Teste - Gastroenterologie by MedTorrents

Release by MedTorrents.
com
Teste la
C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)
D. Somn cu extramitatea craniană ridicată
E. Purtarea corsetelor
Gastroenterologi
Răspuns: E
8. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului
e
esofagian ?
A. Prezenţa regurgitaţiei
B. Prezenţa disfagiei
Anul V
C. Pierderea în greutate
D. Anemia
E. Nici unul din elementele enumerate
Răspuns: E
Complement simplu
1. Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la lichide 9. Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii, cu
decât la alimentele solide) este caracteristică pentru: excepţia:
A. Esofagul Barrett A. Esofagită peptică
B. Acalazia cardiei B. Încarcerare supradiafragmatică a stomacului
C. Diverticuli esofagieni C. Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki
D. Boala de reflux gastroesofagian D. Disfagie funcţională
E. Tumori ale esofagului E. Gastrită erozivă a pungii herniare
Răspuns: B Răspuns: D
2. În acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne: 10. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:
A. Regurgitaţii A. Lipsa camerei de aer gastrice
B. Tuse iritativă B. Îngustarea segmentului inferior al esofagului
C. Scădere ponderală C. Dilatarea esofagului
D. Dureri retrosternale D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsă
E. Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul clinic E. Toate criteriile enumerate sunt valabile
de evoluţie Răspuns: E
Răspuns: E
11. Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii,
3. Pirozisul este semnul patognomic pentru: excluzând:
A. Cancerul gastric A. Hemoragii gastrointestinale superioare
B. Acalazia cardiei B. Esofagita de reflux
C. Boala de reflux gastroesofagian C. Strangularea herniei
D. Gastrita cronică tip A D. Diverticuli esofagieni
E. Toate cele enumerate E. Gastrita cronică a pungii herniane
Răspuns: C Răspuns: D
4. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă 12. Mucoasa esofagului este prezentată de:
metaplasică gastrică sau intestinală este prezentă în: A. Epiteliu scuamos pluristratificat
A. Ulcerul esofagian B. Epiteliu columnar
B. Stenoza peptică C. Epiteliu glandular
C. Sindromul Barrett D. Ţesut conjunctiv lax
D. Esofagita erozivă E. Ţesut muscular
E. Toate cele enumerate Răspuns: A
Răspuns: C
13. Anastomozele formate de colateralele v.gastrice stângi din sistemul
5. Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este venei porte şi venele sistemului venei cave (anastomoze porto-
necesară pentru evidenţierea: cavale esofagiene) sunt situate:
A. Herniei gastrice paraesofagiene A. În partea proximală a esofagului
B. Esofagului Barrett B. În treimea medie a esofagului
C. Diverticulilor esofagieni C. În porţiunea distală a esofagului
D. Acalaziei cardiei D. Pe tot traiectul esofagului
E. Bolii de reflux gastroesofagian E. Lipsesc la nivelul esofagului
Răspuns: A Răspuns: C
6. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin: 14. Odinofagia este:
A. Prezenţa refluxului gastroesofagian A. Miros neplăcut din cavitatea bucală
B. Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / B. Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
24 ore) C. Dificultate de înghiţire
C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii D. Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului
D. Metaplazia mucoasei obligatorie E. Obligator însoţeşte hipersalivaţia
E. Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior Răspuns: B
Răspuns: B
15. Examenul radiologic baritat al esofagului oferă următoarele
7. Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux informaţii, cu excepţia:
gastroesofagian sunt cele enumerate, cu excepţia: A. Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului
A. Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese B. Caracterul unghiului His
B. Evitarea alimentaţiei înainte de somn C. Activitatea propulsivă a esofagului
1
Release by MedTorrents.com
D. Gradul esofagitei A. Colereticelor
E. Stenoza esofagiană B. Prochineticelor
Răspuns:D C. Steroizilor anabolici
D. Glicozidelor
16. Endoscopia digestivă superioară este utilă în determinarea, cu E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
excepţia: Răspuns: E
A. Gradului esofagitei
B. Activităţii propulsive a esofagului 24. Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:
C. Stenozelor esofagiene A. 2-3 săptămâni
D. Malformaţiilor esofagiene B. Mai mult de 3 săptămâni
E. Metaplaziei Barrett C. 1-3 zile
Răspuns: B D. 7 zile
E. 30 zile
17. Alegeţi afirmaţia incorectă pentru esofagospasm: Răspuns: D
A. Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale
B. Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod 25. Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru celulele
peristaltic bolusul alimentar către stomac mucoasei gastrointestinale ?
C. Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic A. Bicarbonatul
D. Simptom frecvent este disfagia pentru solide şi lichide, cu B. Acizii biliari
caracter brusc şi tranzitoriu C. Pepsina
E. Se manifestă prin dureri retrosternale, pot iradia în spate, D. Ioni de H+
umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină şi nifedipină E. Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter pylori
Răspuns: C Răspuns: A
18. Cele mai informative metode de diagnostic al bolii de reflux 26. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru ulcer
gastroesofagian sunt: la senili:
A. pH-monitorizare intraesofagiană A. Frecvent se complică cu hemoragii
B. Prezenţa semnelor clinice tipice B. Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
C. Endoscopia digestivă superioară C. Se localizează de obicei în stomac
D. Testul cu IPP D. Se localizează de obicei în duoden
E. Complex de metode (test IPP, pH-monitoring, endoscopie) E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci
Răspuns: E Răspuns: D
19. Valoarea diagnostică a testului cu IPP în boala de reflux 27. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt
gastroesofagian este mai mare în caz de: localizate în:
A. Boală de reflux gastroesofagian endoscopic negativă A. Stomac
B. Boală de reflux gastroesofagian cu esofagită de reflux B. Duoden
C. Overlap al bolii de reflux gastroesofagian cu dispepsia C. Ganglionii limfatici
funcţională D. Splină
D. Boală de reflux gastroesofagian manifestată atipic prin durere E. Pancreas
toracică noncardiacă Răspuns: E
E. Boală de reflux în prezenţa semnelor de alarmă
Răspuns: D 28. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
A. Diabetul zaharat
20. Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin: B. Ciroza hepatică
A. Gastrită rigidă C. Mixedemul
B. Gastrită granulomatoasă D. Insuficienţa cardiacă
C. Gastrită autoimună E. Toate enumerate
D. Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori Răspuns: E
E. Gastrită hipertrofică
Răspuns: D 29. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor
cronice ?
21. Boala Menetrier reprezintă: A. Dureri epigastrale
A. Gastrita cronică hipertrofică gigantică B. Inapetenţă
B. Gastrita eozinofilă C. Greţuri
C. Gastrita cronică granulomatoasă D. Sialoree
D. Gastrita cronică polipoasă E. Nici unul din simptomele enumerate
E. Gastrita cronică limfocitară Răspuns: E
Răspuns: A
30. Srandardul de aur a unui diagnostic de gastrită cronică este:
22. Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice A. Examen clinic
este: B. Examen radiologic
A. Refluxul duodeno-gastral C. Examen morfologic
B. Infecţia Helicobacter pylori D. Examen biochimic
C. Alcoolul E. Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de gastrită
D. Acidul acetilsalicilic Răspuns: C
E. Fumatul
Răspuns: B 31. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat
se pot întâlni semnele:
23. Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase este A. Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie)
utilizarea: B. Semnul Murphy pozitiv
2
C. Dureri la percuţia apofizelor spinoase T10 - T12 D. Determină gastrită tip B
D. Dureri la palpare în regiunea epigastrică E. Se găseşte pe insule de metaplazie duodenală în stomac
E. Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii Răspuns: D
Răspuns: D
40. La camera de gardă se prezintă Vasile Popescu cu un sindrom
32. Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe baza dispeptic de tip ulceros. Fumează, bea cafea şi ia aspirină pentru
ulcerului: migrenele care-l chinuie. Lucrează ca şef de aeroport şi este donator
A. Gastrocepina onorific, fiind donator universal. Tatăl său a mai fost internat în
B. Cimetidina clinică cu hematemeză prin ulcer perforat. Câţi factori patogenici
C. De-nolul genetici şi externi pentru ulcer are pacientul?
D. Metronidazolul
E. Metiluracil
Răspuns: C
33. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:

A. Dieta cu glucide uşor asimilate
B. Alimentaţie lichidă
C. Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine
D. Dieta lacto-vegetală
E. Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale
Răspuns: C
34. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare

înalt?
A. Polipii adenomatoşi
B. Polipii hiperplazici
C. Hamartomul
D. Leiomiomul
E. Fibromul
Răspuns: A
35. Care dintre factorii numiţi nu nust prioritari în apariţia ulcerului

cronic duodenal:
A. Hipersecreţia acidului clorhidric (HCl)
B. Duodenita
C. Patologia căilor biliare
D. Infecţia cu Helicobacter pylori
E. Fumatul
Răspuns: C
36. Gastrina
A. Este crescută în secreţia gastrică la bolnavii cu ulcer duodenal
B. Există o eliberare crescută la mesele bogate în carne
C. Evacuarea gastrică întîrziată la cei cu ulcer duodenal explică
hipergastrinemia
D. Acţionează pe celulele G-17 şi G-37
E. Are rol patogenic în gastrite nu şi în ulcere
Răspuns: B
37. Pepsina:
A. Este digerată sub acţiunea HCl
B. Este secretată de mucoada stomacului şi duodenului distal
C. Se activează din pepsinogen la pH >5
D. Este utilă în digestia proteinelor
E. Este transportată în sînge legată de antitripsină
Răspuns: D
38. Refluxul duodeno-gastric:

A. Este facilitat de incompetenţa sfincterului piloric şi antral
B. Determină trecerea secreţiei biliare din duoden în stomac
C. Refluează tripina, histamina şi fosfolipaza
D. Apare la 70% din bolnavii cu rezecţie gastrică
E. Determină creşterea potenţialului transmucos
Răspuns: B
39. Helicobacter pylori:

