Sunteți pe pagina 1din 9

CURS III

Metodologia practică de recoltare, uscare şi condiţionare


a plantelor medicinale din flora spontană

2.1. Recoltarea
Indiferent de organul care se recolteaza, este recomandat ca moment optim
pentru recoltare vremea uscata, cu soare, exceptând recoltarea plantelor conţinând
uleiuri volatile. Pentru obţinerea unor produse de calitate superioară este necesară
respectarea unor elemente obligatorii privind recoltarea plantelor medicinale:
1. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană trebuie făcută din zone
nepoluate, cât mai îndepărtate de unităţi industriale, aşezăminte omeneşti şi căi de
acces dintre localităţi (margini de drumuri, căi ferate, şosele etc.).
2. Cunoaşterea organului de plantă cu conţinutul cel mai ridicat în substanţe active
(rădăcini, rizomi, părţi aeriene, scoarţă, frunze, flori, fructe, seminţe).
3. Alegerea momentului optim de recoltare este condiţionată de stadiul de vegetaţie a
plantelor (înainte de înflorire, în stadiul de boboc, în timpul înfloririi etc.) şi de
anotimp. Foarte importantă este şi alegerea perioadei din zi şi a condiţiilor
meteorologice când se face recoltarea. În general, plantele medicinale se recoltează pe
timp uscat, dimineaţa după ce s-a ridicat roua sau după amiaza, până la apusul
soarelui. Plantele medicinale conţinând uleiuri volatile se vor recolta în special pe timp
noros sau dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui.
4. Alegerea metodei cele mai corecte de recoltare, în special pentru protecţia
plantelor medicinale perene şi pentru asigurarea perpetuării speciei la recoltare. În
cazul recoltării organelor subterane sau a plantelor întregi este necesară lăsarea în
zona respectivă a unui număr suficient de plante, care să asigure materialul de
înmulţire pentru anii viitori. La recoltarea florilor sau a părţilor florale cu frunze se
utilizează foarfeci, cu ajutorul cărora se taie numai organele respective, fără a
periclita sănătatea plantei. Recoltarea mugurilor este indicat să se facă din
pachetele de exploatare forestieră de primăvară de pe arborii doborâţi. Chiar şi în
cazul valorificării fructelor este necesară lăsarea unui număr suficient de fructe care să
asigure perpetuarea speciilor.
Părţile subterane ale plantelor adică rădăcinile (Radix), rizomii (Rhizoma),
bulbii (Bulbus) şi tuberculii (Tubera) se recoltează primăvara timpuriu, înainte de
formarea mugurilor sau lăstarilor vegetativi sau toamna târziu, după veştejirea
frunzelor aeriene.
La recoltarea acestor organe subterane ale plantei, datorită lipsei părților
aeriene (tulpini, frunze, flori), se pot ivi cele mai multe confuzii. Deci se va acorda o
atenție deosebită identificării botanice a speciilor respective.
Părțile aeriene (Herba) ale plantei se recolteaza, de obicei, cu puțin înainte de
înflorirea completă sau în timpul înfloririi. Momentul optim de recoltare a plantelor
în acest caz este foarte diferit, în funcție de specie, altitudine și zona geografică
unde crește planta. Recoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secera și în niciun
caz prin smulgere. De exemplu specia Centaurium umbellatum Gilib. (Fierea
pământului) este din ce în ce mai rară, pe cale de dispariție, datorită faptului că se
recoltează uneori fără a se lăsa măcar câteva exemplare pentru a se înmulți prin
semințe.
Mugurii foliari se recoltează primăvara devreme înainte ca ei să se desfacă. Așa
cum am mai subliniat, se recomandă să se valorifice din parchetele de
exploatare forestieră.
Scoarța sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau rădăcinilor se valorifică
în special primăvara la începutul vegetației, când se desprinde mult mai ușor. și în
acest caz, se vor lăsa suficiente ramuri nedecojite pentru refacerea arbustului sau
arborelui.
Frunzele (Folium) se recoltează după ce au ajuns la maxima dezvoltare,
manual, dar fără a le zdrobi, pentru a nu mări astfel suprafața de contact cu aerul
care ar produce pierderi mari în special în cazul plantelor conținând uleiuri volatile.
Florile (Flores) se recoltează la unele specii în stadiul de boboc (Laburnum
anagyroides Medik. - Salcâmul galben japonez), iar la altele la începutul înfloririi sau
în timpul înfloririi, dar întotdeauna înainte de ofilire.
Fructele (Fructus) se recoltează la unele specii în pârgă (măceșe) când conțin
maximum de vitamine, iar la altele când au ajuns la coacere (afinele, ienuperele,
porumbele).
Semințele (Semen) se recoltează cu puțin înainte de maturizare, apoi se
întind imediat pentru uscare în straturi subțiri.

