Modelul nr.

45

Subiectul I
A. 1) Sensul structurii din text „ofera feed-back real” este de a indica nivelul
competentelor dobandit pana la un anumit moment cert, oferindu-le elevilor o
estimare a cunostintelor acestora intr-un anumit domeniu si posibilitatea de a
vedea daca ceea ce fac este productiv sau nu, ajutandu-i in a regla sistemul de
invatare individuala al elevilor pe viitor.

2) Evaluarea competentelo elevilor se exprima prin note de la 1 la 10, in

invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar, sau prin
punctaje, in mod similar testelor internationale.

3) Impunerea crearii unei bancii de instrumente de evaluare unica are menirea

de a ajuta profesorii in oferirea unei educatii mai calitatie, astfel, prin
implementarea acestui sistem, se va oferii profesorilor un punct de plecare
orientativ, pentru ai sprijinii in oferirea unei notari mai buna la clasa care sa
reflecte cat mai fidel realitatea.

4) Evaluarea are scopul de a orienta si de a optimiza procesul de invatarea.

5) Portofoliul educational este considerat elementul central al evaluarii

invatarii, deoarece acesta sumeaza toate rezultatele capatete de un elev,
exprimate in diplome, certificate sau inscrisuri obtinute in urma diferitor
implicatii de natura educationala, ce confirma astfel nivelul de cunostinte
dobandit de acesta de-a lungul anilor de studiu.
B. Dupa parerea mea, aplicarea unor standarde nationale de evaluare poate
contribui la oferirea unui invatamant de calitate, prin valorificarea
competentelor cu note ce reflecta sustenabil ceea ce au dezvoltat si invatat
elevii in anii de studiu, stimulandu le educarea, dar in acelasi timp poate
incuraja invatarea superficiala a materiei, intrucat elevii vor invata pentru note,
nu pe procesul de invatare propriu-zis.
Pe de o parte, evaluarea elevilor dupa anumite standarde nu doar ca
poate sporii gradul competitiei profesionale dintre elevi, determinandu-i sa fie
mai dedicatii, sa munceasca mult mai eficient si mai productiv, dar ii si poate
invata cum sa-si optimizeze procesul de invatare pentru a putea absorbi cat
mai multe informatii. Prin competiție, elevilor li se deschide apetitul pentru
succes, astfel capata motivatia sa dea tot ce au mai bun și, uneori, să intre în
competiție cu ei înșiși pentru a se autoperfectiona, pentru a-si depasi toate
temerile și nesiguranțele. De pilda, in conformitate cu art. 71, punctul 3,
observam ca „rezultatele evaluarii se exprima, dupa caz, prin calificative (...),
respectiv prin note de la 1 la 10 (...) sau prin punctaje, in mod similar testelor
internationale”, prin urmare, diversitatea de note posibile creste treptat odata
cu aprofundarea materiilor pentru a putea se putea observa mai clar diferentele
de competente, aceasta inasprind mai tare competitia ci dorinta elevilor de a se
afirma,ducand astfel la oferirea unei educatii mai calitative.
Pe de alta parte, evaluarea elevilor dupa anumite standare poate crea cu
usurinta, dar totodata neintentionat, o imagine falsa asupra propriilor capacitati
si cunostinte detinute la un moment dat de elevi. Existand riscul major ca
acestia sa se raporteze doar la note, ei traind cu impresia ca notele ii definesc si
ca ei doar atata pot, acestia neglijandu-si aptitudinile latente spre care ar putea
avea inclinatie. De pilda, in cazul elevilor din cicliu primar se ilustreaza cel
mai bine acest fenomen, cei care detin calificativul foarte bine isi creeaza,
neintentionat, falsa impresie ca acestia stiu suficient si ca se afla la nivelul
maxim capacitatii lor, neluandu-se in seama ca limitele acestui calificativ sunt
destul de largi, elevul va ajunge sa se complaca in starea actuala, stopandu-i
acestuia progresul si dorinta de a mai invata pentru sine, incurajandu-se astfel
o educatie superficiala si lipsita de valoare.
In concluzie, se poate observa ca standardele de evaluare prezinta atat
avantaje cat si dezavantaje in ceea ce priveste obtinerea unui invatamant de
calitate, deci pentru oferirea acesteia trebuie tinut cont de unicitatea si
competentele fiecarui elev, intrucat fiecare poseda anumite inclinatii spre
anumite domenii de interes ce-l determina pe acesta sa vrea sa performeze si
sa aprofundeze domeniul, scopul scolii find acela de a sprijini elevul in a-si
descoperii potentialul si a-l ajuta sa-l valorifice.
Subiectul al II-lea

Intreg discursul poetic al operei „Scrisoarea”, se focalizeaza pe tema iubirii si

a conditiei umane dupa ce a experimentat o intensa experienta de dragoste, ale
carei recursiuni sunt inca vii si constrang eul liric la retraierea trecutului. Se
evidentiaza motive literare precum: scrisoarea, manusa, oglinda, timpul ce
accentueaza durerea de dupa despartire. Motivele literare conturează cadrul
intimitatii feminine, creandu-se astfel o imagine aproape imaterială a ravasirii
iubirii şi asociază sentimentul de dragoste cu un cadru intim, izolat si inghetat in
timp, care permite reveria. In consecinta, motivul timpului evidentiaza
consecintele experientei afective esuate, ale carei uzurpari afecteaza fizic si psihic
integritatea eului liric („iar cel ce ti le scrie/ E-asa hursuz si jalnic”). Metafora din
final „Si nu-s decat un paznic batran intr-un muzeu” releva sufletul pustiit de
sentimental de iubire ce nu a lasat in urma decat amintirea faptului ca s-a
manifestat. Motivul scrisorii indica misterul poeziei, eul liric confesand ce are in
cap, dar nemarturisind niciodata ce a scris, daca a mai trimis scrisoarea sau daca a
pastart-o doar ca o amintire, intrucat aceasta nu ar mai fi schimbat actuala situatie.
Textul liric are un caracter confesiv datorită mărcilor subiectivității, precum
formele verbale și pronominale la persoana I, singular și plural: „iti scriu”, „mă-
ntreb”, „eu”, „nu-s”.