AT E L I E R D E S C R I E R E Ş I C I T I R E
Natalia Ştefan
Atelier de scriere.
Elaborarea unui text de ficţiune
N.Ş. – profesoară de limba
şi literatura română, grad
didactic I, director adjunct
pentru educaţie la Liceul
Teoretic „Ştefan Vodă” din
or. Ştefan Vodă.
167
Atelierul de scriere, ca parte a demersului di-
dactic, se va construi dintr-o serie de sarcini,
toate centrate pe producerea unui text coe-
rent [1]. Descifrând, în context, semnificaţia
atelierului, am putea să spunem că acesta con-
stituie un proces tehnologic clar şi generează
un produs finit bine proiectat – textul scris de
elevi.
În cadrul atelierelor de scriere, elevii îşi dez-
voltă următoarele competenţe: utilizarea di-
verselor strategii de informare şi documenta-
re, în vederea abordării eficiente a comunicării
scrise; aranjarea în pagină a textului propriu;
corectitudinea lingvistică a comunicării scri-
se; producerea actelor de comunicare scrisă.
Astfel, în clasa a VIII-a, în cadrul celor 2-3
ateliere de scriere, preconizate pentru un an
de studii, elevii vor compune câte un text, ghi-
daţi iniţial de profesor, iar ulterior structurân-
du-şi ei înşişi lucrările.
Scrierea unui text de ficţiune, ca parte a de-
mersului didactic, presupune stimularea ima-
ginaţiei, armonizarea elementelor întregului
şi raportarea lor la parametrii de timp şi spa-
ţiu. Acest text nu trebuie să fie o repovestire a
unor opere citite sau a unor filme vizionate.
Fiecare elev îşi va scrie textul individual, după
ce va acumula suficiente idei pentru acesta.
168 ROMÂNĂ
În continuare vom prezenta modelul lecţiei-atelier de scriere, realizat
în clasa a VIII-a (timp de lucru – 2 ore academice):
Anunţarea temei: Producerea unui text narativ de ficţiune.
Evocare
Brainstorming, brainwriting: Cine va fi personajul principal al naraţiu-
nii? (elevii propun diferite variante de personaje umane sau din lumea
animală, obiecte personificate – Aron, Neo, Nemo, Căciulă).
Realizarea sensului
Piramida narativă:
Elevilor li se propune algoritmul piramidei narative:
– un cuvânt – numele personajului;
– două cuvinte – trăsăturile acestui personaj;
– trei cuvinte – indicii de spaţiu şi timp;
– patru cuvinte – problemele pe care le va aborda în naraţiune;
– cinci cuvinte – momentele-cheie ale expoziţiei şi nodul acţiunii;
– şase cuvinte – momentele-cheie ale desfăşurării subiectului;
– şapte cuvinte – momentele-cheie ale continuării desfăşurării acţiu-
nii, examinarea căilor posibile de soluţionare a problemelor;
– opt cuvinte – momentele-cheie ale deznodământului.
Urmând paşii piramidei narative, fiecare elev poate să-şi creeze o schi-
ţă, pe care o dezvoltă, ulterior, într-un text narativ de ficţiune. Propun,
în continuare, un model de piramidă narativă şi de text narativ de ficţi-
une, creat de Corniţel Victor, clasa a VIII-a B, Liceul Teoretic „Ştefan-
Vodă” din or. Ştefan-Vodă:
1. Moş Căciulă;
2. modest, harnic;
3. toamna anului 1998, în luna octombrie, într-o localitate din Marea
Britanie;
4. persoanele din jur, probleme la serviciu, lipsa atenţiei, banii;
5. teatrul, căciuli, spectacol, juriu, spectatori;
6. premiu, bal, regizor, loc de trai, costum, agitaţie;
 AT E L I E R D E S C R I E R E Ş I C I T I R E 169
7. magazin de costume, închirierea casei, iertarea regizorului, confecţi-
onarea costumului, aviz bilete, casa;
8. discuţii cu diverse persoane, respectarea regimului, prezentarea spec-
tacolului, participarea la concurs, deschiderea propriului magazin, bani.
Moş Căciulă (sau cum îi mai spun cunoscuţii – Căciulă)
Întâmplarea noastră a avut loc în anul 1998, în luna octombrie. Era o
toamnă ploioasă şi friguroasă, dar interesantă şi bogată în felul ei. Din
păcate, Căciulă era lipsit de atenţia celor din jur. Unicul lucru pe care îl
observau orăşenii erau căciulile sale haioase şi diverse. El lucra la un teatru
vestit din centrul Marii Britanii. Nu era actor, ci un simplu costumier, care
confecţiona haine frumoase pentru toţi actorii, dar nu avea destui bani să-şi
facă un costum și pentru sine.