2.2. Uscarea
Uscarea este un element la fel de important ca și alegerea momentului
recoltării, pentru păstrarea intactă a principiilor active și obținerea efectului
terapeutic dorit. Toate materiile prime vegetale se usucă imediat după recoltare. În
scopuri industriale sau în cazul timpului nefavorabil, uscarea se face în solarii sau în
uscătorii speciale. Pentru utilizarea plantelor în farmacia casei plantele se taie în
bucăți mici imediat după recoltare și se pot usca în poduri bine aerisite, puse pe coli de
hârtie, rogojini sau prelate curate. Înainte de uscare se va proceda la
condiționarea părților de plantă înțelegând prin aceasta îndepărtarea corpurilor
străine, a altor specii de plante, părti înnegrite sau atacate de insecte.
Indiferent de modul de uscare utilizat, această operație trebuie făcută imediat
după recoltare, în strat subțire, pe rame de lemn prevăzute cu site de sârmă sau de
tifon pentru a preveni pierderile.
Uscarea se poate efectua pe două căi:
- pe cale natural_ - în aer liber la soare (pentru plantele care conțin alcaloizi și
materii tanante) sau la umbră (pentru majoritatea speciilor) - în șoproane, șure sau
poduri;
Încăperile unde se efectuează uscarea la umbră sunt prevăzute cu
orificii de aerisire care permit o ventilare reglabilă_. Înaintea folosirii lor,
încăperile se curăță, se repară și se dezinfectează, apoi se aerisesc
pentru a fi libere de mirosuri neplăcute, care ar denatura calitatea
produselor uscate.
- pe cale artificială și în unități specializate, în care temperatura și
aerisirea se reglează în funcție de plantă. În astfel de uscătorii, durata
uscării se scurtează mult și este garantată obținerea unui produs de calitate.
Plantele medicinale și aromatice se pot usca în astfel de unități în 1 - 1,5 ore.
Unitatea de echipare a unei camere de uscare este ,,agregatul de preparat
și vehiculat aer cald cu parametrii optimi” compus din :
 motoare electrice de construcție specială care funcționează în interiorul
camerei de uscare la o temperatură de 100°C și 100% umiditate relativă;
 ventilatoare speciale cu pale din aluminiu și randament sporit;
 baterii din neferoase cu coeficient de transfer termic ridicat.
O cameră poate fi echipată cu unul sau mai multe agregate de
preparată și vehiculat aer cald în funcție de capacitate. Camera de uscare
este prevăzută cu:
- aparatură electronică pentru controlul automat al regimului de
uscare în dinamica lui;

- tablou electric de protecție semnalizare și control .