A. Trăieşte sub stratul mucos şi în celulele epiteliale gastrice
B. Preia amoniacul şi-l transformă în uree, care este nocivă la
nivelul mucoasei gastrice
C. Se găseşte numai la nivelul sfincterului pyloric
3
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
Răspuns: E B. Inflamaţia difuză a ileonului
C. Inflamaţia segmentară a oricărui segment al tractului
41. Fumatul în ulcer are aceleaşi acţiuni ca: gastrointestinal
A. Gastrina asupra secreţiei de HCI D. Inflamaţia difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
B. Furosemidul asupra secreţiei de prostaglandine E. Inflamaţia difuză a colonului si ileonului
C. Acizii biliari asupra secreţiei de bicarbonat Răspuns: C
D. H. pylori asupra mucusului gastric
E. Sucralfatul asupra factorului epidermal de creştere 49. Pentru colita ulceroasã nespecificã sunt caracteristice:
Răspuns: A A. Fistule
B. Stenoze
42. Examenul endoscopic în ulcerul gastro-duodenal: C. Ulceraţii superficiale
A. Este preferabil precedat de examenul radiologie D. Granulom sarcoid
B. Ulcerul duodenal se biopsiază mai rar ca cele gastrice E. Fisuri
C. Vede leziunea: localizare, număr, prezenta infiltratului Răspuns: C
inflamator, dimensiune
D. Mugurii roşietici de la nivelul craterului pot pune problema
malignizării 50. Preparatul recomandat pentru menţinerea remisiunei colitei
E. Ulcerele floride sunt cele cu formă de floare ulceroase nespecifice este:
Răspuns: D A. Prednisolonul
B. Azatioprina
43. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase este la C. Mesalazina
nivel D. Metronidazol
A. Antral E. Penicilina
B. Piloric Răspuns: C
C. Mica curbura gastrică
D. Duodenal 51. Medicamentul de elecţie în giardioza intestinală este:
E. Eso-tuberozitar A. Ampicilina
Răspuns: D B. Ciproflaxacina
C. Mesalazina
44. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase este la D. Metronidazolul
nivel E. Tetraciclina
A. Antral Răspuns: D
B. Piloric
C. Mica curbura gastrică 52. Cea mai frecventă patologie a intestinului gros este:
D. Duodenal A. Diverticuloza intestinului
E. Eso-tuberozitar B. Colita pseudomembranoasă
Răspuns: D C. Colita ulceroasă nespecifică
D. Tumori ale intestinului gros
45. Excluderea glutenului din alimentaţia unui subiect cu enteropatie E. Sindromul colonului iritabil
glutenică durează: Răspuns: E
A. Până la ameliorarea clinică
B. Până la normalizarea funcţiei intestinului 53. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin
C. Toată viaţa simptoame, cu excepţia:
D. Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale A. Diaree
E. Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici B. Dureri şi disconfort în abdomen
Răspuns: C C. Eliminarea mucusului la defecaţie
D. Hemoragie digestivă inferioară
46. Manifestările clinice ale diareei secretorie sunt: E. Constipaţii
A. Materiile fecale cu mucus şi puroi Răspuns: D
B. Diaree cu polifecalie
C. "Diaree falsă" 54. Complicaţiile sindromului colonului iritabil sunt:
D. Alternarea constipaţiilor şi diareelor A. Hemoragiile intestinale
E. Rectoragii B. Malignizarea procesului patologic în intestin
Răspuns: B C. Pseudopolipi ai intestinului
D. Stricturi ale intestinului
47. Pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului subţire în E. Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
diarea cronică se indică: Răspuns: E
A. Domperidon
B. Metoclopramid 55. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:
C. Loperamid A. Pseudopolipoza
D. Cisaprid B. Mucoasa neschimbată
E. Gluconat de Ca C. Ulceraţii unice în intestin
Răspuns: C D. Erozii unice ale mucoasei intestinale
E. Prezenţa diverticulelor intestinale
48. Boala Crohn este o afecţiune idiopaticã definitã prin: Răspuns: B
A. Inflamaţia difuză a colonului
4
56. Care sunt căile de diseminare ale cancerului de colon ? D. Dureri în formă de semicentură
A. Invazia locală E. Scădere ponderală
B. Diseminarea prin implantare Răspuns: C
C. Diseminarea hematogenă
D. Diseminarea limfatică 65. Ce este caracteristic macroscopic pentru sindromul colonului
E. Toate enumerate iritabil:
Răspuns: E A. Hiperemie şi edem
B. Eroziuni punctiforme
57. Cum definiţi steatoreea ? C. Pseudopolita
A. Prezenţa în scaun de fragmente de carne nedigerată D. Mucoasă neschimbată
B. Scaune frecvente şi abundente E. Diverticuli intestinali
C. Cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaun Răspuns: D
D. Scaun acolic
E. Toate elementele enumerate în funcţie de gravitatea steatoreei 66. Care din simptoamele colonului iritabil sînt caracteristice cu
Răspuns: C excepţia:
A. Durere abdominală
58. Consumul crescut de fibre alimentare are rol: B. Durerea nocturnă lipseşte
A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic C. Ameliorarea durerii prin defecaţie
B. De factor de risc pentru cancerul gastric D. Emisie de gaze
C. De factor protector faţă de cancerul rectocolic E. Mase fecale dure, fragmentate
D. Nu are nici un rol faţă de cancerul rectocolic Răspuns: B
E. Nu se cunoaşte rolul lor
Răspuns: C 67. Ce reprezintă steatorea?
A. Scaun acolic
59. Cancerul rectal debutează cel mai frecvent prin: B. Scaune frecvente şi abundente
A. Rectoragii masive C. Mari cantităţi de grăsimi eliminate prin scaun
B. Rectoragii oculte D. Prezintă un scaun de fragmente de carne nedigerată
C. Ocluzie intestinală E. Toate elementele enumerate
D. Fisuri Răspuns: C
E. Proctalgie
Răspuns: B 68. Din testele de laborator pentru sindromul colonului iritabil este
caracteristic:
60. Din nozologiile enumerate ce este caracteristic pentru colita A. Leucocitoză
ulceroasă nespecifică: B. Anemie
A. Polipi C. Mucus în masele fecale
B. Fistule D. VSH-majorat
C. Fisuri E. Depistarea microorganismelor patogene
D. Ulceratii superficiale Răspuns: C
E. Prolaps rectal
Răspuns: D 69. Cum debutează cancerul rectal mai frecvent:
A. Proctalgie
61. În colita ulceroasă preparatul de elecţie pentru menţinerea remisiei B. Fisuri
este: C. Rectroragii masive
A. Salofalc D. Rectroragii oculte
B. Dexametazon E. Ocluzie intestinală
C. Azatioprina Răspuns: D
D. Mesalazina
E. Metronidazol 70. Ce este caracteristic pentru indicii de laborator în Boala Crohn:
Răspuns: D A. Leucocitoză
B. Trombocitopenie
62. Care din nozologiile enumărate se întîlnesc cel mai des în patologia C. Hemoglobina crescută
intestinului subţire: D. Fibrinogenul normal
A. Colita ulceroasă nespecifică E. VCA normală
B. Diverticuloza intestinului Răspuns: A
C. Boala Cron
D. Cancerul intestinal 71. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:
E. Sindromul colonului iritabil A. Celulele Ito
Răspuns: C B. Celulele Kupffer
C. Celulele Pit
63. Care este pronosticul în sindromul colonului iritabil: D. Plasmocitele
A. Nefavorabil E. Macrofagii alveolari
B. Favorabil Răspuns: B
C. Complicat cu hemoragii
D. Complicat cu pseudopolipi 72. Steluţele vasculare se datorează:
E. Complicat cu fisuri A. Hipoestrogenemiei
Răspuns: B B. Hipoaldosteronemiei
C. Hiperestrogenemiei
64. Care este simtomul principal în sindromul colonului iritabil: D. Hiperaldosteronemiei
A. Durere în hipocondriul drept E. Hiperglucagonemiei
B. Durere în hipocondriul drept Răspuns: C
C. Disconfort abdominal
5
73. La inspecţia cavităţii bucale puteţi identifica următorul aspect tipic C. Reacţia hiperergică a sistemului imun
pentru hepatopatia cronică: D. Imunodeficienţe secundare sau primare
A. Afte bucale E. Toate enumerate
B. Gingivită necrozantă Răspuns: D
C. Edeme labiale
D. Glosită atrofică 82. Care este singurul element de certitudine ce diferenţiază hepatita
E. Nici unul din elementele enumerate cronică activă de cea persistentă ?
Răspuns: E A. Evoluţie peste 6 luni
B. Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul
74. Ce vă poate sugera prezenţa unei hiperecogenităţi hepatice difuze la C. VSH accelerat
examenul ecografic ? D. Aspectul histologic
A. Hemangiom hepatic E. Hipergamaglobulinemia importantă
B. Steatoză hepatică Răspuns: D
C. Metastaze hepatice
D. Cancer hepatic 83. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatită cronică
E. Hematom activă ?
Răspuns: B A. Icter
B. ALT > de 5 %
75. Sindromul biologic de citoliză hepatică cuprinde: C. Hipoalbuminemie
A. Creşterea ALAT D. Leziuni bioptice de tip necrotic
B. Hipoalbuminemia E. Trecut de hepatită virală
C. Scăderea ASAT Răspuns: D
D. Hipergamaglobulinemia
E. Creşterea 5-nucleotidazei 84. După ce interval minim de evoluţie putem vorbi de o hepatită
Răspuns: A cronică ?
A. 3 luni
76. În ce condiţii creşte gama glutamiltranspeptidaza ? B. 5 luni
A. Ulcer gastroduodenal C. 6 luni
B. Pancreatită cronică D. 9 luni
C. Colecistită cronică E. 12 luni
D. Hepatopatie alcoolică Răspuns: C
E. Enteropatie glutenică
Răspuns: D 85. Terapia antivirală în caz de infecţia HBV cronică este indicată:
A. În faza integrativă
77. Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatită alcoolică B. În faza replicativă
acută ? C. În ambele faze
A. Scăderea IgA seric D. Independent de faza infecţiei, în caz de
B. Creşterea gama GT hiperaminotransferazemie
C. Creşterea transaminazelor E. Independent de faza infecţiei, în caz de
D. Trombocitopenie normoaminotransferazemie
E. Hiperleucocitoză Răspuns: B
Răspuns: A
86. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali este caracteristică pentru:
78. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN? A. Hepatita acută A
A. Hepatita A B. Ciroza biliară primară
B. Hepatita B C. Ciroza alcoolică
C. Hepatita C D. Boala Wilson - Conovalov
D. Hepatita D E. Hepatita acută B
E. Toate Răspuns: B
Răspuns: B
87. Simptomul precoce în ciroza biliară primară este:
79. În sânge pot fi decelaţi markerii infecţiei HBV, cu excepţia: A. Icterul
A. HBcAg B. Pruritul cutanat
B. HBsAg C. Febra
C. Anti-HBc D. Dureri în hipocondrul drept
D. HBeAg E. Ascita
E. Anti-HBe Răspuns: B
Răspuns: A
88. Tratamentul cirozei biliare primitive include următoarele, cu o
80. Infecţia HCV se priveşte ca un „mecanism declanşator" (trigger) în excepţia:
dezvoltarea: A. Imunodepresive
A. Hepatitei autoimune B. Colestiramină
B. Colangitei sclerozante C. Vitamine liposolubile (A, D, E, K)
C. Cirozei biliare primare D. Acidul ursodeoxicolic
D. Infecţiei HDV E. Repermeabilizare prin endoproteză a căilor biliare
E. Infecţiei HBV Răspuns: E
Răspuns: A
89. Denumiţi sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia
81. Evoluţia cronică a hepatitei virale B este cauzată de: hepatitei spre ciroză hepatică.
A. Toleranţa imunologică A. Sindromul asteno-vegetativ
B. Răspunsul imun normal B. Sindromul de citoliză
6
C. Sindromul imuno-inflamator E. CA -19-9
D. Sindromul de hipertensiune portală Răspuns: C
E. Sindromul de colestază
Răspuns: D 98. Care este boala ce determină hipertensiune portală la nivel
sinusoidal?
90. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroză activă A. Sindromul Budd-Chiari
? B. Tromboza venei cave inferioare
A. Prezenţa de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal C. Boala venoocluzivă hepatică
B. Necroza celulară D. Schistosomiaza
C. Prezenţa de ţesut fibrotic difuz E. Ciroza hepatică
D. Nodulii regenerativi Răspuns: E
E. Toate elementele enumerate
Răspuns: E 99. Numiţi care sunt dimensiunile normale ale ficatului apreciate prin
metoda Curlov:
91. Denumiţi sindromul care caracterizează stadiul de decompensare a A. 10 x 9 x 8 cm
cirozei: B. 9 x 8 x 7 cm
A. Sindromul de hipersplenism C. 8 x 7 x 6 cm
B. Sindromul imuno-inflamator D. 11 x 9 x 8 cm
C. Sindromul insuficienţei hepatice E. 10 x 10 x 9cm
D. Sindromul asteno-neurotic Răspuns: B
E. Sindromul de colestază
Răspuns: C 100. Hiperbilirubinemia se manifestă clinic prin icter atunci cînd valorile
bilirubinei totale ating cifrele:
92. Hemoragia digestivă superioară din ciroză se produce mai frecvent A.  20 mcmol/l
prin unul din mecanismele următoare: B. 20- 30 mcmol/l
A. Ruptură de varice esofagiene C. 34-43 mcmol/l
B. Sindrom Mallory-Weiss D.  0,2 mcmol/l
C. Ulcer gastric E. 10- 20 mcmol/l
D. Eroziuni esofagiene de reflux Răspuns: C
E. Gastrită hemoragică
Răspuns: A 101. Mecanismele ce determină dezvoltarea icterului sunt următoarele,
cu excepţia:
93. Encefalopatia hepatică la un cirotic poate fi declanşată de A. Sporirea producţiei de bilirubină, ce depăşeşte posibilitatea
următoarele cauze, cu excepţia: hepatocitului de captare şi metabolizare
A. Regim alimentar hiperproteinic B. Alterarea procesului de captare a bilirubinei la nivelul
B. Regim alimentar hiperglucidic suprafeţei sinusoidale a hepatocitului
C. Hipokaliemie C. Scăderea producţiei de bilirubină
D. Hemoragie digestivă D. Defecte de glucuronconjugare
E. Tratament neurosedativ E. Alterarea excreţiei fie prin leziuni hepato-membranare ale
Răspuns: B polului biliar al hepatocitului, fie prin obstrucţia canalelor
biliare intra- şi extrahepatice
94. Hipoalbuminemia din ciroză se explică prin: Răspuns: C
A. Hipercatabolism
B. Insuficienţa sintezei hepatice 102. Apariţia comei pseudohepatice(electrolitice) este condiţionată de:
C. Gastroenteropatie exsudativă A. Tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipocloremie,
D. Sindrom de malabsorbţie hiponatriemie)
E. Proteinurie B. Necroze masive ale parenchimului hepatic
Răspuns: B C. Prezenţa şunturilor porto-cave
D. Icter
95. Care din manifestările clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul E. Hiperkaliemie
hepatic? Răspuns: A
A. Ascita
B. Hepatomegalia 103. Numiţi care din următoarele este contraindicaţie absolută pentru
C. Dureri în hipocondrul drept paracenteza diagnostică:
D. Icterul tegumentelor A. Ascita refractară
E. Diarea B. Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgent
Răspuns: E C. Ascita la debut
D. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
96. Cea mai frecventă tumoare hepatică malignă este: E. Suspecţie la tuberculoză
A. Hepatocarcinomul Răspuns: B
B. Colangiocarcinomul
C. Angiosarcomul 104. Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al infecţiei
D. Hepatoblastomul VHB, cu excepţia:
E. Carcinosarcomul A. Utlizarea drogurilor injectabile
Răspuns: A B. Transplant sau hemotransfuzia
C. Parteneri sexuali multipli, homosexualism masculin
97. Marker caracteristic al cancerului hepatic este: D. Insuficienţa renală cronică cu dializa
A. Eritrocitoza E. Graviditatea
B. Trombocitoza Răspuns: E
C. -fetoproteina
D. Hipercalciemia
7
105. Profilaxia secundară al infecţiei VHB include următoarele măsuri, 113. Care este criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului
cu excepţia: de hepatită cronică:
A. Evitarea folosirei alcoolului A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic
B. Vaccinarea contra hepatitei C B. Rezultatele examenului histologic al ficatului
C. Evitarea folosirei medicamentelor hepatotoxice fără prescripţia C. Prezenţa în ser a HBsAg
medicului D. Subfebrilitate periodică
D. Vaccinarea contra hepatitei A E. Dureri în hipocondriul drept
E. Evaluarea medicală pentru boală cronică a ficatului Răspuns: B
(diagnosticul) şi tratamentul adecvat
Răspuns: B 114. Selectează preparatul de elecţie utilizat pentru tratamentul hepatitei
cronice virale C în faza de reactivare:
106. Enumeraţi căile de transmitere al VHC: A. Azatioprina
A. Calea percutană şi parenterală B. Peg-Interferon
B. Sexuală C. Prednisolon
C. Habituală D. Delaghil
D. Perinatală – transimterea verticală E. Fosfolipide esenţiale
E. Toate cele enumerate Răspuns: B
Răspuns: E
115. Masa ficatului la o persoană matură constituie:
107. Pentru a preîntâmpina infectarea cu virusul hepatitei virale B, toate A. 1,5 kg
instumentele medicale se prelucrează: B. 0,5 kg
A. Prin fierbere timp de 10 minute C. 3 kg
B. Timp de 1 oră se menţin în alcool etilic de 70% D. 2 kg
C. Se autoclavează 20 minute la presiunea de 2 atmosfere E. 2,5 kg
D. Prin iradiere ultavioletă timp de 1 oră Răspuns: A
E. Se prelucrează minuţios cu apă şi săpun
Răspuns: C 116. În care maladie hepatică este indicat tratamentul imunosupresiv:
A. Ciroză biliară secundară
108. Coloraţia galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor B. Hepatita autoimună
este caracteristică pentru: C. Hepatită cronică virală
A. Icter D. Adenocarcinom hepatic
B. Carotinemie E. Hemocromatoză
C. Hepatita toxică medicamentoasă Răspuns: B
D. Persoane sănătoase
E. Hepatita cronică 117. Care criteriu este decesiv pentru stabilirea diagnosticului de hepatită
Răspuns: B cronică:
A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic
109. Perioada de incubaţie a hepatitei virale acute B constituie: B. Rezultatele examenului histologic al ficatului
A. 60-180 zile C. Prezenţa în ser a HBsAg
B. 120-160 zile D. Periodic subfebrilitate, icter, dureri în hipocondriul drept
C. 60-80 zile E. Alfa-fetoproteina serică crescută
D. 30-90 zile Răspuns: B
E. 5-7 zile
Răspuns: A 118. În care patologie se constată nivel crescut al bilirubinei directe şi
indirecte:
110. Hepatita medicamentoasă cel mai frecvent se dezvoltă după A. Sferocitoza erditară
administrarea de: B. Sindrom Gilbert
A. Acid acetilsalicilic C. Coledocolitiază
B. Izoniazidă D. Hepatită
C. Metotraxat E. Cancer al pancreasului
D. Furadonină Răspuns: D
E. Paracetamol
Răspuns: E 119. Semnul patognomonic pentru ciroză hepatică este:
A. Prezenţa sindromului citolitic
111. Care sunt indicii normali ai bilirubinei serice: B. Prezenţa sindromului de colestază intrahepatică
A. 0,10-0,68 mcmol/l C. Prezenţa hipertensiunii arteriale
B. 8,55-20,52 mcmol/l D. Dezorganizarea arhitectonicii ficatului
C. 2,50-8,33 mcmol/l E. Icter extrahepatic
D. 3,64-6,76 mcmol/l Răspuns: D
E. 7,62-14,88 mcmol/l
Răspuns: B 120. Semn precoce în ciroza biliară primitivă este:
A. Ascita
112. Cea mai frecventă helmintoză hepatică este: B. Pruritul cutanat
A. Echinococoza C. Varice esofagiene
B. Ascaridoza D. Icter
C. Lamblioza E. Splenomegalie
D. Enterobioza Răspuns: B
E. Cistocomatoza
Răspuns: A 121. Care produse se limitează în alimentaţia pacienţilor în comă
hepatică:
A. Glucide
8
B. Proteine Răspuns: D
C. Grăsimi
D. Lichid 129. Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneşte mai frecvent?
E. Vitamine A. Pancreatita cronică ereditară
Răspuns: B B. Pancreatita cronică indurativă
C. Pancreatita cronică recidivantă
122. Deosebirea principală a hepatitei virale B de alte afecţiuni hepatice D. Chistadenocarcinomul pancreatic
este: E. Adenocarcinomul ductal
A. Creşterea esenţială a aminotransferazelor Răspuns: C
B. Prezenţa ADN NBV prin PCR
C. Splenomegalia 130. Cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la adult este:
D. Hepatomegalia A. Disfuncţia sfincterului Oddi
E. Icterul B. Intoxicaţia cronică alcoolică
Răspuns: B C. Hipercalciemia
D. Obezitatea
123. Care este investigaţia cea mai informativă pentru determinarea E. Diabetul zaharat
nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale: Răspuns: B
A. Pancreatografia retrogradă endoscopică
B. Laparoscopia 131. Care investigaţie este mai informativă pentru diagnosticul
C. Ecografia abdominală diferenţial între pancreatita cronică şi neoplasmul pancreatic ?
D. Angiografia A. Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
E. Biopsia hepatică B. Testul combinat la secretină şi colecistokinină
Răspuns: D C. Testarea curbei glicemice
D. Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)
124. Hepatosplenomegalia şi melena sugerează: E. Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic
A. Hemoragie din ulcer duodenal Răspuns: E
B. Ciroză hepatică complicată cu hemoragie din varicele
esofagiene 132. Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienţă
C. Tromboza arterei mezenterice exocrină pancreatică se efectuează după conţinutul de:
D. Colită ulceroasă nespecifică A. Amilază
E. Hemoragie din ulcerul gastric B. Lipază
Răspuns: B C. Tripsină
D. Elastază
125. În care maladie sindromul citolitic are expresivitate maximă: E. Chimotripsină
A. Hepatita acută Răspuns: B
B. Sindrom Gilbert
C. Hepatită cronică 133. Care dintre manifestările clinice ale malabsorbţiei în pancreatita
D. Litiază biliară cronică se întâlneşte mai frecvent?
E. Ciroză hepatică A. Scaune anormale, steatoree
Răspuns: A B. Anemia
C. Dermatita
126. Deficitul căreia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita D. Hemoragiile
cronică? E. Diareea secretorie
A. Amilaza Răspuns: A
B. Lipaza
C. Tripsina 134. Cum credeţi că poate fi obiectivizată stetoreea ?
D. Elastaza A. Prin coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
E. Chimotripsina B. Prin dozarea azotului din fecale
Răspuns: B C. Prin efectuarea unei pancreatografii
D. Prin explorări radioizotopice
127. Care caracteristică a durerii în pancreatita cronică nu este adevărată? E. Prin radiografie abdominală
A. Durerea poate fi intermitentă, pregnantă, cu durată de ore, zile Răspuns: A
şi chiar săptămâni
B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu 135. Ce semnificaţie poate avea instalarea icterului pe fondul unei
iradiere în spate sau "în centură" suferinţe pancreatice ?
C. Durerea se ameliorează după prânzuri A. Hemoliză sporită prin creşterea enzimelor pancreatice în ser
D. Durerea se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului B. Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas
sau în poziţie şezând C. Insuficienţă hepato-celulară în cadrul sindromului de
E. Durerea poate fi persistentă, profundă, sâcâitoare, perioadele malabsorbţie
dureroase fiind relativ continue D. Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas
Răspuns: C E. Toate cele enumerate
Răspuns:B
128. Când este indicat testul cu secretină-pancreozimină pentru
diagnosticul pancreatitei cronice? 136. Pentru aprecierea funcţiei exocrine a pancreasului se utilizează
A. Prezenţa calcificărilor pancreatice testul:
B. Prezenţa steatoreei pancreatice A. Toleranţa la glucoza
C. Prezenţa diabetului zaharat pancreatogen B. Testul la secretină - pancreozimină
D. Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi C. Activitatea serică a transaminazelor
diabetului zaharat D. Coeficientul amilază serică / creatinină serică
E. Prezenţa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi E. Fosfataza alcalină
diabetului Răspuns: B
9
145. Care dintre sindroamele clinice numite se manifestă în perioada
137. Eficacitatea enzimelor pancreatice indicate pentru corecţia precoce a pancreatitei cronice?
insuficienţei pancreatice se asigură prin asocierea cu: A. Dolor abdominal
A. Medicamente hipotensive B. Endocrin
B. Medicamente antisecretoare C. Al insuficienţei exocrine a pancreasului
C. Antibiotice D. Dispeptic
D. Probiotice E. Alergic
E. Prochinetice Răspuns: A
Răspuns: B.
146. Măsurile de suprimare a progresiei bolii în pancreatita cronică
138. Pentru menţinerea activităţii fermenţilor pancreatici cea mai includ:
admisibilă valoare a pH trebuie să fie: A. Excluderea consumului de alcool.
A. Mai mică de 6 B. Renunţarea la fumat.
B. Mai mică de 4 C. Renunţarea utilizării medicamentelor cu efect dăunător asupra
C. Mai mică de 3 pancreasului
D. Mai mare de 6 D. Alimentaţia conform cerinţelor dietetice, raţională, fracţionată
E. Mai mare de 2 de 4-5 ori/zi.
Răspuns: D. E. Toate cele enumerate.
Răspuns: E
139. Se consideră că malabsorbţia din pancreatita cronică apare cînd
distrugerea masei exocrine a pancreasului depăşeşte: 147. Scăderea secreţiei de enzime şi bicarbonaţi, cu volum secretor în
A. 10% normă este caracteristică pentru dereglări în secreţia exocrină a
B. 30% pancreasului de tip:
C. 50% A. Hipersecretor
D. 70% B. Hiposecretor
E. 90% C. Obstructiv, bloc superior
Răspuns: E D. Obstructiv, bloc inferior
E. Ductular
140. Care dintre manifestările numite sunt patogmonice pentru Răspuns: B
pancreatita cronică ?
A. Durerea abdominală 148. Tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
B. Calcificările pancreatice A. Corticoterapia
C. Steatorea B. Antibioticoterapia
D. Obezitatea C. Terapia cu prochinetice
E. Scăderea ponderală D. Terapia cu spasmolitice
Răspuns: B. E. Antidepresante
Răspuns: A.
141. Leziunile marcante din pancreatita cronică alcoolică constau în:
A. Fibroza perilobulară şi intralobulară 149. Numiţi factorul dominant de risc în dezvoltarea pancreatitei cronice:
B. Prezenţa dopurilor obturaţionale de proteină, care ulterior se A. Consumul excesiv de alcool
calcifică în ductele dilatate B. Consumul de nicotină
C. Prezenţa ductelor interlobulare dilatate C. Hiperlipidemia
D. Atrofia parenchimului exocrin şi a lobulilor reziduali D. Pancreas anular
E. Toate cele numite E. Hipercalciemia
Răspuns: E Răspuns: A
142. Semnul cardinal în diagnosticarea pancreatitei cronice este: 150. La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice
A. Scăderea ponderală nivelul lipazei pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin?
B. Durerea cronică abdominală specifică A. La 2 - 4 ore
C. Icterul B. La 6 - 8 ore
D. Diareea C. La a II – IV-a zi
E. Constipaţia D. La a II – IV-a săptămână
Răspuns: B E. La 5 ore
Răspuns: C
143. Indicator al insuficienţei exocrine a pancreasului este:
A. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 200 μg/g fecale 151. La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice
B. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 300 μg/g fecale nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori maximale în serul
C. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 500 μg/g fecale sanguin?
D. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 200 μg/g fecale A. La 2 ore
E. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 300 μg/g fecale B. La 8 ore
Răspuns: A C. La a II – IV-a zi
D. La a II – IV-a săptămână
144. Care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul E. La 10 ore
pancreatitei cronice: Răspuns: A
A. Cercetarea elastazei-1 în fecale
B. Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale 152. Care dintre simptomele numite nu sunt caracteristice pentru
C. Cercetarea chimotripsinei în fecale pancreatita cronică?
D. Tomografia computerizată a organelor abdominale A. Dureri abdominale
E. Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin B. Steatoree
Răspuns: B C. Creatoree
D. Diaree osmotică
10
E. Diabet zaharat 161. Sindromul postcolecistectomic include diferite afecţiuni
Raspuns: D. morfofuncţionale, cu excepţia:
A. Calcul restant în căile biliare
153. Care dintre cercetările numite este infomativă pentru diagnosticul B. Anastomozita
sindromului de malabsorbţie? C. Colangită
A. Testul cu D-xiloză D. Disfuncţia sfincterului Oddi
B. Testul de toleranţă la glucoză E. Sindromul de bont lung
C. Testul Şilling Răspuns: B
D. Cercetarea radiologică a intestinului gros
E. Testul de toleranţă la lactoză 162. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru clinica
Raspuns: A. litiazei biliare?
A. Diaree osmotică
154. Alegeţi cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei exocrine a B. Dureri în hipocondrul drept
pancreasului: C. Constipaţii
A. Testul cu D-xiloză D. Stază veziculară
B. Testul cu secretină-pancreozimină E. Dispepsie
C. Indicii activităţii tripsinei şi lipazei în serul sanguin Răspuns: A
D. Coeficientul amilază-creatinină
E. Indicii activităţii amilazei în serul sanguin 163. Care din factorii numiţi nu are însemnătate în etiopatogenia litiazei
Raspuns: B biliare?
A. Hipertensiunea arterială
155. Care este cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice? B. Hipodinamia
A. Duodenita cronică C. Obezitatea
B. Duodenostaza D. Hiperlipidemia
C. Disfuncţia sfincterului Oddi E. Vârsta înaintată
D. Alcoolismul cronic Răspuns: A
E. Colecistita cronică
Răspuns: D 164. În terapia de dizolvare orală a litiazei biliare se indică:
A. Spasmolitice
156. Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ? B. M-holinolitice
A. Icter C. Miolitice selective
B. Prurit D. Acidul ursodeoxicolic
C. Astenie E. Ulei de măsline
D. Hepatomegalie Răspuns: D
E. Toate cele enumerate
Răspuns: E 165. Numiţi cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:
A. Stafilococii
157. În tratamentul colicii biliare este contraindicată administrarea de: B. Pneumococii
A. Atropină C. Streptococii
B. Algocalmină D. Esherihia coli
C. Papaverină E. Fungii
D. Morfina Răspuns: D
E. Nitraţi
Răspuns: D 166. Infectarea căilor biliare intra-şi extrahepatice se produce pe
următoarele căi:
158. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru tabloul A. Hematogenă
clinic al litiazei biliare? B. Limfogenă
A. Dureri în hipocondrul drept C. Ascendentă
B. Iradierea durerilor în umărul şi omoplatul drept D. Per continuitatem
C. Sindrom dispeptic E. Toate cele enumerate
D. Iradierea durerilor în regiunea inghinală Răspuns: E
E. Manevra Murphy pozitivă
Răspuns: D 167. Tratamentul colecistitei cronice include:
A. Antibiotice
159. Metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei biliare B. Drenante biliare
este: C. Spasmolitice
A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului D. Regimul igieno-dietetic
B. Colangiografia endoscopică retrogradă E. Toate enumerate
C. Ecografia abdominală Răspuns: E
D. Colecistografia orală
E. Tomografia computerizată 168. Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?
Răspuns: C A. Dispepsia
B. Febra
160. Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt următoarele: C. Eructaţia
A. Calculi biliari D. Colica biliară
B. Infecţia E. Steatoreea
C. Suferinţe ale unor organe adiacente Răspuns: D
D. Tulburări hormonale
E. Toate cele enumerate 169. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu excepţia:
Răspuns: E A. Dureri biliare
B. Icter
11
C. Febra Răspuns: E
D. Pirozis
E. Hepatomegalie 177. Colangita sclerozantă primară este diagnosticul probabil, dacă în
Răspuns: D anamneza bolii pacientul relatează:
A. Artrită reumatoidă
170. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip pancreatic veridic (I) include: B. Colecistectomie
A. Durere tipică cu durata mai mare de 20-30 min C. Alcoolism
B. Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min D. Colită ulceroasă nespecificî
C. Elevare în timpul accesului a lipazei/amilazei serice 2 norme şi E. Tuberculoză pulmonară
mai mult Raspuns: D.
D. Simptome recurente cu diferite intervale (nu neapărat zilnice)
E. Toate cele enumerate 178. Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul
Răspuns: E. dischineziei veziculei biliare şi căilor biliare?
A. USG
171. Standard de aur în diagnosticul disduncţiei sfincterului Oddi se B. Colecistografia perorală
consideră: C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
A. Hepatobilioscintigrafia D. Colegrafia intravenoasă
B. FEGDS E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
C. USG ”HIDA” Tc
D. Manometria sfincterului Oddi Raspuns: B.
E. Efectuarea testului cu morfină
Răspuns: D. 179. Care dintre investigaţiile numite este de elecţie în diagnosticul
coledocolitiazei?
172. Morfopatologic colangita sclerozantă primară se caracterizează prin: A. USG
A. Fibroză periductală (în foi de ceapă) B. Colecistografia perorală
B. Proliferare ductulară, ductopenie C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
C. Infiltrat inflamator periductular D. Colegrafia intravenoasă
D. În parenchim aspect de hepatită cronică sau ciroză biliară E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
secundară ”HIDA” Tc
E. Toate cele enumerate Raspuns: C.
Răspuns: E.
180. Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul
173. Care dintre autoanticorpii numiţi se întâlnesc în 60 - 80% cazuri în litiazei biliare?
colangita sclerozantă primară? A. USG
A. Anticorpi anti antigen-solubil hepatic: SLA B. Colecistografia perorală
B. Anticorpi anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
C. Anticorpi antinucleari: ANA D. Colegrafia intravenoasă
D. Anticorpi antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1 E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
E. Anticorpi antimitocondriali: AMA ”HIDA” Tc
Răspuns: B. Raspuns: A.
174. În care dintre patologiile enumerate colangiografia retrogradă

endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu aspect neregulat, aspect ......................................................................................................................
de “arbore mort în picioare” , de “şireag de mărgele” ?
A. Ciroza biliară primară Compliment multimplu
B. Ciroza hepatică de geneză virală 1. În care din circumstanţele de mai jos credeţi că poate apare disfagie
C. Carcinomul hepatocelular ?
D. Colangita sclerozantă primară A. Obezitate
E. Boala alcoolică a ficatului B. Sclerodermie sistemică
Răspuns: D. C. Miastenia gravis
D. Acalazia cardiei
175. Indicaţiile pentru colecistectomie în litiaza veziculei biliare E. Cancerul esofagian
asimptomatică: Răspuns: B, C, D, E
A. Pacienţi sub corticoterapie de durată sau cu deplasări în zone
unde nu vor beneficia de asistenţă medicală calificată 2. Acalazia cardiei se caracterizează prin:
B. Veziculă de porţelan, calcificată A. Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în
C. Pregătirea unui transplant timpul deglutiţiei
D. Calculi peste 3 cm B. Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
E. Toate cele enumerate C. Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
Răspuns: E. D. Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
E. Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
176. Criterii de diagnostic al hipotoniei vezicii biliare sunt: Răspuns: A, E
A. Episoade de durere continuă, localizată în epigastru sau în
hipocondriul drept, cu durata > de 30 min; 3. Numiţi complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.
B. Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni; A. Sindromul Barrett
C. Nu sunt dovezi de afectare organică, care ar favoriza B. Ulcerul esofagian
simptomele caracteristice; C. Stenoza pilorică
D. Este prezentă dereglarea funcţiei vezicii biliare şi afectarea D. Hemoragia digestivă superioară
evacuării (dovedită ecografic, radiologic, prin sondaj duodenal E. Cancerul esofagian
polifracţional). Răspuns: A, B, D, E
E. Toate cele enumerate
12
4. Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include: A. De tip ulceros
A. Tratament anti-Helicobacter pylori B. De tip dismotilitate
B. Medicaţie antisecretorie C. Forma nespecifică
C. Citoprotectori D. Cu predominarea balonării, distensiei abdominale şi durerilor
D. Prokinetice E. Cu predominarea diareei
E. Beta- adreno blocante Răspuns: A, B, C
Răspuns: B, D
13. Cine necesită o explorare paraclinică pentru deosebirea dintre
5. Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ? dispepsia funcţională şi cea organică?
A. Domperedonul A. Bolnavii cu subfebrilitate
B. Isosorbid dinitrat B. Bolnavii cu simptome nocturne
C. Atropina C. Bolnavii peste 45 ani
D. Metoclopramidum D. Bolnavii sub 45 ani
E. Theophyllina E. Scăderea ponderală nemotivată
Răspuns: B, C, E Răspuns: A, B, C, E
6. Numiţi metodele de diagnostic instrumental, care obligator 14. Peristaltismul fiziologic al esofagului include:
confirmă prezenţa bolii de reflux gastroesofagian A. Unde peristaltice primare
A. Monitorizarea pH-ului esofagian B. Unde peristaltice secundare
B. Endoscopia digestivă superioară C. Unde peristaltice terţiare
C. Manometria monitorizată a esofagului D. Contracţii segmentare nonundulare
D. Examenul ecografic E. Lipsa contracţiilor
E. Analiza histologică Răspuns: A, B
Răspuns: A, C
15. Alegeţi afirmaţiile valabile pentru sfincterul esofagian inferior
7. Complicaţiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse (SEI):
în evidenţă prin: A. SEI corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii
A. Monitorizarea pH-ului esofagian esofagului în stomac
B. Endoscopia digestivă superioară B. SEI conţine fibre musculare netede şi se supune influenţelor
C. Test cu D-xyloză neurohormonale
D. Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană C. SEI corespunde cu linia Z
E. Manometria monitorizată a esofagului D. Deglutiţia scade tonusul bazal al SEI
Răspuns: B, D E. Presiunea SEI este stabilă pe parcursul diurnei
Răspuns: A, B, D
8. Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:
A. E suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie 16. Disfagia este simptom posibil în următarele patologii:
B. Este necesar de exclus patologia esofagiană organică A. Pareze, paralizii ale nervilor glosofaringian, hypoglosus
C. Este necesar de exclus acalazia B. Achalazie
D. Sunt necesare evaluări pentru excluderea refluxului C. Boala de reflux gastroesofagian
gasroesofagian patologic D. Esofagite
E. Nu este valabilă nici una din strategiile enumerate E. Dispepsie funcţională
Răspuns: B, C, D Răspuns: A, B, C, D
9. În producerea herniilor transhiatale intervin următorii factori: 17. Hemoragia esofagiană este posibilă în următoarele situaţii:
A. Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio- A. În esofagite eroziv-ulceroase
tuberozitar B. În caz de pirozis funcţional
B. Lărgirea hiatusului diafragmatic C. La bolnavii cu cancer esofagian
C. Creşterea presiunii abdominale D. La bolnavii cu ciroză hepatică
D. Refluxul gastroesofagian E. În sindrom WPW
E. Dispepsie funcţională Răspuns: A, C, D
Răspuns: A, B, C
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru metoda de monitorizare a pH-
10. Diferenţierea durerilor toracice de origine esofagiană de durerea în ului intraesofagian:
angina pectorală se bazează pe: A. Prezintă “standardul de aur” în diagnosticul refluxului
A. Localizarea retrosternală a durerii gastroesofagian
B. Încetarea la ingestia de antiacide B. Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul
C. Modificarea durerii la administrarea de β-blocante gastroesofagian
D. Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional C. La persoanele sănătoase nu înregistrează pe parcursul diurnei
E. Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină nici o secvenţă de reflux
Răspuns: B, C D. Apreciază prezenţa şi gradul leziunilor esofagiene în boala de
reflux gastroesofagian
11. Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru E. Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
sindromul dispeptic funcţional? Răspuns: A, B
A. Disconfort în regiunea epigastrică
B. Dureri abdominale, care se amiliorează după defecaţie 19. Manometria esofagiană este contraindicată în:
C. Saţietate precoce A. Esofagite acute destructive
D. Meteorism B. Anevrism de aortă
E. Dureri în epigastru C. Diabet zaharat
Răspuns: A, C, E D. Sclerodermie
E. Vomă
12. Se disting următoarele variante clinice ale dispepsiei funcţionale: Răspuns: A, B, E
13
C. Pirozisul
20. Diverticulii faringoesofagieni Zenker sunt: D. Disfagia
A. Diverticuli de tracţiune E. Voma
B. Diverticuli de pulsiune Răspuns: B, C
C. Congenitali
D. Dobândiţi 28. Endoscopia digestivă superioară este necesară în caz de:
E. Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo- A. Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de
esofagiene vârsta pacientului şi vechimea simptomelor
Răspuns: B, D, E B. Pacient cu simptome de reflux cu vârsta >50 ani
C. Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani
21. Diverticulii esofagieni medii (de bifurcaţie) pot să apară în caz de: D. În dinamica tratamentului cu IPP după ameliorarea
A. Presiune esofagiană intraluminală crescută simptomelor
B. Noduli mediastinali hiperplaziaţi, necrotizaţi E. Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie
C. Achalazie Răspuns: B, C, E
D. Tuberculoză pulmonară
E. Hipotonie a stratului muscular al esofagului 29. Pacienţii cu simptome de reflux nonresponderi la tratamentul
Răspuns: B, D empiric cu IPP timp de 8 săptămâni necesită următoarele tactici:
A. pH-monitorizare intraesofagiană
22. Hipotonia esofagului poate fi consecinţa următoarelor situaţii: B. Testul Bernştein
A. Sclerodermie C. Endoscopie digestivă superioară
B. Dereglări de inervaţie a esofagului D. Continuarea tratamentului substituind IPP cu antiacidele
C. Achalazii decompensate E. Operaţie antireflux
D. Prezenţa hipersensibilităţii viscerale Răspuns: A, C
E. Administrare de preparate colinomimetice
Răspuns: A, B, C 30. Pacienţi cu risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux
gastroesofagian sunt:
23. Diagnosticul achalaziei cardiei este facilitat de: A. Nonresponderii la tratamentul acidosupresiv empiric
A. Tablou clinic predominat de disfagie B. Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
B. pH-metrie intraesofagiană C. Boala de reflux endoscopic negativă
C. Manometrie esofagiană D. Pacienţii după operaţii antireflux
D. Examen baritat al esofagului E. Asocierea bolii de reflux cu sindromul de intestin iritabil
E. Testul Bernstein Răspuns: A, B
Răspuns: A, C, D
31. Tratamentul empiric cu IPP la pacienţii cu simptome de reflux este
24. Boala de reflux gastroesofagian: indicat în caz de:
A. Se asociază în mod constant cu leziuni ale mucoasei esofagiene A. Asociere cu durere la deglutiţie
B. Esofagita este posibilă în 30-50% cazuri B. Prezenţa sindromului anemic
C. Diagnosticul se exclude în caz de prezenţă a leziunilor de C. Pacient tânăr
esofagită D. Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
D. Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian E. Istoric al simptomelor de reflux cu vechime mai mare de 10 ani
E. Este cea mai frecventă patologie esofagiană Răspuns: C, E
Răspuns: B, D, E
32. Eradicarea Helicobacter pilory în caz de boală de reflux
25. Leziunile esofagiene în boala de reflux gastroesofagian se gastroesofagian:
datorează: A. Este necesară în caz de teste serologice pozitive
A. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a conţinutului B. Este contraindicată
gastric acid C. Nu majorează efectul clinic al tratamentului antisecretor
B. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a Helicobacter D. Poate fi efectuată în caz de teste pozitive la dorinţa pacientului
pilory E. Sporeşte efectul clinic al tratamentului antisecretor
C. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor biliari Răspuns: C, D
D. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului
ischemic 33. Esofagul Barrett reprezintă:
E. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din A. Metaplazie a epiteliului squamos esofagian cu celule intestinale
cavitatea bucală specializate
Răspuns: A, C B. Displazie de diferit grad al epiteliului squamos esofagian în
porţiunea distală a esofagului
26. Boala de reflux gastroesofagian endoscopic negativă, comparativ C. Orice modificare a aspectului mucoasei esofagiene proximal de
cu varianta cu esofagită de reflux, se caracterizează prin: linia Z
A. Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a D. Complicaţie a bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut
complicaţiilor pentru adenocarcinom de esofag
B. Simptomele de reflux cedează mai rapid la tratamentul E. Un diagnostic endoscopic şi histologic
antisecretor Răspuns: A, E
C. Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett
D. Cea mai informativă metodă de obiectivizare este pH- 34. Pirozisul funcţional este diagnosticat:
monitorizarea intraesofagiană A. La orice persoană ce prezintă pirozis în lipsa modificărilor
E. Necesită examen endoscopic repetat în termeni mai scurţi endoscopice esofagiene
Răspuns: A, D B. În caz de rezultate pH-monitoring normale şi pirozis prezent
C. În caz de examen endoscopic normal şi pH metrie normală
27. Simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt: D. Se datorează hipersensibilităţii receptorilor esofagieni la
A. Eructaţiile expuneri fiziologice la acid
B. Regurgitaţiile
14
E. Deseori nu poate fi strict delimitat de boala de reflux duodenal ?
endoscopic negativă A. Dureri epigastrale
Răspuns: C, D, E B. Simptoame dispeptice
C. Xerostomie
35. Complicaţiile posibile ale esofagitelor sunt: D. Alternanţa diaree-constipaţie
A. Hemoragii E. Meteorism
B. Stricturi esofagiene Răspuns: A, B
C. Perforaţii de esofag
D. Boala de reflux gastroesofagian 44. Care credeţi că sunt indicaţiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?
E. Atrezia esfoagului A. Abdomenul acut
Răspuns: A, B, C B. Hemoragia digestivă superioară
C. Ulcerul anastomotic postoperator
36. Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună sunt următoarele: D. Ulcerul duodenal
A. Autoanticorpii serici anti-celule parietale E. Varicele esofagiene
B. Gastrita atrofică fundală Răspuns: B, C, D, E
C. Anemia Biermer (pernicioasă)
D. Autoanticorpii anti-factor intrinsec 45. Care credeţi că sunt complicaţiile ulcerelor ?
E. Gastrita antrală A. Perforaţia
Răspuns: A, B, C, D B. Stenozarea
C. Malignizarea
37. Gastrita cronică de tip „A" reprezintă: D. Penetraţia
A. Gastrita fundală E. Esofagita de reflux
B. Gastrita de reflux biliar Răspuns: A, B, C, D
C. Gastrita autoimună
D. Gastrita asociată cu Helicobacter pylori 46. Care sunt indicaţiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ?
E. Gastrita limfocitară A. Hemoragie digestivă unică, fără tulburări hemodinamice
Răspuns: A, C B. Perforaţia
C. Ulcerul postbulbar
38. Gastrita biliară de reflux necesită tratament cu: D. Ulcerul gastric
A. Metoclopramid E. Stenoza decompensată
B. Propranolol Răspuns: B, E
C. Domperidon
D. Atropină 47. Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?
E. Prednisolon A. Gastrita Menetrier
Răspuns: A, C B. Ulcerele de stres
C. Polipii gastrici adenomatoşi mai mari de 2 cm
39. Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include: D. Ulcerul cronic duodenal
A. Diareea E. Gastrita hiperacidică
B. Ulcerele refractare la tratament standart Răspuns: A, C
C. Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului
antiulceros standart 48. Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:
D. Constipaţiile A. Dureri abdominale colicative
E. Leucopenia B. Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
Răspuns: A, B, C C. Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
D. Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de
40. Afecţiuni precanceroase ale stomacului sunt: alimentaţie
A. Gastrita hiperclorhidrică E. Diaree cu polifecalie
B. Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală Răspuns: B, C, D
C. Gastrita de reflux biliar
D. Boala Menetrier 49. Ce alterări biologice pot apare în neoplasmul gastric ?
E. Gastrita eozinofilică A. Prezenţa antigenului carcinoembrionar
Răspuns: B, D B. Scăderea hemoglobinei
C. Leucopenie
41. Gastrita granulomatoasă e legată etiopatogenetic cu: D. Creşterea VSH-ului
A. Boala Crohn E. Creşterea acidului uric
B. Tuberculoza Răspuns: A, B, D
C. Sarcoidoza
D. Sifilisul 50. Numiţi factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.
E. Helicobacter pylori A. Prezenţa Helicobacter pylori
Răspuns: A, B, C, D B. Hipersecreţia HCl
C. Hiperproducerea de pepsină
42. Care este conduita terapeutică într-o gastrită acută simplă ? D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
A. Se administrează preparate cortizonice sau antiinflamatoare E. Mărirea sintezei de prostaglandine
nesteroidiene Răspuns: A, B, C
B. Se administrează propranolul per os sau în lavaj
C. Se întrerupe contactul cu substanţe iritante 51. Numiţi factorii de protecţie în patogenia bolii ulceroase.
D. Se aplică pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică A. Mărirea sintezei de prostaglandine
E. Se administrează Omeprazol B. Mărirea secreţiei de pepsină
Răspuns: C, E C. Creşterea concentraţiei serice de gastrină
D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
43. Care din simptomele enumerate mai jos caracterizează ulcerul E. Regenerarea normală a mucoasei
15
Răspuns: A, D, E C. Polip hiperplazic
D. Mărimea mai mult de 20 mm
52. Numiţi semnele caracteristice ulcerului duodenal: E. Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
A. Vârsta înaintată (50-70 ani) Răspuns: A, B
B. Ritmicitatea şi periodicitatea sezonieră a sindromului dolor
C. Mărirea secreţiei gastrice 61. Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?
D. Lipsa poftei de mâncare A. Sindrom anemic
E. Durere difuză în abdomen B. Sindrom de intoxicaţie
Răspuns: B, C C. Fenomene neurologice degenerative
D. Sindrom dispeptic
53. Numiţi preparatele cu acţiune asupra factorului acido-peptic în E. Diaree hemoragică
patogeneza bolii ulceroase: Răspuns: A, C, D
A. Famotidina (ranitidina)
B. Almagelul (fosfalugelul) 62. Inflamaţia granulomatoasă a mucoasei gastrice este posibilă în:
C. Retabolilul A. Tuberculoză
D. Omeprazolul B. Sarcoidoză
E. Metronidazolul C. Boala Crohn
Răspuns: A, B, D D. Sifilis
E. Amiloidoză
54. Numiţi preparatele care acţionează asupra Helicobacter pylori în Răspuns: A, B, C, D
tratamentul bolii ulceroase:
A. Platifilina 63. Despre ulcerul gastro-duodenal se poate spune:
B. Cimetidina A. Este un defect al mucoasei gastrice şi duodenale care depăşeşte
C. Amoxicilina în profunzime musculară mucoasei
D. Preparate de bismut B. La nivelul niţei poate exista infiltrat inflamator granulomatos
E. Metronidazolul C. Ulcerul peptic defineşte ulcerul determinat de peptidele
Răspuns: C, D, E intestinale
D. Ulcerul se poate manifesta exclusiv prin complicaţii: durere,
55. Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom? hemoragie
A. Palpitaţii postprandiale E. Putem avea un defect al mucoasei gastrice fără ca acesta să se
B. Astenie fizică pronunţată postprandială manifestă clinic
C. Disfagie Răspuns: A, E
D. Necesitatea în alimentaţie lichidă
E. Ameliorarea stării în poziţie verticală 64. Ulcerul gastric:
Răspuns: A, B A. Are incidenţa maximă între 50-60 de ani
B. Raportul femei-bărbaţi este 2/3
56. Numiţi maladiile cu risc oncologic. C. Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
A. Ulcerul duodenal D. Fatalitatea este ceva mai mică decât a celui duodenal
B. Gastrita cronică a bontului gastric E. Consumul de unt a redus incidenţa
C. Duodenita cronică Răspuns: B, E
D. Sindromul de ansă aferentă
E. Ulcerul gastric 65. Ulcerul duodenal:
Răspuns: B, E A. Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
B. Helicobacter pylori nu este implicat în patogenie
57. Numiţi factorii implicaţi în patogeneza duodenitei cronice. C. Factorii ulcerogeni intervin în prima parte a zilei
A. Agresiunea acido-peptică D. Mortalitatea este de 2-3 ori mai mare ca în ulcerul peptic
B. Dereglarea troficii mucoasei E. Raportul bărbaţi/femei a scăzut în timp
C. Hipertensiunea arterială Răspuns: A, E
D. Staza duodenală
E. Boală de reflux gastro-esofagian 66. În ulcerul gastro-duodenal fumatul:
Răspuns: A, B, D A. Scăderea fumatului în ultimii 20 de ani a redus incidenţa
ulcerelor refractare
58. Numiţi factori etiologici ai duodenitei cronice: B. Este considerat agentul etiologic
A. Helicobacter pylori C. Inhibă sinteza leucotrienelor în stomac şi duoden
B. Corticosteroizi D. Scade secreţia de mucus gastric
C. Antiinflamatorii nonsteroidiene E. Scade secreţia de bicarbonat din pancreas, stomac şi vezica
D. Clostridium difficile biliară
E. Lamblioză Răspuns: A, B, D
Răspuns: A, B, C, E
67. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate, cu excepţia:
59. Simptomatologia posibilă în duodenita cronică: A. Mecanismele fiziopatologice sunt complet elucidate
A. De tip ulceros B. Sunt exacerbaţi factorii de agresiune
B. Colică abdominală C. Există factori ulcerogeni şi de apărare
C. De tip dispeptic D. Sunt exacerbaţi factorii de apărare
D. Asimptomatică E. Tonusul parasimpatic prin nervul vag este un factor de
E. Pierdere ponderală manifestă agresiune
Răspuns: A, C, D Răspuns: A, D, E
60. Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt. 68. În ulcerul duodenal:

A. Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne A. La puţini pacienţi există hiperproducţie de HCl
B. Mărimea până la 20 mm B. HCl este mai mult timp în contact cu epiteliul duodenal
16
C. Poate creşte masa de celule parietale duodenale
D. Poate creşte secreţia de HCl şi datorită epifizei 76. Pot fi implicate în apariţia ulcerului gastro-duodenal:
E. Starea dissecretorie reprezintă secreţia continuă norturnă A. Peptidele cerebrale
Răspuns: B, E B. Corticostreroizii în doze mici administraţi 2 săptămâni
C. Grăsimile animale
69. Fiziopatologia ulcerului gastro-duodenal: D. Vinul de tară
A. Excesul de HCl apare mai ales la cei cu antecedente familiale E. Fumatul
de ulcer şi gastrita Răspuns: A, D, E
B. Alimentele stimulează secreţia gastrică prin intermediul
distensiei gastrice şi duodenale 77. Sindromul dispeptic de tip ulceros:
C. Vagotomia scade eliberarea de histamină din mucoasa gastrică A. Este specific doar pentru ulcerul gastric, nu şi duodenal
D. Un mic dejun cu brînzeturi va duce la creşterea calciului în B. Cancerul gastric poate evolua cu astfel de simptome doar dacă
celula parietală prin stimularea receptorilor muscarinici şi e ulcerat
direct C. Ulcerul duodenal se poate manifesta prin durere calmată de
E. Dacă n-ar exista celule parietale n-ar exista secreţie de acid alimentaţie
clorhidric D. Durerea este caracterizată prin ritmicitate: perioade libere
Răspuns: C, E alternând cu perioade dureroase
E. Durerile care apar la 60 de minute după masă sugerează ulcer
70. Despre factorii de apărare în ulcerul gastro-duodenal se poate gastric
spune: Răspuns: C, E
A. Inhibiţia secreţiei gastrice este identică la pacienţii cu ulcer şi
la normali 78. Durerea în ulcerul gastro-duodenal:
B. Stratul de mucul este dispus extra şi intracelular A. Poate lipsi numai în ulcerele mici
C. Mucusul nu previne retrodifuzia H+ dinspre epiteliu spre B. Poate determina scădere ponderală la cei cu ulcer gastric
lumen C. Apare fără legătură cu mesele
D. Secreţia de bicarbonat este stimulată de prostaglandine D. Dacă nu dispare după închiderea ulcerului atunci ulcerul este
E. În duodenul proximal se secretă bicarbotar, dar şi pepsină malign
Răspuns: A, B, D, E E. Nu apare de regulă în prima parte a zilei
Răspuns: B, E
71. Prostaglandinele în ulcerul gastro-duodenal
A. Fumatul, alcoolul şi cafeaua scad secreţia 79. Clinica ulcerului gastro-duodenal:
B. Au rol în secreţia de bicarbonat în bulbul duodenal A. Faciesul ulceros apare la puţini pacienţi, mai ales la bătrâni
C. Au ca precursori acidul arahidonic şi linolenic B. Pot apare greaţă şi vomă care ameliorează durerile
D. Enprostil, derivatul de prostaglandină E2 scade secreţia de HCl C. Poate exista împăstare epigastrică la palpare
E. Sucralfatul, carbenoxolona şi nu bismutul coloidal cresc D. La palpare, durerea în ulcerul gastric este localizată mai ales la
secreţia de prostaglandine 2-3 cm sub xifoid, pe linia xifo-ombilicală
Răspuns: B, D E. Durerea cedează prompt la ingestia de alimente
Răspuns: B, C, E
72. Alcoolul în ulcerul gastro-duodenal:
A. Irită mucoasa gastrică, dar ulterior aceasta se adaptează 80. Examenele radiologice în ulcerul gastric:
B. Poate favoriza ulcerul prin inhibarea secreţiei de bicarbonat, A. Semnul direct este nişa
mucus şi prostaglandine B. Dacă evidenţiază ulcerul nu mai este necesar examenul
C. Poate determina hepatită cronică şi astfel favorizează endoscopic
ulcerogeneza C. Ulcerul benign iese din conturul gastric
D. Trebuie redus consumul în perioadele dureroase ale ulcerului D. Ulcerul malign iese din conturul gastric
E. Creşte agresiunea clorhidropeptică E. Printre semnele indirecte se numără pliurile convergente spre
Răspuns: A, D, E nişă
Răspuns: A, C
73. Se asociază cu ulcerul duodenal:
A. Golirea gastrică tardivă 81. Examenul radiologie cu substanţă de contrast al ulcerului gastric:
B. Factor epidermal de creştere scăzut în salivă A. Evidenţiază cel mai frecvent localizarea pe marea curbură,
C. Reflux duodeno-gastric porţiunea verticală
D. Postprandial, prostaglandine scăzute în mucoasa duodenală B. Pliurile converg spre nişa care nu iese din contur
E. Secreţie redusă de bicarbonat în mucoasa duodenului proximal C. Descrie uneori imaginea de lacună
Răspuns: B, D, E D. Leziunea este net delimitată
E. Poate exista edem periulceros
74. Se asociază cu ulcerul gastric, cu excepţia: Răspuns: D, E
A. Golire gastrică precoce
B. Reflux duodeno-gastric 82. Examenul radiologie cu substanţă de contrast al ulcerului duodenal:
C. Secreţie redusă de bicarbonat în mucoasa gastrică A. Pot apare imagini fals pozitive de ulcer
D. Postprandial, prostaglandinele reduse în mucoasa gastrică B. Nu apare stenoză ca în ulcerul gastric
E. Factor epidermal de creştere redus în salivă C. Leziunile se văd mai bine pentru că duodenul e mai mic
Răspuns: A, C, D, E D. Sunt evidenţiate în peste 90% din cazuri
E. Poate apare bulb în trifoi
75. În ulcerul gastric şi duodenal avem: Răspuns: A, E
A. Strat de mucus mai subţire
B. Evacuare gastrică precoce 83. Explorarea paraclinică în ulcerul gastro-duodenal poate include:
C. Refacere deficitară a mucoasei după diverse injurii A. Radiologia
D. Pepsinogen 1 crescut B. Endoscopia
E. Factor epidermal de creştere scăzut în salivă C. Evidenţierea Helicobacter pylori
Răspuns: A, C D. pH-metria esofagiană
17
E. CT cu substanţă de contrast în stomac Răspuns: C, D
Răspuns: A, B, C
92. Sunt medicamente cu proprietăţi antiulceroase
84. Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastro-duodenal se face cu: A. Unele antidepresive triciclice
A. Dispepsia de tip ulceros B. Benzodiazepinele
B. Duodenita C. Beta-blocantele
C. Esofagita de reflux D. Hidroclortiazida
D. Colita pseudomembranoasă E. Parasimpatomimeticele
E. Cancerul esofagian Răspuns: A, C,
Răspuns: A, B, C
93. Următoarele afirmaţii sunt false
85. Despre complicaţiile UGD sunt adevărate următoarele A. Metronidazolul potentează acţiunea bismutului
A. Hemoragia digestivă este cea mai frecventă complicaţie B. Rata vindecării ulcerului cu antibacteriene este semnificativ
B. Perforaţia / penetraţia ulceroasă este cea mai frecventa mai mică faţă de cei trataţi cu antisecretorii şi aprox. Similară
complicaţie cu cea de la antiacide
C. Stenoza reprezintă una din complicaţiile obişnuite ale ud sau C. Metronidazolul are efect antibacterian pe h. Pylori
ug, incidenţa globală fiind < 5 % D. Antiacidele pot constitui medicaţia de baza
D. Malignizarea este o complicaţie posibilă pentru ulcer gastric, E. Efectul antibacterian al antibioticelor creşte în asociere cu
de aceea este obligatorie endoscopia antisecretorii
E. Ulcerele refractare sunt incluse în rândul complicaţiilor Răspuns: B, D
Răspuns: A, C, E
94. Helicobacter pylori este în principiu rezistent la
86. Perforaţia ulceroasă este favorizată de următoarele asocieri A. Ciprofloxacină
A. Este mai frecventă la tineri B. Eritromicină
B. La pacienţi cu ciroză hepatică C. Tetraciclină
C. La cei cu hipertiroidie D. Rifampicină
D. Bolnavi cu insuficienţa renală E. Tinidazol
E. Pulmonari cronici, BPOC Răspuns: A, D, E
Răspuns: B, D, E
95. Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?
87. Perforează liber în cavitatea peritoneala A. Insuficienţa veno-mezenterică
A. Ulcerele duodenale anterioare B. Mărirea presiunii osmotice intralumenale
B. Majoritatea ulcerelor gastrice localizate pe marea curbură C. Tranzitul intestinal accelerat
C. Peste 50 % din ulcerele gastrice localizate pe mica curbură D. Hiperexudaţie intestinală
D. Ulcerele gastrice posterioare E. Scăderea presiunii osmotice intralumenale
E. Ulcerele duodenale posterioare Răspuns: B, C, D
Răspuns: A, C
96. Enumeraţi maladiile ce decurg cu diaree osmotică:
88. În stenozele digestive de etiologie ulceroasă A. Pancreatită cronică cu insuficienţă exocrină
A. Scăderea ponderală este constantă şi marcată B. Boala Hirschsprung
B. Simptomele de insuficienţă evacuatorie sunt relatate de C. Dizenteria
pacienţi ca având o durata medie de 2 - 3 săptămâni D. Sindromul de intestin scurt
C. Pacientul poate prezenta saţietate precoce E. Insuficienţa dizaharidică
D. Se poate asocia diaree Răspuns: A, D, E
E. Pacienţii pot prezintă constipaţie
Răspuns: A, C, D, E 97. Clinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin:
A. Scădere progresivă în pondere
89. Antiacidele care conţin aluminiu au următoarele caracteristici B. Edeme şi ascită
A. Induc diaree C. Dureri în oase şi parestezii
B. Fixează acizii biliari din stomac D. Sîngerarea mărită
C. Pot deveni toxice la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă E. Artrite
D. Influenţează absorbţia unor medicamente antiaritmice Răspuns: A, B, C, D
E. Scad absorbţia intestinală pentru corticosteroizi
Răspuns: D, E 98. Sindromul de malabsorbţie poate fi condiţionat de:
A. Insuficienţa exocrină a pancreasului
90. Următoarele afirmaţii despre antagoniştii H2 sunt adevărate B. Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului
A. Acţiunea antiandrogenică a cimetidinei se exprima numai după C. Ischemia cronică a intestinului subţire
timp îndelungat/doze mari D. Patologia funcţională a intestinului gros
B. Cimetidina are ca reacţii adverse leuco / trombocitopenia E. Sindromul colonului iritabil
C. Ranitidina se administrează în doze zilnice de 40 mg Răspuns: A, B, C
D. Nizatidina este foarte eficientă în tratamentul ulcerului
duodenal asociat cu esofagită 99. Tratamentul sindromului de malabsorbţie include:
E. Efectele secundare ale famotidinei sunt minime A. Administrarea parenterală de vitamine
Răspuns: A, B, D, E B. Indicarea preparatelor de antifermenţi
C. Administrarea parenterală de preparate proteice
91. Omeprazolul D. Administrarea prokineticelor
A. Inhibă Na+/ K+- ATP - aza E. Administrarea parenterală de microelemente
B. Determină inhibarea secreţiei de gastrină Răspuns: A, C, E
C. Blocarea enzimei parietale gastrice este reversibilă
D. Are efect antibacterian pe H. Pylori 100. Paraclinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin
E. Inhibă şi secreţia de pepsina simptomele:
18
A. Hipoalbuminemie Răspuns: C, D
B. Creşterea ceruloplasminei
C. Hipovitaminoză 109. Examenul endoscopic în colita ulceroasă nespecifică constată:
D. Steatoree A. Relief în „piatră de pavaj"
E. Scăderea nivelului fierului seric B. Ulceraţii polimorfe superficiale
Răspuns: A, C, D, E C. Ulcere liniare profunde
D. Friabilitatea mucoasei
101. Clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice înclude: E. Ştergerea luciului, edem, hiperemie
A. Diareea osmotică Răspuns: B, D, E
B. Diareea secretorie
C. Diareea prin tulburări de motilitate 110. Irigoscopia în stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice
D. Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei denotă:
E. Diareea hipoostomică A. Scurtarea colonului
Răspuns: A, B, C, D B. Dehaustrarea colonului
C. Spiculi marginali/pete baritate
102. Diareea hemoragică poate fi cauzată de: D. Fistule
A. Şhigella E. Colonul cu aspect tubular
B. Helicobacter pylori Răspuns: A, B, C, E
C. Entamoeba histolitica
D. Salmonella 111. Complicaţiile colonice în colita ulceroasă nespecifică sunt:
E. Eh. coli enteropatogenă A. Megacolonul toxic
Răspuns: A, C, D, E B. Hemoragia digestivă inferioară
C. Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
103. Metoda de bază a tratamentului enteropatiei glutenice este D. Perforaţia
excluderea din alimentaţie a produselor: E. Fistule viscero-viscerale
A. Grîu Răspuns: A, B, D, E
B. Orz
C. Secară 112. Formele clinice de constipaţie cronică sunt:
D. Orez A. Constipaţia osmotică
E. Ovăz B. Constipaţia idiopatică
Răspuns: A, B, C, E C. Constipaţia secretorie
D. Constipaţia prin tulburarea defecaţiei
104. Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului E. Boala Hirschprung
subţire: Răspuns: B, D, E
A. Examen radiologic
B. Examen endoscopic 113. Constipaţia cronică poate fi în:
C. Examinare coprologică A. Hipotiroidism
D. Test de toleranţă la lactoză B. Diverticuloză intestinulă
E. Test cu secretina - pancreozimină C. Hipertiroidism
Răspuns: A, B, C, D D. Sindromul colonului iritabil
E. Megacolon
105. Tratamentul enterocolitei virale acute înclude: Răspuns: A, B, D, E
A. Preparate antivirale (interferone)
B. Preparate antibacteriene 114. Factorii de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:
C. Preparate antifungice A. Polipoza familiară multiplă
D. Reechilibrare hidroelectrolitică B. Polipii adenomatoşi intestinali
E. Loperamida C. Diverticulii intestinali
Răspuns: D, E D. Cancerele familiale nepolipoase
E. Colita ulceroasă nespecifică
106. Complicaţiile extraintestinale în boala Crohn sunt: Răspuns: A, B, D, E
A. Diabetul zaharat
B. Pioderma gangrenosum 115. Sindromul colonului iritabil se caracterizează prin:
C. Spondilita anchilozantă A. Dereglarea tranzitului conţinutului intestinal
D. Eritemul nodos B. Proces inflamator cronic în intestin
E. Artrita C. Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
Răspuns: B, C, D, E D. Proces distrofic în mucoasa intestinului
E. Lipsa substratului organic de afectare
107. În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizează: Răspuns: A, C, E
A. Mesalazina
B. Corticosteroizii 116. Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenţa
C. Azatioprina simptoamelor:
D. Papaverina A. Diaree cu mucus
E. Famotidina B. Dureri în abdomen
Răspuns: A, B, C C. Hemoragie intestinală
D. Temperatură subfebrilă
108. Macroscopic pentru colita ulceroasã nespecificã este caracteristic: E. Scăderea progresivă a masei corpului
A. Leziuni cu caracter segmentar Răspuns: C, D, E
B. Aspect de „piatră de pavaj"
C. Friabilitate mucosală 117. Tratamentul sindromului colonului iritabil include:
D. Ulceraţii superficiale A. Psihoterapia
E. Fistule B. Tratamentul de substituţie
19
C. Gimnastica curativă Răspuns: A, B
D. Spasmoliticele miotrope
E. Fizioterapia 126. Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:
Răspuns: A, C, D, E A. Cu predominarea constipaţiei
B. Cu predominarea disfuncţiei vegetative
118. La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se C. Cu predominarea diareei
indică: D. Cu predominarea balonărilor şi durerilor
A. Mesalazină E. Cu predominarea asteniei
B. Mebeverină Răspuns: A, C, D
C. Beladonă
D. Drotaverina 127. Giardiaza clinic se poate manifestă prin:
E. Lactuloză A. Diaree cronică
Răspuns: B, C, D, E B. Constipaţie cronică
C. Dureri în abdomen, crampe abdominale
119. Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indică D. Anorexie, greaţă
preparatele: E. Malabsorbţie secundară
A. Smecta Răspuns: A, C, D, E
B. Loperamid (Imodium)
C. Cărbune activat
D. Carbonat de calciu 128. Pentru stabilirea sindromului intestinului iritabil sînt:
E. Levomicetină A. Tenesme
Răspuns: A, B, C, D B. Senzaţia evacuării incomplete
C. Defecaţie cu efort
120. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu diaree: D. Emisie cu mucus
A. Dizenteria E. Dureri abdominale, mai frecvent postprandiale
B. Ulcerul duodenal Răspuns: A, B, C, D
C. Carcinoidul
D. Ileita terminală 129. Care sînt sinonimele bolii Crohn:
E. Colita ulceroasă nespecifică A. Ileită terminală
Răspuns: A, C, D, E B. Enterocolită granulomatoasă
C. Colită regională
121. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie: D. Enterită regională
A. Hipertiroidismul E. Boala ischemică a intestinului
B. Hipotiroidismul Răspuns: A, B, C, D
C. Diabetul zaharat
D. Anism 130. Ce este caracteristic macroscopic pentru boala Crohn:
E. Boala Hirschsprung A. Ulceraţii intense şi profunde
Răspuns: B, D, E B. Fisuri transversale
C. Mucoasă intactă
122. Cauzele diareei care nu răspunde la foame sunt: D. Fisuri şi stenoze
A. Sindromul carcinoid E. Eroziuni punctiforme şi ulceraţii
B. Vipomul Răspuns: A, B, C, D
C. Deficitul de dizaharidaze
D. Carcinomul medular de tiroidă 131. Ce este caracteristic microscopic pentru boala Crohn:
E. Insuficienţa pancreatică exocrină A. Inflamaţie transmurală
Răspuns: A, B, D B. Edem limfatic
C. Infiltraţie limfocitară
123. Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, D. Microabcese
conferindu-i aspect pseudomelenic? E. Leziunile se limitează la mucoasa şi stratul superficial al
A. Preparatele cu conţinut de fier submucoase
