Sunteți pe pagina 1din 32

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI
NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

Echipamente și instalații pentru prevenirea poluării


mediului

Coordonator: Conf. Dr. Ing. Panainte Lehăduș Mirela

Studenți : Gosav Vlăduț- Mihăiță


Pascu Iulian
Popa Ionel
Stan Costel- Alexandru
Țampău Ovidiu - Costel
Grupa: 841
2018-2019

Energia Eoliană

2
CUPRINS
Capitolul 1 Noțiuni generale..................................................................................5
1.1 Energia eoliană………..………………………………………………...………5
1.2 Situaţia actuală………………………………………………………....…...….6
1.3.Energia eoliană în România……………………………………..…….……….9

Capitolul 2 Părțile componente ale turbinei eoliene……………………………11

2.1 Componentele unei turbine eoliene....................................................................11


2.1.1 Turnul metalic..................................................................................................12
2.1.2 Fundația............................................................................................................13
2.1. 3 Nacela..............................................................................................................13
2.1.4 Palele turbinei eoliene...................................................................................14
2.1.5 Rotorul ............................................................................................................15
2.1.6 Generatorul .....................................................................................................16
2.1.7 Invertorul ........................................................................................................17
2.1.8 Bateriile de stocare .........................................................................................17
2.1.9 Stația de distribuție..........................................................................................18
2.1.10 Anemometrul ................................................................................................18
2.2 Alte componente ale turbinei eoliene ................................................................18
2.2.1 Arborele principal al turbinelor eoliene...........................................................18
2.2.2 Multiplicatorul de turație cu roți dințate..........................................................18
2.2.3 Dispozitivul de frânare.....................................................................................19
2.2.4 Arborele de turație ridicată...............................................................................19
2.2.5 Girueta..............................................................................................................19
2.2.6 Controler-ul......................................................................................................19

3
Capitolul 3. Clasificarea turbinelor eoliene in funcție de structura acesteia........................20

3.1 Turbine eoliene cu ax orizontal ..............................................................................................20


3.2 Turbine eoliene cu ax vertical................................................................................................ 21
3.3 Turbine eoliene Maglev......................................................................................................... 21

Capitolul 4. Clasificarea turbinelor eoliene in funcție de dimensiunea și capacitatea lor...22

4.1 Miniturbine eoliene pentru ambarcațiuni sau rulote............................................................... 22


4.2 Turbine eoliene mici pentru casa............................................................................................ 23
4.3 Turbine eoliene medii, de până la 10kW................................................................................ 24
4.4 Turbine eoline mari de peste 10kW........................................................................................ 24

Capitolul 5.Clasificarea eolienelor in funcție de modul de utilizare al curentului electric...25

5.1 Turbine eoliene independente .................................................................................................26


5.2Turbine eoliene cu debitare in rețea.........................................................................................27

Capitolul 6. Principiul de funcționare ale generatoarelor eoliene..........................................28

6.1Schema de conectare a unei turbine eoliene............................................................................29

Capitolul 7. Mentenanța turbinei eoliene.................................................................................30

7.1 Funcționarea optimă a sistemului de turbine eoliane..............................................................30

Bibliografie...................................................................................................................................31

4
CAPITOLUL 1

Noțiuni generale

1.1 Energia eoliană

La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la


începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai
târziu ca energie pentru morile de vânt [1].
Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru
măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-
lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea
buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și
măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat [1].
Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988),
devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane
pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. 
Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând
între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele
mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative
precum windsurfingul [1].
La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400
MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a 2,5% din
consumul mondial de energie. Industria vântului implică o circulație a mărfurilor de 40 miliarde
euro și lucrează în ea 670 000 persoane în întreaga lume.
Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele Unite ale
Americii, Germania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în totalul
consumului intern era de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10%
în Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% în România la începutul anului
2012. La aceeași dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind
în Dobrogea [1].

