila a sfarsitului de secol XX. John Naisbitt

3
identifica, in celebra lucrare “Megatendinte”, turismul ca industria cu cea
mai rapida dezvoltare la inceputul mileniului III. [3]

El este un fenomen care nu este usor de definit si, cu toate acestea


s-au facut, mai cu seama in ultimul timp, multe incercari  pentru a-l defini.
Unele dintre acestea sunt destul de cuprinzatoare. Toate aceste definitii
explica turismul  in contextul circulatiei, avand drept esenta semnificatia
cuvantului „calatorie”, care formeaza  radacinile cuvantului „turism”[4]

Din punct de vedere etimologic, cuvantul „turism' provine din


termenul englez „tour' (calatorie), sau „to tour', „to make a tour' (a
calatori, a face o calatorie), termen creat in Anglia, in jurul anilor 1700,
pentru a desemna actiunea de voiaj in Europa - in general si in Franta - in
special. La randul sau, acest termen  deriva din cuvantul francez „tour'
(calatorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor
europene cu sensul de calatorie de agrement. Termenul francez are
radacini si mai adanci, el deriva din cuvantul grec „tournos' si, respectiv,
din cel latin „turnus'avand semnificatia de calatorie in circuit. Acest termen
a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de
calatorie de agrement, iar de la „turism' a derivat si termenul „turist' care
desemneaza  persoana care efectueaza calatoria pentru placerea
proprie [5].

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza


sub impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de
dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il
antreneaza in derularea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor
de interferenta, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului,
al dezvoltarii[6].

Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un


fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat inca din a
doua jumatate a secolului XIX- lea si, ca atare, primele incercari de definire
si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada.[7]

Luand in considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul


economico-social in care se desfasoara turismul in perioada de la ultima
Conferinta Internationala a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinta

4
Internationala asupra turismului si statisticii turismului de la Ottawa, din
iunie 1991, a recomandat noi definiri ale conceptelor de baza in turism[8]:

„Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste in


afara mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de
timp si al carei scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei
activitati remunerate la locul de vizitare.'

Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de


Organizatia Mondiala a Turismului este considerat turist „orice persoana
care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o
perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt
altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. Astfel
sunt considerati turisti  persoanele care[9]:

• efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu);

• se deplaseaza in statiunile baneo-climaterice in scopul tratamentului


sau imbunatatirii    starii de sanatate;

• se deplaseaza in alte localitati in scopul de a participa la competitii


sportive;

• calatoresc in scopuri profesionale, adica participa la conferinte


internationale, reuniuni    stiintifice sau misiuni religioase etc;

• se deplaseaza in scopuri culturale;    

In ultimele decenii, conceptul de turism s-a extins in interpretari


holistice care au dat nastere la modelarea turismului ca un sistem (Leiper
1993). El citeaza lucrarile catorva care au propus modele ale sistemului de
turism: Cuervo (1967), Gunn (1972), Leiper (1979), Mill si Morison (1985),
si Jafari (1989). Elementele cheie ale acestui model holistic corelate
sunt[10]:

        Turismul nu este o disciplina, in schimb este un domeniu


multidisciplinar;

        Turismul este generat de doua mari puteri: cererea si oferta;

5
        In termen de cerere este o diversitate de interese si abilitati de
calatorie;

        In termen de oferta este totalitatea evolutiilor necesare pentru


a deservi turistii;

        Turismul include multe dimensiuni geografice, economice,


sociale si politice;

        Turismul nu este o industrie, este alcatuit din multe entitati


precum si afacerile;

La inceput de neinteles, apoi greu de acceptat – data fiind lipsa de


prestigiu – turismul rural s-a impus incet dar consecvent, in special pe
pietele turistice din tarile dezvoltate economic, tari puternic industrializate
si cu un grad de urbanizare ridicat. Asa se explica faptul ca turismul in
spatiul rural este din ce in ce mai apreciat si solicitat de  catre oamenii care
traiesc si muncesc in conditii tot mai stresante. Nefiind decretat drept un
produs ce eradicheaza stresul, turismul rural reprezinta totusi o posibilitate
de reintoarcere la natura, la tot ceea ce este pur, nealterat si curat. Este o
reintoarcere spre origini,  care ar trebui sa fie oricand placuta[11].

1.2.         Concepte si terminologie privind potentialul turistic

Cadrul natural de o mare diversitate, cu o structura variata, si un


grad de atractivitate ridicat raspunde unei game largi de cerinte, asigurand
Romaniei multiple posibilitati de afirmare in plan turistic. Dintre
componentele acestuia, relieful – exprimat printr-o paleta generoasa de
forme: munti, dealuri si podisuri, campii, chei si defilee, fasie de litoral,
delta etc. – ofera conditii pentru o complexa exploatare turistica si situeaza
Romania intre cele mai apreciate destinatii europene[12].

          Organizatia Mondiala a Turismunlui si alte organisme de profil din


cadrul Comunitatii Europene considera ca potentialul turistic al unei tari sau
zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio-
economice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau
dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru
dezvoltarea activitatilor de turism. Astfel, un anumit spatiu geografic
prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse

6
turistice naturale sau antropice, resurse ce – in urma unor amenajari
specifice – pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau
international[13].

Intr-o acceptiune generala, potentialul turistic al unui teritoriu dat


este definit ca ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-
istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o
anumita functionalitate pentru turism si, deci, constituie premise pentru
dezvoltarea activitatii de turism[14].

Varietatea resurselor turistice (indeosebi in tara noastra), specificul


actiunii si influentei lor in activitatea turistica fac necesara delimitarea a
doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic, asupra
carora ne vom referi in continuare (a se vedea Figura nr.1).

VALORIFICAREA
POTENTIALULUI TURISTIC IN
ZONA PONOARELE
7
(MEHEDINTI)

INTRODUCERE

          Turismul este una dintre industriile cu cea mai rapida crestere, ce are loc atat
in tarile  dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare la nivel mondial.

          Nu exista nici o indoiala ca turismul, la care se face referire in mod frecvent
ca cea mai mare industrie, este o mare afacere. Pana la sfarsitul secolului al XX-
lea, activitatea de turism international genera anual mai bine de 450 bilioane $, in
timp ce activitatea totala a turismului la nivel global (international si domenstic) a
fost estimata la o valoare de 3,5 trilioane de $. In plus, se anticipeza ca aceste cifre
vor continua sa creasca in viitorul apropiat. Turismul a fost de multa vreme
recunoscut ca o industrie in crestere, asteptarile actuale de o crestere anuala de
aproximativ 4% a sosirilor turistice internationale si cheltuielilor sugerand ca, pana
in 2020, turismul international va genera pana la 2 trilioane de $ pe an.

           Dezvoltarea turismului rural s-a bucurat de un  interes sporit dupa anii 1990
si trebuie perceputa ca un fenomen in permanenta evolutie. Conform lui Long si
Lane (2000), turismul rural s-a mutat in a doua faza de dezvoltare, prima fiind
caracterizata de o participarea in crestere, dezvoltarea produsului si afacerilor,
precum si de parteneriat. Cea de-a doua se anticipeaza a fi mai complexa,
probabil , avand in vedere intrebarile cu privire la locul sau in politica, integrarea
sa in practica si rolul dinamic  in cadrul unui larg proces de dezvoltare a
turismului.

          In literatura de specialitate, romana si din strainatate, se utilizeaza si


notiunea de agroturism, care, prin continutul sau, exprima o activitate
complementara agriculturii dintr-o localitate rurala. De altfel, in Germania si
Austria, agroturismul se practica numai in notiunea mai generala de turism
„moale”, cel care se practica fara a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

          Parte integranta a ofertei turistice, potentialul, constituie, prin dimensiunile


si varietatea componentelor sale, prin valoarea si originalitatea acestora, conditia
esentiala a dezvoltarii turismului in limitele unui  anumit perimetru. In acest
context, capata semnificatie deosebita, pentru conturarea strategiei expansiunii
turistice, evaluarea potentialului si a structurii sale, a gradului de atractivitate, a
stadiului de exploatare si posibilitatilor de valorificare in viitor.

8
Transformarea unor zone rurale in destinatii turistice se face progresiv fie la
initiativa unor grupuri de intreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu
scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii  zonelor de catre vizitatori,
generand astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala
reactioneaza. 

          Nu este surprinzator faptul  ca oamenii impovarati din  comunitatilor


locale  aspira sa devina tot mai implicati in turism. Turistii in genere sunt
consumatori prosperi, care dispun  de bani pentru a petrece; ar fi surprinzator daca
un numar mare de persoane marginalizate in comunitatile rurale nu au fost
interesate in a gasi un mijloc de asigurare a unora dintre veniturile disponibile si ca
o contributie la asigurarea lor de venit de uz casnic. Oamenii din comunitatile
locale incep  sa recunoasca faptul ca turismul poate avea  si efecte negative.

          Politica de dezvoltare regionala este cadrul cel mai adecvat care poate oferi
solutii de dezvoltare printr-o abordare sistemica, concepand dezvoltarea unui areal
in dependenta de problemele si necesitatile specifice ale regiunii, formulate de
catre autoritatile si comunitatile locale. Program de dezvoltare regionala trebuie sa
aiba o abordare multi-sectoriala, sa asigure coordonarea si coerenta tuturor
activitatilor preconizate, sa stimuleze parteneriatul dintre actorii publici si privati in
realizarea lucrarilor, sa mobilizeze cat mai multe surse de finantare.

          Implicarea comunitatilor locale in procesul de dezvoltare a turismului


este  imperios necesara: numai asa vor intelege turismul si vor fi capabile sa faca
fata dezvoltarii  zonei, vor participa la dezvoltarea turismului in beneficiul lor
si  vor sustine sectorul turistic. Aceste comunitati locale cunosc cel mai bine
teritoriul si localnicii  pot avea idei bune pentru dezvoltarea turistica si pentru
modul cum pot sa participe la ea, caci turismul poate aduce beneficii economice
atat prin crearea de locuri de munca si prin generarea de venituri, cat si prin
imbunatatirea infrastructurii, a facilitatilor si a serviciilor. Deoarece turismul este
deseori o activitate noua, comunitatile locale au nevoie de informare si  de o
instruire adecvata pentru a lua parte la aceste activitati turistice.

          Rolul comunitatilor locale in dezvoltarea turismului rural consta in aceea ca


acestea pun la dispozitie amenajari turistice, ofera posibilitatea de a cunoaste
culturi noi, de a desfasura activitati diverse in mijlocul naturii (drumetii, ascensiuni
montane, observarea vietuitoarelor in habitatul lor natural, etc.).

9
CAPITOLUL 1 - CLARIFICARI  CONCEPTUALE

,,Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor


noastre, bazate pe cresterea necesitatii de viata, pe nasterea si cultivarea
sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii”.

                                                                                                                                      
     

1.1.         Turism. Concepte si definitii

Turismul reprezinta miscarea  temporara pe termen scurt a persoanelor catre


destinatii exceptand locurile in care acestia traiesc si lucreaza in mod normal si
activitatile in timpul sederii lor la aceste destinatii. Acesta include miscarile de
circulatie pentru toate scopurile, precum si vizite sau excursii[1].

Dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor, in general, si a turismului, in


particular, in special in tarile dezvoltate economic, precum si cresterea gradului de
internationalizare a serviciilor, au reprezentat trasaturi majore ale evolutiei
economiei mondiale in ultimii 30-35 de ani[2]

Turismul este astazi considerat de analisti ca unul din cele mai dinamice
sectoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiind definit ca industria cea
mai profitabila a sfarsitului de secol XX. John Naisbitt identifica, in celebra lucrare
“Megatendinte”, turismul ca industria cu cea mai rapida dezvoltare la inceputul
mileniului III. [3]

El este un fenomen care nu este usor de definit si, cu toate acestea s-au facut,
mai cu seama in ultimul timp, multe incercari  pentru a-l defini. Unele dintre
acestea sunt destul de cuprinzatoare. Toate aceste definitii explica turismul  in
contextul circulatiei, avand drept esenta semnificatia cuvantului „calatorie”, care
formeaza  radacinile cuvantului „turism”[4]

Din punct de vedere etimologic, cuvantul „turism' provine din termenul


englez „tour' (calatorie), sau „to tour', „to make a tour' (a calatori, a face o
calatorie), termen creat in Anglia, in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea
de voiaj in Europa - in general si in Franta - in special. La randul sau, acest
termen  deriva din cuvantul francez „tour' (calatorie, plimbare, miscare), fiind
preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement.
Termenul francez are radacini si mai adanci, el deriva din cuvantul grec „tournos'
si, respectiv, din cel latin „turnus'avand semnificatia de calatorie in circuit. Acest
10
termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de
calatorie de agrement, iar de la „turism' a derivat si termenul „turist' care
desemneaza  persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie [5].

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub


impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La
randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in derularea
sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenta, turismul
actioneaza ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltarii[6].

Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un fenomen


specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat inca din a doua jumatate a
secolului XIX- lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui
dateaza din aceasta perioada.[7]

Luand in considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul


economico-social in care se desfasoara turismul in perioada de la ultima Conferinta
Internationala a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinta Internationala
asupra turismului si statisticii turismului de la Ottawa, din iunie 1991, a
recomandat noi definiri ale conceptelor de baza in turism[8]:

„Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste in afara


mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al
carei scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati
remunerate la locul de vizitare.'

Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de


Organizatia Mondiala a Turismului este considerat turist „orice persoana care se
deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai
mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat
exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. Astfel sunt
considerati turisti persoanele care[9]:

• efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu);

• se deplaseaza in statiunile baneo-climaterice in scopul tratamentului sau


imbunatatirii    starii de sanatate;

• se deplaseaza in alte localitati in scopul de a participa la competitii


sportive;

11
• calatoresc in scopuri profesionale, adica participa la conferinte
internationale, reuniuni    stiintifice sau misiuni religioase etc;

• se deplaseaza in scopuri culturale;    

In ultimele decenii, conceptul de turism s-a extins in interpretari holistice


care au dat nastere la modelarea turismului ca un sistem (Leiper 1993). El citeaza
lucrarile catorva care au propus modele ale sistemului de turism: Cuervo (1967),
Gunn (1972), Leiper (1979), Mill si Morison (1985), si Jafari (1989). Elementele
cheie ale acestui model holistic corelate sunt[10]:

        Turismul nu este o disciplina, in schimb este un domeniu


multidisciplinar;

        Turismul este generat de doua mari puteri: cererea si oferta;

        In termen de cerere este o diversitate de interese si abilitati de


calatorie;

        In termen de oferta este totalitatea evolutiilor necesare pentru a


deservi turistii;

        Turismul include multe dimensiuni geografice, economice, sociale si


politice;

        Turismul nu este o industrie, este alcatuit din multe entitati precum si


afacerile;

La inceput de neinteles, apoi greu de acceptat – data fiind lipsa de prestigiu


– turismul rural s-a impus incet dar consecvent, in special pe pietele turistice din
tarile dezvoltate economic, tari puternic industrializate si cu un grad de urbanizare
ridicat. Asa se explica faptul ca turismul in spatiul rural este din ce in ce mai
apreciat si solicitat de  catre oamenii care traiesc si muncesc in conditii tot mai
stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradicheaza stresul, turismul rural
reprezinta totusi o posibilitate de reintoarcere la natura, la tot ceea ce este pur,
nealterat si curat. Este o reintoarcere spre origini,  care ar trebui sa fie oricand
placuta[11].

1.2.         Concepte si terminologie privind potentialul turistic

12
Cadrul natural de o mare diversitate, cu o structura variata, si un grad de
atractivitate ridicat raspunde unei game largi de cerinte, asigurand Romaniei
multiple posibilitati de afirmare in plan turistic. Dintre componentele acestuia,
relieful – exprimat printr-o paleta generoasa de forme: munti, dealuri si podisuri,
campii, chei si defilee, fasie de litoral, delta etc. – ofera conditii pentru o complexa
exploatare turistica si situeaza Romania intre cele mai apreciate destinatii
europene[12].

          Organizatia Mondiala a Turismunlui si alte organisme de profil din cadrul


Comunitatii Europene considera ca potentialul turistic al unei tari sau zone este dat
de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio-economice care exprima
posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate
teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism. Astfel,
un anumit spatiu geografic prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in
care ofera resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce – in urma unor
amenajari specifice – pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau
international[13].

Intr-o acceptiune generala, potentialul turistic al unui teritoriu dat este definit
ca ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta
anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism si, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism[14].

Varietatea resurselor turistice (indeosebi in tara noastra), specificul actiunii


si influentei lor in activitatea turistica fac necesara delimitarea a doua categorii de
potential turistic, si anume: natural si antropic, asupra carora ne vom referi in
continuare (a se vedea Figura nr.1).

Figura nr.1- Structura potentialului turistic

13
Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii
Bucuresti, 1996, p. 11

Potentialul turistic natural reprezinta totalitatea resurselor turistice pe care


le ofera cadrul natural prin componentele sale: relief, conditii climatice, ape,
vegetatie si fauna, inclusiv modificarile acestora ca urmare a interventiei omului.