B. Cefalosporinele din generaţia a III - a Răspuns: A, B, C, D
C. Preparatele de bismut
D. Cărbunele medical 132. Care sînt simtomele locale intestinale în boala Crohn:
E. Preparatele cortizonice A. Dureri abdominale postprandiale
Răspuns: A, C, D B. Garguiment intestinal
C. Diaree
124. Care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de D. Meteorism
malignizare ? E. Scaun cu sânge, mucus, puroi
A. Colita ulceroasă nespecifică Răspuns: A, B, C, D
B. Iersinioza intestinală
C. Diverticuloza colonică 133. Care sînt simtomele generale extraintestinale în boala Crohn:
D. Polipoza colonică A. Anemie
E. Sindromul colonului iritabil B. Febră
Răspuns: A, D C. Scăderea ponderală
D. Artrite reactive, iridociclită
125. Ce consecinţe clinico-biologice poate avea steatoreea ? E. Sclerodermie
A. Scăderea ponderală Răspuns: A, B, C, D
B. Hipovitaminoze
C. Apariţia edemelor 134. Prin ce se manifestă sindromul de malabsorbţie clinic:
D. Instalarea ascitei A. Edeme şi ascită
E. Icter B. Dureri în oase
20
C. Scădere în pondere D. Disbioza intestinală
D. Artrite E. Eritrocite în masele fecale
E. Sângerare mărită Răspuns: B, D
Răspuns: A, B, C, E
143. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea
135. Ce include tratamentul în sindromul de malabsorbţie: bilirubinei neconjugate.
A. Tratament paranteral cu microelemente A. Cancer hepatocelular
B. Administrarea paranterală cu preparate proteice B. Talasemie
C. Preparate cu antifermenţi C. Hepatită alcoolică
D. Administrarea prokineticelor D. Hepatită medicamentoasă
E. Tratament paranteral cu vitamine E. Sindrom Gilbert
Răspuns: A, B, E Răspuns: B, E
136. Testele de laborator caracteristice pentru sindromul de 144. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei
malabsorbţie: bilirubinei conjugate.
A. Steatoree A. Sindromul Gilbert
B. Hipoalbuminemie B. Cancerul papilei Fater
C. Creşterea ceruloplasminei C. Talasemia
D. Hipoavitaminoză D. Anemia B12 - deficitară
E. Nivelul ferului seric scade E. Cancer al capului pancreasului
Răspuns: A, B, D, E Răspuns: B, E
137. Care este clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice: 145. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu
A. Diareea secretorie acid glucuronic.
B. Diareea osmotică A. Icterul fiziologic al nou-născuţilor
C. Diareea prin leziuni inflamatorii B. Cure de foame îndelungată
D. Diareea hipoosmotică C. Sindromul Gilbert
E. Diaree prin tulburări de motilitate D. Sindromul de colestază
Răspuns: A, B, C, E E. Sindromul Crigler-Najjar
Răspuns: A, C, E
138. Ce este caracteristic macroscopic pentru colita ulceroasă
nespecifică: 146. Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru
A. Ulceraţii superficiale hepatita cronică virală B?
B. Fistule A. AntiHBcor IgM
C. Sîngeraţie spontană şi la atingere B. Anti HBcor
D. Leziuni cu caracter segmentar C. Anti HCV
E. Pseudopolipi D. Anti HDV
Răspuns: A, C, E E. Ag HBe
Răspuns: A, B, E
139. Care sunt simptomele vegeto-neurologice în sindroamele colonului
iritabil: 147. Care din maladiile de mai jos nu induc tulburări excretorii ale
A. Migrenă bilirubinei?
B. Nod în gît A. Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
C. Insomnie B. Colestaza medicamentoasă
D. Dismenoree C. Icterul recurent din cadrul sarcinii
E. Slăbiciuni musculare D. Hemangiomul hepatic
Răspuns: ABCD E. Calcinate hepatice
Răspuns: D, E
140. Care sunt simptomele dereglărilor psihice în sindromul colonului
iritabil: 148. Hepatomegalia este caracteristică pentru:
A. Depresie A. Tromboza venelor hepatice
B. Fobie B. Boala Wilson
C. Isterie C. Boala Crohn
D. Insomnie D. Hemocromatoză
E. Ipohondrie E. Steatoza hepatică
Răspuns: A, B, C, E Răspuns: A, B, D, E
141. Care sunt simptomele bolilor concomitente funcţionale ale tractului 149. Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice
gastrointestinal în sindromul colonului iritabil: include:
A. A.Greutate în epigastru A. Hepatita autoimună
B. Greţuri B. Hepatita virală B
C. Regurgitaţii C. Hepatita medicamentoasă
D. Dureri în formă de semicentura D. Boala Wilson
E. Dureri în rebordul costal drept E. Boala Caroli
Răspuns: A, B, C, E Răspuns: A, B, C, D
142. Ce este caracteristic la examenul coprologic pentru sindromul 150. Care sunt cauzele insuficienţei hepatice fulminante?
colonului iritabil: A. Hepatitele virale acute
A. Prezenta leucocitelor în masele fecale B. Hepatitele medicamentoase
B. Mucus în masele fecale C. Intoxicaţiile acute
C. Steatorea D. Hemocromatoză
21
E. Boala Wilson Răspuns: C, E
Răspuns: A, B, C
159. Ce semne caracterizează icterul prin obstrucţie ?
151. Pruritul într-o afecţiune hepatică poate orienta către: A. Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte
A. Steatoză hepatică B. Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe
B. Chist hidatic hepatic C. Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale
C. Ciroză primară biliară D. Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
D. Colangită sclerozantă primitivă E. Hipolipidemie
E. Hemangiom Răspuns: B, D
Răspuns: B, C, D
160. Ce afecţiuni pot evolua cu ascită ?
152. În prezenţa unei suferinţe hepatice apariţia febrei poate avea A. Hepatita cronică
semnificaţia: B. Sindromul nefrotic pronunţat
A. Hemangiomului hepatic C. Pericardita constrictivă
B. Hepatitei alcoolice acute D. Sindromul Cushing
C. Instalării angiocolitei E. Carcinomatoza
D. Prezenţei abcesului hepatic RăspunsB, C, E
E. Sindromului Pickwick
Răspuns: B, C, D 161. Steatoza hepatică alcoolică este definită ca:
A. Formă benignă
153. Care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o B. Formă reversibilă
hepatopatie cronică ? C. Acumulare de lipide în ficat
A. Eritem palmar D. Formă malignă, ireversibilă
B. Steluţe vasculare E. Prezenţa depozitelor de Cu
C. Ginecomastie Răspuns: A, B, C
D. Eritem nodos
E. Erupţii urticariene 162. Pentru afectarea etilică a ficatului sunt caracteristice:
Răspuns: A, B, C A. Epizoade repetate de „hepatită acută"
B. Manifestări ale hipoavitaminozei
154. Creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare este C. Etilismul în anamneză
caracteristică pentru: D. Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
A. Metastaze hepatice E. Icter pronunţat îndelungat
B. Hepatită acută Răspuns: A, B, C
C. Hemangiom hepatic
D. Steatoză hepatică 163. Macroscopic ficatul gras este:
E. Ciroza hepatică A. Micşorat în volum
Răspuns: A, E B. Mărit în volum
C. De culoare roşietică
155. Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un D. De culoare galbenă
sindrom de colestază ? E. De culoare brună
A. Fosfataza alcalină Răspuns: B, D
B. Bilirubina conjugată
C. ASAT (aspartataminotransferaza) 164. Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru
D. Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP) o hepatopatie etanolică ?
E. ALAT (alaninaminotransferaza) A. Scăderea gama-globulinelor
Răspuns: A, B, D B. Creşterea importantă a IgA
C. Creşterea ureei
156. Care din investigaţiile biochimice de mai jos caracterizează D. Creşterea indexului AST/ALT
sindromul hepatopriv ? E. Creşterea acidului uric
A. Hipersideremia Răspuns: B, D
B. Hipoalbuminemia
C. Scăderea protrombinei 165. Hemocromatoza se caracterizează prin următoarele manifestări
D. Creşterea ceruloplasminei clinice:
E. Scăderea lipazei A. Hepatomegalie
Răspuns: B, C B. Pigmentare brună sau cenuşie
C. Diabet zaharat
157. Ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa D. Icter colestatic
icterului ? E. Sindrom extrapiramidal
A. Sindrom Rotor Răspuns: A, B, C
B. Sindrom Budd-Chiari
C. Cancer de cap de pancreas 166. Hepatita de etiologie HDV este posibilă în caz de:
D. Litiază biliară A. Coinfecţia HBV+HDV
E. Sindrom Gilbert B. Superinfecţia HDV/HBV
Răspuns. C, D C. Coinfecţia HDV+HCV
D. Superinfecţia HDV/HCV
158. Ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic ? E. Monoinfecţia HDV
A. Urina decolorată Răspuns: A, B
B. Fecale decolorate
C. Fecale intens colorate 167. Care sunt indicaţiile tratamentului antiviral în hepatitele cronice
D. Leziuni de grataj determinate de prurit virale ?
E. Splenomegalie A. Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în hepatocite al
22
Ag HBc nuclear şi ADN HBV 175. Care sînt preparatele cu acţiune benefică în cadrul inflamaţiei
B. Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în ser a Ag mezenhimale în hepatitele autoimune?
HBe, ADN VHB şi anti Hbcor IgM A. Silimarina
C. Histologia de hepatită activă cu date de replicare virală B. Vitaminele B6, B12
D. Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infecţiei virale C. Fosfolipide esenţiale
E. Nivelul normal al ALAT, independent de faza infecţiei virale D. Azatioprina
Răspuns: A, B, C E. Prednizolona
Răspuns: D, E
168. Care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile
hepatice virale ? 176. Ce elemente clinice puteţi întâlni în hepatita cronică autoimună ?
A. Maladiile autoimune A. Endocardită
B. Ciroza hepatică virală decompensată B. Pericardită
C. Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice C. Sindrom articular
D. Leucopenie pronunţată D. Sindrom anemic
E. Ciroza hepatică de etiologie virală compensată E. Astm bronşic
Răspuns: A, B, C, D Răspuns: B, C, D
169. Ce efecte secundare puteţi obţine după administrarea corectă a 177. Modificările biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune
interferonului ? sunt:
A. Deprimarea măduvei hematoformatoare A. Hiperalbuminemia
B. Alopecie B. Hipoglobulinemia
C. Endocardită fibrinoasă C. Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)
D. Infiltrate pulmonare tranzitorii D. IgA - crescută
E. Labilitate emoţională, depresie E. IgG - crescută accentuat (peste 20 g/l)
Răspuns: A, B, E Răspuns: C, E
170. Care sînt simptoamele caracteristice hepatitei autoimune? 178. Pentru ciroza hepatică sunt caracteristice următoarele semne
A. Artralgii cutanate:
B. Disproteinemie A. Eritem facial
C. Ascită B. Eritem palmar
D. Temperatură subfebrilă C. Acrocianoză
E. Hipertensiune arterială D. Steluţe vasculare
Răspuns: A, B, D E. Eritem nodular
Răspuns: B, D
171. Pentru hepatita cronică autoimună sunt caracteristici următorii
autoanticorpi 179. Reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică se manifestă
A. Anticorpii antinucleari prin:
B. Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali A. Hipoalbuminemie
C. Anticorpii către musculatura netedă B. Hipergamaglobulinemie
D. Anticorpii antistreptolizina O C. Scăderea indicelui protrombinei
E. Anticorpii antiproteină ficat specifică D. Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
Răspuns: A, B, C, E E. Creşterea fosfatazei alcaline
Răspuns: A, C
172. Tratamentul hepatitei autoimune include următoarele grupe
principale de preparate: 180. Care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.
A. Imunostimulatori A. Distrofia hepatocitară
B. Glucocorticosteroizi B. Dilatarea ducturilor portale
C. Interferoni C. Noduli de regenerare hepatocitară
D. Citostatice D. Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de
E. β-blocante regenerare
Răspuns: B, D E. Necroze în puncte
Răspuns: C, D
173. Care din elementele de mai jos caracterizează hepatita cronică
autoimună ? 181. Care sînt factorii pricipitanţi ai encefalopatiei hepatice?
A. Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroză, A. Hemoragii digestive
inflamaţie şi fibroză B. Tratamentul intens cu diuretice
B. Apare mai frecvent la bărbaţi tineri C. Administrarea de dizaharide non absorbabile
C. Mecanismul leziunilor constă în depunerea de complexe imune D. Administrarea benzodiazepinicelor
D. Etiologia este predominant medicamentoasă E. Dieta hipoproteică
E. Este caracteristica evoluţia severă Răspuns: A, B, D
Răspuns: A, C, E
182. Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:
174. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu A. Paracenteza
activitate maximală. B. Focarul de infecţie în diverse organe
A. VSH evident mărit C. Intervenţiile chirurgicale
B. Hipertransaminazemie D. Permeaţia din intestin
C. Hipergamaglobulinemie E. Hemoragia digestivă
D. Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate Răspuns: A, B, C, D
E. Trombocitoza
Răspuns: A, B, C 183. Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:
A. Acromegalie
23
B. Leucopenie A. Teste imunologice dacă se suspectează hepatită autoimună sau
C. Anemie normocitară, normoblastică
alcoolică
D. Trombocitopenie
E. Leucocitoză B. Teste hematologice ce pot evidenţia anemii hemolitice cu
Răspuns: B, C, D pancitopenie
C. Proteinograma pentru diagnosticul hepatitelor autoimune, deşi
184. Cele mai frecvente manifestări ale hipertensiunii portale sunt:
A. Splenomegalie y globulinele sunt crescute aproape în toate hepatitele cronice
B. Dilatarea varicelor esofagiene D. Teste virusologice numai dacă se suspectează etiologia virală
C. "Сapul de meduză"
E. PCR care poate înlocui în unele situaţii puncţia biopsie hepatică
D. Hipertensiunea arterială
E. Trombocitoză în hepatita cronică virală C
Răspuns: A, B, C Răspuns: A, B, D, E
185. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică? 191. Examenul histologic în hepatitele cronice:
A. Administrarea de lactuloză
A. Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică
B. Administrarea sedativelor
C. Perfuzii cu Dextran B. Gradingul evaluează necroza, inflamaţia şi fibroza
D. Dieta bogată în proteine C. Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei VHB
E. Administrarea Ornitinei
D. Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă
Răspuns: A, E
E. Modificările degenerative ale hepatocitelor includ balonizarea,
186. Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de încărcarea grasă şi rozetarea
următoarele simptoame: Răspuns: A, C
A. Pierdere în pondere
B. Icter 192. Despre diagnosticul diferenţial al hepatitelor cronice se poate
C. Hepatomegalie
D. Hemoragie gastrică afirma, cu excepţia:
E. Anorexie A. Scăderea timpului de protrombină sugerează
Răspuns: A, B, C, E insuficienţă hepatică, deci ciroză
B. Ciroza biliară primitivă şi colangita sclerozantă primitivă au
187. Hepatita cronică ambele leziuni de duete biliare şi colestază
A. Poate fi considerată un sindrom C. Consumul de izoniazidă şi remisiunea bolii după întreruperea
B. Cea autoimună semnifică persistenţa markerilor autoimuni medicamentului sugerează etiologia tuberculoasă a hepatitei
peste 6 luni D. Colangiografia endoscopică retrogradă confirmă ciroza biliară
C. Este o inflamaţie a ficatului care poate persista peste 6 luni primitivă
D. În unele cazuri se poate complica cu ciroză biliară primitivă E. Litiaza trebuie avută în vedere în diagnosticul diferenţial al
E. Are o prevalenţă ridicată cirozei biliare primitive
Răspuns: A, E Răspuns: A, C, D
188.Despre etiologia hepatitelor cronice se poate spune: 193. Efecte adverse comune ale interferonului şi ribavirinei sunt
A. Cea virusală D este dată de virusul hepatitic D următoarele cu excepţia:
B. Cea criptogenetică are o cauză genetică necunoscută A. Anemie hemolitică
C. În boala Wilson cauza este o anomalie a metabolismului B. Prurit
cuprului C. Dureri abdominale
D. Cauze necunoscute au ciroza biliară primitivă, colangita D. Artralgii
sclerozantă primitivă şi cea autoimună E. Agravarea unei boli cardiovasculare preexistente
E. Deficitul de a-2 antitripsină se datorează unei anomalii Răspuns: A, C, D
ereditare a enzimei
Răspuns: C, D 194. În tratamentul cu IFN al hepatitelor cronice virale
A. Depresia severă este o contraindicaţie relativă
189. Bilirubina: B. Diabetul zaharat cu glicemii mari este o contraindicaţie relativă
A. Dozarea este obligatorie în inflamaţia ficatului de peste 6 luni C. Arn vhc se determină iniţial şi apoi la 6 luni de la
B. Nu este diagnostică pentru hepatita cronică debutul şi sfârşitul tratamentului
C. Creşte în toate tipurile de hepatite cronice D. Tsh se determină cu o frecvenţă de 3 ori mai mică ca
D. În hepatita autoimună cu evoluţie cronică creşte aproape neutrofilele în cursul tratamentului
constant E. Transplantul hepatic nu este o contraindicaţie absolută, doar
E. Creşte în obstacole extrahepatice în circulaţia portă relativă
Răspuns: B, C, D
Răspuns: A, B
195. În tratamentul hepatitelor cronice virale se mai utilizează:

190. În diagnosticul de hepatită cronică sunt necesare, cu excepţia: A. Adefovir
24
B. Entecavir 201. Tratamentul cu IFN şi ribaverină în hepatita cronică C:
A. Nu se indică dacă se asociază insuficienţa cardiacă clasa III
C. Ribavirina pentru VHC sau VHB plus VHD NYHA
D. Lamivudina pentru VHB B. Dacă pacientul acre genotip 1 şi 1500000 de copii pe mililitru
E. Tenofovir atunci durata este de 12 luni
Răspuns: A, B, D, E C. La un pacient de 1.80 metri înălţime şi obez se indică
ribaverina în doză de 1200 mg/zi
196. Markerii de replicare sunt: D. În Moldova se administrează timp de 12 luni
E. Răspunsul virusologic susţinut este de 2 ori mai mare, chiar de
A. AgHBs
3 ori mai mare în cazul genotipului 2 şi 3 faţă de monoterapia
B. Ac anti HBc cu IFN
C. AgHBe Răspuns: A, C, D, E
D. ADNVHB
202. Hepatitele autoimune, în majoritatea cazurilor:
E. Ac anti HBe A. Sunt cronice
Răspuns: C, D B. Prezintă splenomegalie
C. Apare la femei tinere
197. Scopurile tratamentului hepatitei cronice în cazul etiologiei virale D. Este simptomatică
VHB sau VHC sunt: E. Au titru semnificativ de autoanticorpi
A. Pentru VHB dispariţia HBsAg circulant Răspuns: B, C, D, E
B. Pentru VHC dispariţia VHC din mononuclearele periferice
203. Există suprapuneri ale hepatitelor autoimune cu:
C. Pentru VHB terapia de supresie vizează scăderea progresiei A. Ciroza biliară primitivă
bolii B. Colangita sclerozantă primitivă
C. Colangita autoimună
D. Pentru VHC clearance-ul Ac anti HBC
D. Hepatită virală
E. Pentru ambele prevenirea carcinomului hepatocelular E. Hepatită cronică criptogenetică
Răspuns: A, B, E Răspuns: A, B, D
204. Diagnosticul de certitudine în hepatita autoimună include

198.Răspunsul parţial nesusţinut la tratamentul antiviral în hepatita A. Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile normale
cronică cu virus mutant VHB include: B. Fosfataza alcalină /AST este peste 1.5
A. ADN VHB negativ pentru mai puţin de 6 luni de la începutul C. Fosfataza alcalină/ AST este sub 1.5
D. SMA sau LKM1 sunt peste 1/80
tratamentului E. Acneea, hirsutismul sau rashul
B. Persistă AgHBe, iar AgHBs dispare Răspuns: A, B
C. Ac anti HBc de tip IgM nu mai apar niicodată
205. Sunt anticorpi organ specifici şi au caracterele enunţate:
D. ALT normal A. ASGP-R, prezenţi la ¾ din pacienţii cu hepatită autoimună
E. Scăderea scorului necroinflamator cu 2 puncte sau mai mult B. SLA şi pANCA
Răspuns: D, E C. LC1, rar prezenţi şi îăn ciroza biliară primitivă
D. Antigenul citosolic hepatic (LP)
E. SMA
199.Hepatita cronică virală D: Răspuns: A, C
A. Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei
206. Tratamentul hepatitelor autoimune:
D la un infectat VHB A. Include prednison în monoterapie sau asociat azatioprinei
B. Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei VHB B. La bolnavii cu ciroză inactivă se indică o perioadă de inducţie
C. Suprainfecţia duce la creşterea importantă a testelor de cu prednison
C. Prezenţa hirsutismului contraindică începerea tratamentului cu
hepatocitoliză şi de colestază prednison
D. În general nivelul transaminazelor este crescut D. Transaminazele ca marker al activităţii hepatitei sunt mai
E. Este necesară diagnosticarea infecţiei VHD la toate cazurile specifice decât gamaglobulinele serice pentru hepatita
autoimună
de agravări ale cursului infecţiei VHB E. O anumită doză de prednison se menţine cel puţin 1 săptămână
Răspuns: A, B, D Răspuns: A, E
200.Despre hepatita cronică C se poate spune, cu excepţia: 207. Tratamentul hepatitelor autoimune se opreşte dacă:
A. Procentul de infectaţi diagnosticaţi cu hepatite acute este egal A. Se obţine remisiunea
B. Tratamentul este ineficace
cu procentul de infectaţi care nu vor face hepatită cronică şi
C. După 3 ani de tratament se obţine ameliorare
comparabil cu procentul de infectaţi ce vor face ciroză i D. Apare glaucom
B. Are manifestări extrahepatice similare cu VHB: E. Creşte ALT
Răspuns: A, B, C
glomerulonefrita membranoproliferativă şi hipertiroidism
C. 85% din pacienţi cu hepatită cronică VHC sunt asimptomatici 208. Efectele tratamentului hepatitelor autoimune poate include:
D. Neuropatia, durerea articulară sau fatigabilitatea pot apărea A. Diabet insipid
B. Normalizare sau creştere transaminaze
E. Crioglobulinemia de tip 2 sau 3 sunt întâlnite frecvent
C. Inflamaţie minimă hepatică
Răspuns: B, C D. Remisiune clinică şi biologică la 3-6 ani de tratament la 80%
din pacienţi
25
E. Rezoluţie histologică cu 36 de luni mai târziu decât cea clinică C. Edemele gambiene
sau biologică D. Icterul
Răspuns: B, C E. Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor
Răspuns: A,B,D,E
209. Alternativele terapeutice în tratamentul autoimune includ:
A. Monoterapie cu azatioprină la cei cu anemie şi 217. Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii
leucotrombopenie cu ciroză hepatică:
B. Metotrexatul A. Hemoragia din varicele esofagiene
C. Acidul ursodezoxicolic la cei cu colestază B. Consumul de alcool
D. Tacrolimus C. Tratamentul diuretic adecvat
E. Ciclosporina A D. Peritonita bacteriană spontană
Răspuns: D, E E. Administrarea preparatelor hepatotoxice
Răspuns: A,B,D,E
210. Pentru formele overlap în hepatitele autoimune se indică, cu
excepţia: 218. Enumeraţi factorii ce pot provoca insuficienţa hepatică:
A. Prednison la cei cu ciroză biliară primitivă A. Administrarea preparatelor hepatotoxice
B. Prednison la cei cu colangită sclerozantă primitivă B. Consumul proteinelor de origine vegetală
C. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita sclerozantă C. Tratament diuretic neadecvat
primitivă D. Administrarea drogurilor
D. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita autoimună E. Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari,
E. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita sclerozantă fără transfuzii compensatoare
primitivă Răspuns: A,C,D,E
Răspuns: B, C
219. Care afecţiuni pot evolua cu ascită?
211. Care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza hepatică se A. Cirozele hepatice
pot datora hipertensiunii portale? B. Procese canceromatoase
A. Ascita C. Insuficienţa cardiacă
B. Icterul D. Sindromul Cushing
C. Splenomegalia E. Tuberculoza
D. Dezvoltarea circulaţiei colaterale în “cap de meduză” Răspuns: A,B,C,E
E. Steluţele vasculare
Răspuns: A,C,D 220. Enumeraţi care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică:
A. Ascita la debut
212. Hipertensiunea portală poate determina apariţia: B. Abdomen acut
A. Hemoragiilor digestive superioare din varicele C. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
gastroesofagiene D. Ascita refractară
B. Hemoroizilor E. Suspecţie de malignizare, tuberculoză şi alte patologii rare (boli
C. Ascitei hematologice, granulomatoza, ş.a.)
D. Icterului Răspuns: A,C,D,E
E. Apraxiei
Răspuns: A,B,C 221. Enumeraţi complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
A. Hemoragii
213. Hipertensiunea portală se dezvoltă în rezultatul: B. Icter
A. Creşterii volumului fluxului venos portal C. Hemoperitoneum acut
B. Scăderii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică D. Perforaţia intestinală
C. Creşterii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică E. Trombocitoză
D. Creşterii debitului cardiac Răspuns: A,C,D
E. Hipersplenismului
Răspuns: A,C 222. Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia VHB?
A. Virusul VHB se depistează în cea mai mare concentraţie în
214. La pacienţii cu care patologii se poate dezvolta steatoza hepatică sânge şi în concentraţie mai mică în spermă, salivă
nonalcoolică: B. Virusul VHB se depistează în cea mai mică concentraţie în
A. Diabet zaharat sânge şi în concentraţie mai mare în salivă
B. Obezitate C. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile
C. Deficienţa α1-antitripsinei inclusiv şi pe obiectele neînsufleţite fără prezenţa semnelor de
D. Sindrom metabolic sânge vizibile
E. Hepatita alcoolică D. Virusul VHB nu este rezistent în mediul ambiant
Răspuns: A,B,D E. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant nu mai mult de 1
zi
215. Enumeraţi markerii de laborator al sindromului de colestază: Răspuns: A,C
A. Fosfataza alcalină
B. Alaninaminotransferaza 223. Hepatita cronică activă se caracterizează prin:
C. -glutamil-transpeptidaza A. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar
D. Colesterolul periportal, inter- şi intralobular
E. Proteina totală B. Prezenţa piecemeal necrosis
Răspuns: A,C,D C. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în
spaţiile porte
216. Numiţi care din următoarele sunt manifestări clinice ale D. Respectarea plăcii limitante
sindromului colestatic: E. Necroză focală
A. Prezenţa pruritului Răspuns: A,B
B. Leziuni de grataj
26
224. Hepatita cronică lobulară se caracterizează prin:
A. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în 232. Contraindicaţii pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic
spaţiile porte B:
B. Inflamaţie intralobulară A. Tratament stomatologic
C. Necroză focală B. Reacţia de anaflaxie la prima doză de vaccinare
D. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar C. Sistem imun competent
periportal, inter- şi intralobular D. Reacţia anafilactică la drojdii
E. Prezenţa piecemeal necrosis E. Vaccinare contra infecţiei HBV cu 5 ani în urmă
Răspuns: B,C Răspuns: B,D
225. Enumeraţi căile de transmitere ale infecţiei cu virus hepatitic B: 233. Care din următoarele afirmaţii caracterizează răspunsul neadcevat
A. Calea percutană şi parenterală la vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
B. Sexuală A. Rata joasă de răspuns la vaccinare poate fi asociată cu
C. Respiratorie obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
D. Perinatală – transimterea verticală B. Rata joasă de răspuns la vaccinare nu poate fi asociată cu
E. Habituală – transmiterea orizontală obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
Răspuns: A,B,D,E C. Aproximativ 25-50% de persoane, care iniţial nu răspund la
vaccinare, vor răspunde la o doză adiţională de vaccin, iar 50-
226. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic B: 70% vor răspunde la a 2-a seria de 3 doze
A. HBs Ag D. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 2-3 ani
B. Anti HBc total E. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 5-10
C. Anti VHC ani
D. HBe Ag Răspuns: A,C,E
E. Anti HBe
Răspuns: A,B,D,E 234. Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia cu virus
hepatitic D (VHD)?
227. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C: A. VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi
A. Anti VHC patogenitatea căruia este necesară funcţia ajutătoare a VHB
B. Anti HBs B. Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total dependent
C. HBe Ag de prezenţa virusului B pentru a-şi asigura multiplicarea
D. Anti VHC Ig M C. VHD este un ADN-virus
E. Anti HBe D. Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul HBs
Răspuns: A,D Ag
E. Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite
228. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D: Răspuns: A,B,D,E
A. Anti VHC
B. Anti VHD 235. Enumeraţi investigaţiile serologice pentru aprecierea infecţiei cu
C. Anti VHC Ig M virus hepatitic C:
D. Anti VHD Ig M A. Anticorpi anti HCV
E. ARN VHD B. ARN VHC calitativ
Răspuns: B,D,E C. Anti- LKM
D. ARN VHC cantitaiv
229. Care sunt criteriile de vindecare după hepatita B? E. Anti- SLA
A. HBsAg se determină Răspuns: A,B,D
B. HBsAg nu se determină
C. HBV ADN nedetectabil sau nivelul minimal 236. Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
D. Nivelul ALT normal A. Ascită
E. Nivelul ALT poate fi uşor crescut B. Splenomegalie
Răspuns: B,C,D C. Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
D. Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de
230. Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al infecţiei cu meduză”
virus hepatitic B: E. Hiperalbuminemia
A. Pirsing corporal şi posibil tatuaj Răspuns: A,B,C,D
B. Membrii familiei care nu au contact sexual sau habitual cu
pacientul HBV pozitiv 237. Ciroza hepatică se caracterizează prin:
C. Tratamentul stomatologic A. Ascită
D. Lucrători medicali care au contact cu sânge B. Steluţe vasculare
E. Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu C. Dilatarea venelor esofagiene
pacientul HBV pozitiv D. Pielonefrită cronică
Răspuns: A,C,D,E E. Activitate crescută a AST
Răspuns: A,B,C,E
231. Enumeraţi persoanele cu factori de risc al infecţiei cu virus
hepatitic B: 238. Selectaţi complicaţiile posibile în ciroza hepatică:
A. Pacienţii HIV pozitivi şi personal care lucrează cu pacienţii A. Insuficienţă hepatică
HIV pozitivi B. Hemoragie din varicele esofagiene
B. Personal şi persoane din instituţiile penitenciare C. Tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară
C. Persoanele care nu au contact cu sânge D. Encefalopatie
D. Personele care frecvent călătoresc în ţările cu prevalenţa de E. Sindrom hemoragic
HBV înaltă Răspuns: A,B,D,E
E. Tratamentul stomatologic
Răspuns: A,B,D,E 239. Pentru ciroza biliară primitivă sunt caracteristice următoarele:
27
A. Prurit cutanat
B. Icter 248. Cancerul căror organe poate decurge cu metastaze în ficat:
C. Xantelasme A. Cerebral
D. Activitate crescută a fosfatazei alcaline B. Stomac
E. Prezenţa de calculi renali C. Colon
Răspuns: A,B,C,D D. Glanda mamară
E. Plămâni
240. Hemocromatoza hepatică este însoţită de: Răspuns: B,C,D,E
A. Hiperpigmentarea tegumentelor
B. Hiperglicemie 249. Selectaţi simptomele caracteristice hipertensiunii portale:
C. Conţinut crescut de fier în ficat A. Vascularizaţie colaterală
D. Conţinut crescut de fier în ser B. Splenomegalie
E. Conţinut redus de fier în ficat C. Hemoragie din varicele esofagiene
Răspuns: A,B,C,D D. Ascită
E. Icter
241. Pacientul cu ciroză hepatică necesită: Răspuns: A,B,C,D
A. Excluderea consumului de alcool
B. Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice 250. Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul citolitic în patologia
C. Evidenţă la dispensar hepatică:
D. Evidenţa periodică a indicilor biochimici hepatici A. AST
E. Terapia cu androgeni B. ALT
Răspuns: A,B,C,D C. LDH
D. Fosfataza alcalină
242. Tratamentul ascitei în ciroza hepatică include următoarele: E. Glucoza
A. Dieta fără sare Răspuns: A,B,C,E
B. Veroşpiron
C. Furosemid 251. Parametrii sindromului colestatic sunt următorii:
D. Coleretice A. ALT
E. Paracinteză B. Proba cu timol
Răspuns: A,B,C,E C. Lactatdehidrogenaza
D. Gama-glutamiltranspeptidaza
243. Selectaţi consecinţele ce pot apărea după tratamentul diuretic E. Fosfataza alcalină
agresiv al cirozei hepatice: Răspuns: D,E
A. Hiperalbuminemie
B. Encefalopatie hepatică 252. Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul de inflamaţie
C. Tromboză în sistemul portal mezenchimală în patologia hepatică:
D. Hipotonie pronunţată A. Proba cu timol
E. Hiperkaliemie B. Proba cu antipirină
Răspuns: B,C,D C. Globulinele serice
D. Proba cu brom-sulfaleină
244. Selectaţi semnele caracteristice hipersplenismului: E. Conţinutul de colesterol
A. Leucocitoză Răspuns: A,C
B. Eritrocitoză
C. Trombocitopenie 253. Hepato- şi splenomegalia pot fi prezente în:
D. Leucopenie A. Boala Wilson
E. Euzinofilie B. Infarct miocardic
Răspuns: C,D C. Anemie ferodeficitară
D. Hiperbilirubinemie funcţională
245. Pentru ciroza hepatică este caracteristic: E. Ciroză hepatică
A. Icterul Răspuns: A,E
B. Hipertensiunea portală
C. Insuficienţa hepatică 254. Hepatia autoimună se caracterizează prin:
D. Hipertensiunea arterială A. Poliserozită
E. Encefalopatia hepatică B. Hiperbilirubinemie
Răspuns: A,B,C,E C. Conţinut crescut de gama-globuline
D. Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate antihipertensive
246. Selectaţi simptomele prezente în ciroza hepatică: E. Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon
A. Icter Răspuns: A,B,C,E
B. Insuficienţă hepatică funcţională
C. Micşorarea ficatului în dimensiuni 255. Selectaţi semnele caracteristice sindromului colestatic:
D. Dezorganizarea arhitectonicii hepatice A. Hiperbilirubinemie directă
E. Arhitectonica hepatică nemodificată B. Fosfataza alcalină crescută
Răspuns: A,B,C,D C. Nivel crescut de colesterol
D. Ureea serică majorată
247. Pentru ciroza biliară primară este caracteristic: E. Nivel crescut al acizilor biliari în sânge
A. Icter persistent Răspuns: A,B,C,E
B. Prurit cutanat
C. Activitatea ALT majorată 256. Pentru hepatita cronică cu activitate moderată este caracteristic:
D. Degete în formă de „beţe de tobă” A. Icter
E. Osteoporoza B. Hepatomegalie
Răspuns: A,B,C,E C. VSE crescută
28
D. Activitatea majorată a AST şi ALT A. Steluţe vasculare
E. Ureea serică majorată B. Ginecomastie
Răspuns: A,B,C,D C. Hepatosplenomegalie
D. Febră
257. Icterul mecanic (prin obstrucţie) se caracterizează prin: E. Hipertensiune arterială
A. Debut acut Răspuns: A,B,C,D
B. Splenomegalie
C. Bradicardie 266. Care sunt cauzele comei hepatice:
D. Scaun acolic A. Hemoragia din varicele esofagiene
E. Hiperbilirubinemie B. Administrarea de diuretice tiazidice
Răspuns: A,C,D,E C. Administrarea de durată a barbituricelor
D. Exces de proteine
258. Care indici biochimici caracterizează sindromul citolitic în E. Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
patologia hepatică: Răspuns: A,B,C,D
A. Fosfataza alcalină
B. ALT 267. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru steatoza hepatică alcoolică:
C. Monofosfataldolaza A. Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală de la
D. Colesterolul alcool
E. Albuminele B. Este indicat tratamentul coleretic
Răspuns: B,C C. Este prezentă hepatomegalia
D. Nu înrăutăţeşte toleranţa subiectivă la alcool
259. Selectaţi parametrii biochimici care caracterizează sindromul E. Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor
colestatic: Răspuns: A,C,D,E
A. Fosfotaza alcalină
B. Transaminazele 268. Care sunt cauzele dezvoltării pancreatitei cronice?
C. Lactatdehidrogenaza A. Alcoolismul
D. 5-nucleotidaza B. Diabetul zaharat
E. Acizii biliari în ser C. Reumatismul
Răspuns: A,D,E D. Disfuncţii ale sfincterului Oddi
E. Tireoidita autoimună
260. Care dintre indicii prezentaţi caracterizează sindromul hepatopriv: Răspuns: A, D
A. Albumina serică scăzută
B. Gama-glutamiltranspeptidaza 269. Care sunt factorii declanşatori în patogenia pancreatitei cronice?
C. Activitatea ALT crescută A. Activarea enzimelor proteolitice în duoden
D. Hipoprotrombinemia B. Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
E. Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi C. Refluxul colangio-pancreatic
Răspuns: A,D,E D. Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
E. Refluxul duodeno-gastral
261. Pentru care afecţiuni este caracteristic sindromul citolitic: Răspuns: B, C, D
A. Hepatită alcoolică acută
B. Sindrom Gilbert 270. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?
C. Hepatita medicamentoasă A. Dureri postprandiale
D. Hepatită virală cronică B. Steatoree
E. Hemocromatoză C. Simptomul Kernig pozitiv
Răspuns: A,C,D D. Splenomegalia
E. Limfadenopatia
262. Selectaţi semnele caracteristice pentru boala alcoolică a ficatului: Răspuns: A, B
A. Dezvoltarea precoce a icterului
B. Polineuropatie periferică 271. Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare?
C. Gama-GTP crescută A. Hiperamilazurie
D. Prezenţa de anticorpi antimitocondriali B. Durere epigastrică cu iradiere în centură
E. Pigmentarea tegumentelor C. Simptomul Curvuazie pozitiv
Răspuns: B,C,E D. Hiperlipazemie
E. Proteinuria
263. Selectaţi simptomele caracteristice pentru ciroza hepatică: Răspuns: A, B, D
A. Hipertensiune arterială
B. Splenomegalie 272. Enumeraţi grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul
C. Teleangiectazii pancreatitei cronice în acutizare.
D. Ginecomastie A. Glucocorticosteroizi
E. Ascită B. Antisecretoare
Răspuns: B,C,D,E C. Antispastice
D. Fosfolipide esenţiale
264. Care afecţiuni sunt însoţite de hepatomegalie semnificativă: E. Analgetice
A. Adenocarcinom hepatic Răspuns: B, C, E
B. Insuficienţă cardiacă de stază
C. Hiperbilirubinemia Gilbert 273. În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistentă se include:
D. Ciroză hepatică macronodulară A. Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi
E. Hemocromatoză proteine
Răspuns: A,B,D,E B. Înlăturarea aportului de alcool
C. Terapia cu somatostatină
265. Pentru ciroza hepatică este caracteristic: D. Terapia cu imunostimulatoare
29
E. Terapia cu enzime pancreatice 282. Complicaţiile pancreatitei cronice sunt:
Răspuns: A, B, C, E A. Formarea pseudochisturilor pancreatice
B. Cancer pancreatic
274. Numiţi metodele informative în diagnosticul pancreatitei cronice. C. Diabetul zaharat
A. Examenul coprologic D. Insuficienţa hepatică
B. Ecografia abdominală E. Tromboza v. porta
C. Tomografia computerizată Răspuns: A, B, C
D. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
E. Colecistocolangiografia perorală 283. În ce constă sindromul de malabsorbţie în pancreatită cronică ?
Răspuns: A, B, C, D A. Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
B. Pierdere ponderală
275. Către complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice se referă: C. Creatoree
A. Icterul mecanic D. Disfagie
B. Diabetul zaharat E. Steatoree
C. Deficitul de vitamine liposolubile Răspuns: A, B, C, E
D. Sindromul Mallori-Veiss
E. Sindromul Zollinger-Ellison 284. Sindromul algic în pancreatita cronică se poate manifesta prin:
Răspuns: A, B, C A. Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea alimentelor
B. Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
276. Care afirmaţii despre evoluţia pancreatitei cronice sunt corecte ? C. Durerea poate lipsi dimineaţa, apărînd după prînz, se
A. Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie accentuează spre seară
B. Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra D. Durere epigastrală cu iradiere în centură
scăderii secreţiei de lipază E. Durerea în decubit dorsal se agravează
C. Durerea se accentuează postalimentar Răspuns: A, C, D, E
D. Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
E. Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice 285. Scaunul pancreatic tipic se caracterizează prin:
Răspuns: A, C, D, E A. Polifecalie
B. Conţine mucus îi sânge
277. În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronică sunt C. Consistenţă păstoasă
eficiente următoarele medicamente: D. Neformat – sub formă de terci
A. Somatostatina E. Culoare galbenă-surie, aspect grăsos
B. Analgezicele nonopioide Răspuns: A, C, D, E
C. Nicotinamida
D. Enzimele pancreatice, forma tabletată 286. Inspecţia pacienţilor cu pancreatită cronică poate releva:
E. Riboxina A. Ginecomastie la bărbaţi
Răspuns: A, B, D B. Pigmentare surie în proiecţia pancreasului (simptomul J.
Bartelheimer).
278. Care afirmaţii despre mecanismele durerii în pancreatita cronică C. Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului
sunt recunoscute în prezent? (simptomul lui Culen).
A. Creşterea concentraţiei de glucagonă D. Hiperpigmentare în jurul ombilicului (simptomul Terner).
B. Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici E. Eritem palmar
C. Hiperinsulinemie Răspuns: B, C, D
D. Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
E. Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului 287. Pancreatita cronică certă se stabileşte în prezenţa unuia sau a mai
Răspuns: B, D, E multor dintre criteriile indicate:
A. Calcificări ale pancreasului.
279. Care dintre explorările numite sunt utile pentru diagnosticarea B. Leziuni moderate sau marcante (severe) ale ductului
puseului acut al pancreatitei cronice în stadiile precoce? pancreatic (conform clasificării Cambridge).
A. Amilaza serică C. Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau persistentă
B. Testul Şhilling exprimată prin steatoree
C. Lipaza serică D. Modificări histologice specifice
D. Testul cu D-xiloză E. Modificări ductale minime (conform clasificării Cambridge)
E. Aspartataminotransferaza serică Răspuns: A, B, C, D
Răspuns: A, C
288. Pancreatita cronică probabilă se stabileşte în prezenţa unuia sau
280. Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ? mai multor criterii indicate:
A. Durere colicativă în etajul abdominal superior A. Modificări ductale moderate (conform clasificării Cambridge).
B. Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă B. Calcificări ale pancreasului.
C. Cedează la administrarea i.v. de fenobarbital C. Pseudochisturi recurente sau persistente.
D. Se accentuează postprandial D. Teste funcţionale pancreatice exocrine pozitive
E. Dureri în epigastru cu iradiere în centură E. Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză -
Răspuns: D, E modificat).
Răspuns: A, C, D, E
281. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:
A. Etilismul 289. În tabloul clinic al pancreatitei cronice putem include sindroamele
B. Patologia căilor biliare clinice:
C. Factori nutriţionali A. Hemoragipar
D. Hipercalciemia B. Dolor abdominal
E. Hipolipidemia C. Endocrin
Răspuns: A, B, C, D D. Al insuficienţei exocrine a pancreasului
E. Dispeptic
30
Răspuns: B, C, D, E 298. Ce complicaţii pot apare în colangita sclerozantă primitivă ?
A. Malabsorbţie
290. Care dintre complicaţiile numite ale pancreatitei cronice apar B. Bronşite acute repetate
precoce? C. Colangiocarcinom
A. Perioade de icter tranzitor, apărut dupa criza de durere D. Adenocarcinom
B. Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice E. Pericardită cronică
C. Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică Răspuns: A, C
D. Eliminare de grăsimi în cantităţi mari prin fecale
E. Infecţii locale, anemie 299. Angiocolita (colangita) este o inflamaţie acută sau cronică a:
Răspuns: A, B A. Veziculei biliare
B. Căilor biliare intrahepatice
291. Pancreasul endocrin este format din următoarele tipuri de celule: C. Căilor biliare extrahepatice
A.  (alfa) D. Căilor biliare şi veziculei biliare
B.  (beta) E. Ducturilor pancreatice
C.  (delta) Răspuns: B, C
D. PP
E. Acinoase 300. Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
Răspuns: A, B, C, D. A. Diabetul zaharat
B. Ulcerul cronic
292. Celulele  (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin secretă: C. Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
A. Insulină D. Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
B. Amilină E. Obstrucţia completă sau parţială al căilor biliare
C. Glucagonă Răspuns: D, E
D. Somatostatină
E. Polipeptide pancreatice 301. În caz de colică biliară se administrează:
Răspuns: A, B A. Colekinetice
B. Antispastice
293. Selectaţi enzimele proteolotice: C. Antiacide
A. Tripsina D. Analgezice
B. Chimotripsina E. Coleretice
C. Elastaza Răspuns: B, D
D. Lipaza
E. α-Amilaza 302. Care din factorii numiţi participă în formarea calculilor biliari?
Răspuns: A, B, C. A. Staza biliară
B. Infecţia cronică a căilor biliare
294. Selectaţi enzimele pancreatice care se secretă în forma activă: C. Prezenţa ulcerului duodenal
A. Ribonucleazele D. Schimbările litogenice ale bilei
B. Elastaza E. Prezenţa ulcerului stomacal
C. Tripsina Răspuns: A, B, D
D. Lipaza
E. α-Amilaza 303. Numiţi investigaţiile care sunt informative pentru diagnosticarea
Răspuns: A, D, E. colecistitei cronice?
A. Colecistografia orală
295. Mărirea activităţii amilazei serice poate indica: B. Ecografia abdominală
A. Puseu acut de pancreatită cronică C. Tubajul duodenal şi bilicultura
B. Pancreatita acută D. Duodenoscopia
C. Hepatită acută E. Gastroscopia
D. Hepatită cronică Răspuns: A, B, C
E. Ciroză hepatică
Răspuns: A, B. 304. Care din suferinţele numite sunt incluse în sindromul
postcolecistectomic ?
296. Testele de explorare funcţională indirectă a pancreasului includ: A. Disfuncţia sfincterului Oddi
A. Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun B. Abcesele hepatice
B. Enzimele pancreatice în serul sanguin după teste de stimulare a C. Bontul cistic lung
funcţiei exocrine a pancreasului D. Litiaza reziduală postoperatorie
C. Enzimele pancreatice în urină şi fecale E. Icterul parenchimatos
D. Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de digestie Răspuns: A, C, D
E. Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal în
dinamica testului secretin-pancreoziminic 305. Semnele clinice posibile în colangită sunt:
Răspuns: A, B, C, D. A. Dureri în hipocondrul drept
B. Icter
297. Care dintre simptomele numite pot fi întâlnite la un pacient cu C. Febră şi frisoane
pancreatită cronică cu insuficienţa funcţiei exocrine îi endocrine D. Hepatomegalie
(diabet zaharat) a pancreasului? E. Dureri în regiunea paraombilicală
A. Steatoree Răspuns: A, B, C, D
B. Creatoree
C. Amiloree 306. În formarea calculilor de colesterol sunt implicate următoarele
D. Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei mecanisme:
E. Chetoacidoză A. Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
Raspuns: A, B, C, D. B. Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi
biliari primari
31
C. Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
D. Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă 315. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I) se
E. Hiperfermentemie pancreatică caracterizează prin:
Răspuns: A, B, C A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
B. Coledoc dilatat > 12 mm
307. Tratamentul colecistitei cronice include: C. Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min.
A. Drenante biliare (preparate coleretice) D. Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul
B. H2 - blocatori accesului
C. Tratamentul antimicrobian E. Micşorarea albuminei serice
D. Preparate antispastice Răspuns: A, B, C; D.
E. Antiinflamatorii nonsteroidiene
Răspuns: A, C, D 316. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar posibil (II) se
caracterizează prin:
308. Manifestările clinice posibile în sindromul postcolecistectomic A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
includ: B. Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile:
A. Dureri de tip biliar coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea contrastului în coledoc > 45
B. Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul
C. Frison şi febră accesului
D. Icterul episodic sau continuu C. Modificări structurale ale sfincterului Oddi
E. Diabetul zaharat D. Modificări structurale ale ampulei Vater
Răspuns: A, B, C, D E. Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
Răspuns: A, B, E.
309. Ce semne sonografice consideraţi relevante pentru diagnosticul de
colecistită acută ? 317. Care dintre preparatele numite micşorează spasmul sfincterului
A. Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic Oddi?
B. Îngroşarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm A. Acidul ursozdeoxicolic
C. Colecţie fluidă pericolecistică B. Mebeverina hidroclorid
D. Lipsa de vizualizare a veziculei biliare C. Hymecromone
E. Toate semnele de mai sus în faze diferite de evoluţie a bolii D. Silimarina
Răspuns: B, C E. Drotaverina
Răspuns: B, C, E.
310. Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară ?
A. Obezitatea 318. Cercetările de laborator de screening pentru diagnosticul
B. Hipercolesterolemia disduncţiei sfincterului Oddi includ:
C. Administrarea de hormoni androgeni A. Ureea
D. Tratamentul cronic cu glucocorticoizi B. AST, ALT
E. Dietele bogate în proteine C. Fosfataza alcalină
Răspuns: A, B D. Lipaza şi amilaza serică
E. Glicemia
311. Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice? Răspuns: B, C, D
A. Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng 319. Colangita sclerozantă primară se caracterizează prin:
B. Iradieri spre vârful scapulei A. Inflamare şi fibroză în căile biliare întrahepatice şi
C. Debut brusc al durerilor extrahepatice
D. Localizare paraombilicală B. Tendinţă către progresare ce conduce la dezvoltarea cirozei
E. Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru biliare secundare
Răspuns: B, C, E C. Inflamare şi fibroză doar în căile biliare întrahepatice
D. Scleroză sistemică
312. Care sunt complicaţiile litiazei veziculare ? E. Asocierea diabetului zaharat
A. Neoplasmul vezicular Răspuns: A, B.
B. Pancreatita acută 320. Criteriile caracteristice pentru colangita sclerozantă primară:
C. Hidrops vezicular A. Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
D. Colesteroloza veziculară B. Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie
E. Colecistita acută C. Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner pozitiv,
Răspuns: A, B, C, E subfebrilitate
D. Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent
313. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare E. Prurit cutanat
presupune: Răspuns: A, C, D, E.
A. Acidul chenodeoxicolic 321. Pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare sunt sugestive:
B. Cefalosporine din generaţia a III-a A. Creşterea FA şi a GGTP în combinare cu majorarea
C. Antispastice semnificativă a ALT
D. Analgetice B. Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM
E. Anticolinergice C. Majorarea CIC
Răspuns: C, D, E D. Stricturi multiple în căile biliare întra- şi extrahepatice
conform datelor colangiografiei retrograde.
314. Enumeraţi preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari: E. Prezenţă în hepatocite a corpusculilor Mallory
A. Acid ursodeoxicolic Răspuns: A, B, C, D.
B. Himecromon
C. Pancreatin 322. Complicaţiile colangitei sclerozante primare includ:
D. Antibacteriene A. Ciroza biliară secundară
E. Acid chenodeoxicolic B. Colangiocarcinom
Răspuns: A, E. C. Insuficienţă vitaminelor hidrosolubile
32
D. Steatoree
E. Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
Răspuns: A, B, D, E.
323. Complicaţiile acute ale litiazei veziculare sunt:
A. Colecistita acută
B. Pancreatita acută
C. Hepatita acută
D. Litiaza coledocului (CBP), angiocolita (colangita) acută
E. Ileus biliar (dupa perforatia veziculei biliare si realizarea unei
fistule bilio-digestive inalte spontane)
324. Factorii de risc pentru formarea calculilor biliari:
A. Foamea
B. Obezitatea
C. Genul masculin
D. Graviditatea
E. Caracterul alimentaţiei, folosirea unor medicamente
Hipertonia veziculei biliare se manifestă prin:
A. Pirozis
B. Colici biliare frecvente, dar de intensitate mai redusă, decât
colicele biliare litiazice
C. Gust amar
D. Greţuri, vome biloase
E. Constipaţie
Răspuns: B, C, D.
325. Sondajul polifracţionat duodenal în hipotonia vezicii biliare va
determina următoarele modificări:
A. Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
B. Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
C. Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
D. Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3 min
(hipotonia sfincterului)
E. Volumului normal al vezicii biliare
Răspuns: A, C, D.
326. Simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei
cronice sunt:
A. Dureri în hipocondrul drept
B. Febră
C. Icter
D. Siptomul Ortner pozitiv
E. Sitofobie
Raspuns: A, B, C.
327. Care dintre afirmaţiile enumerate sunt adevărate pentru colangita
primară sclerozantă?
A. ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de Colita ulceroasă sau
boala Crohn
B. Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie
endoscopică retrogradă
C. Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
D. Tratamentul constă în stabilirea anastamoze chirurgicale între
căile biliare îi intestin
E. Pentru suspectarea bolii este importantă elevarea fosfatazei
alcaline în ser
Raspuns: A, B, C, E.
328. Caracteristica clinică a sindromului algic în colica biliară include:
A. Localizarea: în pătratul superior abdominal, din dreapta –
epigastru şi hipocondru drept
B. Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
C. Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
D. Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor copioase
E. Durerea este de mare intensitate
329. Colangita cronică septico-lentă poate evolua cu:
A. Dureri surde permanente în hipocondru drept
B. Leucocitoză
C. Hiperglicemie
D. Frisoane
E. Marcheri biochimici ai colestazei
33

Teste - Gastroenterologie by MedTorrents

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Teste - Gastroenterologie by MedTorrents

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Release by MedTorrents.

8. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului

33. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:

34. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare

35. Care dintre factorii numiţi nu nust prioritari în apariţia ulcerului

38. Refluxul duodeno-gastric:

39. Helicobacter pylori:

174. În care dintre patologiile enumerate colangiografia retrogradă

60. Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt. 68. În ulcerul duodenal:

195. În tratamentul hepatitelor cronice virale se mai utilizează:

204. Diagnosticul de certitudine în hepatita autoimună include

S-ar putea să vă placă și