Se apropia ziua desfăşurării balului mascat, unde stăpânul celui mai bun
şi original costum va fi premiat cu 1000 de lire (în vremea aceea banii aceş-
tia aveau o valoare considerabilă). Moş Căciulă îşi dorea din tot sufletul
să participe şi el. A început să-şi coase un costum din bucăţile de materie
rămase de la clienţi. Gândul la premiu îi fura mult timp: îşi închipuia că a
câştigat concursul, simţea şi auzea aplauzele tuturor; îşi închipuia cum îşi
va deschide un atelier, dar la un moment a conştientizat că mai întâi trebu-
ie să câştige concursul, apoi să sărbătorească.
Cu puţin timp înainte de deschiderea balului, Moş Căciulă s-a apropiat
de regizor și şi-a cerut scuze că nu a reparat costumele pentru scenetă.
Iertându-l, regizorul i-a spus despre noul magazin de costume, care i-a
furat toţi clienţii. Auzind vestea, Căciulă a încleiat avizuri că a ieftinit
confecţionarea costumelor. Reîntorcându-şi clienţii, Căciulă, în sfârşit,
şi-a luat bilet la bal şi şi-a finisat costumul. Simţea că în curând îşi va
putea realiza visul.
Odată, obosind de replicile făcute pe seama căciulilor sale de cei din jur, le-a
spus să se uite sub nas.
A venit şi timpul anunţării câştigătorului. Auzindu-şi numele, Căciulă nu
ştia cum să reacţioneze. Susţinut de aplauzele spectatorilor, s-a îndreptat
spre juriu. Era îmbrăcat într-o mantie roşie, pe cap avea o coroană străluci-
toare, iar în mână ţinea un baston auriu.
170 ROMÂNĂ
După un an Moş Căciulă a reuşit să-şi deschidă un atelier de croitorie şi
să-şi construiască o casă minunată. S-a împăcat cu orăşenii, care nu-l mai
considerau ciudat. Celor săraci le făcea reduceri mari.
Reflecţia. Se alege un grup de experţi din clasă (5-7 elevi). Ei au misi-
unea să aprecieze lucrările colegilor în baza algoritmului:
– respectarea paşilor piramidei narative;
– formularea clară a ideilor;
– conexiunea logică a ideilor;
– coerenţa textului;
– adecvarea limbajului;
– atitudinile personale formate în baza textului;
– actualitatea textului („Ce te învaţă textul colegului”), evidenţiind
creativitatea, imaginaţia, atitudinea acestora faţă de realitatea înconju-
rătoare în baza textului ascultat.
În urma ascultării textului propus mai sus, experţii din clasa a VIII-a B
au remarcat următoarele:
– colegul lor a respectat toţi paşii piramidei narative;
– şi-a formulat clar ideile, acestea având o conexiune logică;
– textul este coerent şi limbajul adecvat;
– textul ascultat exemplifică modelul unui personaj pragmatic (Căciu-
lă e o fire pragmatică);
– textul oferă următoarele viziuni: orientarea în viaţă (Căciulă se orien-
tează bine atunci când vede că cineva „i-a furat afacerea” şi face reduceri);
realizarea unui scop (Căciulă şi-a realizat scopul); realizarea scopului
doar prin muncă sinceră şi asiduă (pentru a-ţi atinge scopul, e nevoie de
muncă, perseverenţă, răbdare, timp, ceea ce a demonstrat Moş Căciulă),
ingeniozitate, originalitate (el este un personaj ingenios atunci când se
gândeşte cum ar putea câştiga bani şi când îşi coase propriul costum),
hotărâre (decide să participe la bal şi la concurs); rezolvarea conflictului
cu societatea (Căciulă se reconciliază cu toată lumea şi nu mai este con-
siderat straniu); bunătatea (celor săraci le face reduceri).
Acest tip de lecţie este solicitat de către elevi, deoarece le oferă posibi-
litatea de a-şi da frâu liber gândirii, imaginaţiei, creativităţii.
 AT E L I E R D E S C R I E R E Ş I C I T I R E 171
La asemenea vârstă, elevul este capabil să-şi expună liber punctul de
vedere, să-şi manifeste spiritul critic şi cel de observaţie. Este impor-
tantă aprecierea şi atitudinea colegilor, validitatea argumentelor aces-
tora. Profesorul trebuie doar să-i dirijeze şi să-i monitorizeze în astfel
de activităţi. Când elevul ajunge să-şi controleze propria activitate de
producere a textului, sarcinile din cadrul atelierului pot deveni teme
pentru acasă.

Bibliografie 1. Tatiana Cartaleanu, Maria Ciobanu, Olga Cosovan,

Limba şi literatura română, Ghidul profesorului, cl. 7,
Chișinău, Editura Ştiința, 2007.