Componentele naturale ca resurse turistice potentiale, au un rol principal in


dezvoltarea turismului, ele interesand activitatea de turism prin urmatoarele
elemente[15] (a se vedea Figura nr.2)

-                          valoarea peisagistica, estetica si recreativa indiferent de locul unde


se afla (munte, deal, campie, litoral); uneori acestea sunt determinate
in formarea motivatiei turistice (peisaj deltaic, peisaj alpin, glaciar
etc.);

-                          calitatile unor factori naturali de cura, inclusiv a bioclimatului;

-                          existenta unor conditii care genereaza forme de turism specifice


(stratul de zapada, oglinzile de apa, resursele cinegetice etc.);

14
-                          rolul cognitiv al multor elemente dar, mai ales al celor specifice,
cum sunt: rezervatii ale biosferei si monumente ale naturii.

Figura nr.2 – Resurse turistice naturale si activitatea de turism

Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura


Universitatii Bucuresti, 1996, p. 12

Potentialul turistic antropic – in aceasta categorie intra tot ceea ce a


creat mai de pret omul in decursul timpului, varietatea si bogatia
obiectivelor de acest fel fiind extrem de mare si in continua crestere, gratie
pe de o parte descoperirii si punerii in valoare a unor monumente istorice si
de arta apartinand trecutului, pe de o alta parte prin includerea in aceasta
categorie a unor creatii moderne. Ca si in cazul naturii, nu tot ceea ce a
realizat omul in decursul timpului, a celui istoric in situatia de fata, prezinta
interes turistic si, in plus, unele obiective nu au avut initial aceasta calitate
(au fost construite din cu totul alte motive), ci au dobandit-o ulterior din
motive foarte variate. La polul opus, unele asemenea obiective au fost
realizate tocmai in scopuri turistice (cazinouri, parcuri de distractie etc.)
[16].

Componentele potentialului natural si antropic prezinta interes prin


valoarea estetica, cognitiva si recreativ-distractiva, calitatea factorilor
naturali de cura, posibilitatea practicarii unor sporturi, aportul formativ si
instructiv-educativ. De asemenea, rolul acestora in determinarea activitatii
turistice depinde de valoarea si atarctivitatea lor, de originalitate, de modul
de conservare si exploatare, de amplasarea in spatiu si posibilitatile de
acces.[17]

Atractivitatea componentelor antropice este determinata de o serie


de proprietati[18]:
15
-         unicitatea, singularitatea este o insusire a obiectivelor antropice care
sporeste atractivitatea turistica, fie ca este vorba de un „produs
unicat”, fie de un obiectiv ajuns unicat datorita mentinerii in timp;

-         dimensiunea  iesita din comun a obiectivelor antropice este un atribut


care polarizeaza atentia si interesul turistilor;

-         ineditul  este si el o sursa de atractie care rezulta din natura


materialului de constructie, culoarea specifica, amplasarea
obiectivelor in locuri insolite, arhitectura deosebita;

-         vechimea  unor obiective trezeste, de asemenea, interesul turistilor,


de asemenea, ineresul turistilor, fie ca sunt obiective prezente in
muzee, fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica dispensate in
spatiul geografic;

-         functiile sau functia indeplinita  de anumite edificii poate deveni


adesea o sursa de interes turistic.

Fondul turistic antropic reuneste o gama foarte larga si variata de


componente care pot fi grupate in:

        obiective cultural-istorice;

        obiective etnoculturale si etnofolclorice.

1.3.         Cadrul general al valorificarii turistice

Resursele turistice – elemente ale cadrului natural sau cultural-istoric


– au fost valorificate in turism inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne
referim chiar si numai la apele minerale sau asezamintele religioase din
antichitate si evul mediu ca regenerau anumite fluxuri de vizitatori[19].

          Valorificarea  resurselor turistice si dezvoltarea turismului trebuie sa


fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizarii complexe a
teritoriului, care asigura o dezvoltare armonioasa tuturor sectoarelor
economice si o imbinare a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin
social[20].

16
Dupa cum  este cunoscut, dezvoltarea turismului intr-o zona este
conditionata de existenta unor factori naturali in perimetrele de asezari,
care, prin calitatile lor, favorizeaza odihna, recreerea si refacerea fortei de
munca. Totodata, din categoria atractiilor turistice fac parte multe realizari
ale generatiilor care s-au succedat, mileniu de mileniu, secol de secol pe
pamanul tarii, zonei sau al unei localitati; intre diversele epoci istorice, o
serie de obiective economice realizate in ultimii ani si multe altele. In acest
context rolul turismului se manifesta ca o cale de valorificare superioara a
acestor elemente, actiune ce poate determina efecte economice majore.
Capacitatea de a valorifica asemenea resurse confera turismului un rol
important in dezvoltarea potentialului economic al zonei.[21]

          Desi evaluarea gradului de valorificare a potentialului turistic este o


problema dificila, necesitand luarea in calcul, pe langa elementele obiective
si a unor aspecte subiective, greu de cuantificat si exprimat cantitativ, o
imagine concludenta se poate obtine comparand atractiile existente cu
dotarile turistice si intensitatea cererii. In aceste conditii, majoritatea
specialistilor sunt de acord ca, apeland la indicatorii de caracterizare a
dimensiunilor si structurii echipamentelor si, respectiv, ai circulatiei
turistice, se poate determina, in mare masura, gradul de valorificare. Nu
lipsite  de relevanta sunt si comparatiile internationale. De asemenea,
tuturor acestora ar mai putea fi adaugate elemente cu privire la
diversitatea formelor de turism, structura si calitatea serviciilor oferite s.a.
[22]

          Baza tehnico-materiala a turismului (structuri de primire) cuprinde


totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru
realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in
vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune,
apartinand altor ramuri. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului,
capacitatile de cazare, alimentatie publica[23], agrementul etc. , prin
numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare
si dezvoltare turistica in ansamblul sau la nivel teritorial.[24]

        In esenta, analiza-diagnostic a pietei turistice, evidentiaza factorii


favorizanti pentru turism intr-o zona, precum si pe cei restrictivi, indicand,
totodata, masurile necesare pentru asigurarea optimului in dezvoltare. Din
literatura de specialitate, ca si din experienta cercetarii, s-au conturat

17
cateva elemente ce trebuie luate in considerare in cadrul analizei-
diagnostic; acestea sunt urmatoarele[25]:

- accesibilitate  - asezare geografica, cai de acces, mijloace de


transport, legaturi cu alte    subsisteme;

- conditii de relief - trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale


naturii, rezervatii si    parcuri nationale;

- conditii meteorologice - climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi,


puritatea  aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea
stratului de zapada etc.;

-  frumusetea peisajului natural;

- valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale - izvoare de


ape minerale si    termale, namoluri terapeutice, microclimat si
topoclima;

- patrimoniul cultural-istoric - vestigii si locuri istorice, monumente


istorice, de arta, de    arhitectura, etnografie si folclor, traditii,
obiceiuri ;

- conditii demografice - numarul, structura si dinamica populatiei, forta


de munca,    migratii etc.;

- conditii social-economice si influenta lor asupra activitatii de turism;

- conditii
politice;                                                                                         
               

- calitatea si protectia mediului.

        “Materia prima” abordata prioritar in actiunea de analiza-diagnostic


este formata din resursele turistice. Iar acestea sunt evaluate calitativ si
cantitativ, ierarhizate si comparate cu resurse similare din alte zone din
tara sau de peste hotare.

18
        Resursele agroturistice au rol diferit in actiunea de amenajare
turistica, in functie de calitatea, structura si complexitatea lor. Oricare
dintre componentele resurselor (naturale sau antropice), singure sau in
asociere, pot determina dezvoltarea uneia sau mai multor forme de
turism[26].

          Dupa individualizarea resurselor se impune evaluarea acestora.


Operatiunea de evaluare urmareste determinarea gradului de
atractivitate al zonei si pe aceasta baza stabilirea prioritatilor in
valorificarea lor in plan turistic. Totodata, evaluarea permite identificarea
modalitatilor de antrenare a resurselor in circuitul economic precum si
posibilitatile de dezvoltare a diferitelor tipuri de instalatii si echipamente
turistice[27].

        Indicele de atractivitate, rezultat al influentei existente intre ponderea


fiecarui element component al resurselor (de exemplu: atractii naturale -
0,35; atractii cultural-istorice - 0,30; dotari turistice - 0,25; acces - 0,1) si
nivelul sau cantitativ (1 - nivel scazut, 2 - nivel mediu, 3 - nivel inalt), se
poate calcula dupa formula:
 unde:      i=1,2,3,…,n - numarul de elemente,

                                      Ia - reprezinta indicele de atractivitate;

                                       qi - ponderea fiecarui element;

                                       C - nivelul cantitativ al elementului.

O problema deosebit de dificila este evaluarea calitativa si cantitativa a


componentelor resurselor agroturistice, elementele de dificultate rezulta
atat din complexitatea  tipologica resurselor (peste 150 componente), cat si
din lipsa parametrilor cuantificabili. Este insa necesar ca aceasta evaluare
sa fie coroborata si cu cererea agroturistica potentiala[28].

        In functie de cererea agroturistica potentiala si in scopul


dimensionarii zonelor turistice, se poate determina capacitatea optima
de primire a unei zone, indicator ce reprezinta…“frecventarea turistica pe
care un sistem socio-economic regional o poate suporta in mod permanent,
fara a se produce schimbari ireparabile ale structurilor sale economice si
sociale” sau determinarea numarului maxim de turisti care pot fi gazduiti
19
simultan in timpul unei zile pline de sezon, cu conditia ca acestia sa poata
beneficia de tot agrementul oferit fara sa prejudicieze mediul ambiant sau
organizarea vietii pe teritoriul respectiv[29].

Formula de calcul este urmatoarea:

20
          

21
Q
22
, in care:    Q - reprezinta capacitatea optima de primire a zonei;

                                                 S - suprafata totala a zonei;

                                                 K0 - coeficient, a carui valoare variaza


intre 0,5 si 1 , in functie  de particularitatile naturale ale zonei;

                                                 N - norma de spatiu pentru o persoana.

Coeficientul de utilizare a capacitatii[30] (Cuc) este un indicator


sugestiv de apreciere a eficientei cazarii, calculate ca raport intre
capacitatea de cazare efectiv utilizata (Cu) la un moment dat sau intr-o
perioada de timp si capacitatea de cazare maxim posibila (nr. de locuri x
360 zile sau nr. locuri x 90, 120 zile, perioada de functionare a unitatii).

CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA  COMUNEI  PONOARELE

Exista locuri pe care Dumnezeu le-a creat anume pentru bucuria


vederii si a sufletului. Un asemenea loc este comuna Ponoarele, situata in
fosta unitate administrativa numita Plaiul Closani, avand resedinta la
Baia de Arama, localitate aflata la 3 km de Ponoarele. Cum iesi din acest
orasel, urmand firul Bulbei catre izvor, intri intr-un loc umbros strajuit de
paduri, numit Valea Gainii. Legenda spune ca pe aici ar fi trecut calugarul
Nicodim dupa ce a fost alungat din Ponoarele si a mers la Tismana unde a
pus bazele unei stralucite ctitorii.

O salba de frumuseti te intampina la tot pasul: Pestera


Bulba, Campurile de lapiezuri de la Brazisori si Cornetul Mare, Steiul
Ponorii care ascunde bisericuta unde se zice ca Nicodim ar fi vrut sa inalte
un sfant lacas, minunata Vale a Morilor, Pestera Ponoarele, cele
doua Zatoane si Podul lui Dumnezeu, o rezervatie carstica de valoare
inestimabila, completata in mod fericit de Cheile Balutei si Padurea de liliac.
[31]

23
2.1. Asezarea geografica

     Satul Ponoarele este resedinta comunei cu acelasi nume din judetul


Mehedinti, comuna ce mai are in componenta inca 14 sate. Ea este situata
in partea de nord a judetului Mehedinti, in unitatea morfologica “Podisul
Mehedinti”, avand un relief predominant muntos.

     Aceasta comuna din nordul judetului Mehedinti se afla la 4 kilometri


de Soseaua Nationala Tirgu-Jiu - Baile Herculane, la 37 kilometri de Motru
si la o egala distanta (65 kilometri) de Drobeta Turnu-Severin si Baile
Herculane.

     Comuna se invecineaza in partea de nord cu Obarsia Closani, la


nord-est cu Baia de Arama, la sud cu comuna Bala si la vest cu Izverna.
Prin apropiere, la Baia de Arama, trece paralela de 450.

24
     O mai buna detaliere a asezarii se gaseste in Anexa nr. 1.

 2.2. Cai si mijloace de acces

          Datorita reliefului predominant muntos, singurele cai de acces in


aceasta localitate sunt cele rutiere. O inventariere a acestora se gaseste
in Anexa nr. 2. 

          Comuna Ponoarele are legatura directa cu Baia de Arama si comuna


Izverna prin DJ 670, cu Bala prin DC 56, iar prin Baia de Arama din DJ 670
accede 67 D, ce asigura legaturi cu judetele Gorj si Caras- Severin. Drumul
este partial modernizat, cu o portiune (Baia de Arama- Ponoarele) ce
necesita lucrari de modernizare urgente. Legaturile intre satele
componente ale comunei se realizeaza prin: DJ 670, DC 56, DC 57, DC 37,
DC 38, si DC 41[32].

La o distanta de 60 km, in municipiul Drobeta Turnu-Severin se afla


portul cu acelasi nume situat la kilometrul navigabil 931 si gara din Drobeta
Turnu-Severin cu o importanta ridicata pentru traficul de calatori si marfa,
fiind situata pe ramura sudica a Coridorului IV Transeuropean de trafic
feroviar[33]. Statia CF Drobeta Turnu-Severin se afla pe raza Regionalei
Craiova si este situata din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe
Magistrala 300 (Bucuresti - Craiova - Timisoara). Alte gari se afla la 30,
respectiv 45 km distanta, in Motru si Targu Jiu.

Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (140 km), Craiova (170


km) si Timisoara (230 km, aeroport international).

          2.3. Patrimoniul turistic

Asezata in platoul Mehedinti, care „in ansamblul carstic al


Romaniei ocupa un loc cu  totul aparte prin bogatia nemaiintalnita,
varietatea si amploarea fenomenelor carstice”[34], Ponoarele dispune de un
mare potential turistic, poate printre putinele zone care, intr-un spatiu atat
de restrans, pot oferi vederi unicate. Preocuparea oamenilor de stiinta a
pus in lumina importanta si valoarea locurilor. Printre cele 41 de perimetre
carstice din Romania stabilite pana in anul 1982, cuprinse in „Lista
obiectivelor carstice cu statut legal de protectie” de catre Academia
Romana, la numarul 35 a fost mentionata localitatea Ponoarele cu o

25
suprafata de 120 ha prin Dec. 237/1950. Judetul Mehedinti mai are
mentionate doar urmatoarele obiective: Portile de Fier, cu 423 ha, Dec. 18/
1980 si Cazanele Dunarii, cu 115,80 ha, Dec. 18/1980[35].

Incepand cu anul 2004, zona Ponoarele cu monumentele ei naturale


si istorice este inclusa in aria Geoparcului Platoul Mehedinti . Acesta se
intinde pe o suprafata de 106.000 ha si este cea mai noua arie protejata  a
judetului Mehedinti, conform Hotararii Cosiliului Judetean din martie
2004[36].

           2.3.1. Patrimoniul turistic natural

          Patrimoniul turistic natural al zonei Ponoarele cuprinde ansamblul


conditiilor pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale: relief,
clima, hidrografie, vegetatie, fauna, monumente naturale, rezervatii, pentru
petrecerea vacantei si respectiv atragerea unor fluxuri turistice.

Ponoarele reprezinta o zona care printr-o mai buna valorifcare ar


putea deveni un punct de maxim interes pentru turistii ce doresc un pic de
liniste intr-un colt de natura. Localitatea poate fi considerata o adevarata
mina de aur in ceea ce priveste potentialul turistic natural.

     2.3.1.1. Cadrul natural

     Relieful carstic cu altitudine mai redusa se caracterizeaza printr-un


grad ridicat de fragmentare, zone de platouri brazdate de numeroase vai
adanci, unele largi, altele inguste si de regula seci.

     Altitudinile cele mai ridicate se intalnesc in partea de nord-vest,


dealul Gorunului de 639,70 m, varful Cioaca de 649,80 m si scad treptat
spre sud si sud-est. Altitudinea medie este de 500-600 m, energia reliefului
150-200 m. Geologia reliefului este constituita din formatiuni calcaroase
mezozoice intr-o structura sinclinala care se dezvolta pe directia NE-SV, iar
in partea de vest se intalnesc sisturi cristaline mezozonale[37]

Relieful calcaros are cele mai numeroase si variate forme carstice: polii*,
doline**, avene***, pesteri, izbucuri, pod natural, lapiezuri, sorburi, galerii,
lacuri temporare.        Unele sectoare de vai au infatisare de canioane in

26
ale caror pereti se deschid hrube*, hornuri**, canale, pesteri, iar la baza se
intalnesc barbacane***.

     Clima  Ponoarelor este temperat continentala, cu influente


submediteraneene.

     In toate anotimpurile patrund mase de aer tropical de origine


mediteraneana si oceanica. Aflandu-se la o altitudine mai mare, avand o
pozitie geografica particulara cu forme de relief deosebite, aici intalnim
fenomenul de inversiune termica, adica pe vai si crovuri, in depresiuni, se
intalnesc temperaturi mai scazute decat in zonele inalte, mai ales in satul
Ponoarele (Balos si centrul satului)[38]. 

     Temperatura medie anuala ajunge la 6o C.