5
Ca sursă energetică primară vântul nu costă nimic. De asemenea această poate fi utilizată
decentralizat - este o alternativă bună pentru localităţile mici aflate departe de sursele tradiţionale
[1].

Energia eoliană este un tip de energie regenerabilă, generată prin transferul energiei


vântului unei turbine eoliene.
Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeţei Pământului de către
energia radiată de Soare, care ajunge la suprafaţa planetei.
Încălzirea variabilă a straturilor de aer produce zone de aer de densităţi diferite, fapt care
creează diferite mişcări ale aerului. Aero-generatorul utilizează energia cinetică a vântului pentru
a antrena arborele rotorului său, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei
este transformată în energie electrică (stocată în acumulatori sau distribuită prin intermediul unei
reţele electrice).
Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi, putând fi menţionat un randament de 59 %
pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului.

Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile
de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce până la 5 MW de
energie electrică, deşi acestea necesită o viteză constantă a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau
20 kilometri pe oră. În puţine zone ale Pământului există vânturi având viteze constante de
această valoare, deşi vânturi mai puternice se pot găsi la altitudine mai mare şi în zonele
oceanice. Singurul dezavantaj al energiei eoliene este ca necesita “service” datorita uzurii.
Puterea turbinei se calculeaza astfel (1):
1
p= ∗a∗ρ∗π∗r 2∗v 3 [W] (1)
2
unde: - randamentul turbinei (functie de design ,maxim 0,59 data de legea Betz); r-
raza turbinei; v- viteza vantului; - 3.14; ρ- densitatea aerului [1].

1.2 Situaţia actuală

6
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea energiei electrice,
este scăzută. Se poate spune că potenţialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-
exploatat. Totuşi, ameliorările tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene, într-un
ritm permanent crescător în ultimii ani, cu o evoluţie exponenţială, având o rată de creştere de 25
in % 2003 [1].

Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deţinând poziţia de lider în topul
energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabilă asigură necesarul de energie electrică
pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producătorii de eoliene de medie şi mare
putere se află în Europa.
Europa nu are decât 9% din potenţialul eolian disponibil în lume, dar are 72% din puterea
instalată în 2002. Ea a produs 50 TWh electricitate de origine eoliană în 2002, producţia
mondială fiind de 70 TWh. Potenţialul eolian thnic disponibil în Europa este de 5.000 TWh pe
ani [1].

Fig. 1. Repartiția puterii eoliene pe plan mondial [1].

Repartiţia în Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arată diferenţe între
state:
 Germania este liderul pe piaţa europeană,
 Spania, pe poziţia a doua (continuă să instaleze intensiv parcuri eoliene),

7
 Danemarca este pe a treia poziţie având dezvoltate eoliene offshore şi trecând la modernizarea
eolienelor mai vechi de 10 ani. 

O eoliană ocupă o suprafaţă mică pe sol, acesta fiind un foarte mare avantaj, deoarece
perturbă puţin locaţia unde este instalată, permiţând menţinerea activităţilor industriale sau
agricole din apropiere. Se pot întâlni eoliene numite individuale, instalate în locaţii izolate (nu
este conectată cu alte eoliene) [1].
Eolienele pot fi grupate sub forma unor ferme eoliene (centrale eoliene), reprezintă mai
multe turbine eoliene conectate împreună la reţeaua de distribuţie a curentului. În componenta
unei centrale eoliene nu intră doar turbinele eoliene, ci şi redresoarele de curent,
transformatoarele şi corectoare ale factorului de putere. Instalările se pot face pe sol, sau, din ce
în ce mai mult, în largul mărilor, sub forma unor ferme eoliene offshore, în cazul cărora prezenţa
vântului este mai regulată (reduce dezavantajul sonor şi ameliorează estetica) [1].
Amplasarea centralelor eoliene trebuie să ţină cont de valoarea vântului în regiune, preţul
terenului, impactul vizual şi asupra structurilor din vecinătate şi apropierea de reţeaua de
distribuţie a curentului. Costurile şi eficienţa unui proiect eolian trebuie să ţină seama atât de
preţul eolienei, cât de cele ale instalării şi întreţinerii acesteia, precum şi de cel al vânzării
energiei. O eoliană este scumpă. Trebuiesc realizate încă progrese economice pentru a se putea
asigura resursele dezvoltării eolienelor. Se estimează că instalarea unui KW eolian, costă
aproximativ 1000 Euro [1].
     Progresele tehnologice şi producţia în creştere de eoliene din ultimii ani permit
reducerea constantă a preţului estimat. Preţul unui kWh depinde de preţul instalării eolienei, ca şi
de cantitatea de energie produsă anual. Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi scade pe măsura
dezvoltării tehnologie [1].
În Germania şi Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari
sau agricultori. Această particularitate tinde să implice populaţia în dezvoltarea eolienelor.
Energia eoliană este percepută ca o cale de diversificare a producţiei agricole [1].