Un produs vegetal de bună calitate este acela care după uscare și-
a păstrat culoarea, mirosul natural, este întreg, nefarâmițat și neamestecat
cu alte specii sau cu impurități.
2.3. Conservarea materialului vegetal se face prin păstrarea
produsului uscat în pungi de hârtie duble, în saculeți de pânza sau în
cutii de lemn sau de carton, etichetate și depozitate în încăperi curate și
uscate, la adapost de lumina directă solară, de alte mirosuri și ferite de
insecte și rozătoare. Păstrarea se poate face timp de 1 - 3 ani, după care
este bine ca produsul sa fie reînnoit, în special florile și frunzele care
conțin uleiuri eterice. Rădăcinile, scoarțele și tulpinile se pot păstra o
perioadă mai îndelungată.
Pentru verificarea calității, se iau 5% din numărul unităților de
ambalaj, dar nu mai puțin de 5 unitați și se realizează:
- examenul exterior al lotului - verificarea unităților de ambalaj;
- examenul organoleptic - deschiderea ambalajului și verificarea
aspectului produsului, caracteristicile organoleptice prevăzute de standardul
sau norma internă a produsului. Dacă se constată pierderea culorii sau a
mirosului specific, prezența mucegaiului sau altor mirosuri străine,
depăsirea apreciabilă a proporției de corpuri străine, lotul se resortează și
apoi se prezintă iarași la verificare;
- analiza de laborator - din fiecare ambalaj se iau 3 probe (de sus, de la
mijloc și de jos), probele se reunesc formând proba brută, care se
omogenizează și formează proba reprezentativă a lotului. Din proba
omogenizată se extrage proba de laborator, a cărei cantitate diferă în
funcție de produs (flori, frunze, rizomi etc.). Metodele de analiză constau
în: verificarea dimensiunilor, determinarea gradului de fărâmițare,
determinarea corpurilor străine, a umidității, a cenușii totale, a uleiului
volatil, a principiilor active în general etc.
Plantele toxice se condiționează separat și se ambalează în materiale folosite numai
pentru specia respectivă, iar depozitarea acestora se realizează de asemenea separat de
alte plante medicinale.
Transportul se realizează în vehicule acoperite, curate, dezinfectate, uscate și fără
mirosuri străine.
Calendarul recoltării plantelor medicinale uzuale
 
Pentru aceia dintre d-voastră care doriţi să cunoaşteţi sau sunteţi preocupaţi să vă
procuraţi şi singuri plantele medicinale, vom prezenta în acest număr perioadele de
recoltare corespunzătoare celor mai uzuale plante medicinale. 
 
