Sunteți pe pagina 1din 14

Introducere prescurtată în problematică Universitatea din Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Decembrie 2010

Prof.univ.dr. Radu Baltasiu – suport de curs pentru “Introducere în sociologie”, o prelegere, dec. 2010

SOCIOLOGIE ECONOMICĂ –

O INTRODUCERE

suport de curs pentru “Introducere în sociologie”, o prelegere, dec. 2010 SOCIOLOGIE ECONOMICĂ – O INTRODUCERE

O INTRODUCERE – HENRY FORD “PEOPLE WHO

MADE AMERICA”  Înainte de a intra în tematica propriu-zisă, vom încerca fixarea intuitivă a
MADE AMERICA”
 Înainte de a intra în tematica propriu-zisă, vom încerca fixarea intuitivă a arealului acoperit de

sociologia economică prin rememorarea unei experienţe istorice universale: Henry Ford –

considerat “întemeietor al Americii moderne”.

Inovaţia – ca şi creştere a eficienţei muncii a însemnat, în cazul lui Ford, revoluţionarea întregului sistemul economic, social şi de valori american. Inovaţia sa a presupus schimbarea bazelor societăţii americane, eliberând muncitorul de sub grija zilei de mâine, prin salariu şi tehnologie. Prin creşterea puterii de cumpărare educaţia a devenit accesibilă copiilor muncitorilor. Muncitorii au intrat în clasa de mijloc (care a devenit o clasă ocupaţională, nu doar

una “de status” sau de “prestigiu”). A revoluţionat agricultura prin introducerea maşinismului (ca

urmare a preţului foarte accesibil, la rândul său datorat inovaţiilor – cea mai importantă, banda rulantă), etc.

Banda rulantă, salariul mărit al muncitorilor, automobilul pentru toţi (Ford T – 1908) sunt câteva dintre cele mai importante inovaţii – elemente socio-economice care au revoluţionat sociologica societăţii americane.

The wisdom of Henry Ford : http://www.youtube.com/watch?v=ysARJIJg0W4

Ford Model T - 100 Years Later: http://www.youtube.com/watch?v=S4KrIMZpwCY

Henry Ford Biography: http://www.youtube.com/watch?v=GnZgWM7NmwA

ECONOMIA

ECONOMIA  economia este ştiinţa care se ocupă prin excelenţă cu studiul distribuţiei şi producţiei paşnice

economia este ştiinţa care se ocupă prin excelenţă cu studiul distribuţiei şi producţiei paşnice utilităţilor pe baza unor

resurse rare. (Samuelson şi Nordhaus,

1992, p.3; Weber, vol.I, p.63) Economia este o specie a acţiunii sociale, deci este are şi logică socială (socio-logică).

SOCIOLOGIA ECONOMICĂ

SOCIOLOGIA ECONOMICĂ  Sociologia economică se ocupă cu studiul sistematic al muncii ca acţiune socială, al

Sociologia economică se ocupă cu studiul sistematic al muncii ca acţiune socială, al raportului dintre conduite şi eficienţa economiilor. Totodată, sociologia economică se ocupă de

studiul sistematic al raportului dintre conduite

şi eficienţa economică.

COMPONENTE STUDIATE DE SOCIOLOGIA

ECONOMICĂ: MUNCA, BUNUL ECONOMIC
ECONOMICĂ: MUNCA, BUNUL ECONOMIC

munca este activitatea socială prin care

oamenii produc utilităţi.

Rezultatul muncii sunt utilităţile: bunuri şi servicii.

Bunurile sunt utilităţile neanimate uman Utilităţile sunt acele avantaje concrete sau imaginare care pot fi tranzacţionate pe piaţă (deci au valoare)

COMPONENTE STUDIATE DE SOCIOLOGIA ECONOMICĂ: CAPITALISM, ÎNTREPRINDERE



Capitalismul este acţiunea economică orientată spre profit.

Capitalismul este modern atunci când acţiunea economică este raţional orientată spre profit. (Weber)

Raţional înseamnă “raţionalizarea muncii” în cadrul întreprinderii

Locul unde se desfăşoară acţiunea economică este “întreprinderea”:

„Doar în lumea occidentală există întreprinderi capitaliste organizate raţional, ce posedă capital fix, muncă liberă [salariată], specializarea raţională şi combinarea funcţiilor, [doar acolo] întâlnim distribuirea funcţiilor productive pe baza întreprinderilor capitaliste, relaţionate

într-o economie de piaţă.” (Weber, vol.I, p. 165, s.n.).

Spre deosebire de gospodărie, unde se munceşte şi se consumă după nevoie, în întreprindere se munceşte continuu într-un cadru formal organizat.

ORGANIZAŢIA FORMALĂ (BIROCRAŢIA)

ORGANIZAŢIA FORMALĂ (BIROCRAŢIA)  Capitalismul modern obţine profit pe piaţă , vehiculând producţia

Capitalismul modern obţine profit pe piaţă, vehiculând producţia întreprinderilor (sau expresii ale acestora acţiuni). Întreprinderea, la rândul ei, este o organizaţie. Coerenţa acţiunii capitaliste dar şi a întreprinderii este asigurată de birocraţie. Trăsăturile birocraţiei sunt următoarele:

TRĂSĂTURILE ORGANIZAŢIEI FORMALE (ALE

BIROCRAŢIEI) 
BIROCRAŢIEI)

Angajaţii sunt liberi ca persoane şi se supun autorităţii numai în legătură

cu obligaţiile lor de serviciu, care au un caracter impersonal.