În Danemarca, 100 000 de familii deţin acţiuni în energia eoliană. Filiera eoliană a


permis, de asemenea, crearea de locuri de muncă în diverse sectoare, ca cele de producere a

8
eolienelor şi a componentelor acestora, instalării eolienelor, exploatării şi întreţinerii, precum şi
în domeniul cercetării şi dezvoltării [1].

Se înregistrează peste 15 000 de angajaţi în Danemarca şi 30 000 în Germania, direct sau


indirect implicaţi în filiera eoliană  [1].

1.3 Energia eoliană în România

Prima centrală eoliană din România a fost pornită la opt km de Ploiesti, aceasta asigură
energie electrică pentru firmele din cadrul Parcului Industrial Ploiesti. 
Energia eoliană este o sursă inepuizabilă.
Producerea energiei folosind ca sursă vântul nu duce la poluarea mediului şi este
disponibilă în proporţii practic nelimitate (fig.3). Costurile de producere sunt în momentul de
fată comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili tradiţionali (fig.2).

Fig. 2 Resursele de vânt ale României la 50 m înălțime [1]

9
Fig. 3 Ferme de eoliene cu trei pale [1]

10
CAPITOLUL 2

TURBINE EOLIENE

2.1 Componentele unei turbine eoliene

O turbină eoliană simplă are in componență trei părți importante: palele rotorului (ele
captează energia vântului și o transmit rotorului), axa rotorului (face legătura dintre rotor și
generator), generatorul (dispozitiv simplu care folosește proprietățile inducției electromagnetice
pentru a produce curent electric) (fig.4) [2].

Fig. 4 Diagrama care descrie parțile componente ale unei turbine.[2]

Sistemul este compus din următoarele componente:


1. Palele elicei (Forma si concepția lor este esențială pentru a asigura forța de rotație necesară.
Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric); 2. Rotor; 3. Elice (Alinierea elicei cu

11
direcția vântului); 4. Dempfer; 5. Axul elicei; 6. Reglare rotație; 7. Generatorul electric; 8.
Controller de viteza a vântului; 9. Anemomentru; 10. Paleta anemometrului; 11. Nacela
(Conține generatorul electric asigurând și o protecție mecanică); 12. Axul motorului; 13.
Sistemul de rotație a pilonului; 14. Motor de rotație a pilonului; 15. Pilon (turn fix sau stâlp cu
ancore); [2].

Totuși, majoritatea turbinelor eoliene sunt insă mai complexe. In cadrul acestora vom
găsi urmatoarele componente.

2.1.1 Turnul metalic 

Turnul metalic sau pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în
vederea exlploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. De asemenea, este
cel care asigura strucura de susținere și rezistența a asamblului superior (fig.5). Are un rol
deosebit de important deoarece trebuie să reziste vânturilor extrem de puternice. În interiorul
pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană,
cât şi scările de acces spre nacelă.