     Verile in general sunt insorite, uneori prea calduroase, cu


temperaturi de peste 35o C, in special in lunile iulie si august. Temperatura
in zonele calcaroase, a cornetelor, este mult mai mare, deoarece calcarele
degaja caldura acumulata ziua pe tot timpul noptii. Precipitatiile sunt mai
bogate primavara si toamna. In general masele de aer circula din directiile
est si vest. Cel mai cunoscut vant este  „Vantul al Mare” sau „Traista
Goala” care sufla din vest si care aduce seceta si aer uscat. Ploile cele mai
dese vin din nord-est sau din sud-vest[39].

     Caracteristicile climei[40] sunt prezentate pe larg in Anexa nr. 3.

Reteaua hidrografica

Zona calcaroasa a comunei Ponoarele afectata de numeroase si


variate forme carstice confera o puternica circulatie a apelor si  acumulare,
dar totodata si o pierdere a acestor acumulari datorita canalelor, pesterilor
subterane, etc. si aparitia lor in alte locuri sub forma de izbucuri****

Singurul parau cu debit constant, aproape in toate anotimpurile, este


paraul Ponorii sau paraul Morilor, care izvoraste de sub Steiul Ponorii si
dupa cca. 1000 metri dispare intr-un ponor si reapare la iesirea din pestera
Bulba. Unele paraie curg pe firul vailor spre sud-est, altele se pierd in
croave sau in Zatonul Mare (Valea Morii si Valea Mare), in ponorul din
Gaura Iepurelui (Valea Turcului). Totusi existenta unor izvoare a

27
imbunatatit viata locuitorilor din satele Ponoarele, Gheorghesti, Buicani,
Proitesti, Valea Ursului, Ceptureni, unde apa a fost adusa prin cadere
libera.[41]

          Aceasta lipsa a apelor este compensata de catre cele doua lacuri:


Zatonul Mare si Zatonul Mic, adevarate fenomene carstice ce fac parte
din Complexul Carstic de la Ponoarele cu o suprafata  de peste 100
ha declarat “Rezervatie naturala de interes national”.

Vegetatia[42]

Individualitatea geografica a podisului  se materializeaza si in


raspandirea si structura vegetatiei. Prin pozitia sa geografica, unitatea se
intinde in zona alternantei padurilor de fag si de gorun. Climatul temperat
cu influente submediteraneene, altitudinea medie de 400-500 m, relieful
accidentat, apropierea de peninsula balcanica, constitutia
litologica(suprafete calcaroase extinse) au avut un rol insemnat in
configuratia actualei structuri a vegetatiei. Pe arealele intinse din partea de
nord  isi face aparitia stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus
cerris), garnita (Quercus fraineto), carpinita, gorunul balcanic (Quercus
delechampi), nucul (Juglans regia), alunul turcesc (Corylus colurna). Fagul
este reprezentat prin specia de fag balcanic (Fagus sylvatica subspecia
moesica). Mai ales pe rocile calcaroase se intalnesc tufarisuri de tip
submediteraneean, cunoscute sub numele de sibleacuri, formate dintr-un
complex de elemente submediteraneene carpato-baltice, si sud-europene,
termofile, cum sunt: mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita,corn (Cornus
mas), scumpie (Cotinus coggygria), salba raioasa (Euronymus verrucosa),
nuc, liliac (Syringa vulgaris) etc. Dintre speciile de plante rare aici traieste
laleaua neagra care nu infloreste in fiecare an.

Popularea straveche si continua a acestei regiuni naturale a


determinat transformari insemnate in suprfata, structura si compozitia
floristica a vegetatiei. Terenurile cu paduri defrisate au fost inlocuite de
pajisti si terenuri cultivate agricol, dar de slab randament. 

Fauna[43]

28
In cadrul vegetatiei, ca urmare a diversitatii mediilor de viata, se
intalneste o bogata si heterogena fauna de origini diferite, dar cu
preponderenta a elementelor sudice.

Climatul bland, cu influente submediteraneene, ca si vegetatia


specifica isi gaseste reflectarea in prezenta numeroaselor reptile si insecte
de felurite varietati. Caracteristicile sunt cele doua varietati faunistice,
vipera cu corn (Vipera ammodytes) si broasca testoasa (Tesudo hermanni),
specii submediteraneene ocrotite prin lege. Acestora li se alatura serpi
veninosi (Coluber jugularis cespius, Elaphe longissima, Coronella austriaca)
si neveninosi (Natrix natrix si Natrix teaselata). Pe suprafetele calcaroase
se gaseste o specie de scorpion mic, dar veninos (Eusscorpius carpathicus).
De remarcat este multimea soparlelor (Lacerta taurica, Lacerta pontica).
Dintre nevertebrate o larga raspandire o au melcii, paianjenii, gandacii si
mai ales fluturii. In padurile de fag si gorun se intalneste ursul, veverita,
jderul, viezurele, caprioara, si lupul. Dintre pasari mentionam: ierunca, fasa
de padure, gaita, macaleandru, cucul, pupaza, privighetoarea,etc.

Interes cinegetic prezinta doar mistretul, caprioara, vulpea, vidra,


jderul si veverita.

2.3.1.2. Monumente naturale si rezervatii

Existenta unor elemente naturale cu valoare exceptionala, rare si


originale – forme de relief, peisaj, flora si fauna, apreciate generic drept
curioriozitati sau monumente ale naturii- a impus organizarea lor in arii
protejate, de tipul parcurilor si rezervatiilor.

In multe dintre clasificarile consacrate, referitoare la potentialul


turistic natural, monumentele naturii sunt evidentiate ca o categorie
distincta, avand importanta deosebita pentru turism.

Fiind asezata intr-o zona unde predomina carstul, Ponoarele ne


incanta cu forme de relief aparte, flora si fauna unice in Romania prin
intermediul Complexului carstic Zaton-Bulba care a fost declarat “rezervatie
naturala de interes national” si a Padurii de liliac, de asemenea declarata
“rezervatie botanica”.

1.      Padurea de liliac - Rezervatia botanica Ponoarele

29
Ideea de protectie a vegetatiei dezvoltate pe suprafete calcaroase din
imprejurimile comunei Ponoarele are la baza o veche traditie  a localnicilor
de a organiza, in acest tinut cu peisaj geografic de o deosebita frumusete,
sarbatori cu prilejul infloririi liliacului.

In Legea nr. 5/2000 privind ariile protejate[44],   la pozitia 2600 este
mentionata, Padurea de liliac Ponoarele, cu o suprafata de 20 ha. Aceasta
reprezinta o rezervatie botanica si are caracterul de unicat atat prin speciile
floristice cat si prin fauna specifica.

Aici are loc “Sarbatoarea Liliacului”, o manifestare folclorica de interes


national care atrage un numar mare de turisti din intreaga tara.

2.      Complexul Carstic Ponoarele - Rezervatie naturala

In cadrul fenomenelor carstice din Romania, carstul mehedintean


este de o mare varietate si de o bogatie rar intalnita. Un loc aparte il ocupa
complexul carstic de la Ponoarele, cu o suprafata de peste 100 ha, declarat
“Rezervatie naturala de interes national” (Dec. nr. 237/1950).

Complexul carstic Ponoarele reuneste spectaculoase forme de relief


carstic, unele unicate pe plan mondial, intre care se disting: Pestera
Ponoarele, lacurile carstice Zatonul Mare si Zatonul Mic, Podul Natural,
Pestera Bulba, Pestera Podului[45].

Pestera de la Pod sau Pestera Ponoarele (a se vedea harta pesterii


– Anexa nr. 3, Figura nr. 10) se afla in imediata apropiere a podului. Ea are
o lungime de 734 m si reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si
subsolul ciuruit de galerii pe care este asezata aceasta localitate. Pestera
este situata  chiar sub dealul care-i poarta numele, reprezentand singura
legatura intre Zatonul Mare si Zatonul Mic, realizata la nivel subteran.

Pestera adaposteste o importanta colonie de lilieci cuprinsa intr-un program de protejare „Conservarea
Habitatelor Subterane ale Liliecilor din SV Carpatilor” implementat de GCR, GESS,I SER si Muzeul National de Istorie
Naturala Grigore Antipa. Proiectul se ocupa si de Pestera Bulba in cadrul programului LIFE.[46]

Pestera Bulba  este mai bine protejata decat Pestera Ponoarele datorita
intrarii dificile si a sifoanelor. Chiar si pentru specialisti pestera este plina
de enigme.

30
Cunoscuta sub denumirea de Pestera Mare sau Pestera de la Baia de Arama, ea se intinde de fapt sub
teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brazisori si Cornet pe o distanta de 5160 m, fiind cotata ca una din
pesterile mari ale tarii (locul 15)[47].

 Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural - Monument al naturii  (a se


vedea Anexa nr. 3, Figura nr. 7 si Figura nr. 8)  se afla in centrul localitatii,
fiind o uriasa arcada de piatra formata in urma prabusirii tavanului pesterii
din imediata vecinatate. Peste acesta  trece soseaua Baia de Arama –
Drobeta Turnu-Severin.

Podul lui Dumnezeu reprezinta o adevarata emblema a locurilor fiind


cel mai cunoscut monument natural din intregul tinut.

Dimensiunile podului sunt impresionante (30 m lungime, 13


m inaltime, 22 m latime si 9 m deschidere) avand in vedere ca unii
specialisti il considera ca fiind cel mai mare din tara, singurul functionabil,
printre primele din Europa si din lume (a se vedea  Anexa nr. 4, Figura nr.
5 si Figura nr. 6).

Zatonul Mare si Zatonul Mic sunt doua lacuri de origine carstica, de


dimensiuni diferite, aflate de o parte si de alta a Pesterii.

Termenul  vine din graiul localnicilor in care verbul “a zatoni”


inseamna a opri curgerea unei ape.

          Ca fenomen carstic, lacul Zatonul Mare, prezinta particularitati


deosebite si poate atinge dimensiuni impresionante, de aproape 2 km² si o
adancime de 20 m in punctul maxim de la nivelul sorbului[48] (a se
vedea Anexa nr.3, Figura nr.14 si Figura nr.15).

             Lapiezurile ce se intalnesc pe dealul de deasupra pesterii


reprezinta forme carstice deosebite pe care apa le-a incrustat in calcare.
Ele au forma unor canale, fiind adevarate riduri brazdate de timp pe
suprafetele calcaroase.

             Elemente ale cadrului natural precum pestera, campul de


lapiezuri, steiul sunt prezentate pe larg in Anexa nr.3.

2.3.2. Patrimoniul  turistic antropic

31
 

Romania dispune de un bogat si valoros potential antropic, rezultat al


istoriei de peste doua milenii a poporului nostru in acest spatiu geografic.

Dintre componentele potentialului turistic antropic al zonei Ponoarele


trebuie evidentiate, pentru valoarea si atractivitatea lor: vestigiile
arheologice, monumentele istorice si de factura religioasa, institutiile si
evenimentele cultural artistice, arta si traditia populara, constructiile
tehnico-economice[49].

2.3.2.1. Elemente cultural-istorice

Cateva descoperiri arheologice[50] dateaza din epoca pietrei


slefuite, a bronzului ori aramei. Doua asemenea obiecte, ciocane de piatra
ingaurite se pastreaza: unul la Muzeul “Portile de Fier” din Drobeta Turnu
Severin, celalalt la muzeul Scolii Ponoarele.

In ceea ce priveste monumentele istorice de factura


religioasa,  Ponoarele se poate lauda cu existenta unei biserici vechi
de 245 ani, ce poarta hramul Sfantului Nicolae si care a fost construita pe
locul unei alte biserici ce se crede ca ar data din secolul al XIV-lea (a se
vedea Anexa nr.4, Figura nr.16 si Figura nr.17  ).

Cea mai veche icoana din biserica dateaza din anul 1762. Este sigura
icoana din sec. al-XVIII-lea ce se mai pastreaza in Mehedinti, altele s-au
repictat, pierzandu-si astfel intaietatea[51].

Alte obiective religioase: Bisericile din: Gardaneasa – Biserica


„Sfanta Treime” 1887, Baluta, Cracul Muntelui, Ludu, Proitesti – Biserica
„Sfintii ingeri” 1793, Baraiac.

In anul 2005 a fost demarata constructia unei biserici in centrul


comunei care va depasi prin dimensiune toate bisericile din comuna.
Aceasta va purta hramul Sfantului Nicodim.

Monumente de factura civila: Valea Morilor (a se vedea schita vaii morilor – Anexa nr.4, Figura nr. 20)-
pe vremea  strabunicilor acestor localnici, acestia si-au construit pe parau opt mori pentru a-si usura viata. Desi trei
mori fac parte din patrimoniul national, mai exista doar una si aceasta neingrijita. Spre deosebire de alte localitati
unde sunt mori, morile de la Ponoarele apartineau comunitatii organizate pe grade de rudenie sau pe afinitati[52].

32
2.3.2.2. Elemente etnoculturale si etnofolclorice

a)     Elemente de arhitectura  traditionala  – case de lemn, cu


acoperis din sindrila si pridvor ce prezinta divese motive
traditionale populare sculptate, compuse din maxim 2-3 camere
micute. In prezent mai exista foarte putine asemenea case. Asa se
explica faptul ca  unul dintre cele mai des intalnite mestesuguri
practicat pe vremuri era dulgheria.

b)     Portul popular traditional, deosebit de atractiv, se intalneste


mai rar in viata de zi cu zi, in special la varstnici, sau  la
persoanele tinere, cu ocazia serbarilor locale. Frumusetea portului
popular este reprezentata prin motive geometrice, florale si
zoomorfe. Exista chiar si un localnic colectionar ce detine peste
100 de costume populare, de o valoare inestimabila, expuse cu
diverse ocazii la expozitii nationale,

c)       Arta tesaturilor si cusaturilor populare. Mestesugul


tesutului este stravechi si s-a nascut prin nevoia fireasca a omului
de a-si confectiona singur imbracamintea. Materialele folosite au
fost canepa, inul, lana ori firele de borangic. Tesaturile pot fi
clasificate in mai multe categorii:  tesaturi cu urzeala din canepa
sau bumbac si bateala din lana, tesaturi cu urzeala din lana si
bateala din par de capra, tesaturi din urzeala din canepa si bateala
de bumbac, tesaturi cu urzeala din canepa si bateala din in,
tesaturi cu urzeala de bumbac si bateala din borangic[53].

     Preocuparile pentru cusut si tesut, au fost intr-o perioada


aproape generale la nivelul comunei. Pana aproape de vremurile
noastre majoritatea femeilor lucrau pentru cooperativele
mestesugaresti din Tismana si Baia de Arama, care aveau
importante contracte cu strainatatea. Astazi mai exista doar Arta
Casnica de la Tismana pentru care mai lucreaza  cateva femei din
Ponoarele.

d)     Sarbatorile populare – de larga audienta turistica se bucura


sarbatorile populare anuale prilejuite de unele obiceiuri sau
evenimente locale ca „Sarbatoarea Liliacului” de la
Ponoarele,  urmata la o saptamana de cea de la Nadanova,

33
sarbatoarea din Pades si Tismana, Festivalul Folcloric „Ponoare,
Ponoare” (I Editie – 27 iulie 2006), festivalul Plaiului Closani,
„Munte, munte, brad frumos”, ale carui baze au fost puse in 1995,
festivalul  national „Ponoare, Ponoare”  si sarbatorile prilejuite
de  hramul bisericilor sau de sarbatoarea numita ciumarca ori
Vinerea ciumii. care se mai tine aproape in fiecare dintre satele
comunei.

e)      Credintele populare, superstitiile si traditiile  (nunta,


inmormantarea – zorile, slobozitul apei, hora de pomana,
tamaiatul si slobozitul izvorului), obiceiul colindatului (Pitaraii sau
Colindetii).

f)       Cantecul popular, solistii vocali si instrumentistii renumiti,


grupurile folclorice de copii „Liliac de la Ponoare”sau „Liliacul”si
„Bordeiasul” din Baia de Arama completeaza sirul elementelor
folclorice caracteristice zonei Ponoarele.

         2.4. Trasaturi socio-economice

          2.4.1.Populatia

Populatia comunei nu a avut o crestere semnificativa in intervale de


timp bine determinate. Cu toate ca natalitatea a inregistrat  procentele cele
mai mari la nivel raional sau judetean in anumiti ani, mortalitatea a fost
mare, migratia spre centre industriale la fel si numarul locuitorilor a ramas
aproape constant. In anul l966 sporul natural a fost de 8,9 mie, cu 2,7 la
mie mai mare ca acela din judet. Zece ani mai  tarziu, in 1977, Ponoarele
se inregistreaza cu un  spor natural cu 11 la mie, cu 1 la mie mai mult
decat media pe tara. In 1992, comuna are un spor natural de 11,4 la mie.
[54] La ultimul recensamant, din 2002, populatia comunei a fost de 3.048
locuitori. Pe sate aceasta este dispusa conform Anexei nr. 5, v Tabelul nr.
2,   Folosind acele date, am  putut realiza un grafic al populatiei comunei
Ponoarele care ar arata astfel:

34
Figura nr. 3 - Graficul privind structura populatiei comunei Ponoarele
% pop. pe sate

14
12
10
8
6
4
2
0
Ponoarele Baraiacul Gheorghesti Gardaneasa

Sursa: Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan


urbanistic general

Comuna Ponoarele, proiect nr. 5268/2003, p. 15-16

O simpla privire asupra graficului de mai sus ne arata ca principalele


sate din punct de vedere al numarului populatiei sunt: Ponoarele
( resedinta de comuna), Baraiacul, Gheorghesti si Gardaneasa, sate a caror
populatie reprezinta 45% din totalul de 3048 de locuitori conform Planului
urbanistic general al comunei Ponoarele din 2003.

