PREFATA. Departe de centrele culturii, afard de zgomotul lumii si aproape neatinsa de marile chestii si probleme ce agit’ apusul Europei, este situata la hotarele resaritene ale monarchiei austro-ungare, vecind cu Rusia si Romania, terisoara Bucovinei, margari- tarul Carpatilor. Abia au trecut 140 de ani, de cand ferigoara aceasta, o parte a prin- cipatului Moldovei, supus suveranitafii turcesti, a fost detrunchiata de principatul acesta si incorporaté Austriei. Cultura inalta, la care Moldova ajunsese in secolii 15 si 16, sub voievozii sii si indeosebi sub Stefan cel Mare si inmediatii sai urmasi, side care marturisesc inca azi ruinele cetatii de la Suceava si diferitele mandstiri, clidite cu atata arta, se pierduse in timpurile urmatoare, in care razboaie continue bantuiserd teara sio pustiisera astfel, cd dupa incorporarea savarsita subimparatul Josif I puginii germenidecultura, rimasi de mai inainte, puturd numai cu greu incolti din nou si creste abia dupa o munca temeinic’. Ghemuifi pe un mic petec de pimant, locuesc aice impreuni Romani si Ruteni, respective Hujani’, precum si Nemti, Unguri, Poloni, Slovaci, Lipovenis Ovrei i Tigani; un conglomerat intreg de nafionalitasi si de confesiuni, de limbe si de mora- vuri, de obiceiuri si de porturi, un adevarat microcosm al Austriei. Conform recensimantului facut la 1910, sumarul locuitorilor Bucovinei se urcd la aproape 800.000, din care partea covarsitoare sunt Romani si Ruteni. Aceste doue popoare trdiesc in teard din vechime si sunt populagiunea bastinagi, pe cind toate celelalte au imigrat si s'au asezat abia dupa incorporarea Bucovinei. Variat, ca configuratia terii, este si traiul populatiunii bastinage. in sesurile din meazinoapte si din resarit, feranul traieste aproape esclusiv din agricultura, pe cind in partile muntoase si acoperite in mare parte de paduri din apus si din miazazi, el si castiga hrana din munca in padure si din prasila vitelor. “De rind palmas, feranul bucovinean duce o viata simpli, modest, si-i deprins din batrini, si poarte insug grijé de toate trebuinjelesale, chiar side loeuinth gi de tmbra- cAminte. Casuja in care locueste este productul manilor sale; mobilele si acaretele sunt facute de el insusi, iar straiele pentru intreaga familie sunt fesute de femeile familiei din inul simanat de el si din lana oilor crescute tot de el. In toate acestea insd, intreaga populatie din Bucovina, din miazazi si din miaza- noapte, din resarit si din apus, barbat si femeie, are aceiasi tragere de inima, acelasi dor, de a face Iucrul manilor au aumai potrivit si trainic, ci totodata de a-l impo- dobi cumva, de a-I orna intr'un mod corespunzetor. Si tocmai pe terenul acesta, ea este inzestrata din fire cu atata gust si atata pricepere, incat fata de lipsa ei de cultura pe alte terene, ea provoacd uimirea, ba chiar admiratia noastra. Pe cind barbatul cauti s4 impodobeasca cu fel de fel de ornamente crestate sau cioplite casa dimpreuna cu mobilele simple, cuprinse in ea, si diferitele acarete de gospodirie, toate facute de obiceiu din lemn; covoarele si braiele, tesute pe stative, "Hafan wn poporconsngean Retenlon ce aproape ala a lc mantoase din sudal Ceremupull, ivesi- rate Gale Deoarece portal for si omaametele rodate pe es deossbere tn le puncte earacteratice de aceles le Rateallor Ades en amintere ote i relever gi mal jor dsonsbirie for 33iar indeosebi cimasile si stergarele ofera femeilor familiei prilejul binevenit, de a-si manifesta arta si de a-si arita gustul, brodindu-le cu motive bogate in cele mai vii colori. Condus pe de o parte de dorinta, de a pistra comoara aceasta si de ao face cunoscuta $i accesibila tuturora, iar pe de alta parte dorind ao scapa de pericolul uitdrii ial pierzarii side a o salva cat se mai poate, am intreprins si am inde- plinit opera prezenté, cutrierand prin decenii yeara intreaga, dealungul si deacurme- Higul. Lucrarea cuptinde: Motive de ale broderieicasnice ty ambele po- poare bastinase din Bucovina, la Romani sila Ruteni. Am renungat la incercarea, de a ma ocupa si cu broderiile celorlalte populatiuni din Bucovina, cum ar fi Ungurii si Slovacii, pentruca materialul dintai este atat de bogat, incat nici lucrarea prezenta nu poate fi completa, ci oferd numai o colectiune a lucrurilor celor mai bune. Alcatuindu-o, m'am silit si fiu pe cat se poate de obiectiv si de impersonal, si, ficand abstractiune de zilnicele controverse locale, politice, nationale si etnice, mi-am con- centrat atentiunea asupra materiei, desvoltind vederile si conclusiunile mele, bazate pe cercetari si studii de decenii. Caci in cazul de fata nu este vorba, de a prefera un popor sau de a nesocoti pe celalt, ci mai presus de toate, de a aprecia in mod temeinic si constiincios aceasta activitate frumoasa si original aambelor popoare. Si am ficut-o aceasta nu numai pentru Bucovina, ci si pentru strainatate, atat pentru specialisti, cat si pentru intregul public cult, care si pe acest teren, ca $i pe altele, cunoaste, apre- ciaza si respectd ined prea putin Bucovina. Publicénd opul prezent, implinese cu drag datoria, de a aminti pe tofi