Fig. 5 Turnul metalic al eolienei [2]

12
2.1.2 Fundația 

Un rol la fel de important il are și fundația turbinei eoliene. Aceasta asigură rezistența
mecanică a generatorului eolian. Sistemul de ancoraj trebuie să dispună de un set de cuzineți din
beton adaptați fiecărui tip de turbină in parte (fig. 6).

Fig. 6 fundația pentru așezarea eolienei [2]

2.1.3 Nacela 

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene. Este carcasa in care se montează
arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată,
generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare (fig.7).
Nacela – Este carcasa care ține:
 cutia de viteze – crește viteza de rotație dintre rotor și generator
 generator – generează energia electrică
 mecanism de ajustare a poziției – turbinele cu axă orizontală au nevoie de a fi aliniate cu
direcția vântului, din acest motiv au nevoie de un mecanism automat de ajustare a poziției. Acest
mecanism este in general alcătuit din motoare electrice care rotesc intregul rotor spre stânga sau
spre dreapta.

13
 senzori de controlare electronice – sisteme de control ale mecanismului de ajustare a
poziție, senzori de viteză, sisteme de siguranță și de monitorizare.
 frâna mecanică – in momentele când vântul are viteza foarte mare, se poate defecta
generatorul sau energia produsă poate supraincărca echipamentele, din acest motiv se folosește
un sistem de frânare, pentru menținerea rotorului la viteză sigură. Frâna mai este folosită și in
cazul defectării unui echipament.
 turn – Cu ajutorul unui turn, componentele turbinei sunt poziționate la o inălțime optimă
pentru viteza vântului. Spațiul ocupat este mic in acest caz, majoritatea componentelor fiind
așezate deasupra turnului [2].

Fig. 7 Nacela [2]

2.1.4 Palele turbinei eoliene

Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi
împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei (fig.8). Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu
aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure
simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la

construcţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul.

14
Ele au o forma esențială pentru a asigura forța de rotație necesară. Acest design este propriu
fiecărui tip de generator electric.
Diametrul sau numărul palelor unei turbine eoliene diferă în funcție de puterea dorită.
Sistemul cu trei pale este cel mai utilizat, deoarece asigură limitarea vibrațiilor, a
zgomotului și a oboselii rotorului, față de sistemele cu o pală sau două. Coeficientul de putere
este cu 10 % mai mare pentru sistemul bi-pal față de cel mono-pal, iar creșterea este de 3% între
sistemul cu trei pale față de două pale [2].

Fig. 8 Paletele eolienei


2.1.5 Rotorul 

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei și este montat pe arborele
principal al turbinei eoliene. Acesta este prevăzut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ
(hidraulic) sau mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de
rotație a turbinei eoliene(priza de vânt), (fig.9) [2].
 Controlul activ, prin motoare hidraulice.
Acest sistem asigură modificarea unghiului de incidență a palelor pentru a valorifica la
maximum vântul instantaneu și pentru a limita puterea în cazul în care vântul depășește viteza
nominală. În general, sistemul rotește palele în jurul propriilor axe (mișcare de pivotare), cu

15
câteva grade, în funcție de viteza vântului, astfel încât palele să fie poziționate în permanență sub
un unghioptim în raport cu viteza vântului, astfel încât să se obțină în orice moment puterea
maximă.Sistemul permite limitarea puterii în cazul unui vânt puternic [2].
 Controlul aerodinamic pasiv
Palele eolienei sunt fixe în raport cu butucul turbinei. Ele sunt concepute special pentru a
permite deblocarea în cazul unui vânt puternic. Deblocarea este progresivă, până când vântul
atinge viteza critică. Acest tip de control este utilizat de cea mai mare parte a eolienelor,
deoarece are avantajul că nu necesită piese mobile și sisteme de comandă în rotorul turbinei [2].
 Controlul mixt (active stall)
Acest tip de control, vizează utilizarea avantajelor controlului pasiv și al celui activ,
pentru a controla mai precis conversia în energie electrică. Acest sistem este numit control activ
cu deblocare aerodinamică, sau "active stall". El este utilizat pentru eolienele de foarte mare
putere [2].