2.4.2. Activitati economice

Elementele prin care se poate caracteriza potentialul economic al


teritoriului administrativ al comunei Ponoarele sunt[55]:

- populatia si forta de munca – conform datelor statistice, populatia in


varsta de munca (grupa 15-59 ani) detine un procent de 57% din totalul
populatiei, iar populatia activa detine un procent de 55,4% din totalul
populatiei. Populatia ocupata din cea activa este de 95,8%;

- unitatile de productie – in teritoriul comunei sunt reprezentate de


gospodariile particulare – principala ramura economica fiind agricultura;

- resursele naturale – principalele resurse ale solului sunt suprafetele


agricole (arabil, pasuni, fanete, vii, livezi) si padurile;

- resursele subsolului constau in piatra de var;

35
- serviciile publice reprezentate prin asistenta medicala, unitatile de
invatamant prescolar si scolar, administratie, cultura si culte, sunt in
general la nivelul cerintelor populatiei;

- echiparea tehnico-edilitara este rezolvata partial, in sensul ca


alimentarea cu apa este rezolvata in sistem local in 9 localitati din 15,
restul satelor alimentandu-se cu apa din fantani amenajate si izvoare –
toate satele sunt electrificate;

- reteaua rutiera asigura legaturile intre localitati si obiectivele


economice si de interes public din teritoriu.

Rata somajului este de 14,4% cauzata de lipsa locurilor de munca in


zona, singurul mare angajator  fiind S.N.L.O. care in ultimii 10 ani a
promovat o politica de restructurarea a personalului semnificativa.

Activitatile pe care le desfasoara localnicii sunt de factura industriala,


agricola, silvica, insa cea mai importanta activitate pe care ar putea-o
desfasura este cea turistica. Din pacate aceasta nu este foarte dezvoltata,
in ciuda potentialului turistic al zonei.

CAPITOLUL 3 - ANALIZA  VALORIFICARII ACTUALE A


POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA PONOARELE

Ca instrument de organizare si conducere in turism, precum si ca


metoda de cercetare, analiza apare ca o necesitate obiectiva si vizeaza
armonizarea resurselor cu obiectivele stabilite, in conditii de inalta eficienta
economica si sociala.

     In acest capitol am incercat sa prezentam circulatia turistica in cadrul


unitatilor de cazare din judetul Mehedinti si  baza tehnico-materiala a
comunei si a localitatilor din jurul acesteia pe o raza de 60 km,  facand o
analiza SWOT a valorificarii actuale resurselor naturale si antropice si o
evaluare a  gradului de atractivitate al zonei prin calcularea indicelui de
atractivitate.

3.1.Analiza circulatiei turistice in cadrul unitatilor de cazare


din judetul Mehedinti

36
Cu ajutorul datelor din „Tabelul 2” voi incerca sa analizez situatia
capacitatii si a activitatii de cazare  turistica din judetul Mehedinti din 1995
pana in 2006.

Tabel nr.2 - Capacitatea si activitatea de cazare turistica din judetul


Mehedinti

Sursa: http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=486

In anul 1995 a fost inregistrata cea mai mare capacitate de cazare


turistica cu un numar de 1875 de locuri de cazare. Aceasta a scazut
treptat, pana in anul 2004, cand s-a inregistrat minimul de 916 locuri de
cazare. Incepand cu anul 2005, se observa o usoara crestere, ajungand in
anul 2006 la 1221 locuri de cazare. Reprezentarea grafica a datelor privind
capacitatea de cazare existenta se gaseste in „Figura 4”.

Cea mai mare valoare a sosirilor s-a inregistrat tot in anul 1995
(55.100 sosiri). Urmeaza o scadere semnificativa pana la 35.800 sosiri in
anul 2001, dupa care o crestere a acestora pana in anul 2004 unde se
ajunge la 47.800 sosiri de turisti. Situatia sosirilor oscileaza in urmatorii doi
ani, scazand in anul 2005 la 45.600 sosiri si crescand intr-un final la 46.100
sosiri in anul 2006.

In cazul innoptarilor, situatia este asemanatoare in privinta oscilatiei


pana in anul 2002.       In anul 2003 innoptarile au scazut spre deosebire
de sosiri care in acelasi an cresteau, ceea ce insemna ca turistii sositi in
numar mai mare fata de anul anterior, nu au mai dorit sa innopteze in
judetul Mehedinti. In urmatorii ani fluctuatia in ceea ce priveste innoptarile

37
nu dispare, cea mai mare diferenta observandu-se de la anul 2005 la anul
2006.

In acest sens voi calcula durata medie a sederii, cu ajutorul formulei


amintite in primul capitol.

Se observa ca cea mai mare valoare a duratei medii a sejurului a fost


inregistrata in anul 2001, ceea ce inseamna ca turistii au petrecut in medie
3,34 zile in judetul Mehedinti. Urmatoarea cea mai apropiata a fost in anul
2000 (3,04 zile sedere). In rest, valorile s-au situat sub pragul de 3 zile
sedere.
Figura nr.8 - Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune

38
  In final, in urma reprezentarii grafice a indicilor de utilizare neta a
capacitatii in functiune, se observa ca ponderea cea mai mica s-a
inregistrat in anul 2000 (26,4%), iar cea mai mare in anul 2004 (39,2%).

     Tot pentru judetul Mehedinti voi face o inventariere a structurilor de


primire turistica cu functiuni de cazare turistica dupa cum se constata din
Figura 9.

Figura nr.9 - Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare


turistica din judetul Mehedinti

39
 Sursa: http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

  Din figura de mai sus se remarca prezenta in special a hotelurilor si


motelurilor in judetul Mehedinti intre anii 2003 si 2006, celelalte structuri
de primire turistica fiind intr-un numar semnificativ mai mic.

Comparand cei 4 ani, se constata o usoara crestere a numarului


hotelurilor si motelurilor si a taberelor de elevi si prescolari, in vreme ce
numarul pensiunilor ramane aproximativ constant.

     3.2. Baza tehnico-materiala

          Baza tehnico-materiala a turismului este alcatuita din doua mari


categorii: baza tehnico materiala specific turistica si baza tehnico-materiala
generala (infrastructura),  prezentate pe larg in cele ce urmeaza.

              

     3.2.1.Baza tehnico-materiala specific turistica

      In aceasta categorie a bazei tehnico-materiale se incadreaza


resursele materiale care isi datoreaza existenta activitatii turistice – sunt
destinate exclusiv turistilor – si anume reteaua unitatilor de gazduire, o
parte din reteaua unitatilor de alimentatie specifice zonei Ponoarele si
imprejurimilor (perimetrul de 60 km).

  Unitati de cazare

   Valorificarea
potentialului turistic al zonei, cu adevarat, a inceput
dupa Revolutie prin constituirea unui numar de 24 pensiuni. Acum,
numarul acestora s-a redus la jumatate, omologate toate cu doua
margarete, dupa cum se observa si din Tabelul 3.

Tabel nr.3- Inventarierea unitatilor de cazare din comuna Ponoarele

Nr. Pensiunea Satul Nr. % Clasificare


Crt. camere
(margarete)
1. Borloveanu Ponoarele 2 44,82    
2. Craciunesc 1    
40
u
3. Eleodor 5    
4. Paulescu 1    
5. Mihaela 2    
6. Popescu 2    
7. Tudorescu Balos 2 10,34    
8. Martinescu 1    
9. Luta Gheorghesti 2 13,79
   

10. Doandes 2    


11. Doman Cracul- 6 20,68
   
Muntelui
12. Selea Proitesti 3 10,34    
- TOTAL 29 100 -

Sursa: http://www.antrec.ro/ro-MH-cazare-Mehedinti-
pensiuni.html#PON

        Cazarea la satean ramane simbolul si prima forma de primire a


turistilor la tara, deoarece imaginea sateanului sau fermierului, deschizand
usa casei sale, confera puterea de evocare a ospitalitatii ancestrale de care
se bucura prietenul sau turistul; este intalnirea dintre locuitorul satului si
turist.

Analizand datele din tabelul de mai sus, observam ca jumatate din


numarul pensiunilor din comuna se afla in resedinta acesteia – Ponoarele -,
urmata de Gheorghesti si Balos cu cate 2 unitati de cazare.

In ceea ce priveste numarul camerelor, satul Ponoarele este pe primul


loc cu o pondere de 44,82% reprezentand un numar de 13 camere, urmat
de Cracul-Muntelui cu o procent de 20,68% si Gheorghesti cu 13,79%.

Deoarece unitatile de cazare din aceasta zona nu ofera conditii


satisfacatoare turistilor, vom face o inventariere a tuturor unitatilor de
cazare pe un perimetru de 60 km (a se vedea Anexa nr.6, Tabelul
nr.3,).  In urma inventarierii unitatilor de cazare din apropierea zonei
Ponoarele, a rezultat un numar de 6503 locuri de cazare distribuite in

41
principal in hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, vile, popasuri si sate
turistice, dupa cum se observa si in Figura 10.

In ceea ce priveste ponderea numarului de locuri de cazare in


hoteluri, Baile Herculane este pe primul loc cu un procent de 75,05,
procent ce se explica din faptul ca  este cea mai mediatizata statiune
balneara de dupa revolutie. Numarul locurilor de cazare in pensiuni este de
asemenea predominant in statiunea Baile Herculane, acesta ocupand un
procent de 27,71 din totalul locurilor de cazare in pensiuni pe perimetrul
celor 60 km.De asemenea la baia de Arama numarul pensiunilor si a
locurilor de cazare a sporit.

Unitati de alimentatie

In localitatea Ponoarele unitatile de alimentatie nu exista separat de


cele de cazare, in schimb cele mai apropiate se afla in orasul Baia de
Arama, la 5 km distanta: Casa Alba (1 stea), Mircea (2 stele), Izvorul Rece
(1 stea), Cerna (2 stele). De asemenea, unitatile de alimentatie din cele 3
orase – Drobeta Turnu Severin, Motru si Tirgu Jiu si statiunea Baile
Herculane se gasesc la o distanta nu mai mare de 60 km.

3.2.2. Baza tehnico-materiala generala (infrastructura)

          Mijloace de transport in comun

42
          Pe teritoriul localitatii nu exista unitati sau retele de transporturi
auto. Transporturile auto pentru calatori si marfuri se fac prin intermediul
firmelor specializate cu sediul in Drobeta Turnu -  Severin si Marasesti care
deservesc prin traseele lor si Ponoarele.

          Instalatii de telecomunicatii

          In prezent, doar 8 din cele 15 localitati  ale comunei Ponoarele


beneficiaza de posturi de telefonie fixa. In schimb, intreaga comuna
beneficiaza din anul 2007 de retea de telefonie mobila (Orange, Vodafone),
in urma amplasarii unui releu in centrul comunei.

          Retele de alimentare cu:

          Apa - Existenta apei la adancimi mici a perimis executarea in


majoritatea localitatilor a unor sisteme locale de alimentare cu apa. Aceste
sisteme contin unul sau mai multe puturi sapate, unite intre ele prin
conducte din teava zincata. De la aceste puturi, apa este distribuita prin
cadere libera catre locuitori. Satele care beneficiaza de alimentare cu apa
sunt: Ponoarele, Baraiacu, Ceptureni, Gheorghesti, Buicani, Sipotu, Valea
Ursului, Proitesti, Baluta, Cracu Muntelui.

          Gaze si energie termica- Judetul Mehedinti este singurul din


Romania care nu beneficiaza absolut deloc de alimentare cu gaze. Astfel,
ca si restul locuitorilor judetului Mehedinti,  locuitorii din Ponoarele folosesc
buteliile pentru aragaz, iar pentru incalzire, sobele sau centralele pe lemne.

          Energie electrica - Intreaga comuna beneficiaza de alimentare cu


energie electrica. Sursa de alimentare cu energie electrica o reprezinta LEA
20 KV Baia de Arama, la care se racordeaza posturile de transformare
existente in comuna.

          Distributia energiei electrice la consumatori se realizeaza prin retele


electrice de joasa tensiune, 0,4 KV, construite pe stalpi din lemn (20%) si
stalpi din beton (80%).

         3.3. Analiza SWOT a valorificarii actuale a resurselor din


zona

43
Ponoarele

     In conditiile dezvoltarii durabile a zonei Ponoarele, valorificarea


superioara a resurselor turistice se impune cu pregnanta, ca in orice
domeniu economic. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si
eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a
valorilor turistice, multe din ele epuizabile intr-un viitor apropiat.

In cadrul sistemelor sociale si economice  intelegerea fenomenelor,


previziunea si reactia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea fata
de actiunile si de capacitatea de a proiecta strategiile si procesele
organizationale, se poate realiza printr-o investigatie bazata pe analiza
SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses,


Opportunities and Threats, adica puncte tari (atuuri), puncte slabe
(carente, slabiciuni, deficiente), oportunitati si riscuri.

Ca urmare a efectuarii unei analize SWOT a activitatii turismului din


zona Ponoarele, s-au identificat urmatoarele:

Puncte forte (Strengths)

          In ansamblul miscarii turistice din Romania, zona Ponoarele


concentreaza o mare diversitate de obiective turistice.  Amploarea
deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori.
Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, precum si de
patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa
valoare turistica.

          In Anexa nr.7 este prezentata o lista cu traseele turistice in


interiorul comunei si in imprejurimi, trasee prin intermediul carora sunt
valorificate atat resursele naturale cat si cele antropice.

          Un alt factor l-a constituit faptul ca Ponoarele se inscrie intr-un vast
teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un
important flux turistic: Baile Herculane, zona Tismana, Baile Bala, zona
Izverna.

44
          Inaltimile reduse ale zonei montane si de podis, usoara lor
accesibilitate  cu mijloacele de transport auto sau cu piciorul, bogatia si
diversitatea formatiunilor naturale, peisajele cu valente estetice si
reconfortante intalnite in tot cuprinsul lor constituie premisele
desfasurarii  drumetiilor si a activitatilor turistice de vizitare, cunoasterea
feluritelor aspecte ale naturii, practicabile de catre segmente largi de
turisti.

          Existenta in mijlocul acestor unitati de relief, de locuri cu peisaje


reconfortante creeaza  conditiile practicarii si a activitatilor de odihna si
recreere in timpul sau la sfarsitul saptamanii pentru populatia din judet sau
din teritoriile invecinate.

          Un alt factor pozitiv este clima favorabila activitatilor turistice ce


are un specific temperat-continental cu influente mediteraneene. Zona are
un potential climatic favorabil  turismului in sezonul cald, pe o perioada de
aproximativ sase luni (cu o perioada optima de patru luni, intre luna iulie si
luna octombrie).

          Podul lui Dumnezeu a devenit un simbol peste vreme si el trebuie


conservat, fapt pentru care a fost integrat si in rezervatiile
speologice alaturi de tot complexul de forme carstice din jur.

          Ponoarele este recunoscut, pe langa aceste frumuseti si


prin potentialul etofolcloric ce atrage numerosi turisti pe parcursul
intregului an. Portul popular, traditiile si obiceiurile din zona, elemente
folclorice reprezinta un alt motiv pentru care turistii continua sa vina in
aceasta zona. Acest potential este valorificat atat prin Sarbatoarea Liliacului
de la inceputul lunii mai, precum si prin Festivalul Folcloric „Ponoare,
Ponoare” organizat cu prilejul zilelor comunei Ponoarele.

          Faptul ca 10 ha de padure de liliac sunt declarate rezervatie


botanica, 100 ha reprezentand complexul carstic sunt declarate rezervatie
naturala, faptul ca intreaga zona este cuprinsa in Geoparcul Platoul
Mehedinti ce se intinde pe o suprafata de 106.000 ha, dovedeste grija fata
de acest vast potential turistic.

           Calitatea unui mediu ambiant nepoluat reprezinta un alt punc forte


al zonei Ponoarele.

45
          Puncte slabe (Weaknesses)

          Punctele  slabe ale  sistemului turistic din judetul Mehedinti se


rasfrang si asupra zonei Ponoarele. Acestea  vor trebui remediate pentru a
obtine un impact economic ridicat.

          Punctul slab cu cea mai mare importanta il reprezinta accesul   la


cea mai mare parte a obiectivelor turistice, in special datorita drumurilor
inadecvate si prost intretinute, lipsa parcarilor si a grupurilor sanitare
moderne. O parte din obiectivele turistice se afla in zone mai indepartate la
care accesul pe drumuri bine intretinute este limitat.

          Absenta punctelor de informare turistica  bine puse la


punct  continua sa fie inca o problema majora a valorificarii potentialului
turistic al zonei Ponoarele.

          O alta deficienta este  faptul ca traseele sunt majoritatea


nemarcate, ceea ce face ca accesul turistilor la obiectivele turistice sa fie
dificil, de aceea prezenta ghizilor ar contribui la usurarea parcurgerii unui
itinerariu placut.

          In ceea ce priveste starea elementelor de potential natural si


antropic putem mentiona:

-                  monumente istorice de mare valoare fara protectie reala;

-                  monumente ale naturii nemarcate, neprotejate, unele foarte greu de


identificat in teren;

-                  monumente religioase in stare proasta de intretinere, ce necesita


masuri de conservare  si consolidare;

-                  se remarca neprotejarea elementelor etnografice si de port popular;

-                  in mod special se remarca lipsa unor spatii de cazare in zona


Ponoarele, desi este  evidenta densitatea mare a elementelor de potential
natural si antropic.

          Pestera Ponoarele a fost supusa unei valorificari


necorespunzatoare, deoarece aceasta a fost vizitata si inca mai este vizitata
46
fara supravegherea unui ghid turistic datorita accesibilitatii usoare. Ea
poate fi vizitata pe tot parcursul anului, fiind supusa unui grad inalt de
distrugere. Asa se explica numarul mare de stalactite rupte si stalagmitele
dislocate din Galeria Fosila. Pe pereti exista tot felul de inscriptii si
semnaturi. Acum se impune o cat mai urgenta conservare a ei, cu atat mai
mult cu cat ea reprezinta inca nebanuite frumuseti si adaposteste  si o
importanta colonie de lilieci cuprinsa intr-un program de protejare.

          Sarbatoarea organizata cu prilejul infloririi liliacului a ajuns anul


acesta la cea de-a 51-a editie, iar numarul participantilor a depasit
asteptarile autoritatilor locale (peste 20.000 participanti). Binenteles ca o
densitate atat de mare in zona, mai ales ca padurea este declarata
rezervatie botanica, a atras dupa ea mai multe dezavantaje  decat beneficii.
In fiecare an padurea este distrusa de catre participantii la
Sarbatoarea Liliacului, acestia rupand pur si simplu florile in dorinta de a
pleca acasa cu un suvenir ce nu rezista mai mult de cateva zile. Dar nu
numai turistii sunt vinovati de acest „masacru”, ci si localnicii care au furat
puietii plantati in rezervatie de Primaria Ponoarele.

          In ceea ce priveste Podul Natural (monument al naturii), acesta a


suferit in timp un proces accentuat de degradare datorita actiunii apei
asupra calcarului si a celorlalti factori de mediu, proces  intensificat si de
circulatia masinilor de mare tonaj.

-  O valorificare defectuoasa in detrimentul principiilor dezvoltarii


durabile a turismului;

-  Nivelul scazut al serviciilor;

-  Cererea  redusa de servicii turistice pe plan intern;

-  Slaba  promovare a potentialului turistic in tara si in strainatate;

-  Servicii  turistice putin diversificate.

        Componenta cea mai importanta a bazei tehnico- materiale specifice


– reteaua uintatilor de cazare (gazduire) – este slab dezvoltata si nu ofera
conditiile necesare turistilor pentru petrecerea unui timp mai indelungat in
zona.

47
        Lipsa serviciile de alimentatie publica in afara celor ce apartin
pensiunilor rurale obliga turistii sa se deplaseze catre celelalte, care le
satisfac necesitatile, cum sunt cele de la Baia de Arama si orasele mai
indepartate (Targu Jiu, Drobeta Turnu-Severin si Baile Herculane).

          Oportunitati 

          Programele de finantare nerambursabile ale UE  precum


Fondurile Structurale, constituie principala oportunitate de dezvoltare a
turismului in aceasta zona cu un potential atat de vast prezentat in
capitolul anterior. Acestea urmaresc construirea unor noi unitati de cazare
cum ar fi: han, tabere pentru tineret, camping, si modernizarea
infrastructurii rutiere indispensabila practicarii unui turism la standarde
normale.

          O alta oportunitate este data de amenajarea unor forme de


agrement si  alimentatie.

          Includerea in circuitele interne si internationale a zonei Ponoarele


constituie de asemenea o conditie a recunoasterii valorii acestei zone.

          Zona prezinta si alte aspecte favorabile pe termen lung: dezvoltarea


turismului ecologic, organizarea de conferinte si practicarea turismului
rural.

            Pentru a incuraja investitiile in zona, autoritatile ar trebui sa


elaboreze un program de stimulare a investitiilor. Oamenii de afaceri ar fi
mult mai tentati sa investeasca in turismul local daca ar fi scutiti de
anumite taxe si impozite, sau ar putea concesiona teren la preturi
avantajoase.

          Amenintari  

          Degradarea obiectivelor turistice precum Podul lui Dumnezeu sau


Pestera Ponoarele datorita eroziunilor si implicarii omului duce la scaderea
valorii acestora si, implicit, la scaderea fluxurilor de turisti.

48
          Degradarea rezervatiei botanice prin defrisari si distrugerea florei, in
special a liliacului, atrage dupa sine si disparitia faunei ocrotite prin lege
(vipera cu corn si broasca testoasa).

          Orientarea programelor europene si guvernamentale spre alte zone


considerate prioritare.

          Ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive intern


si international.

          Investitiile scazute in domeniul turismului.

          Situatia neclara a dreptului de proprietate asupra anumitor terenuri


pretabile investitiilor agro-turistice.

          Lipsa de pregatire profesionala a locuitorilor in turism, lipsa unui


centru de pregatire profesionala in apropierea localitatii dar si faptul ca
acestia nu sunt stimulati suficient pentru a lucra in domeniu.

Protejarea si conservarea acestor valori  turistice se impune cu


necesitate, numai astfel putand beneficia de ele si generatiile viitoare.

3.4. Evaluarea resurselor turistice prin determinarea indicelui


de

atractivitate

Dupa individualizarea resurselor se impune evaluarea acestora.


Operatiunea de evaluare urmareste determinarea gradului de atractivitate
a zonei Ponoarele si pe aceasta baza stabilirea prioritatilor in valorificarea
lor in plan turistic.

In vederea aprecierii valorii intrinseci a resurselor, voi determina


gradul (indicele) de atractivitate - rezultat al influentei existente intre
ponderea fiecarui element component al resurselor. Calculul indicelui de
atractivitate, rezultat al influentei existente intre ponderea fiecarui element
component al resurselor atractii naturale, atractii cultural-istorice, dotari
turistice, acces, si nivelul sau cantitativ se va face cu ajutorul formulei
prezentate in primul capitol si gaseste  in Anexa nr. 8, Tabelul nr. 4.

49
In urma calculului a  rezultat o valoare a indicelui de atractivitate
pentru zona Ponoarele e de 3,70, fiind cuprins intre [1-5],  si depasind
jumatatea intervalului ceea ce inseamna ca zona este foarte atractiva si se
poate realiza o amenajare in conditii optime. Amenajarea propusa  va
promova din punct de vedere turistic punctele forte ale zonei : peisajul,
ariile protejate, flora si fauna, elementele de etnografie si folclor,  precum
si ospitalitatea localnicilor.

Analiza asupra valorificarii actuale a potentialului turistic din zona


Ponoarele scoate in evidenta slaba valorificare a acestuia, in cele ce
urmeaza facand o serie de propuneri pentru imbunatatirea situatiei si
atragerea cator mai multi turisti in zona.

CAPITOLUL 4 - PROPUNERI DE VALORIFICARE SUPERIOARA A


POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA PONOARELE

           Analiza prezentata mai sus scoate in evidenta valoarea potentialului


turistic si oportunitatile de care dispune localitatea Ponoarele, asa incat
turismul poate sa devina in urmatorii ani o activitate principala in economia
localitatii. Toate masurile necesar a fi luate pentru dezvoltarea si sustinerea
turismului trebuie sa se regaseasca punctual in Planul de Urbanism al
localitatii, pentru a putea fi incluse in programul de investitii pentru anii
viitori.

In ceea ce priveste infrastructura generala, modernizarea portiunii de


drum dintre Baia de Arama si Ponoarele trebuie facuta imediat, accesul in
comuna facandu-se in principal pe aici.

Unul din simbolurile Ponoarelui - Podul lui Dumnezeu - se afla intr-un real pericol de a se surpa. Asa cum
am mai spus si in capitolul anterior, factori precum, inghetul, dezghetul, vantul, ninsoarea sau caldura actioneaza
asupra structurii podului si il supun unui risc ridicat de degradare. Specialistii care au studiat de-a lungul anilor acest
monument al naturii sustin ca placile din care este alcatuit podul s-au deplasat, alunecand practic una peste cealalta.
Dar nu trebuie sa fii specialist ca sa sustii acest lucru,  poate observa oricine si cu ochiul liber. Stoparea procesului de
degradare se poate realiza prin masuri ca: dirijarea apelor care vin din spre Cracul Muntelui pe sosea si pe santul de
pe marginea acesteia, restrictionarea vitezei de circulatie si chiar a tonajului, prin devierea circulatiei.

Monumentul trebuie conservat cu orice pret, fiind o creatie divina.  Dumnezeu nu mai repeta actul creatiei.

  Cunoscand  potentialul turistic al podisului si obiectivele turistice din comuna, amenajarea lacului


Zaton ar fi principalul punct de atractie turistica din zona. Daca apa ar fi mentinuta in lac, lucru posibil, in ciuda
sorburilor existente, lacul ar constitui loc de agrement prin amenajarea unui debarcader in apropierea gurii pesterii si

50
a altui debarcader spre Buicani. Turistul ar avea posibilitatea sa se plimbe cu barca singur sau condus de un
barcagiu. Amatorii de pescuit ar putea pescui. Popularea lacului cu peste nu ar necesita o investitie mare, dar aceasta
populare ar permite pescuitul industrial pentru vanzare. Pentru a fi despagubiti, proprietarii pot sa se constituie intr-o
asociatie, veniturile ar fi de zeci de ori mai mari, si ar scapa de emotiile inundatiilor recoltei. Pe malul lacului se pot
amenaja tabere pentru elevi, camping-uri, hoteluri, etc.

  Lapiezurile reprezinta interes deosebit pentru omul de stiinta, dar si atractie pentru turistul neinitiat. Acestea ar
trebui semnalate prin indicatoare si panouri din care turistul sa culeaga informatiile necesare.

  Din cele opt mori cate au existat odata pe paraul Ponorii, acum a ramas una singura si aceasta
neingrijita.  Reconstructia acestor mori, punerea lor in stare de functionare, amenajarea Vaii Morilor, da
posibilitatea  organizarii unui parc etnografic de interes turistic, iar folosirea morilor le-ar asigura intretinerea
localnicilor si ar avea eficienta economica scutind consumul energiei electrice.

Organizarea Sarbatorii Liliacului ca manifestare a spiritualitatii


traditionale (etno-folclorica si sportiva) si nu transformarea ei in balci
reprezinta de asemenea un obiectv deosebit de important de care
autoritatile locale ar trebui sa tina cont.

Alte propuneri de valorificare a potentialului turistic:


     Continuarea festivalului folcloric „Ponoare, Ponoare” si ridicarea lui
la rangul de festival national;
     Infiintarea unui ansamblu cultural-artistic profesionist care sa
reprezinte traditiile comunei prin participarea la festivalurile
nationale si internationale;
     Sprijinirea tinerelor talente ale cantecului popular in afirmarea lor
pe plan national;
     Infiintarea unui muzeu etnografic al satului;
     Construirea unui teren de sport si a unui teren acoperit in aer liber
pentru organizarea de activitati culturale si sportive;
     Protejarea si reconditionarea Bisericutei de sub Stei, monument
istoric, construita din barne de lemn, incheiate in chei bisericesti,
cu o pictura veche, care prezinta interes turistic;
     Marcarea si semnalizarea traseelor turistice in zona;
     Favorizarea drumului de acces direct spre statiunea balneara pe la
Padurea de Liliac;

51
          Daca valorificarea se va face corespunzator, oferta se va
diversifica  si va conduce  la atragerea unui numar din ce in ce mai mare
de turisti.

4.1 Propuneri privind realizarea unitatilor de cazare turistica

Pentru vizitarea zonei este foarte importanta asigurarea posibilitatilor


de a ramane aici macar cateva zile, lucru care se poate realiza prin practica
agroturismului. Acesta este legat de vechea ospitalitate romaneasca si da
in acelasi timp omului de la tara o posibilitate de castig.

Dupa cum se observa din analiza asupra valorificarii actuale a


potentialului turistic din zona Ponoarele, investitiile in aceasta zona nu au
fost unele care sa atraga un numar semnificativ de turisti. De aceea se
impune in primul rand  sprijinirea localnicilor in atragerea Fondurilor
Structurale Europene, masura prin care vor fi sustinute activitatile
turistice si agroturistice care au ca scop cresterea atractivitatii zonei,
crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea, marketingul serviciilor si a
infrastructurii turistice la scara mica.

In comuna Ponoarele posibilitatile de cazare sunt reduse, desi


aceasta dispune de cateva pensiuni inscrise in circuitul agroturistic acestea
nu ofera conditii optime pentru cazarea turistilor. La momentul actual
majoritatea ofertelor de cazare sunt de a locui in aceeasi casa cu gazda
ceea ce este in dezavantajul atragerii de noi turisti.

Pentru oferirea unui confort la standarde cel putin medii trebuie


realizat un program de infiintare de noi pensiuni turistice rurale.

Aceste pensiuni ar trebui sa respecte normele metodologice privind


clasificarea structurilor de primire turistica, inscrierea lor in circuitul
agroturistic, si acordarea certificatelor de clasificare care folosesc la
diferentierea confortului oferit de acestea precum si la stabilirea pretului.

Pentru dezvoltarea si modernizarea ofertei si a infrastructurii turistice


am propus cateva masuri, prin a caror aplicare putem ajunge la obtinerea
rezultatelor dorite:

52
     dezvoltarea si imbunatatirea ofertei serviciilor complementare
turismului ( masa, cazare, agrement );

      omologarea pensiunilor si fermelor agroturistice existente;

       pensiunile turistice trebuie sa  aiba o capacitate de cazare pana


la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural;

      amplasarea pensiunilor turistice rurale in locuri ferite de surse de


poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea si viata
turistilor;

     dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor sa  fi puse
in exclusivitate la dispozitia acestora;

      in spatiile pentru prepararea si servirea mesei, numarul locurilor la mese


trebuie sa fie mai mare decat al celor de cazare, dar mai mic de 20;

     realizarea de proiecte pentru obtinerea de fonduri structurale europene in


vederea construirii de noi pensiuni.

           

4.2 Propuneri  de valorificare prin intermediul promovarii

Datorita acestui imens potential turistic, prin actiuni de dezvoltare a


acestuia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea
celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale comunei.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent


nu este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa propun o
serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism.

Actiuni de promovare a produsului turistic al comunei pe


piata interna si internationala:

    Realizarea de materiale promotionale noi pentru mass-media


( articole, emisiuni), pagini web, diverse brosuri, ghiduri, cataloage,
pliante, afise pentru oferta turistica si distribuirea acestora;

53
    Participarea  la targuri interne si internationale de specialitate, pe
baza unor planificari concrete;

    Realizarea unei publicatii a legendelor si miturilor specifice zonei


Ponoarele;

   Realizarea de materiale promotionale pentru toate activitatile ce se


pot practica pe timp nefavorabil sau la solicitare;

   Organizarea de tabere pentru elevi si studenti in vederea practicarii


unui turism ecologic;

   Expozitii itinerante cu tematica turistica in institutiile de invatamant


din judet, si chiar si la cele din tara;

   Realizarea unei Agende a manifestarilor turistice anuale;

   Includerea patrimoniului turistic rural in circuite turistice prin


realizarea de programe turistice (a se vedea Anexa nr. 9 ).

   Valorificarea resurselor locale si a produselor agro-alimentare


ecologice prin consum turistic sau comercializare.

4.3 Amenajarea in scopuri turistice a zonei Ponoarele

Cu atractii impresionante prezentate in capitolul 2.,  aceasta zona ar


putea fi supusa unei amenajari turistice in cadrul parcurilor si rezervatiilor,
dar,  in acelasi rand si unei amenajari a unui sat turistic. Astfel, voi
determina capacitatea de suport a zonei, voi face o evaluare a pietei
potentiale a amenajarii, dupa care imi voi expune conceptia de organizare
a zonei Ponoarele.

 Determinarea capacitatii de suport (capacitatea optima de


primire) a zonei

In functie de cererea agroturistica potentiala si in scopul


dimensionarii zonelor turistice, se poate determina capacitatea optima de
primire a unei zone, indicator ce reprezinta numarul maxim de turisti care
pot fi primiti la un moment dat in statiune astfel incat turistii sa nu se

54
deranjeze reciproc si numarul acestora sa nu afecteze echilibrul ecologic al
zonei.

          Suprafata ce o voi supune amenajarii turistice este de 19


ha distribuita astfel: picnic – 4 ha, camping – 3 ha, plimbari, drumetie in
padure neamenajata – 6 ha, oglinzi de apa - 4 ha,  baze sportive – 2
ha. Total : 19 ha.

          Pentru a determina capacitatea optima de primire a zonei noastre


vom alege 5 activitati importante pe care le voi utiliza pentru amenajarea
satului turstic. In acest scop vom utiliza formula capacitatii optime de
primire din capitolul 1.

          Calculul  capacitatii optime de primire se gaseste in Anexa nr.10,


Tabel nr. 6.

In urma calculului capacitatii optime de primire a rezultat un numar


de 1418 turisti pe care satul turistic si rezervatia botanica o poate suporta
la un moment dat astfel incat acestia sa nu se deranjeze reciproc si
numarul turistilor sa nu afecteze echilibrul ecologic al zonei.

Evaluarea pietei potentiale a amenajarii

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din


turistii ce vin din comunele invecinate, din orasele Drobeta Turnu-Severin,
Targu Jiu, Motru, Craiova., Baile Herculane, dar si din marile orase ale tarii,
in principal din capitala.

Principala zona concurenta este zona Izverna, un important centru


etnografic, cu un potential natural deosebit. Comuna Izverna se afla la o
distanta de 20 km de Ponoarele si 45 km de Drobeta Turnu-
Severin.                         

