Introducere prescurtată în problematică

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Decembrie 2010
Prof.univ.dr. Radu Baltasiu – suport de curs pentru “Introducere în sociologie”, o prelegere, dec. 2010

SOCIOLOGIE ECONOMICĂ –
O INTRODUCERE
O INTRODUCERE – HENRY FORD “PEOPLE WHO
MADE AMERICA”
 Înainte de a intra în tematica propriu-zisă, vom încerca fixarea intuitivă a arealului acoperit de
sociologia economică prin rememorarea unei experienţe istorice universale: Henry Ford –
considerat “întemeietor al Americii moderne”.
 Inovaţia – ca şi creştere a eficienţei muncii a însemnat, în cazul lui Ford, revoluţionarea
întregului sistemul economic, social şi de valori american. Inovaţia sa a presupus schimbarea
bazelor societăţii americane, eliberând muncitorul de sub grija zilei de mâine, prin salariu şi
tehnologie. Prin creşterea puterii de cumpărare educaţia a devenit accesibilă copiilor
muncitorilor. Muncitorii au intrat în clasa de mijloc (care a devenit o clasă ocupaţională, nu doar
una “de status” sau de “prestigiu”). A revoluţionat agricultura prin introducerea maşinismului (ca
urmare a preţului foarte accesibil, la rândul său datorat inovaţiilor – cea mai importantă, banda
rulantă), etc.
 Banda rulantă, salariul mărit al muncitorilor, automobilul pentru toţi (Ford T – 1908) sunt câteva
dintre cele mai importante inovaţii – elemente socio-economice care au revoluţionat sociologica
societăţii americane.

 Vezi They made America: Henry Ford,

http://www.pbs.org/wgbh/theymadeamerica/whomade/ford_hi.html,
 The wisdom of Henry Ford : http://www.youtube.com/watch?v=ysARJIJg0W4
 Ford Model T - 100 Years Later: http://www.youtube.com/watch?v=S4KrIMZpwCY
 Henry Ford Biography: http://www.youtube.com/watch?v=GnZgWM7NmwA
ECONOMIA

 economia este ştiinţa care se ocupă prin

excelenţă cu studiul distribuţiei şi
producţiei paşnice utilităţilor pe baza unor
resurse rare. (Samuelson şi Nordhaus,
1992, p.3; Weber, vol.I, p.63)
 Economia este o specie a acţiunii sociale,
deci este are şi logică socială (socio-logică).
SOCIOLOGIA ECONOMICĂ

 Sociologia economică se ocupă cu studiul

sistematic al muncii ca acţiune socială, al
raportului dintre conduite şi eficienţa
economiilor.
 Totodată, sociologia economică se ocupă de
studiul sistematic al raportului dintre conduite
şi eficienţa economică.
COMPONENTE STUDIATE DE SOCIOLOGIA
ECONOMICĂ: MUNCA, BUNUL ECONOMIC
 munca este activitatea socială prin care
oamenii produc utilităţi.
 Rezultatul muncii sunt utilităţile: bunuri şi
servicii.
 Bunurile sunt utilităţile neanimate uman
 Utilităţile sunt acele avantaje concrete sau
imaginare care pot fi tranzacţionate pe piaţă
(deci au valoare)
COMPONENTE STUDIATE DE SOCIOLOGIA
ECONOMICĂ: CAPITALISM,
ÎNTREPRINDERE
 Capitalismul este acţiunea economică orientată spre profit.
 Capitalismul este modern atunci când acţiunea economică este
raţional orientată spre profit. (Weber)
 Raţional înseamnă “raţionalizarea muncii” în cadrul întreprinderii
 Locul unde se desfăşoară acţiunea economică este “întreprinderea”:
„Doar în lumea occidentală există întreprinderi capitaliste organizate
raţional, ce posedă capital fix, muncă liberă [salariată], specializarea
raţională şi combinarea funcţiilor, [doar acolo] întâlnim distribuirea
funcţiilor productive pe baza întreprinderilor capitaliste, relaţionate
într-o economie de piaţă.” (Weber, vol.I, p. 165, s.n.).
 Spre deosebire de gospodărie, unde se munceşte şi se consumă
după nevoie, în întreprindere se munceşte continuu într-un cadru
formal organizat.
ORGANIZAŢIA FORMALĂ (BIROCRAŢIA)