acei factori, care la scoaterea lui m’au sprijinit in mod material sau ideal. Inainte de toate mulfi- mesc din inima ministerului i. r. al lucrarilor publice si dietei din Buco- vina, cu ale cdrora chieltueala se publica opul de fafa. Multamita speciald o datorese majorului i. r. de gendarmerie, domaului Eduard Fischer, care a avut bunavointa, de a-mi desemna harta alaturatd a Bucovinei i de a-mi mijloci cu ocasiunea deselor mele calatorii si colectiuni prin feara sprijinul intensiv al corpului i. r. de gendarmerie. Asisderea ma simt dator, si mulyamese pictorului academic, domaului Carol Olszewski, care a binevoit si-mi faca tabloul fetei ce brodeazd, mai departe direc- torului scolii de tesut, domnului Moritz Schmidt, care ca specialist mi-a stat intr’ajutor in ori ce vreme cu sfaturile sale, cat si colegilor mei, profesorilor Ludovic Rode- wald, Valentin Seybold, Wilhelm Miiller si Alfred Kraus, care mi-au ajutat la de- senuri si fotografii. Sprijin prefios si continuu am aflat si la prezidenta societatii damelor romane, la doamna Elena de Popovici, nascuta contesi Logoteti, care cu zel neobosit mi-a ajutat prin rost si prin fapta, dandu-mi informagiuni esacte si punandu-mi la dispo- sigie un material bogat. in urma mulfimese din inima si tuturor paturilor poporului, doamnelor si jupa- neselor, preotilor si invatatorilor, gospodarilor si gospodinelor, care cu tofii, dard chiar cu tofii, au sprijinit cu cea mai mare dragoste si bunavointa incercarile mele. In faya comunicatiunilor insuficiente si a intocmirilor adese primitive de mas si hrand, nu asi fi fost in stare, s4 indeplinesc opera aceasta, care se estinde asupra, intregii feri pand in unghiurile cele mai departate, dac n'ag fi gasit in tot locul m4ndra floare a ospitalitasii. Unde am abatut, am fost intimpinat cu caldurd, primit bine, sprijinit din resputeri. Fiecare gospodina mi-a deschis cu drag lada, ca sa-mi arete productele acului si ale artei sale. Afle-si cu tofii multamirea sufleteasca in constiinta, de a fi contribuit la opera pre- zenta. Eu, la randul meu, sunt mandru, de a fi fost in fear intiilea, care a infeles importanta si frumusefa artei acesteia si a atras la fiecare ocasiune, prin rost si in seris, atenfiunea generalé asupra ei. In urma ei, brodatul si yesutul casnic a devenit partas de grija continua si sprijinul intensiv al guvernului i. r. si al dietei din 34Bucovina, cat si al diferitelor societati nayionale de dame si al multor particulari, care-i garanteazd conservarea si inflorirea ulterioard. Dacd muncii mele i-ar fi succes inca, si mijloceasca in privinga etnografica 0 cuno- stinfa mai profunda si o apreciare mai justd a ferii in care petrec jumatate de viata in positie placuta si onorificd, si cAstige poporului de la feard in cercurile cele mai largi recunostinta si stima cuvenitd si si procure in urma si studiului special al artei poporale in genere citeva informagiuni si materiale prefioase, opul prezent igi va fi ajuns scopul. Cernauti, anu! 1912, luna Ini August. Erich Kolbenheyer.INDUSTRIA CASNICA DE BRODERIE {N BUCOVINA. INDUSTRIA CASNICA, MUNCA CASNICA. Spre a defini din capul locului cum se cade terminul de ,,industrie casnici", intre- buingat atat de adese in opul prezent, observ, cd productele din Bucovina, de care vorbesc mai jos, nu sunt att rezultatul industriei casnice in sens strict, eat cela al muncii casnice. Caci criteriile caracteristice ale muncii respective, relevate de auto- ritati pe terenul acesta, ca Dr. Braun-Miinchen, Dr. A. Riegl-Viena si Grosch- Christiania, se pot constata pe deplin tocmai in Bucovina. Obiectele ei textile se produc aproape fird esceptie numai pentru consumul propriu si esclusiv aumai in timpul liber, dupa terminarea muncii casnice necesare, a grijei vitelor etc. si indeo- sebi in lunile de earna, cand inceteaza lucrul pamantului. La stative sade gospodina sau una din fetele ei, dupa cum are vreme una sau cealalta. Toate lucreaza la aceiasi pinzd sau ndframi, la acelasi covor sau brau, adese in defavorul Iucrului. Caci cite- odati desimea si frumusefa feseturii variazd dupa puterea si desteritatea lucratoarei. Copila micd, care paste vitele pe imagul satului, se razima de gard sau sade pe iarbi si coasa; fata mare, reintoarsd din camp dupa munca zilei, ia acul si ata, ca sd aiba Ja biserica sau la joc cdmaga cea mai frumoasé, ca si-si mareasca zestrea si sd o impo- dobeascd cat mai minunat. Lucrurile acestea, fireste cd nimene nu.gandeste si le vanda; ele sunt menite numai pentru trebuinfa proprie, pentru impodobirea casei sau a persoanei proprie. Drept aceea gospodina nici nu-si da sam de valoarea lor. Ea cunoaste aumai pretul panzei sial materialului; Iucrul de capetenie, si anume munca prestata si vremea consumata, ea au le stie prefui. Adevarat cA cate odata se intimpla, cd obiecte de acestea se vind, si un numar oarecare din ele se scoate la vanzare la targurile obisnuite din diferitele orase din yeara. In cazul acesta insd, mai totdeauna motivul este nevoia, lipsa de banii necesari pentru a cumpara sdmdnta, indeplinirea birurilor, sau o serbare familiara, care reclama