     Afin • frunze, fructe • august-septembrie
     Anason • fructe • august-septembrie
     Angelică • rădăcini, rizomi • septembrie-noiembrie
     Anghinare • frunze • iunie-septembrie
     Brusture- • rădăcini • martie-aprilie, octombrie-noiembrie
     Busuioc • partea aeriană • iulie-septembrie
     Busuiocul cerbilor • partea aeriană • iunie-august
     Castan sălbatic • scoarţă • martie-mai
     Castan sălbatic • castane • septembrie-octombrie
 Cătină albă • fructe • august-octombrie
     Cerenţel • rizomi • martie, septembrie-noiembrie
     Chimen • fructe • iulie-august
     Cicoare • partea aeriană • iulie-septembrie
     Cicoare • rădăcini • septembrie-octombrie
     Cimbrişor • partea aeriană • mai-august
     Cimbru de grădină • partea aeriană • mai-iulie
     Cireş • cozi • iunie-iulie
     Ciuboţica-cucului • flori, rădăcini, rizomi • aprilie-mai
     Ciumărea • partea aeriană • iunie-august
     Coacăz negru • flori • iulie
     Coacăz negru • fructe • august
     Coada calului • partea aeriană • iulie-septembrie
     Coada racului • partea aeriană • mai-octombrie
     Coada şoricelului • flori, partea aeriană • iunie-septembrie
    Coriandru • fructe • iulie-august
     Crăiţe • flori • iulie-octombrie
     Creţişoară • partea aeriană • iunie-iulie
     Creţuşcă • partea aeriană • iunie-august
     Cruşin • scoarţă • martie-septembrie
     Dud • flori • mai-iunie
     Dracilă • scoarţă • martie-aprilie
     Dracilă • fructe • septembrie-noiembrie
     Duminicuţă • partea aeriană • mai-iulie
     Fenicul • fructe • august-octombrie
     Ferigă • rizomi • martie-mai, septembrie-noiembrie
     Frasin • frunze • aprilie-mai
     Frasin • flori • mai-iulie
     Fumăriţă • partea aeriană • mai-septembrie
     Gălbenele • flori • iunie-octombrie
     Ghimpe • partea aeriană • iunie-august
     Hamei • frunze • august-septembrie
     Holeră • partea aeriană • iunie-august
     Iarbă martiee • rădăcini, rizomi • aprilie, septembrie-octombrie
     Iarba mâţei • partea aeriană • mai-iulie
     Ienupăr • fructe • octombrie-februarie
     Isop • partea aeriană • iunie-iulie, august-sept.
     Lemn dulce • rădăcini, rizomi • martie-aprilie, septembrie-octombrie
     Levănţică • flori • iunie-iulie
     Lumânărică • flori • iunie-septembrie
     Măceş • fructe • august-octombrie
 Mărar • partea aeriană • iulie-august
     Măghiran • partea aeriană • iulie-august
     Mentă • frunze • mai-septembrie
     Mentă • partea aeriană • iunie-august
     Merişor • frunze • septembrie-octombrie
     Mesteacăn • flori • mai-iulie
     Mur • frunze • iunie-august
     Muşeţel • flori • mai-iunie
     Muştar negru • seminţe • iulie-august
     Nalbă martiee • rădăcini • martie-aprilie, octombrie-noiembrie
     Nalbă martiee • frunze • mai-august
     Nalbă martiee • flori • iunie
     Nalbă măruntă • frunze, flori • mai-septembrie
     Nuc • frunze • mai-iunie
     Obligeană • rizomi • martie-aprilie, septembrie-noiembrie
     Osul iepurelui • rădăcini • martie-aprilie, septembrie-octombrie
     Păducel • frunze • aprilie-iulie
     Păducel • flori • aprilie-mai
     Păducel • fructe • septembrie-noiembrie
     Păpădie • frunze, partea aeriană • aprilie-mai
     Păpădie • rădăcini • iulie-septembrie
     Pătlagină • frunze • mai-octombrie
     Pelin • partea aeriană • iunie-septembrie
     Pin • M • martie-mai
     Pir • rizomi • martie-mai, septembrie-octombrie
     Plămânărică • frunze • martie-septembrie
     Plop • M • februarie-aprilie
     Podbal • frunze • aprilie-iunie
     Porumbar • flori • aprilie-mai
     Porumbar • fructe • octombrie-noiembrie
     Porumb • mătase • iunie-iulie
     Răchitan • partea aeriană • iunie-iulie
     Revent • rizomi • septembrie-octombrie
     Roiniţă • frunze • iunie-august
     Rostopască • partea aeriană • aprilie-iunie, august-septembrie
     Rozmartiein • frunze • aprilie-mai
     Ruşcuţă de primăvară • partea aeriană • aprilie-mai
     Salcâm • flori • aprilie-mai
     Salcie • iunie-iulie
     Salvie • flori • iunie-august
     Scai vânăt • partea aeriană • iulie-august
     Schinel • partea aeriană • iunie-august
     Scoruş de munte • flori • iunie-iulie
     Scoruş de munte • fructe • septembrie-octombrie
     Siminoc • frunze • iulie-octombrie
     Soc • flori • mai-iunie
     Sovârv • partea aeriană • iulie-august
     Stejar • scoarţă • martie-aprilie
     Sulfină • flori, partea aeriană • iunie-septembrie
     Sunătoare • partea aeriană • iunie-august
     Talpa gâştii • partea aeriană • iunie-august
     Tei • flori • iunie-iulie
     Traista ciobanului • partea aeriană • aprilie-mai
     Trei fraţi pătaţi • partea aeriană • mai-august
     Troscot • partea aeriană • mai-septembrie
     Turiţă martiee • partea aeriană • iunie-august
     Ţintaură • partea aeriană • iulie-septembrie
     Unguraş • partea aeriană • iunie-iulie
     Urzică • frunze • mai-octombrie
     Urzică moartă • partea aeriană • aprilie-septembrie
     Valeriană • rădăcini, rizomi • octombrie

S-ar putea să vă placă și