Fig. 9 Rotorul eolienei [2]


2.1.6 Generatorul 

Generatorul electric asigură producerea energiei electrice. Generatorul poate fi de curent


continuu sau de curent alternativ. Totuși, datorită prețului și randamentului, se utilizează,
aproape în totalitate, generatoare de curent alternativ [2].

16
2.1.7 Invertorul 

Un invertor solar sau invertor eolian este un echipament electronic, de putere, capabil sa
transforme curentul electric continuu produs de panouri fotovoltaice in curent electric alternativ,
monofazat sau trifazat [2].

2.1.8 Bateriile de stocare 

Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp. Pe timpul iernii, cand
vânturile sunt mai puternice, acest procent crește simțitor. Pentru a ne permite utilizarea
permanență a electricității de la turbinele eoliene trebuie folosit un acumulator ce ne va permite
numeroase cicluri de incarcare-descarcare. Acumulatorii eolieni sunt construiți din materiale de
inaltă densitate care le oferă o durată de viață foarte mare. Bateriile stochează energia și in
zilele in care turbina nu va produce energie din cauza lipsei vântului (fig.10).

17
Fig. 10 Bateriile de stocare a energiei electrice [2]

2.1.9 Stația de distribuție

Energia electrică produsă de turbină este transmisă spre pământ prin cabluri electrice, mai
apoi aceasta ajunge intr-o stație de distribuție conectată la rețeaua națională de transport. De aici,
energia electrică ajunge la consumatorii finali (publici, industriali și in casele oamenilor) .
În cazul sistemelor independente sunt încărcate direct bateriile care alimentează
consumatorii [2].

2.1.10 Anemometrul 

18
Anemometrul este un dispozitiv folosit pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat
este montat pe nacelă și comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 3…
4m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 25m/s [2].

2.2 Alte componente ale turbinei eoliene 

Pe lângă componentele prezentate, intr-o turbină eoliană vom intâlni și alte componente
[2].

2.2.1 Arborele principal al turbinei eoliene

Acesta are turație redusă și transmite mișcarea de rotație, de la butucul turbinei la


multiplicatorul de turație cu roți dințate. In funcție de tipul turbinei eoliene, turația arborelui
principal poate să varieze intre 20…400 rot/min [2].

2.2.2 Multiplicatorul de turație cu roți dințate

Acesta are rolul de a mări turația de la valoarea redusă a arborelui principal, la valoarea
ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric [2].

2.2.3 Dispozitivul de frânare

Dispozitiv de siguranță care se montează pe arborele de turație ridicată, intre


multiplicatorul de turație și generatorul electric. Viteza de rotație a turbinei este menținută
constantă prin reglarea unghiului de inclinare a paletelor in funcție de viteza vântului și nu prin
frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar
uneori mecanic) este utilizat numai in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de
inclinare a paletelor nu funcționează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei in cazul in
care se efectuează operații de intreținere sau reparații [2].

19
2.2.4Arborele de turație ridicată

Are rolul de a transmite mișcarea de la multiplicatorul de turație la generatorul electric [2].

2.2.4 Girueta

Este montată pe nacelă și are rolul de a se orienta in permanență după direcția vântului.
La schimbarea direcției vântului, girueta comandă automat intrarea in funcțiune a sistemului de
pivotare al turbinei. In cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după
direcția vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezența unui sistem suplimentar de
pivotare [2].

2.2.5 Controler-ul

Este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puțin in cazul turbinelor de
puteri mari, este integrat intr-o rețea de calculatoare, care controlează buna funcționare a tuturor
componentelor. De regulă controler-ul este amplasat in nacela, iar alte calculatoare pot fi
amplasate inclusiv la baza pilonilor [2].