sume mai mari. Astfel femeia se vede siliti, si vanda unele din lucrurile ei De obiceiu se coasi in casi numai atata, cit este de lips pentru trebuinga proprie. In multe sate, atat romanesti cat si rutenesti, sunt ins acuma femei si fete, care cul- tiva cusutul si peste cadrul trebuintei proprii, lucrand pe simbrie pentru alfii. Femeile acestea se recruteaza totdeauna din paturile sermane si au sau un defect, care le face cu neputinté munca mai grea, sau o gospodarie asa de mica, ci nu le ajunge pentru traiu. Femeile din vorba lucra totdeauna in casa lor. Plata li se da numai pentru Iucru, pecdnd materialul il furniseazd cela ce comand, in cele mai multe cazuri o f4ranci mai avutd, cdriia 0 gospodarie mai mare fi face cu neputinga o astfel de ocupafiune, sau vreuna care este prea mindra, ca sd lucre insasi. Intocmirea aceasta, care aratd intru catva trecerea de la munca casnica la industria casnicd in sens strict, se practicd indeosebi la Hugani. La ei femeile acestea se numese pszwaly“, O mici modificare a obiceiurilor indatinate au provocat-o in anii din urma socie- titile nationale de dame, comandand in mai multe sate broderii nagionale, care se 37Increaza acasi de fete de ferani si apoi se intrebuingeaz, prelucrandu-se ca orna- mente de bluse si de fuste, de perinute si de pungi. Fetele aceste Iucreaza, precum am amintit, dupa comand: capita materialul ne- cesar dela societate i sunt platite numai pentru lucrul lor. Un termen fics pentru furnisarea lucrului nu esista. Fetele lucreazd dupa placul lor si numai atuncia, cind trebile casnice nu le cup’. Din cauza aceasta, societafile numite si bazarul ferii, un magazin de producte ale muncii casnice, infiintat de comitetul ferii, sunt aumai foarte rar in pozitia, de a efectua comande strdine mai mari, daca furnisura lor este legatd de un termen fics. PRODUCTELE MUNCII CASNICE. Cu productiunea testila nu se ocupa la Romanii si Rutenii din Bucovina decat aproape esclusiv femeile; numai in cazuri de tot escepfionale brodeaza si yes $i barbay Stativele formeaza in fiecare casa o parte indispensabila a mobilarului, si fata mare considera de un punct de onoare, de a fi tors, fesut, cusut si brodat insasi zestrea. Pe stative se fese de in, cinepa sau bumbac pinze netede, subfiri sau groase, pre- cum si stergare (rucznyky) cu desen foarte frumos. Cu stergarele acestea igi imbro- bodese capul femeile si fetele la ocasiuni festive sau cand merg la biserica. Apoi se yese de cazeturidecanepaun fel de fol detot gros (wereta). De land se fesestraiele femeiesti (catringa — horbotca — opynca), o materie cafenie sau neagra, in patru unghiuri, care tine locul fustei si-i impodobita cu dungi pestrife, cate odata si cu fire deaur si de argint, si cu o bordura la margini; se mai fese si un siac gros, negru, cafeniu sau alb, batut in piud, din care se fac cioarecii si mantalele barbafilor si ale femeilor, apoi braie largi sau inguste (berneta — pojas, krajka,) cu desemnuri pestrite, traistre precum $i covoare (ldiceri — koverci). PORTUL IN GENERE. Portul populasiunii rurale, romane si rutene, din Bucovina, desi in amanunt aratd multe deosebiri, este acelasi in intreaga feard si la ambele popoare. Femeia poarta o cimasa pan peste genunchi, incinsa la mijloc cu un brau fesut, de o litime de 10 pana la 15 cm, peste dansa apoi, acoperind partea de jos a trupului, © materie patraté, de coloare inchisd, numita ,,catrinta (horbodka), ale cdriia capete de dinainte se suprapun si care asisderea se fine cu un brau fesut in mai multe colori, de o lagime de 4 pan la'5 cm, gi incins de mai multe ori in jurul soldului. Capetele de jos ale materiei acesteia se sufleca si se baga sub brau, ca si nu stinghiereasc la imblet si la lucru. Capul se acopere cu o invalitoare alba. Pe picioare, femeile in- calta, insa de obiceiu numai iarna sau la ocasiuni deosebite, ciubote cu turetci galbene, sau papuci cu diferite ornamente. Barbatii poarta vara izmene (portianyci), de panza alba, iar iarna cioareci (berne- veci — hacsi) de lana alba sau cafenie, peste ei o cAmasa pana la genunchi, incinsd la mijloc cu un brau colorat, de land sau de piele (chimir — czeres}, de o lagime de 15 pind la 20 cm. Ca incalfiminte servesc de obiceiu opinci (postoly); dari adese se poartd acuma si ciubote cu turetci. Capul se acopere pretutindene cu o cusma inaltd de oaie, de coloare cafenie sau neagra; vara se poarti palarii negre de pasld ordinard, a cirora formA variazA dupa diferitele parti. In parfile rutene de pe valea Prutului si a Ceremugului, se intrebuin- feaza adese si palarii de paie, impletite in casa si impodobite la flacdi cu diferite ornamente cusute cu mirgele. 