 Capitalismul modern obţine profit pe piaţă,

vehiculând producţia întreprinderilor (sau
expresii ale acestora – acţiuni).
 Întreprinderea, la rândul ei, este o
organizaţie.
 Coerenţa acţiunii capitaliste dar şi a
întreprinderii este asigurată de birocraţie.
Trăsăturile birocraţiei sunt următoarele:
TRĂSĂTURILE ORGANIZAŢIEI FORMALE (ALE
BIROCRAŢIEI)
 Angajaţii sunt liberi ca persoane şi se supun autorităţii numai în legătură
cu obligaţiile lor de serviciu, care au un caracter impersonal.
 Funcţiile sunt foarte clar ierarhizate.
 Fiecare funcţie are o sferă de competenţă precis şi legal delimitată.
 Selecţia angajaţilor se face conform cu abilităţile acestora; aceştia sunt
numiţi în funcţii, şi nu aleşi.
 Remuneraţia muncii prestate se face prin salariu, conform cu poziţia în
ierarhie şi cu responsabilităţile aferente.
 Slujba în cadrul organizaţiei este unica sursă de venit sau, cel puţin,
deţine cea mai importantă pondere în veniturile personale.
 Angajaţii au deschisă posibilitatea unei cariere în cadrul organizaţiei.
Promovarea în ierarhia acesteia depinde de aprecierea superiorilor.
 Membrii organizaţiei sunt supuşi unei discipline şi unui control stricte cu
privire la conduita lor în raport cu poziţia (funcţia) ce o deţin.
(Weber: I, 220).
PIAŢA, MONEDA, PROFITUL
 Este locul unde se întâlnesc cererea şi oferta
(Samuelson). Ea se întemeiază pe interacţiunea
impersonală dintre clienţi şi ofertanţi. Factorul prin
care se exprimă interesul individual pe piaţă este
moneda. (Weber)
 Piaţa este locul unde se petrece schimbul de
oportunităţi mediat de bani.
 Profitul este o nouă oportunitate de control
dobândită în urma producerii-vânzării de utilităţi
(Weber, I, 90-91). Din punct de vedere contabil,
profitul este venitul rămas de pe urma vânzării
unui bun sau serviciu, după scăderea cheltuielilor
(taxe, salarii, investiţii etc.)
ORDINEA
 Ordinea reprezintă modul în care se exercită
controlul asupra resurselor şi utilităţilor (cf.
Weber, I, 312 – definiţia este parţială)
 Atunci când ordinea socială este întemeiată pe
prestigiu – spunem că avem “ordine de status”.
 Când ierarhia în societate stabilită pe prestigiul
personal este mai importantă decât ierarhia
determinată de forţele impersonale ale pieţei,
societatea respectivă va avea probleme cu
dezvoltarea.
SOCIOLOGIA SISTEMULUI ECONOMIC MONDIAL

 Una dintre cele mai cunoscute teorii sociologice

este aceea a sistemului mondial modern
(Immanuel Wallerstein, Gunder Frank etc.)
 Lumea este structurată în raport cu diviziunea
muncii. Unele ţări sunt mai avansate tehnologic
şi altele mai puţin.
 Bogăţia în lume nu se distribuie în funcţie de
cantitatea de muncă ci în funcţie de dezvoltarea
tehnologică şi de densitatea bancară.
LUMEA CA SISTEM MONDIAL
 În funcţie de calitatea muncii (conţinutul ei
tehnologic) lumea este împărţită în:
 Centru – cu cele mai ridicate venituri
 Semiperiferie
 Periferie.

 Din punct de vedere istoric, actuala ordine

mondială îşi originile în sec. al XVI-lea, odată cu
expansiunea paradigmei protestante (cultura
organizează lumea! – “cultura triază tehnica” -
Weber).
SOCIOLOGIA ECONOMICĂ ŞI POLITICUL
 Politica este acea activitate prin care se distribuie
puterea în societate, în funcţie de anumite
considerente “etice” privind ce e bine pentru
societate, în ansamblu (Gusti).
 În societăţile înapoiate, datorită distribuirii
defectuoase a puterii, dezvoltarea este foarte
costisitoare. Politica interesului personal (care nu
este “etică”), care are ca urmare vizibilă înapoierea
economică este numită politicianism.
 Rădulescu Motru a lansat termenul, la începutul
secolului XX, într-o lucrare numită “Cultura română şi
politicianismul”.
Bibliografie:
Gherea, C. Dobrogeanu, Neoiobăgia. Studiu economico-
sociologic al problemei noastre agrare, Bucureşti, Ed. Librăriei
Socec & Comp., 1910
Hodson, Randy şi Sullivan, Teresa, The Social Organization of
Work, secondedition, Wadsworth, 1995
Motru, Rădulescu, C, Cultura română şi politicianismul, Socec,
1904
Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D., Economics, ed. a XIV-a,
McGraw Hill, 1992
Wallerstein, I., The capitalist world-economy, Cambridge
University Press & Editions de la Maison des Sciences de
l’Homme…, 1986
Weber, Max, Economy and Society. An Outline of Interpretative
Sociology, University of California Press, vol. I şi II, 1978