Funcţiile sunt foarte clar ierarhizate.

Fiecare funcţie are o sferă de competenţă precis şi legal delimitată.

Selecţia angajaţilor se face conform cu abilităţile acestora; aceştia sunt

numiţi în funcţii, şi nu aleşi.

Remuneraţia muncii prestate se face prin salariu, conform cu poziţia în ierarhie şi cu responsabilităţile aferente.

Slujba în cadrul organizaţiei este unica sursă de venit sau, cel puţin, deţine cea mai importantă pondere în veniturile personale.

Angajaţii au deschisă posibilitatea unei cariere în cadrul organizaţiei.

Promovarea în ierarhia acesteia depinde de aprecierea superiorilor.

Membrii organizaţiei sunt supuşi unei discipline şi unui control stricte cu privire la conduita lor în raport cu poziţia (funcţia) ce o deţin.

(Weber: I, 220).

PIAŢA, MONEDA, PROFITUL

PIAŢA, MONEDA, PROFITUL  Este locul unde se întâlnesc cererea şi oferta (Samuelson ). Ea se

Este locul unde se întâlnesc cererea şi oferta (Samuelson). Ea se întemeiază pe interacţiunea impersonală dintre clienţi şi ofertanţi. Factorul prin care se exprimă interesul individual pe piaţă este

moneda. (Weber)

Piaţa este locul unde se petrece schimbul de oportunităţi mediat de bani.

Profitul este o nouă oportunitate de control

dobândită în urma producerii-vânzării de utilităţi

(Weber, I, 90-91). Din punct de vedere contabil, profitul este venitul rămas de pe urma vânzării

unui bun sau serviciu, după scăderea cheltuielilor

(taxe, salarii, investiţii etc.)

ORDINEA

ORDINEA  Ordinea reprezintă modul în care se exercită controlul asupra resurselor şi utilităţilor (cf. Weber,

Ordinea reprezintă modul în care se exercită

controlul asupra resurselor şi utilităţilor (cf. Weber, I, 312 – definiţia este parţială)

Atunci când ordinea socială este întemeiată pe

prestigiu – spunem că avem “ordine de status”.

Când ierarhia în societate stabilită pe prestigiul

personal este mai importantă decât ierarhia

determinată de forţele impersonale ale pieţei,

societatea respectivă va avea probleme cu

dezvoltarea.

SOCIOLOGIA SISTEMULUI ECONOMIC MONDIAL

SOCIOLOGIA SISTEMULUI ECONOMIC MONDIAL  Una dintre cele mai cunoscute teorii sociologice este aceea a sistemului

Una dintre cele mai cunoscute teorii sociologice este aceea a sistemului mondial modern (Immanuel Wallerstein, Gunder Frank etc.) Lumea este structurată în raport cu diviziunea muncii. Unele ţări sunt mai avansate tehnologic şi altele mai puţin. Bogăţia în lume nu se distribuie în funcţie de cantitatea de muncă ci în funcţie de dezvoltarea

tehnologică şi de densitatea bancară.

LUMEA CA SISTEM MONDIAL

LUMEA CA SISTEM MONDIAL  În funcţie de calitatea muncii (conţinutul ei tehnologic) lumea este împărţită

În funcţie de calitatea muncii (conţinutul ei tehnologic) lumea este împărţită în:

Centru cu cele mai ridicate venituri

Semiperiferie

Periferie.

Din punct de vedere istoric, actuala ordine

mondială îşi originile în sec. al XVI-lea, odată cu

expansiunea paradigmei protestante (cultura organizează lumea! – “cultura triază tehnica” -

Weber).

SOCIOLOGIA ECONOMICĂ ŞI POLITICUL

SOCIOLOGIA ECONOMICĂ ŞI POLITICUL  Politica este acea activitate prin care se distribuie puterea în societate,

Politica este acea activitate prin care se distribuie

puterea în societate, în funcţie de anumite considerente “etice” privind ce e bine pentru societate, în ansamblu (Gusti).

În societăţile înapoiate, datorită distribuirii defectuoase a puterii, dezvoltarea este foarte costisitoare. Politica interesului personal (care nu este “etică”), care are ca urmare vizibilă înapoierea

economică este numită politicianism.

Rădulescu Motru a lansat termenul, la începutul secolului XX, într-o lucrare numită “Cultura română şi

politicianismul”.

Bibliografie:

Gherea, C. Dobrogeanu, Neoiobăgia. Studiu economico-

sociologic al problemei noastre agrare, Bucureşti, Ed. Librăriei Socec & Comp., 1910

Hodson, Randy şi Sullivan, Teresa,

The Social Organization of

Work, secondedition, Wadsworth, 1995

Motru, Rădulescu, C, Cultura română şi politicianismul, Socec,

1904

Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D., Economics, ed. a XIV-a,

McGraw Hill, 1992

Wallerstein, I., The capitalist world-economy, Cambridge University Press & Editions de la Maison des Sciences de l’Homme…, 1986

Weber, Max, Economy and Society. An Outline of Interpretative

Sociology, University of California Press, vol. I şi II, 1978