CAPITOLUL 3

Clasificarea turbinelor eoliene in funcție de structura acestora


 
Există mai multe tipuri de turbine eoliene. Totuși, distingem două tipuri in funcție de
structura lor: eoliene cu ax vertical şi eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena
generatorul [3].

20
3.1 Turbine eoliene cu ax orizontal 

Funcţionarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de vânt. Cel mai


adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se
obţine un bun compromis între coeficientul de putere, cost şi viteza de rotaţie a captorului eolian,
ca şi o ameliorare a aspectului estetic, faţă de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic
este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puţin supuse unor solicitări mecanice
importante şi au un cost mai redus.
Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:
 Amonte: vântul suflă pe faţa palelor, faţă de direcţia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este
orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului.
 Aval: vântul suflă pe spatele palelor, faţă de nacelă. Rotorul este flexibil şi se auto-orientează.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă şi dă cele
mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt
mai reduse şi are o stabilitate mai bună.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcţie de direcţia şi
forţa vântului. Pentru aceasta, există dipozitive de orientare a nacelei pe direcţia vântului şi de
orientare a palelor, în funcţie de intensitatea acestuia [3].

3.2 Turbine eoliene cu ax vertical

Tipul acesta de turbină eoliană sunt indicate in cazul construcțiilor civile individuale
inalte. Ele pot fi montate pe partea superioară a unor asemenea clădiri, reușind să acopere in
buna masură consumul de energie electrică al acesteia.
Ele sunt un tip de turbine eoliene unde arborele rotorului principal este aşezat pe
verticală. Printre avantajele acestui aranjament, sunt că generatoarele și cutiile de viteze pot fi
plasate aproape de sol, şi că turbinele nu trebuie să se poziţioneze în vânt.
Turbinele verticale sunt robuste, liniştite, omni-directionale, şi ele nu crează aşa mult
stres pe structura de sprijin. Nu au nevoie de aşa mult vânt pentru a genera energie, astfel că se

21
permite ca ele să fie mai aproape de sol. Fiind mai aproape de sol sunt uşor de întreţinut şi pot fi
instalate pe coşuri de fum şi structuri similare înalte [3].

3.3 Turbine eoliene Maglev 

Turbina eoliană Maglev este un produs care folosește levitația magnetică pentru a susține
lamele verticale fără a mai fi nevoie de un suport așa cum se intamplă la turbinele eoliene
tradiționale.
Turbina folosește magneți permanenți din neodymium cunoscuți si ca supermagneți. Prin
acest sistem practic se elimină frecarea iar turbina va avea o durată de viață mai mare și un cost
mic de exploatare. Avantajul este ca funcționează de la o viteză a vântului de numai 1.5 metri pe
secundă și chiar la viteze a vântului ce depășesc 40 m/s.
O singură turbină MagLev poate genera 1 GW (gigawatt) de energie suficientă pentru
750.000 de case față de 5 MW cât produce o turbină clasică de dimensiuni mari. Costurile de
operare sunt cu 50% mai mici față de turbinele eoliene clasice iar durata estimată de viață a unei
turbine eoliene MagLev e de 500 ani [3].

CAPITOLUL 4

Clasificarea turbinelor eoliene in funcție de dimensiunea și capacitatea lor


 
Turbinele eoliene pot fi impărțite in trei clase in funcție de dimensiunea și capacitatea lor:
mici, medii și mari. Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-60 KW putere și
folosesc rotoare cu diametru între 1–15 m. Se folosesc în principal în zone îndepărtate, unde
există un necesar de energie electrică dar sursele tradiționale de electricitate sunt scumpe sau
nesigure.Unele mici turbine sunt așa compacte încât pot fi cărate în locații îndepărtate.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc
rotoare care au diametre între 15–60 m și au o capacitate între 50-1500 KW. Cele mai multe
turbine comerciale generează o capacitate între 500KW-1500KW.