38Peste camasa, Romani si Rutenii, si anume atat barbagii cat si femeile, poartd in prima linie un straiu cafeniu sau negru, cu clini si jos lituret, care acopere ge- nunchii (sumanul — serdak), apoi o manta de aba albé cu gluga si in urma blana. Blana este lunga sau scurtd, si ambele forme uneori au maneci alteori au. Blana lunga cu maneci se numeste cojoc (kozuch, zupan); cea fard de maneci pieptar (kiptar), blana scurta cu maneci mintean, cojocel (kozuszok), cea fird de maneci bun- diga (kiptariczok). Toate blanele sunt impodobite pe din afara, si anume impiestrite cu ornamente de piele cafenie sau rosie sau cusute cu land in mai multe colori. Un lucru indispensabil pentru barbat si femeie, cand merg la munca sau pleac de acasa, mai este si traistra, tesuta de land colorata in diferite desenuri. In traistra se baga merindele sau eventualele obiecte de vanzare la tirg si altele. De portul acesta, indatinat in feara intreaga, difera intrucitva cela al Hufanilor. Camaga barbatilor, care agisderea se poarti deasupra izmenelor, este mai scurtd. Apoi in locul straiului lung si lat de lana inchisa se poarta o scurteicd cu maneci, impodobita cu gaitane, nasturi de land si canafuri. Cioarecii (raszeniake) sunt de coloare rosie lucitoare, pe care ei o preferd. fn locul traistrei yesute in mai multe colori, cum este indatinatd aiurea, Huganii poarti o traistra de piele (dubiwka), batutd sau incrustata cu fel de fel de ornamente de metal, cu finte, nasturi, placi si altele. Ca si barbatii, asisderea si femeile imbracd peste cdmasa scurteica amintitd, iar in locul stergarului aib, ele pun pe cap un tulpan ros cu desen imprimat cat se poate de pestrit (peremidka), care se vinde ca marfa de fabrica. Atat barbatii, cat si femeile incalfi opinci de piele si invalese picioarele cu obiele de lana. Aceasta descriere a portului nu este, decat schematic, in trisdturi generale; cdci portul variazd atat de mult, incat descrierea deosebirilor in detaliu ar trece peste cadrul operei de fata. Espunerile ulterioare vor avea deci de obiect numai des- crierea detailata a straielor ornate sia broderiilor. CAMASA, CROIALA $1 {MPODOBIREA. Obiectul de capetenie, prin care ferancele din Bucovina arata arta acului si pe care ele adese il impodobesc cu ornamente bogate, este cAmasa. La ea se disting, intrucat priveste atat croiala cat si felul cum este cusuta, doue forme, care insi au momentul comun, cA partea de jos, ce se deterioreazA mai lesne, este totdeauna facut. de panza cu mult mai groasd, decat partea de sus. 1, Camasa de sarbatoare (cdmasa — soroczka), care se poartd numai in zile de duminica sau de sirbatoare, la biserica sau la joc, sila sirbatori familiare sau la alte festivitati. La dansa indeosebi umerii si manecile, si anume cele din urma de sus pina jos, sunt bogat brodate, iar pe piept si pe spate, dea dreapta si dea stanga chiu- toarii, si cateodata si la poale, sunt brodate dungi inguste. Croiala cdmdsii se poate vedea in figura 1. Latimea cdmégii in partea de sus (stan — stan) si de jos (poale — pidtitsca) este tot aceiasi, de 140 — 1-60 m, si se compune de obiceiu din trei laturi; in mod esceptional se intrebuinteaza si doue sau patru laturi. Modelul produs arata aranjamentul tiviturilor unei piese compuse din trei laturi, tipul cel mai indatinat. ‘Camasa remane deschisA sus in toatd intinderea ei i este spintecata vertical in jos si pe o parte din laturi. In aceste doue spintecaturi se baga altitele (morszap, ustanka) si manecile (rukawe), si anume dupé linia b, ¢, d, e, asa cd gura de sus a cdmasii cuprinde si ambele laturi a, b, ale altifelor. Prin o afd tare, gura aceasta se increteste in jurul gitului, asa cd partea aceasta a cimasii face o multime de crefi. Clinul d,e,f 39{altedza) serveste a face cu putinfd miscarea bratului la ridicat. Altifele sunt totdea- una pe jumatate pind la a treia parte mai inguste, decat mAneca. Aranjamentul schematic al broderiilor pe maneci si pe stanul cdmasii il arata agis- derea figura 1, cat si in parte celelalte fotografi. Broderia pe altite si pe mAnecile cdmasii de sirbatoare este intocmita de sus in jos in modul urmator: Partea superioara (altita), ce acopere umérul si in parte si bragul, arata doue, trei sau mai multe dungi orizontale, brodate una peste alta si des- partite de olalta prin gaitane incadrate pe laturi si jos prin o bordura (mascafele). ‘Motivul este acelasi pentru toate dungile, sau doue motive alterneazd regulat pe rand, Altita aceasta este despartitd de mAneci; ea formeazd o bucata proprie, brodaté separat. Abia dupa ce-i gata, ea se impreund cu maneca, si ambele apoi se pun in cadmas in modul indicat mai sus. Dungile orizontale ale altitei sunt sau toate de o coloare, sau cate odata in doue colori, sau de obiceiu in mai multe colori. Gaitanele ce desparjesc dungile, cat si magcatelele ce incadreaza pe laturi si jos altitele, sunt cusute cu lintujele de fir de aur si de argint sau cu margele sau cu mici placi rotunde de metal aurit sau argintat (fluturi — lilitke). Broderia altigei are o inalfime de 10—20 em. Ymediat sub altiya incepe maneca; pe ea se afla in partea de sus mai intai o dung orizontala (increyeala — morszynka), de o latime de 5—15 cm, care arati un orna- ment geometric si se deosebeste esential de altite si de partea de jos a manecii, atat intrucat priveste felul lucrului, cat si indeosebi colorile. Dunga aceasta este de obiceiu de o singura coloare si mai totdeauna galband; in satele rutenesti de pe Nistru se intrebuinteaza coloarea verde, cite odata si coloarea neagra, albastra, alba, argintie si rose. Broderia aceasta se face, precum se vede din diferitele tablouri, totdeauna intr’o ornamentici deosebita de celelalte si cu o tecnica speciala. In mod secundar se alitura acestei unice colori cate odati si alta coloare, de pilda prin incadrarea motivului principal cu fire colorate de lana, Iueru practicat indeosebi la Husani (tablele 67,3, 4, 125i altele), sau prin aplicarea unor fluturi de aur si de argint sau a margelelor colorate, si altele. Deosebit de variate sunt motivele brode- riei de pe maneci de aice in jos. La alcatuirea ei se pot distinge doue tipuri principale. La tipul dintai sunt cusute de a lungul intregii manecitrei dungi verticale, care tustrele aratd acelasi desen fig.2', sau la care prevaleaz dunga din mijloc, pecand dungile din laturi sunt mai inguste si mai simple, figura3si4. In cazul din urma, dunga din mijloc (stalpul — stop), formeazi un fel de crac, de la care se despart in dreapta si stanga, uncori simultan, alteori alternativ, frunze si flori. Spre a implea golurile dintre dife- ritii craci, se brodeaza aproape de trunchiu inci niste mici ornamente individuale. Dungile laterale mai inguste (marginarii—welanke), ce insoyese stalpul, araté atuncia alt ornament, continuu sau razlet. La al doile tip sunt brodate, una sub alta, mai multe dungi costisate (5 pind 7), de acelasi desen, sau de desenuri variate (fig. 5 si 6). Broderia manecii este totdeauna mai lati, decat cea a altitei. Maneca este de obiceiu incresita jos cu ajutorul unei afe groase, ca la git, sau cu gaurele (cerka). Peste piept si spate, este brodata pe ambele parti cate o dunga ingusta, cu desen continuu sau compusi din ornamente individuale razlete. In cateva sate se coasi o astfel de dunga si pe poala cimisii. Ampodobirea descrisd a cdmasii este indatinata indeosebi la RomAnii si Rutenii de la ses. Hufanii o fac mai altfel, intrebuingind cu drag pentru altite (numite ustawky), pentru dunga orizontala de sus de pe maneci, pentru partea cealalta a manecii si pentru dungile din dreapta si din stanga chiutoarii unul si acelasi orna- ment, precum apare din copiile fotografice fig. 7 si 8. In figura 7, motivul ales s'a 9) La copie fotogratce ale elmifilor ete totdeauna omisk partes de jos 40aplicat pretutindene intr'acelasi mod, in fig. 8 el, pastrandu-si forma principala pe piept si pe maneci, s‘a preficut intrucatva prin adaugerea altor motive. Adevarat, c4 se afla si abateri de la regula aceasta, precum apare din fig. 9, la care, mantinandu-se aceiasi ornamentica pe celelalte parti, dunga orizontala de pe incre- feald este brodata in modul tipic pentru cdmasile RomAnilor si ale Rusilor de la ses, sau din fig. 10, la care, afar de dunga aceasta, si umdrul si maneca arati desenuri deosebite; cazurile acestea insa sunt de tot rare, precum am amintit. Broderia manecii, la cimasile Husanilor, are totdeauna aceiasi latime, ca cea a alti- felor, si este mai deasi, decit cea descrisi mai sus. Diferitele dungi verticale sau. costisate se tin una de alta, sau intreaga pinza este acoperita de un desen neutral, neintrerupt sau razlet; desenul manecii este incheiat de a dreapta si de a stinga de o dunga ingusta verticala, compusé din rozete sau din motive in zic-zac(fig.7 pana 10). Maneci de felul acesta, care sunt complet brodate in intreaga lor ungime, se numesc de popor maneci ,,zugravite' (pisany); ele se vad rar si se afli numai la oamenii bogati; adese este brodata numai altita, si pe partea de sus a manecii o dunga orizontal, care pe laturi si jos se incheie cu un ornament individual, precum o arata bine fig. 11. Manecile camasilor hufinesti sunt jos totdeauna incheiate cu gaurele, sub care se afld inci o dunga mic, colorata, un fel de manecuta. Toate cdmisile hutdnesti sunt intocmai asa croite, ca si cimdsile de sirbitoare, descrise mai sus, ale Rominilor si ale Rutenilor de la ses. 2, Camaga de toate zilele, sau de lucru (cimesoiul — chlopianka). Camesoiul este cu mult mai simplu, decat cimasa de sarbitoare, atat intrucat priveste croiala, cat si impodobirea. Croiala lui, precum arata fig. 12, este urmatoarea: partea mijlocie (stanul — stan) adica pieptul si spatele, este dintr’o singura bucata, in care se afla o gura rotunda, destul de mare, pentru a biga prin ea capul, si spintecitura de la sin. Altita lipseste, si maneca este direct impreunata cu aceasta parte mijlocie. Sub maneci, partea supe- rioara se largeste dupa latimea normala, adaugindu-i-se cate un clin pe ambele laturi. O impodobire pe umar nu incape; in locul ei se coase numai inmediat la mar- ginea manecii o dunga ingusta (pe umeri — kolo rubcia). Broderia se aplicd de obiceiu numai pe maneca, pe care se coasd in directiune verticala o dunga, eventual un stalp mai lat, si doi marginari mai ingusti, cat si pe piept si pe spate, peste care duce la dreapta gi la stinga cite o dunga verticala ingusta. In urmé se tiveste frumos spintecatura de la sin. Cate odata se impodobeste si marginea de jos a manecii sau a camasii cu motive de tot simple. in unele sate rutenesti, camaga de lucru arata numai la dreapta sila stanga sinului cate trei sau patru ornamente individuale mai mari, ingirate simetric langa olalta (vezi tablele 56, 57, 61), pecand ori ce alt broderie lipseste. La camiagile acestea, mAnecile remain totdeauna deschise in intreaga lor largime, ca si nu stinghiereasca la munca. Camésile de lucru ale Hufanilor sunt brodate de obiceiu intr’o singura coloare, numai pe altife, cu dungi puse una peste alta, pe cind minecile sunt totdeauna incretite. in unele parti, indeosebi la Hutani, cdmasile barbatilor sunt cusute cu land alba sau colorata; tipul acesta ins4 se gaseste sila Romani din partea muntoasa din sud, ba chiar si de la ses. Broderia aceasta se aplicd in dungi inguste pe guler si pe umeri, mai departe ca tivitura pe sin, pe marginea manecilor si a poalei (fig. 13). Camisgile birbatesti ale Hufanilor, in loc sd fie astfel brodate, se provid adese cu randuri mai largi sau mai inguste de gaurele (fig. 14). udSTERGARUL. Un alt obiect, pe care feranca il impodobeste cu broderii, este stergarul. Tesandu-l pe stative, feranca aratd multa arti, stiind produce desenuri variate, care cateodata iasd in relief peste fundul neted. Stergarele acestea se impodobesc in unele locuri, indeosebi la Dorna i in imprejurimea ei, la ambele capete cu o singura dung’ sau cu mai multe dungi orizontale si costisate, puse una peste alta, cu ornamente colorate, Iucrate in mod egal pe ambele parti. Probe de astfel de stergare le arata foile: 1: 7,8,14; 2: 1,2,3,ca si fig. 15. Observ ined, ca stergarele acestea, pe linga menirea lor de invalitori, se intrebuin- jeazd adese drept cadre pentru icoanele sfingilor in casi si in biseried. Stergare mai scurte, de obiceiu cu dungi fesute in mai multe colori, servese in sudul Bucovinei si la ineadratul ferestrelor. NAFRAMA. Femeile mai brodeaza si asanumita naframa, 0 basma pitratd de panzd in forma batistelor noastre, de 50 pani 60 cm lungime $i latime, intrale cariia patru colfuri sau cornuri se coasd un ornament geometric sau un motiv stilisat de flori, si ale cariia margini sunt tivite eu fire colorate de land. Cornurile se pun unul peste altul, se prind cu o afd si se impodobesc cu canafuri colorate (fig. 16, si probele pe tabla 28 (20, 22), 38 (30, 34),42 (24), 43 (1,3, 27, 31 gi altele) astfel de niframi, fiecare fata trebuie si o deie in dar mirelui sau, iar acesta 0 poartd la nunta in brau. Naframele se intrebuinteazi totodatd, spre a pune pe ele panea si sarea, cu care dupa datina vechie se intimpina persoane ilustre, cand vin in sat sau in casa. Si pe parefi, sub icoanele sfingilor, se asaz ca ornamente naframe de acestea. BLANELE. Nu pot trece cu vedere un fel de broderie, ceva diferenta de cea descrisi pand acuma, care nu incape in cadrul muncii casnice, deoarece relativ la ea se incheie prin rost intre cela ce comanda lucrul si cela ce-I furniseaz un contract anumit. Este bro- deria blanelor $i indeosebi a celor scurte, cu sau fard de maneci. Straiele acestea se brodeaza esclusiv numai de barbagi, un fel de artisti ferdnesti, care merg din sat in sat, si cdrora in casa, in care li se comanda lucru, li se da, cat dureaza acesta, locuinga si masa si afard de aceea o plati in bani, tocmitd pentru fiecare bucata. Modul acesta de Iucru seamind in catva muncii ambulante, inditinate in apus la unii mesteri, pe timpul breslelor. Ornamentica blanelor acestora o formeaza de obiceiu motive luate din domeniul plantelor, mai mult sau mai pusin stilisate, precum flori si frunze, impreunate in ma- nuchiu sau in ghirlande(fig. 17). Se'ntelege, cd tecnica lucririlor acestora, conform materialului, este cu mult mai proasta si ordinard, decat aceade la brodatul camasilor. GAURELELE. Pe Langa broderia proprie se intrebuinteaza la impodobirea cimasilor si a stergare- loradese, precum am amintit, sitecnica gaurelelor, sianumesau cea simpli, scofandu-se firele bititurii, iar firele urzelei impreunandu-se si impletindu-se cu afd alba sau cate odata colorat, formand desenurile cele mai varii (fig. 18); sau se intrebuinteazd tecnica cea combinati,la care gaurelele se combind cu broderii albe plane, scofan- du-se apoi un numar oarecare de fire, si anume din batiturd cat si din urzeala. 4IMPLETITURI DE MARGELE. Un lucru de tot interesant, practicat de fete, este si impletitul margelelor, o tecnica care—dupa documentele istorice—s'a practicat si in Egiptul antic si se cultiva ined in toate partile Bucovinei. Astfel de cordele colorate, inguste sau late, netede sau cu cornuri pe o lature, sgar- dige, ghiordane (fig. 19), fetele le poarta la gat sau le intrebuingeaza la impodobirea capului. Chiar si paliriile flacailor sunt adese impodobite cu ghiordane de acestea. Ornamentica impletiturilor acestora este curat geometric. COLORILE. Colorile pe care ferancele le intrebuinjeaza la brodat sunt urmatoarele: negru, alb, ros cdrdmizin, ros de chinovar, galbin de alamiie, galban naramziu, albastru sau vanat si verde; cele trei din urmd in nuanti deschisd si inchisa. La aplicarea lor, ferancele sunt indecomun cam conservative si se fin la combinarea lor side regulele armoniei, ceea ce meritA cu atat mai multa laud, cu cat ele nu invata aceasta nici odatd, ci urmeazd numai instinctului indscut. In colori bogate sunt brodate de obiceiu cdmasile de sarbatoare, si ele oferd cite odati o priveliste de adreptul incintatoare pentru ochiu. Numai in cazuri rare, afard de increteala, care remane galbind, cimisile se prezinta in doue sau chiar numai intr’o singura coloare, de pilda ros si alb, ori numai ros sau negru. Dara si felul acesta, tocmai prin linistea sa, si indeosebi desenul negru, face o impresie eleganta. Camasile de lucru se brodeaza de obiceiu intr’o singura coloare, cate odati si in dona sau cel mult trei colori. La o singura coloare se intrebuinjeazd negru, ros sau albastru; la doue sau trei colori: negru si ros, respective negru, ros si galban. Co- loarea verde, afara de cercul Zastavnei de nord, unde increteala cimasilor de sirba- toare se brodeaz in coloarea aceasta, seintrebuinteaza foarte rar si foarte putin, al- ternand cate odata cu coloarea vanata la niste flori mici intermediare. Interesant este, cd in unele parti altita cdmdsii, pe care mireasa o poarta la cunu- nie, trebue si fie brodata cu ornamente de tot mici, si anume esclusiv de coloare rosie, totasa ornamentul manecilor si cela de pe piept si de pe spate este de tot ros. sau ros si alb. ‘Motive, cari nu se restring numai la conture, ci acopar in mai multe colori chiar si fondul dintre ele, se numese ,,implute". Conform predilectiei Huganilor pentru coloarea rosie, coloarea aceasta prevaleazd la toate broderiile lor. Pe langd ea se intrebuinjeazd putin si coloarea neagra, vaniti si verde; cea neagra indeosebi pentru conture, cea galbind si verde pentru a implea fonduri mici; alte colori nu se intrebuinfeazd mai defel, nefiind indatinate. BOITUL. Odinioara (cite odata se intampla aceasta si azi), ata si lana se boiau in casi, si anume se intrebuintau la boit frunzele, florile si coaja unor plinte, care la timpul siu se culegeau in padure si in camp, se uscau si se pregatiau in mod potrivit. Si cateva minerale se folosiau la boit. Colorile produse astfel erau foarte trainice si de o coloare lucitoare. Luciul lor si efectul placut se poate observa ined azi la piesele vechi. Ar trece peste cadrul operei prezente, a indica aice toate receptele, care sau in- trebuingat gi se intrebuingeaza in parte inca si azi, si indeosebi de a descrie in detaliu manipulatiunile adese complicate, practicate la fabricarea colorilor. Pe langé 43procedura cunoscuta se mai intrebuinteaza si diferite formule tainice de vraja si alte superstitii, Oricum vreau sa relev aice cel putin procedurele cele de cdpitenie." Galban de alamaie. Coloarea aceasta se face din drobita (genista tinctoria). Flo- rile culese la finea lui Juniu, pe vreme uscati si frumoasi, se usucd mai intai int'run loc umbros, scutit de vant. Alegandu-le, trebue Iuat sama, de a depérta florile cu pete, pentruca ele altereaza frumusefa colorii. Florile s4 se culeaga si si se pre- lucreze totdeauna cu mani curate i in vase curate, libere de orice urmA de acid. Frun- zele uscate se fierb in apa curata si se racese apoi, addugandu-li-se putin alun, cat fncape de trei ori pe varful cufitului. Apoi tortul alb se baga in acea apa si se fierbe ined odata. Tortul se boieste astfel galbin deschis; pentru ca coloarea si fie mai in- tunecata, in loc de apa se ia bors fiert, strecurat, Galban nirdmziu. Frunzele mici si subsiri ale rachitei purpure (salix purpurea) sau ale altor soiuri de rachitd, culese si uscate cu precautiunile amintite, se fierb in apa curata, mestecata cu ceva alun, bagandu-se apoi in apa lana sau tortul ce are sd se boiasca si fierbandu-se din nou; pentru ca coloarea sd fie mai intunecati, procedura trebue repetita. Colorea rosie se face din frunzele si coaja padureyului, cat si din frunzele si floarea sovarvului (origanum vulgare) in modul urmator. Coaja paduretului, uscata la soare, se fierbe bine in api, care se riceste si se stre- coard. Apoi se mestecd cum se cade done parti de frunze de piduret, uscate la umbra, si o parte de frunze si de flori de sovarv uscate, macinandu-se in mind turnandu-se intr’un poloboc sau intr'un ciubar, unde se oparesc cu decoctul coajei de paduret si se lasd trei pand la patru zile. Dup4 vremea aceasta, mestecatura se bate timp de 9 zile, pana ce face spume, si se fierbe apoi, addogandu-se ceva alun. Racindu-se, coloarea este gata. Tortul spdlat sau lana se cufunda in lichidul acesta, si totul se fierbe intr’o caldare curata, odati, de doue sau de repetite ori, dupa cum se doreste o coloare mai deschis4 sau mai intunecata. Mai inainte se intrebuinta pentru coloarea rosie scumpia (rhus cotinus), care se esporta ca marfa in mase mari din Moldova invecinata in Bucovina si in Galitia. Coloarea vanata se face, disolvandu-se piatra acra sau vitriol de arama in acid salpetric, fierbandu-se o parte amsurata a solugiunii acesteia cu api fierbinte intr’o caldare $i adaogandu-se ceva alun. in apa ce se invineteste, se cufunda lana alba si se fierbe din nou, boindu-se astfel vanat-deschis. Pentru ca coloarea si fie mai inchisd, fiertul trebuie repetit de doue sau chiar de mai multe ori. {n urma lana se spali in apa curata de pardu gi se usuca. Alt metod mai bun, de a boi vanat, este acela, de a tinea prin mai multe zile intr’un vas urin omenese, de a lua apoi lichidul limpede si de a biga in el, legata intr’un petec, © bucata de peatr vanata, care remane acolo prin mai multe zile, pana se moaie cu totul si se poate macina in mana. in lichidul acesta, cdruia i se adauge si ceva alun, se cufunda lana si se asi doue sau trei zile. Apoi ea se scoate, se spala bine si se usucd la aer. Daca coloarea este prea deschisd, lana se cufunda din nou, pana ce capitd nuanta dorita. Negru se face din coaja proaspatd a arinilor tineri. Aceasta se fierbe, disolvandu-se in decoct ceva piatr acra si sare. Apoi tortul se bagi in vas, se fierbe, se spald in apa de parau si se usucd la aier. La fabricarea colorii negre se intrebuingeaza si frun- zele de nuc. Celelalte colori, precum cea verde, liliaci, cafenie etc., se produc de obiceiu prin boiala repetita. Asa de pilda verdele se obtine, boindu-se tortul boit galbin de a doua oara cu coloare vanatd, iar coloarea liliaca, boindu-se tortul ros cu vant si altele. Atata despre boitul cu materii vegetale, precum era indatinat mai inainte si cum ins azi nu se practicd, decat in cazuri esceptionale, " Unstudiu foarte denailat asupeaboitual la Rona! Y's publiat profesorul Marian din Suceava: Chromatica poporalui roma, de S. FL Marian, Bucuregtt 1882, Tipograla academe romaine 44Pe atuncia, pe cand nu esista in Bucovina nici o industrie de sama, si feranul, lipsit de alt mijloc de agonisire, se ocupa esclusiv numai cu cultura pamantului sau, atat el, cat si femeile familiei sale aveau destuld vreme pentru lucrurile casnice, si drept aceea si arta boitului se putea cultiva in modul descris ce consuma atta timp si munca. Azi, cand din cauza nouelor stabilimente de industrie munca populatiunii rurale se cauti mai mult si se pliteste mai bine, iar pe de alti parte ciile ferate transport pana in satele cele mai departate productele industriei moderne, si intre ele indeosebi colori artificiale bune, ba chiar torturi boite, modul acesta de boit se pierde tot mai mult, si oamenii se deprind a boi cu colorile cumparate, dacd nu preferd a cumpara tortul gata boit. Adevarat cA nu se poate nega raul, cd prin procedura aceasta se reduce tot mai mult valoarea productelor casnice si originalitatea lor, constand ea tocmai in colorile trainice si frumoase. BRODATUL. La arta aceasta, cunoscutd si esercitatd in intreaga feard, trebue accentuat un moment caracteristic, prin care ea se deosebeste de modul usitat aiurea, si anume felul cum se coase sau se brodeaza. Caci pe cind la brodatul normal, acul se fine eu cele trei degete ale manei drepte, cosindu-se ,,spre sine“, feranca din Bucovina fine acul numai cu policarul si cu aratdtorul si coasd in directiunea opusi. Mai departe este de relevat, cd feranea nu lucreaza nici odat cu ajutorul unei sablone, de pildd de canava, ci transmite desenul direct pe pinzi, numarand diferitele fire; 0 proce- dura complicata si migiloasi, dard tocmai momentului acestuia are a se atribui efectul, cd broderiile ferinesti din Bucovina esceleazd prin esactitatea lor perfecta. Si degetarul este necunoscut ferancei. Panza se brodeaza sau pe fafa, sau pe dos; indeosebi modul din urma este estrem de migilos, deoarece la tecnica aceasta trebuie pus un fir langa celalt, asa incat totul face impresia unei feseturi. Probe ale tecnicei acesteia le arata tablele 4, Ns. 19,21 2, Ne. 16,21; 30, Ne. 13919 satel Stergarele si niframele se brodeaza de obiceiu la fel pe ambele parti astfel, cd atat pe fata cat si pe dos se prezinta acelasi desen (tabla 1, Nr. 11, 14,17; tabla 2, Nr-1, 2.3; tabla 1, Ns. 1,5,27, 31 yale in unele sate este indatinat, a lua fire atat de groase, incat dispar aproape cu totul conturele, si desenul se manifesta numai prin auantele diferitelor fire. Asa de pilda motivele de pe tabla 6, ws.1,3,5,12 si altele, care in desen arati conturele marcate, in realitate se prezenta ca un plan negru, in care conturele, de altfel esact esecutate, se pot distinge abia in urma unei cercetari minugioase. Drept material se intrebuingeaza la brodat matasd, bumbac si land. Tecnica brodatului este foarte varie si din cauza aceasta femeia, esecutand dife- ritele desenuri, nu este avizatA de fel la linia dreapta, ci poate aplica mereu curbe, 0 articularitate, din care rezulta in prima linie farmecul deosebit al broderiilor din ucovina. ORNAMENTUL. Din belsugul ornamentelor din Bucovina se intrebuinteaz4 mai ales doue tipuri de motive si anume: cel geometric si cel vegetal. Motivul dintai se intrebuinteaza aproape fara abatere la Hufani, cuprinzind, precum arata tablele 62 pana 75, toate partile broderiei cmasii. Dara si la Rutenii de la ses si la Romani se practicd adese ornamentul geometric, indeosebi pe increteali, unde el este tipic. In masura mai larga, el se aplic’ si pe altite, mai putin pe marginea manecii. rnamentul geometric se intrebuinteazA sau ca motiv neutral, nemarginit, sau ca motiv ritmic, repefit, sau individual in forma pitratd, rombicd sau de rozete in sase si opt cornuri. 45