Pentru a determina aria de atractie vom aplica urmatoarea formula a


modelului gravitational: CA / CB = LA / LB (∆TB/∆TA)²

In primul caz aplicam modelul gravitational pentru municipiul Drobeta


Turnu-Severin, oras cu 110.000 locuitori. Din numarul acesta,

55
aproximativ  49.500 practica turismul, iar 2.970 se indreapta spre Podisul
Mehedinti unde se afla si Ponoarele.

CA reprezinta cererea pentru Ponoarele

CB reprezinta cererea pentru Izverna

LA  reprezinta numarul de locuri de cazare din Ponoarele = 60


locuri;

LB reprezinta numarul de  locuri de cazare din Izverna = 40


locuri;

∆TA reprezinta distanta dintre Drobeta Turnu-Severin si


Ponoarele = 60 km;

∆TB reprezinta distanta dintre Drobeta Turnu Severin si Izverna


= 45 km.

Cu ajutorul acestor date obtinem urmatorul sistem:

CA / CB = 60/40(45/60)²  = 1,5*0,56    = 0,84             0,84 CB +


CB =1, deci                    CA +
CB =1                                                                             1,84
CB =1                                                                                                   
                       CB =0,58 

                    CA =0,54  ,

ceea ce inseamna ca 54% (1603 turisti) dintre turistii din Drobeta Turnu-
Severin se indreapta spre Ponoarele, in timp ce 46% (1366) prefera
Izverna.

Aceeasi metoda o aplicam si in cel de-al doi-lea caz pentru municipiul


Targu Jiu cu o populatie de 96.000 locuitori din care 43.584 practica
turismul. Dintre acestia, 2.615 se indreapta spre Podisul
Mehedinti.                                                 

CA reprezinta cererea pentru Ponoarele

56
CB reprezinta cererea pentru Izverna

LA  reprezinta numarul de locuri de cazare din Ponoarele = 60


locuri;

LB reprezinta numarul de  locuri de cazare din Izverna = 40


locuri;

∆TA reprezinta distanta dintre Targu Jiu si Ponoarele = 50 km;

∆TB reprezinta distanta dintre Targu Jiu si Izverna = 70 km.

CA / CB = 60/40(70/50)²  = 1,5*1,4      = 2,1                 2,1 CB +


CB =1, deci                    CA +
CB =1                                                                                     3,73
CB =1                                                                                                   
                  CB =0,27 

                       CA =0,73 

Rezultatele obtinute pentru cel de-al doi-lea caz arata ca din cei 2615
de turisti din Targu Jiu, 73%, adica 1908 turisti se indreapta spre
Ponoarele, in timp ce 27% (707 turisti) prefera Izverna.

          Un simplu calcul duce la concluzia ca 3511 turisti provenind din


principalele orase emitatoare Drobeta Turnu-Severin si Targu Jiu viziteaza
anual zona Ponoarele.

Pentru a calcula necesarul de locuri de cazare din zona Ponoarele


vom folosi formula coeficientului de utilizare a capacitatii din primul capitol.
Astfel:

          Numar innoptari = Numar turisti * Durata medie a sejurului

          Sosiri = 3511 turisti

   Numar zile de functionare = 360 zile

57
            Durata medie a sejurului = 2 zile

Stiind ca indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare la nivel


national in 2007 a fost de 44,3%, aproximam ca acest indice va lua o
valoare apropiata de 22% in cadrul judetului Mehedinti, pe anul 2008.

0,22 = (3511*2) / Numar locuri de cazare* 360

           Numarul locurilor de cazare  ≈ 90 locuri

Conceptia de organizare (amenajare) a zonei

Zona propusa pentru amenajare are o suprafata de 19 hectare,


terenul fiind concesionat pe 49 de ani, cu posibilitate de cumparare de la
Consiliul Local si proprietari.

Dupa cum am mai spus, in zona se afla deja 12 pensiuni, insa,


construirea unui numar mai mare de unitati de cazare in aceasta zona,
avand in vedere cererea, este necesara.

Astfel, se vor construi un numar de 4 pensiuni de 3 margarete a cate


22 locuri fiecare in 6 camere duble, 2 camere de 4 locuri si 1 apartament,
fiecare pensiune dispunand de aproximativ 1200 mp.

Fiecare pensiune va dispune de infrastructura necesara conform


normelor europene.

Toate aceste unitati au o receptie comuna, precum si un restaurant


cu specific taranesc  intr-o cladire separata cu 100 de locuri la masa, stiind
ca necesarul de locuri la masa este egal cu 1,2*Numarul locurilor de
cazare. Acest restaurant atrage in general si turistii de la celelalte pensiuni
din zona, deoarece acestea nu dispun de unul.

Elementele recreative in cadrul zonei amenajate sunt reprezentate


de: spatii deschise (locuri de plimbare, padure, oglinzi de apa, zone pentru
plimbari cu barca,), amenajari sportive (instalatii nautice, terenuri de volei,
baschet, tenis, handbal, fotbal, teren pentru paintball), organizarea de
manifestari sportive (concursuri de caiac-canoe, de pescuit).

CONCLUZII
58
     In urma analizei actuale asupra valorificarii  potentialului turistic din
zona Ponoarele, am ajuns la concluzia ca acesta este  insuficient valorificat,
in special datorita faptului ca investitiile in aceasta zona nu au fost unele
care sa atraga un numar semnificativ de turisti.

          Turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile de


infrastructura si suprastructura sau pentru alte dotari si nu produce
aglomerari cu caracter urban, ca in cazul statiunilor turistice. De aceea,
poate deveni, astfel, un factor esential si determinant atat in amenajarea
spatiului rural, cat si in cadrul „loisirului”, avand, in acest sens, multiple
posibilitati de dezvoltare.

          Dezvoltarea turismului este conditionata atit de factorii naturali care


sunt cu totul deosebiti in zona, cat si de resursele economice si cultural
istorice, fiind favorizata in primul rand de modernizarea retelei de sosele si
a bazei turistice propriu-zise prin introducerea in circuitul turistic a unor noi
gospodarii din mediul rural. Toate acestea trebuie realizate pe fondul unor
puternice actiuni de ecologizare.

          Exploatarea masiva a padurilor a dus la puternice actiuni de


eroziune si degradare  a solului. Unele aspecte sunt vizibile chiar in
perimetrul padurii de liliac de la Ponoarele. Ele necesita grabnice masuri de
impadurire si de protectie pentru conservarea aspectului turistic care
ramane acum, dupa inchiderea exploatarii miniere cea mai importanta
resursa a intregii zone.

     Pozitia geografica, cadrul natural favorabil si resursele, variatia si


complementaritatea acestora din urma, au constituit elemente
determinante in conservarea unei multitudini de componente ce reflecta
originalitatea vietii in acest spatiu geografic.

     Valorificarea marelui  potential turistic al acestei zone, modernizarea


comunitatilor umane care dispun de valente turistice deosebite si au o baza
edilitar gospodareasca ar constitui una din cele mai pretabile cai de
dezvoltare economico-sociala de ansamblu a zonei Ponoarele.

          Construirea unor pensiuni rurale in localitatea Ponoarele ar atrage


un numar sporit de turisti. Acestia si-au exprimat mereu dorinta de a sta
perioade mai lungi de 1-2 zile, insa conditiile existente de cazare  sunt

59
improprii si nemodernizate. Odata ce vor fi date in folosinta, pe langa
faptul ca se va reusi o fidelizare mai buna a turistilor deja existenti, se vor
atrage altii noi.
          Asupra locuitorilor, impactul cel mai important il va constitui crearea
de noi locuri de munca, dezvoltarea spatiilor comerciale deja existente, sau
crearea altora noi, sporirea comertului cu produse alimentare ecologice, si
prin urmare sporirea veniturilor localnicilor. 
          In ceea ce  priveste infrastructura generala, modernizarea cailor
rutiere din aceasta zona este un obiectiv de maxima importanta fara de
care activitatea turistica nu s-ar putea desfasura in mod normal.
          Potentialul etnofolcloric se valorifica atat prin sarbatorile din zona
cum ar fi: sarbatoarea liliacului din Ponoarele si Nadanova, sarbatoarea din
Pades si Tismana, precum si prin festivalul Plaiului Closani „Munte, munte,
brad frumos” ale carui baze au fost puse in 1995 si Festivalul folcloric
„Ponoare ,Ponoare” – I-a editie 27 iulie 2006.
          Probabil elementul potentialului turistic cel mai puternic valorificat in
ultimii ani – Padurea de liliac de la Ponoarele -  atrage cel mai mare numar
de turisti cu ocazia organizarii Sarbatorii Liliacului la inceputul lunii mai,
dar, totodata si distrugerea rezervatiei botanice. Astfel, este necesara
instruirea atat a localnicilor, cat si a turistilor cu privire la valoarea Padurii
de liliac, cea mai mare din tara (20 ha), o igienizare stiintifica, protejarea
liliacului, a lalelei negre, a viperei cu corn si a broastei testoase aflate in
acesta rezervatie.
          Protejarea monumentelor maturale precum: Podul lui Dumnezeu,
Pestera Ponoarele sau Lapiezurile, se impune cu necesitate, numai astfel
putand beneficia de valoarea lor si generatiile viitoare.  
          Lacul carstic Zaton poate fi supus unui proiect de amenajare,
transformandu-l in principalul punct de atractie din zona. Daca apa ar fi
mentinuta in lac, lucru posibil, in ciuda sorburilor existente, lacul ar
constitui loc de agrement prin amenajarea unui debarcader in apropierea
gurii pesterii si a altui debarcader spre satul Buicani.

     Localitatea Ponoarele at putea fi inclusa pe lista unor viitoare sate


turistice. Comuna Ponoarele este cotata deja ca o localitate pilot a
turismului mehedintean. Aceasta zona ar putea fi supusa unei amenajari
turistice in cadrul parcurilor si rezervatiilor, dar,  in acelasi rand si unei
amenajari a unui sat turistic.

60
         Promovarea si dezvoltarea turismului rural nu trebuie sa faca
abstractie de impactul nagativ pe care il poate avea asupra mediului
ambiant ( disparitia unor specii de florii si fauna, a altor monumente ale
naturii, suprasolicitarea si depasirea capacitati de suport ecologic, disparitia
unor terenuri agricole si foreatiere, cresterea gradului de urbanizare etc.)

         O data cu demararea programelor de dezvoltare a agroturismului in


zona rurala se rezolva si problema distribuiri produselor agricole obtinute in
gospodarie. In pachetele si serviciile turistice sunt incluse si mesele de mic
dejun, iar la dorinta clientului toate mesele de peste zi, in acest mod familia
gazda asigurandu-si un venit suplimentar prin evaloarea produselor
obtinute in gospodarie.

         Prin natura lor, produsele agricole obtinute in gospodarie pot fi de


origine animala   ( carne, lapte, oua, peste, grasimi animale ), sau de
origine vegetala ( verdeturi, legume, cereale, fructe, grasimi alimentare
vegetale ) acestea putand sa  asigure mesele zilnice in proportie de 80%.

         Un alt mod de valorificare al produselor obtinute in gospodarie este


cel cu vanzare directa la turistul cazat in pensiune.

         Prin toate aceste mijloace de promovare si desfacere locuitorii


satelor turistice beneficiaza de un nivel de trai mai ridicat si de o satisfactie
mai mare prin recunasterea muncii lor.

     Esalonarea in timp a procesului de modernizare si organizare


teritoriala intr-o viziune sistemica va conduce la realizarea unei remodelari
treptate si complexe a acestui spatiu geografic.

          Potentialul turistic de necontestat, nevalorificat la adevarata valoare


pana in prezent, precum si posibilitatile multiple de finantare  prin fondurile
structurale sunt motive intemeiate pentru atragerea investitorilor in zona
Ponoarele.

Anexa nr. 1 -  ASEZAREA GEOGRAFICA

61
Daca vrei sa ai o imagine de ansamblu a Plaiului Closani, nu e nevoie sa te cufunzi neaparat in harti si studii
de specialitate. E suficient intr-o zi senina sa urci pe Piatra Closanilor, pe Varful lui Stan, ori pe alte inaltimi de
dincoace de minunata vale a Cernei si sa privesti in zare. De acolo ti se dezvaluie una dintre cele mai frumoase
panorame ale tinutului  si ai posibilitatea de a vedea relieful valurit, format din dealuri si vai, care se profileaza
asemenea unui amfiteatru coborator catre Dunare: Cornetul Cerboanei (803m), Babele (771m), Varful Inalt (748m),
Cioaca  (644m), Cula (612m), Steiul Ponorii (597m), Cuca Inoanii (568m), Dealul Mare (568m), Dochiciu (474m).
Cateva inaltimi apartin comunei Ponoarele care se invecineaza in partea de nord cu Obarsia Closani, la nord-est cu
Baia de Arama, la sud cu comuna Bala, iar la vest cu Izverna.

Centrul satului Ponoarele se afla la o distanta de 4.639.279,6 m fata de meridianul 0  si la distanta
de 4.383.523,7 m fata de Ecuator. Localitatea este la latitudinea de 44058’22  in N si longitudinea 22045’56. Satele
comunei sunt raspandite pe coastele dealurilor ori pe langa firul apelor, vailor, avand aspecte neregulate, fiind sate
rasfirate, partial risipite sau cu tendinta de adunare[56].

Comuna se compune din  asemenea sate mici, risipite pe dealuri si vai: Baluta, Baraiac, Branzeni, Buicani,
Ceptureni, Cracul Muntelui, Delureni, Gardaneasa, Gheorghesti, Ludu, Proitesti, Raiculesti, Valea Ursului, Sipot. Unele
grupuri de case au constituit  asa numitele catune si mai poarta chiar acum nume distincte, desi au fost asimilate de
satele limitrofe: Artaru, Balosi, Martinesti, Tihoi, Poieni.

Suprafata totala a comunei este de 44 Km2 [57], iar relieful este saracacios format din cornete calcaroase
peste care s-a depus un strat subtire de sol permitand dezvoltarea unei vegetatii pitice. Dintre speciile floristice rare,
mentionam laleaua neagra de tip salbatic din care se pastreaza putine exemplare. Si fauna are un specific al ei fiind
caracterizata prin prezenta unor animale mici care pot supravietui in aceste locuri. Vipera cu corn si broasca testoasa
se numara printre acestea fiind ocrotite de lege[58].

Dealurile, numite popular craci (Cracul Muntelui, Cracul Fasuiului, Cracul lui Ianasi) sau culmi (Culmea Belii,
Culmea Gevrinului)  alterneaza cu  vai ( Valea Mare,Valea Vulpii, Valea Balutii, Valea lui Borloveanu).

Majoritatea vailor au apa destul de putina care seaca in timpul verii.

62
Figura nr.2 – Harta turistica a  comunei Ponoarele

Figura nr.3 – Harta comunei Ponoarele

63
64
65
Figura nr.4 – Hotarnicia mosiei Ponoarele

66
67
Anexa nr. 2 – CAI  DE ACCES

Punct de plecare: Traseu : Conditii:


Drobeta Turnu-Severin Drobeta Turnu Severin-Floresti asfaltat, cu mici exceptii - bun,
(DN67); Floresti-Apa Neagra aprox. 70 km.
(DJ670); Apa Neagra-Baia de
Arama (DN67D);Baia de asfaltat, bun, aprox.  75 km
Arama-Ponoarele (DJ670)

Sau

Drobeta Turnu Severin-Motru


(DN67); Motru-Camuiesti
(DN671B); Camuiesti-Apa
Neagra (DJ670); Apa Neagra-
Baia de Arama(DN67D);Baia
de Arama–Ponoarele(DJ670)
Targu Jiu Targu Jiu-Baia de Arama complet asfaltat, foarte bun,
(DN67D);Baia de Arama- aprox. 45 km.
Ponoarele(DJ670)
Baile Herculane Baile Herculane-Baia de asfaltat, bun, aprox. 65 km; pe
Arama (DN67D);Baia de perioada iernii, din cauza
Arama –Ponoarele (DJ670) caderilor masive de zapada, e
posibil ca drumul sa fie inchis

Motru Motru-Camuiesti (DN671B); asfaltat, bun, aprox. 35 km.


Camuiesti-Apa Neagra
(DJ670); Apa Neagra-Baia de
AramaDN67D);Baia de
Arama-Ponoarele(DJ670)
Craiova Craiova-Strehaia (DN6); asfaltat, Craiova-Strehaia -
Strehaia-Brosteni (DN67A); foarte bun, Strehaia-Baia de
Brosteni-Motru (DN67); Arama - bun, aprox. 125 km.
Motru-Camuiesti (DN671B);
Camuiesti-Apa Neagra Craiova-Strehaia - foarte bun,
(DJ670); Apa Neagra-Baia de Strehaia-Baia de Arama - bun,
Arama (DN67D);Baia de aprox. 120 km
Arama-Ponoarele(DJ670)

Sau

Craiova-Strehaia (DN6);
Strehaia-Brosteni (DN67A);
Brosteni-Floresti (DN67);
Floresti-Apa Neagra (DJ670);
Apa Neagra-Baia de Arama
(DN67D);Baia de Arama-
Ponoarele

68
Tabel nr.1 – Caile de acces (rutiere) in comuna Ponoarele

Anexa nr. 3 – POTENTIALUL NATURAL

Caracteristicile climei comunei Ponoarele:


     Temperatura medie anuala:  4-6º C ;

        Temperatura medie a lunii ianuarie:  -3 - 4º C ;

        Temperatura medie a lunii iulie:  18-20º C ;

        Numarul de zile cu temperaturi de 30º C: 6-7 zile ;

        Umezeala relativa a aerului, media anuala 80% ;

        Cele mai bogate in precipitatii sunt lunile iunie si noiembrie 100-110 mm medie

            lunara;

        Cele mai secetoase sunt lunile ianuarie si februarie cu 58-60 mm medie lunara ;

        Vanturile predominante sunt cele din vest, nord-vest, nord-est;

        Viteza maxima anuala depaseste 20 m/s.

          Poduri naturale
Figura nr.7 - Podul Natural (Podul lui Dumnezeu) - vedere din fata

69
Figura nr.8 - Podul Natural - vedere de pe dealul pesterii

70
Pestera Ponoarele

Toate parerile specialistilor converg spre idea ca Ponoarele reprezinta prin complexitatea fenomenelor
carstice, o adevarata perla a carstului romanesc.

Figura nr.9 - Pestera  Ponoarele (Pestera de la


Pod)
Intrarea are forma unei arcade care prezinta similitudine cu Podul lui Dumnezeu avand latimea
de peste 15 m si inaltimea de peste 3 m. Coborarea este alunecoasa pentru ca apa picura mereu
din tavan si pestera este inundata cand apele Zatonului cresc. Dupa aproximativ 100 m galeria se
ramifica spre dreapta catre iesirea dinspre Zaton, dar drumul este barat de prezenta sorbului.

71
Primul cercetator care a publicat si o harta a zonei de la intrarea in pestera in anul 1913 a fost C.N. Ionescu.
Apoi pestera a fost cercetata de V. si A. Decu impreuna cu Fanica Argintaru, administratorul Statiunii Speologice de la
Closani. Pestera a iesit insa din anonimat abia in toamna anului 1962 cand a fost cercetata de membrii Institutului de
Speologie „Emil Racovita”. Ea reprezinta o adevarata poveste geologica a tainelor de sub pamant. Asadar, o calatorie
in sens invers pe firul Bulbei devine simultan o calatorie in timp, dupa cum sugereaza autorii albumului „Pestera
Bulba”[61]. Pentru a ajunge la aceasta pestera trebuie sa urmezi firul apei la iesirea din Baia de Arama pe locul cu
numele de legenda, Valea Gainii.

Pestera este structurata pe trei etaje. Un etaj este inca activ, fiind strabatut de apele Bulbei care isi au
originea in matca Zatonului. Acest etaj are o lungime de 950 m si constituie traseul principal. Etajul urmator, numit
etajul subfosil, este parasit destul de recent de ape si in perioada in care raul are debitul foarte mare, apa mai poate
ajunge inca aici. Etajul are o lungime de 1200 m. Etajul subfosil cuprinde Galeria cu Brad si Galeria Fachirilor. Etajul
fosil cuprinde Galeria Gainii, Sala Gainii, Galeria cu Anastomoze si Galeria Valurilor de Cristal, insumand 1250 m.
Diferenta de nivel intre cele trei etaje este de 20-25 m. Accesul in etajul fosil se face prin galeria principala, dupa
circa 650 m de la intrare, printr-o portiune care a fost denumita Balconul. De aici porneste una din cele mai frumoase
galerii ale pesterii, lunga de aproape un kilometru, si care poarta un nume semnificativ: Galeria Valurilor de
Cristal.Sala pasilor pierduti, Templul egiptean sau Galeria valurilor  sunt galerii de neuitat. Minunile de stalactite si
stalagmite, coloanele si turturii, valurile incremenite de milenii au cu toate o singura explicatie, picatura de apa. In
limba greaca veche cuvantul stalagmos inseamna picatura cu picatura.

Apele celor doua lacuri se scurg prin galerii subterane si ies la suprafata la aproximativ 3 km pe Valea Gainii,
in Pestera Bulba.

Asadar, intr-un spatiu destul de restrans ca dimensiuni, fenomenele carstice se intalnesc din plin: cele doua
lacuri cu numele Zaton, campul de lapiezuri din Dealul Pesterii, Podul lui Dumnezeu, Pestera Podului, Pestera Bulba.
Toate acestea ii determina pe specialisti sa vorbeasca despre un bazin hidrocarstic de mare insemnatate, un adevarat
complex Ponoarele- Bulba.

Campul de lapiezuri

72
 Figura nr.11 - Lapiezuri (Campul
Cleopatrei)

Figura nr.12 -  Lapiezuri (Campul Afroditei)

Dealul Pesterii este format din doua campuri distincte: Campul Afroditei si Campul Cleopatrei, numite astfel dupa cele
doua frumuseti ale antichitatii. Campul Cleopatrei se afla chiar deasupra iesirii din pestera si este cel mai frumos si
fascinant dintre toate. La o distanta de 200 m,spre Sud, se afla Campul Afroditei (vezi Fig. 5), de dimensiuni mai
mici si cu canale mai adanci in care s-au instalat cateva forme de vegetatie. Aceste campuri constituie adevarate
unicate la nivel european, formate sub altitudinea de 600m: “Cunoscut in literatura sub numele de Lapiezul de la
Ponoarele, acesta este cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din Romania”-Cr.Lascu, Drumetind prin
Mehedinti.

Steiul Ponorii

Figura  nr.13 -  Steiul

73
Ponorii

Chiar de la intrarea in comuna, in partea de sud, putem observa un cornet masiv. Vegetatia a incercat sa urce
pana aproape de varf, dar nu a reusit din cauza stancilor care se incing de caldura in timpul verilor toride ce usuca
pana si firele de iarba. Acest cornet primeste un aspect mai prapastios chiar in dreptul bisericutei, devenind un perete
abrupt si golas, aratand ca aici s-a produs o ruptura si terenul s-a prabusit deasupra unor nevazute galerii. Pe langa
biserica exista o poteca spre Raiculesti care-ti scoate sufletul la urcus, numita Jghibina.

Figura nr.15 - Lacul Zaton


secat
Figur nr.14 - Lacul Zaton cu
apa

74
Anexa nr. 4 - Potentialul antropic

Bisericuta de sub stei

Figura nr.16 - Bisericuta de sub stei (Bisericuta de


lemn)

75
Figura nr.17 - Bisericuta de sub stei

76
Legenda spune ca la poalele Steiului, calugarul Nicodin, in sec.al XIV-lea, a vrut sa inalte o ctitorie. Singura dovada a
ramas bisericuta din lemn de stejar in fata careia se mai vad si acum cateva pietre acoperite de pamant care marcau
crucile din cimitirul de alta data. Icoana Sf. Ioan Botezatorul si cele doua motive: soarele si luna de pe catapeteasma
intaresc idea vechimii constructiei. Cea mai veche icoana din biserica se afla in pronaos si reprezinta pe Sf. Ioan
Botezatorul tinand in mana stanga o cupa si sub ea un papirus pe care s-a scris:” Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia
cerurilor.1762. Reparata in 1879”. Este sigura icoana din sec. XVIII ce se mai pastreaza in Mehedinti, altele s-au
repictat, pierzandu-si astfel intaietatea[62].

 Valea morilor

Figura nr.18 - Moara lui Andrei (demolata in anul 2001)

77
Primele trei erau asezate chiar la gura izvorului unde apa iesea cu presiune din stanca si
erau cunoscute sub numele de Morile de sub piatra. La gura izvorului erau doua  mori
apartinand Balucenilor, urmatoarea moara era a Ponorenilor. In apropierea cimitirului
unde raul era mai domol, a fost locul morii Raiculestilor. Moara a cincea era a Nebunilor
sau a haiducilor, mai era cunoscuta ca moara a Gardanicenilor. Moara Martinestilor era
pe un loc in panta unde apa raului era furioasa. De remarcat ca toate cele sase mori
enumerate pana aici, erau construite pe partea dreapta a raului. Singura moara,
asezata pe stanga raului, a fost moara Tihoilor. Penultima moara este a Cracucenilor,
care mai exista si astazi. Ultima moara construita a fost moara lui Andrei

Desi trei mori fac parte din patrimoniul national, mai exista doar una si asta
neingrijita. Spre deosebire de alte localitati unde sunt mori, morile de la
Ponoare apartineau comunitatii organizate pe grade de rudenie sau pe afinitati. Exista o
intelegere nicaieri scrisa: cel care pleca de la moara, lasa moara in stare de functionare,
curatenie, iar daca ii ramanea mancare, o lasa pentru cel care urma sa macine sau
pentru un calator care folosea moara adapost pe timp de noapte sau pe vreme rea.

Anexa nr.  5 - Populatia

78
            Tabel nr.2 - Structura populatiei comunei Ponoarele

Nr. Satul: Numar de locuitori: % din total


Crt. populatie
1. Ponoarele 392 12,86
2. Cracul-Muntelui 275 9,02
3. Baraiacu 338 11,08
4. Sipot 233 7,64
5. Valea –Ursului 103 3,37
6. Proitesti 135 4,42

7. Gheorghesti 276 9,05


8. Baluta 237 7,77
9. Delureni 97 3,18
10. Branzeni 93 3,05
11. Gardaneasa 363 11,90
12. Ludu 111 3,64
13. Ceptureni 173 5,67
14. Raiculesti 113 3,70
15. Buicani 109 3,57
Total 3048 100

Sursa: Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan urbanistic general

Comuna Ponoarele, proiect nr. 5268/2003, p. 15-16.

Anexa nr. 6 - Infrastructura unitatilor de cazare


Tabel nr.3 - Infrastructura unitatilor de cazare pe un perimetru de 60 km

Numar Tip Localitatea Denumire Numar Clasif. %


curent unitate unitate locuri
de (stele/margarete)
cazare
1. Hoteluri Tismana Tismana 120 3
Lexi Star 60 3
Total - 180 - 3,4
Dr.Tr.Severin Traian 180 2
Continental 215 3

79
Parc
Casa 60 2
Tineretului
Severin 80 2
Total - 535 10,13
Tg. Jiu Anna 56 3
Lexi Star 30 3
Europa 48 3
Gorj 76 2
Casa 76 2
Tineretului
Sport 40 2
Brancusi 86 3
Total - 412 - 7,8
Baile Herculane- Safrane 30 3
Golden Spirit 26 3
Ferdinand 100 4
Geta 64 3
Paradis 40 3
Claudia 32 3
Elite 30 3
Sara’s sons 40 3
Trandafirul 64 3
galben
Roman 364 2
Dacia 1070 2
Domogled 270 2
Afrodita 390 2
Hercules 266 2
Minerva 436 2
Cerna 190 2
Apolo 340 1
Diana 210 2
Total - 3962 - 75,05
Bala Ceres 208 2 3,94

TOTAL numar - 5279 - 100


locuri in hoteluri
2. Moteluri Baia de Arama Izvorul Rece 16 2 5,16
Dr.Tr.Severin Continental 77 3 24,83
Baile Perla Neagra 44 3 26,45
Herculane Dumbrava 38 3
Targu-Jiu Dasiana 24 2 32,25

80
Dragoeni 76 2
Arcani Jalesul 35 3 11,29

TOTAL numar - 310 100


locuri in
moteluri
3. Hosteluri Dr.Tr.Severin Tropical 20 18,52
Targu-Jiu Anabell 24 3 81,48
Miami 64 3
Energeticianului
TOTAL numar - 108 - 100
locuri in
hoteluri
4. Vile Baile
Herculane Casa Codruta 14 2 91,66
Casa Hercules 20 2
Anghelina 12 3
Andreea 12 3
Casa Crina 12 3
Hera 10 3
Trapsa 8 3
Tismana Ursul 8 2 8,34

TOTAL numar - 96 - 100
locuri in vile
5. Pensiuni Tismana Magnolia 17 2
Roxana 8 2
Tirban Nicolae 6 2
La Marian 8 2
Jerca 8 2
Constantin
Total - 47 - 7,61
Baia de Arama Doru 10 2
Nebunu Viorica 8 2
Total - 18 - 2,91
Pestisani Bistricioara 8 2
Casa Brancusi 15 2
Total - 23 - 3,72
Motru Intim 32 2 5,18
Dr.Tr.Severin Bulevard 24 3
Turist 16 3
Topaz 10 3

81
Europa 28 3
Casa Andra 18 3
AAS 22 2
Anda 24 3
Belvedere 16 3
Total - 158 - 25,6
Arcani Diaconescu 16 2
Marcel
Jalesul 14 3
Total - 30 - 4,86
Valea Cernei Paradis 40 3
Magic 36 3
Safrane 30 3
Matei 12 2
Lorabella 12 2
Jojo 8 2
Total - 138 - 22,36
Baile Perla Neagra 43 3
Herculane Charisma 20 3
Maria 20 3
Palos 10 2
Argus 32 2
Soimul 14 2
Roua de munte 16 3
El Plazza 16 3
Total - 171 - 27,71
TOTAL numar - 617 - 100
locuri in
pensiuni
6. Popasuri Arcani Jalesul 43 3 100
turistice
7. Sat de Valea Cernei Cerna sat 50 2 100
vacanta
Total locuri de cazare 6503 -

Anexa nr. 7 – Trasee turistice

Trasee turistice in interiorul comunei parcurse pe jos, calare, cu caruta sau trasura:

82
1.      Podul lui Dumnezeu – Dealul Pesterii – Lapiezuri (Campul Cleopatrei, Campul Afroditei) – Stanca
Dracului – Zaton (marcat turistic): 40 minute;

2.      Podul lui Dumnezeu – Scoala – Moara Cracucenilor – Biserica de lemn – Steiul Ponorii (pe Valea
Morilor): 60 minute;

3.      Podul lui Dumnezeu – Caminul cultural – Satul Baluta – Cheile Balutei – Valea Raenilor: 90
minute;

4.      Podul lui Dumnezeu – Caminul cultural – Padurea de liliac – Piatra Dajului (deasupra Cheilor
Balutei): 60 minute;

5.      Podul lui Dumnezeu –Scoala – Valea morilor – Bisericuta de lemn – Jghibina (urcus abrupt) –
Raiculesti – Gardaneasa (panorama crestelor Muntilor Mehedinti): 90 minute;

6.      Podul lui Dumnezeu – Icoana din Colnice – Cornetul Mare cu coborare la Balosi: 60 minute;

7.      Podul lui Dumnezeu – Biserica Sf. Nicodim – Valea Turcului – Mina Cauna: 30 minute;

8.      Podul lui Dumnezeu – Biserica Sf. Nicodim – Biserica Cracul-Muntelui – Varful Inalt (panorama
Muntilor Mehedinti): 90 minute;

9.      Podul lui Dumnezeu – Biserica Sf. Nicodim – Gaura Iepurelui – Valea Turcului – Lapiezurile de la
Brazisori – Crovul Mare – Pestera Bulba: 90 minute;

10.  Podul lui Dumnezeu – Valea lui Trandafir – Valea Gainii – Malareca – Ocne (Fantana Mircii): 120
minute.

            Trasee turistice in imprejurimi (cu autovehicule):

1.        Ponoarele – Baia de Arama – Apa Neagra – Celei – Tismana: 45 minute;

2.        Ponoarele – Gheorghesti – Turtaba – Piatra Incalecata- Izverna: 40 minute;

3.        Ponoarele – Baia de Arama – Negoesti – Crainici – Statiunea balneara

        Bala: 60  minute;     

4.        Ponoarele – Negoesti (Valea Motrului) – Cheile Glogovei – Cula Glogovenilor

       si  biserica: 30 minute;

5.        Ponoarele – Turtaba – Nadanova – Cornetul-Babelor – Lacul Gornovita: 60   

                 minute;

6.        Ponoarele – Apa Neagra – Pades (Monumentul lui Tudor Vladimirescu) – 

83
       Valea  Mare (Lac de acumulare) – Izvoarele Cernei: 180 minute;

7.        Ponoarele – Brebina – Marasesti – Godeanu – Valea Cernei – Baile

       Herculane: 90   minute.

Anexa nr. 8 - Gradul de atractivitate


Tabel nr.4 - Determinarea gradului de atractivitate

CRITERII SI ELEMENTE ALE PONDEREA NIVELUL           INDICE


OFERTEI RESURSELOR IN CALITATIV AL
ATRACTIA ZONEI RESURSELOR              DE
(qi) ATRACTIVITATE
(C)
              (Ia)
I. Conditii naturale 0,35
1. Peisaj 0,10 5               0,50
2. Retea hidrografica 0,05 4               0,20
3. Clima 0,05 3               0,15
4. Vegetatie 0,05 4               0,20
5. Fauna 0,05 3               0,15  
 6. Arii protejate 0.05 5               0,25
II. Bogatia cultural-istorica 0,15
1. Elemente arheologice 0,04 3               0,12
2. Monumentele istorice de               0,09
0,03 3
factura religioasa
3. Elemente de etnografie si               0,30
0,06 5
folclor
4. Institutii cultural-artistice 0,02 3               0,06
III. Conditiile economice si
0,10
sociale
1. Structura populatiei 0,02 3               0,06
2. Nivel de trai 0,02 3               0,06
3. Ocupatii si mestesuguri 0,03 4               0,12
4. Ospitalitate traditionala 0,03 5               0,15

IV. Infrastructura generala 0,15


1. Accesibilitate 0,05 3               0,15
2. Utilitati 0,05 4               0,20
3. Comunicatii 0,05 4               0,20
V. Echipamentele de odihna si              
0,15
agrement din zona
1. Unitati de cazare 0,05 4               0,20
2. Unitati de alimentatie 0,04 3               0,12
3. Unitati comerciale 0,01 2               0,02
VI. Legislatia 0,05 4 0,20
VII Protectia mediului 0,05 4 0,20

84
TOTAL 1,00 - 3,70

Anexa nr. 9 – Produs turistic (Sejur)

1.                       Titlul produsului turistic:    „Parfum de liliac”

2.                       Traseul:  Craiova – Filiasi – Rovinari – Targu-Jiu – Pestisani – Baia de Arama – Ponoarele -


Baia de Arama – Motru – Strehaia – Filiasi - Craiova

                        Obiective turistice:

      Podul lui Dumnezeu (Podul Natural)

      Padurea de liliac

      Pestera Ponoarele

      Zatonul(Mare si Mic)

      Campul de lapiezuri

      Bisericuta de sub Stei

      Steiul Ponorii

3.                      Elemente de prezentare generala

       Numar de zile: 6

       Numar de persoane: 16

       Perioada : inceputul lunii Mai

       Mijloc de parcurs folosit: microbuz, pedestru

       Numar kilometri parcursi:329

       Ghidul unitatilor de cazare : Pensiunea Eleodor, Pensiunea Borloveanu

            Eventuale conditii de participare:

-       produsul turistic se adreseaza tuturor categoriilor de varsta;

-       echipament adecvat vizitarii pesterii si pentru strabaterea traseelor in intreriorul

85
              comunei;

-         nu este indicat efortul  pentru persoanele cardiace, cu probleme locomotorii;

4.                      Prezentarea succinta a desfasurarii programului pe zile

Ziua 1 (joi)           

            Intalnire ora 10 :00 in fata agentiei si plecare cu microbuzul la ora 10 :30 spre Ponoarele, pe ruta: Craiova –
Filiasi – Rovinari – Targu-Jiu – Pestisani – Baia de Arama – Ponoarele. Oprire in Targu-Jiu - vizitarea operelor lui
Constantin Brancusi (Coloana Infinitului, Masa Tacerii, Poarta Sarutului). Continuarea traseului spre Baia de Arama si
vizitarea manastirii din localitate. Dupa Pestisani  se poate face o abatere la Hobita pentru a vizita casa memoriala C
Brancusi. Sosirea la   Ponoarele si cazarea la pensiunile Eleodor si Borloveanu, ambele fiind clasificate cu 2
margarete.  Servirea pranzului si program liber pana la  lasarea serii.

Ziua 2 (vineri)

            Dupa mic dejun, incepem vizitarea monumentelor din localitatea Ponoarele, precum Podul lui
Dumnezeu si pestera Ponoarele aflata in imediata apropiere a podului. Pestera se viziteaza cu echipament adecvat.
Iesirea din pestera se face in apropierea lacului Zaton, prilej de a admira frumusetea peisajului si
renumitele lapiezuri de la Ponoarele. Intoarcere la pensiuni pentru servirea pranzului. Vizitarea Manastirii
Tismana urmand traseul : Ponoarele – Baia de Arama – Apa Neagra – Celei – Tismana si a schitului Cioclovina.
Intoarcere in Ponoarele cu un scurt popas pe Valea Gainii. Admirarea unui apus de soare din dealul Pesterii. Servirea
cinei si odihna la pensiune.

Ziua 3 (sambata) 

           Servirea micului dejun. Se pleaca pe jos pe Valea morilor ( unde mai exista Moara Cracucenilor) -
cimitir – Biserica de lemn de sub Stei – Steiul Ponorii (cu pestera hotilor) - Jghibina (urcus abrupt de 20- 30 minute)
– Raiculesti ( cu admirarea intregii panorame pana la Piatra Closanilor si a crestelor   muntoase de dincolo de Valea
Cernei). Intoarcerea catre locurile de cazare  pe locul numit colnice, printr-o padure de fag. Servirea
pranzului.             Dupa masa se poate vizita Padurea de liliac pe traseul urmator: Podul lui Dumnezeu - Caminul
Cultural -Padurea de liliac. Chiar inaintea sarbatorii se poate participa la petrecerile organizate aici, cu hora populara
si mici. Intoarcere la pensiuni pentru servirea cinei.

Ziua 4 (duminica)

              Micul dejun. Aceasta zi este destinata Sarbatorii Liliacului. Plecarea spre Padurea de Liliac unde se
desfasoara mult asteptata sarbatoare: hore populare, intreceri sportive, mici, bere si alte distractii.  Pe parcursul
sarbatorii turistii pot opta pentru a se distra in parcul special amenajat pentru acest eveniment, cu achizitionarea
diferitelor obiecte specifice zonei, sau de a lua parte la spectacolul organizat in aer liber cu  interpreti si grupuri de
dansuri folclorice din zona Olteniei. Intoarcerea la pensiune pentru servirea pranzului. Program liber pana la servirea
cinei si petrecerea serii in compania gazdelor.

86
Ziua 5 (luni)

            Servirea micului dejun. Parcurgerea unui traseu cu masina spre Izverna si lacul Gornovita (cu coborare la
gura pesterii din Izverna si a pesterii din Vale Parului de la Cerna-Varf ). Pranzul se poate servi sub forma unui gratar
pe marginea lacului, unde se poate face si o partida de pescuit. Spre seara, dupa admirarea unui apus de soare pe
lac se vine la ponoarele pentru cina.

Ziua 6(marti)

Ultimul mic dejun la Ponoarele si despartirea de gazde. Plecarea spre Baia de Arama- Brebina( cu vizitarea bisericutei
de lemn- monument istoric)- Titerlesti-Bratilov- Marasesti-Obarsia Closani-Godeanu( cu admirarea Varfului lui Stan)-
popas la Fantana lui Varzob si intoarcere pe acelasi traseu cu servirea pranzului la pensiunea Izvorul rece, care are si
pastravarie proprie. Dupa masa traseul se continua pe  ruta: Ponoarele – Baia de Arama – Motru – Strehaia – Filiasi –
Craiova.

5.     Analiza de pret
Tabel nr. 5 – Calculul pretului pachetului turistic

Nr. Articole de Elemente de Elemente Valoare/turist Valoare


calculatie de totala
Crt. cheltuieli
calcul
1. Cheltuieli Cazare 20 RONx5 100,0 RON 1000 RON
nopti
Directe Masa Mic 10,0 50,0 RON 3680 RON
dejun RONx5 zile
Pranz 200,0 100,0 RON
RONx5 zile
Cina 150,0 RON 75 RON
x5 zile
Transport 1,5 RON 48,9 RON 782,4 RON
/km
Cu ghidul 16,0 RON 256 RON
Cu soferul 15,0 RON 240RON
2. Total 393,9 RON 6302,4
Cheltuieli RON
3. Asigurare 3,5 % x C.D. 13,8 RON 220,8 RON
4. Comision 10 % x C.D. 39,4 RON 630,4 RON
5. TVA 19 % x comision 7,5 RON 120 RON
6. TOTAL 454,6 RON 7273,6
RON

87
6. Conditiile de comercializare

-         Reducerile se acorda in cazul in care grupul de turisti depaseste 16 persoane;

-         Pentru  copiii cu varsta cuprinsa intre 0-7 ani se percep taxe doar pentru alimentatie;

-         Segmentul de turisti caruia i se adreseaza produsul il reprezinta familiile, persoanele

            de varsta a III-a, grupuri de elevi/studenti .

Anexa nr. 10 – Amenajarea in scopuri turistice a zonei


Ponoarele

Tabel nr.6 - Determinarea capacitatii optime de primire

N Activitatea Suprafat Coeficient Suprafata Capacitate


r. turistica a a zonei(S) de corectie normata pentru optima de
zonei consum turistic(N) primire
C (ha) (K)
rt. (Q)
1. Picnic 4 1 1/50 persoane/ha 4x1/1/50
=  200
2. Camping 3 1 1/100 persoane/ ha 3x1/1/100   =
300
3. Plimbari, 6 0,63 100 persoane/ha 6x0,63/1/100=
drumetie in 378
padure
neamenajata
4. Oglinzi de 4 1 35 participanti/ha apa 4*1/35=140
apa
5. Baze sportive 2 1 1/200 participanti./ha (2 x 1)/0,005=
simple pentru 400
sport amator
Total 19 - - 1418

BIBLIOGRAFIE

1.     Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele – Ghid turistic, Editura MJM,


Craiova, 2006

2.     Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele, Ed. MJM, Craiova, 2003

88
3.     Boteanu, C., Baia de Arama si imprejurimile ei, Editura Centrului
Judetean al Creatiei Populare Mehedinti, Drobeta Turnu-Severin,
1999

4.     Candea, Melinda, Erdeli, G., s.a., Potentialul turistic al Romaniei si


amenajarea turistica a spatiului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

5.     Erdeli, G., Podisul Mehedinti Geografie Umana, Editura Metropol,


Bucuresti, 1996

6.     Erdeli, G., Gheorghilas, A., Amenajari turistice, Editura Universitara,


Bucuresti, 2006

7.     Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura


Universitatii Bucuresti, 1996

8.     Goran, C., Platoul carstic al Mehedintului, Editura Academiei R.S.R.,


Bucuresti, 1978

9.     Gunn, Clare, Var, T., Tourism planning, Fourth edition, Routledge,


New York, 2002

10. Holloway, J. Ch., Taylor, N., The business of tourism,  Seventh


edition, Pearson Education, London, 2006

11. Ioncica, Maria, Stanciulescu, Gabriela, Economia turismului si


serviciilor,  Editura Uranus, Bucuresti, 2005

12. Khan, M. A., Introduction to tourism, Anmol Publications PVT, New


Delhy, 2005

13. Lupu, N., Hotelul, economie si management, Editia a V-a, Editura All


Beck, Bucuresti, 2005

14. Minciu, Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi,


Bucuresti, 1995

15. Minciu, Rodica, Economia turismului, Editia a III-a revazuta si


adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

89
16. Mitrache, St, Manole, V., s.a., Agroturism si turism rural, Editura Fax
Press, Bucuresti, 1996

17. Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert,


Bucuresti, 2000

18. Nedelea, Al. Piata turistica, Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti, 2003

19. Negut, S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti,


2004

20. Nistoreanu, P, Economia Turismului, Editura ASE, Bucuresti, 2005

21. Nistoreanu, P., Ecoturism si turism rural, Editura A.S.E.. Bucuresti,


2006

22. Nistoreanu, P., Turismul rural o afacere mica cu perspective


mari,  Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999

23. Popova-Cucu, Ana, Popescu, Polixenia, Rezervatia botanica de la


Ponoarele, in Studii si cercetari, 1975

24. Roman, I., Ghid cultural – turistic Romania – Mehedinti, Editura


Craiova, 2003

25. Roman, I., Boteanu, C., Biserici din lemn din judetul


Mehedinti,  Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2006

26. Stanciulescu, Gabriela, Managementul operatiunilor de turism,  Editia


a II-a revazuta si adaugita, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

27.  Boghean, Carmen, curs (format .pdf),  Economia turismului,


Universitatea Stefan cel

       Mare, Suceava

28. ***Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan


urbanistic general 

90
      Comuna Ponoarele, Vol. I- memoriu general P.U.G, proiect nr.
5268/2003

29. ***Dictionarul limbii romane moderne, Ed.Academiei, Bucuresti,


1958

30. ***Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind ariile protejate publicata in


M.O. nr. 152/12 aprilie  2000

31. www.antrec.ro (27.06.2008)

32. www.apmmh.ro (05.05.2008)

33. www.comunicatedepresa.ro (12.04.2008)

34. www.didyouknow.cd (19.03.2008)

35. www.mededinti.insse.ro (05.05.2008)

36. www.travelblog.org (12.04.2008)

37. ro.wikipedia.org (09.06.2008)

38. www.dexonline.ro (21.06.2008)
[1] Holloway, J. Ch., Taylor, N., The business of tourism,  Editia a VII-a, Pearson Education, London, 2006, p. 5.
[2] Ioncica, Maria, Stanciulescu, Gabriela, Economia turismului si serviciilor,  Editura Uranus, Bucuresti,2005, p. 9

[3] Nedelea, Al., Piata turistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003, p. 13.

[4] Khan, M. A., Introduction to tourism, Anmol Publications PVT, New Delhy, 2005, p. 1.

[5] Nistoreanu, P, Economia Turismului, Editura ASE, Bucuresti, 2005, p.7.

[6] Minciu, Rodica, Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucuresti,  2004, p. 11.

[7] Ibidem

[8] Boghean, Carmen, curs (format .pdf),  Economia turismului, Universitatea Stefan cel  Mare, Suceava, p. 4.

[9] Ibidem

[10] Gunn, Clare, Var, T., Tourism planning, Fourth edition, Routledge, New York, 2002, p. 9-10

[11] Nistoreanu, P., Turismul rural o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,

91
    Bucuresti, 1999, p. 11.

[12]  Minciu, Rodica. , op. cit., p. 166.

[13]Candea, Melinda, Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, Editura Universitara,

   Bucuresti, 2003,  p. 9.

[14]Erdeli, G. , Istrate, I. , Potentialul turistic al Romaniei, Ed. Universitatii Bucuresti, p. 9.

[15] Idem, p. 10.

[16] Negut, S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2004, p. 45.

[17] Minciu, Rodica, op. cit., p.164.

[18] Ibidem

[19] Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert, Bucuresti, 2000, p. 63.

[20] Ibidem

[21] Erdeli, G., Podisul Mehedinti, Editura Metropol, Bucuresti, 1996, p. 132.

[22] Minciu, Rodica, op. cit., p.173.

[23] Lupu, N., Hotelul, economie si management, Editia a V-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 64.

[24] Erdeli, G. , Istrate, I. , op. cit., p. 59.

[25] Erdeli, G., Gheorghilas, A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, p. 68.

[26] Mitrache, St, Manole, V., s.a., Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996, p. 153.

[27] Minciu, Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995, p. 55.

[28] Erdeli, G., Gheorghilas, A., op. cit., p. 70.

[29] Idem, p. 71.

[30]Stanciulescu, Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura

    All Beck, Bucuresti, 2003, p. 258.

[31] Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele – Ghid turistic, Editura MJM, Craiova, 2006, p. 5

[32]Consiliul Local,Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan urbanistic general Comuna Ponoarele, Vol. I-

     memoriu general P.U.G, proiect nr. 5268/2003, p. 10.

92
[33]http://www.comunicatedepresa.ro/A_fost_adjudecat_contractul_de_reabilitare_a_garii_din_Drobeta_Turnu_Se   
ver in~NjA1

[34]Goran, C., Platoul carstic al Mehedintului, Editura Academiei R.S.R. 1978, p. 165.

[35]Borloveanu, D. ,Boteanu, C. , Ponoarele, Ed. MJM, Craiova, 2003, p. 456.

[36] www.apmmh.ro/documente/2006_anuar-mh.pdf

[37]Consiliul Local, Comuna Ponoarele,  Judetul  Mehedinti, op. cit., p. 8.

* Depresiune care apare in relieful carstic prin unirea mai multor doline.

** Depresiune formata prin procesul de dizolvare(in calcar, sare, gips).

*** Prapastie, abis in regiunile calcaroase, prin care se scurg apele subterane.

* Galerie subterana servind ca loc de trecere.

** Spatiu ingust dintre doi pereti de stanca paraleli si inalti.

*** Deschizatura mica lasata din loc in loc intr-un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate in spatele   

      acestuia.

[38] Borloveanu, D. ,Boteanu, C. , Ponoarele, op. cit., p. 11.

[39] Ibidem

[40] Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, op. cit., p. 9.

**** Izvor carstic intermitent.

[41] Borloveanu, D. ,Boteanu, C. , op. cit., p. 12.

[42] Erdeli, G., op. cit., p. 30-31

[43] Idem, p. 32.

[44] Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind ariile protejate publicata in M.O. nr. 152/12 aprilie 2000

[45]Roman, I., Ghid cultural – turistic Romania – Mehedinti, Editura Craiova, 2003, p. 29.

[46]Borloveanu, D. ,Boteanu, C. , Ponoarele, op. cit. , p. 464.

[47]Boteanu, C., Baia de Arama si imprejurimile ei, Editura Centrului Judetean al Creatiei Populare Mehedinti,
Drobeta Turnu-Severin, 1999, p. 136.

[48] Borloveanu, D. ,Boteanu, C. , Ponoarele – Ghid turistic, op. cit., p. 13.

[49] Minciu, Rodica, Economia turismului, op. cit., p. 170.

93
[50] Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele – Ghid turistic, op. cit., p. 7.

[51] Roman, I., Boteanu, C., Biserici din lemn din judetul Mehedinti,  Editura Prier, 2006, p.40.

[52] Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele, op. cit.,  p. 468.

[53] Idem, p. 178.

[54] Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, op.cit, p. 15.

[55] Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, op. cit. p. 11-12

[56] Erdeli, G.,  Podisul Mehedinti, Geografie umana,  Ed. Metropol, Bucuresti, 1996, p. 101.

[57] Localitatile Judetului Mehedinti

[58] Popova-Cucu, Ana, Popescu,  Polixenia,  Rezervatia botanica de la Ponoarele, in Studii si cercetari,1975, p.91.

[59] http://www.travelblog.org/Europe/Czech-Republic/Hrensko/blog-12039.html

[60] http://www.didyouknow.cd/romania/bridges_ro.html

[61] Cristian Lascu, Marcian Bleahu, Pestera Bulba, Editura Sport-Turism, Bucuresti,


1895.

[62] Roman, I. , Boteanu, C. , Biserici din lemn din judetul Mehedinti,Ed. Prier, 2006, p.40

94

S-ar putea să vă placă și