22
Turbinele eoliene mari au rotoare care măsoară diametre între 60–100 m și sunt capabile
de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit în practică că aceste turbine mastodont sunt mai puțin
economice și mai puțin sigure în raport cu cele de dimensiune medie. Turbinele eoliene mari
produc până la 1,8 MW și pot avea o paletă de peste 40 m, ele fiind plasate pe turnuri de 80 m
[4].

4.1 Miniturbine eoliene pentru ambarcațiuni sau rulote 

Miniturbinele eoliene pentru rulote și ambarcațiuni sunt folosite datorită mobilității


electrice. Au avantajul ca se montează și se demontează ușor. Energia electrică generată zi şi
noapte poate furniza autonomie pe termen lung. Bateriile eoliene de stocare pot fi încărcate atât
pentru locomoţie cât şi pentru gătit sau iluminat, TV şi la alte aplicaţii încărcând bateriile chiar şi
de la o briză uşoară.
Pot fi folosite fie în staţionare, fie în mişcare și sunt montate pe o barcă sau vaporaş
pentru energie pe termen lung în mod gratuit. Miniturbina eoliană porneşte la vânt și produce
energie pe tot parcursul zilei, în mod independent. Energia obținută este suficientă pentru
acumulatorii telefoanelor, a aparatelor foto/video sau a conexiunii la internet oriunde te-ai afla, la
munte sau la mare.
Miniturbinele sunt silenţioase, puternice şi robust. Sunt concepute pentru a supravieţui
eventualelor furtuni. De asemenea aceste turbine pot fi folosite și la instalații hybrid și se pot
conecta şi panouri fotovoltaice pentru a asigura încărcarea optimă şi constanţa a acumulatorilor
în toate condiţiile meteorologice (fig.11) [4].

23
Fig. 11 miniturbine eoliene [4]

4.2 Turbine eoliene mici pentru casă 

Turbinele eoliene de mici dimensiuni se pot instala in orice loc: acasă, in curte, pe câmp,
in gradină, la o cabană la munte sau pe litoral. In funcție de puterea vântului din zona de montaj
ele pot furniza suficientă energie electrică pentru a putea deveni independent de rețelele
convenționale.
Pentru o casă verde, care respectă in totalitate mediul inconjurator, se poate folosi
sistemul eolian in combinație cu panouri fotovoltaice pentru a crea propriul sistem complet de
energie electrică. Turbinele eloiene mici sunt sisteme suficient de puternice pentru a incărca
bateriile din dotare și a asigura energie pentru mai multe zile. Ele sunt perfecte pentru case,
clădiri agricole, stații de telemetrie, stații de emisie Radio/TV, sisteme de cameră de
supraveghere, clinici rurale, grajduri sau alte situații [4].

4.3 Turbine eoliene medii, de până la 10 KW 

24
Turbinele eoliene, cu puteri mici spre medii, până la 10 KW, se dovedesc soluții
excelente pentru locuințe individuale, cabane, pensiuni, hoteluri cu până la 100 clienți, sedii
administrative și de producție, intreprinderi mici și mijlocii, școli sau spitale.
In cazul acestora este important ca inălțimea să fie de cel puțin 10m iar in jurul ei pe
distanța de 100m sa nu fie nici un obstacol mai mare/inalt de 1m, care ar diminua/ schimba
viteza și direcția vântului.
La fiecare 10 m pe inălțime, cheltuielile cu turnul/stâlpul și sistemul de ancorare cresc cu
10%. In nici un caz nu ar trebui sa  facem din asta o problemă, pentru că, din prima zi de
funcționare, eficiența/ randamentul turbinei eoliene crește cu 25-30% [4].

4.4 Turbine eoline mari de peste 10kW 

Turbina eoliană cu putere mare poate produce suficientă energie, intr-o zi cu vânt constant,
pentru a alimenta mai multe case fără nici un fel de problemă. Iată de ce se pretează pentru
distribuitorii de energie care pot investi rapid in acest tip de produs. