Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile

unui element chimic.[1] Orice solid, lichid, gaz și plasmă este compus din atomi neutri
sau ionizați. Atomii sunt foarte mici; dimensiuni tipice sunt în jur de 100 pm (a zecea miliardime
dintr-un metru).[2] Atomii nu au limite bine definite, și există diferite moduri de a defini
dimensiunea, care dau fiecare valori diferite, dar apropiate ca valoare.
Conform ipotezei De Broglie, atomii sunt suficient de mici încât încercarea de a le prezice
comportamentul folosind fizica clasică — de exemplu, ca și cum ar fi niște bile de biliard — dă
predicții vizibil incorecte din cauza efectelor cuantice. Prin dezvoltarea fizicii, modelele atomice
au încorporat principii cuantice pentru a explica și prezice mai bine acest comportament.
Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu.
Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar
de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este
concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică
negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de
electroni, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric. Dacă un atom are mai mulți sau
mai puțini electroni decât protoni, atunci acesta are un o sarcină totală negativă, respectiv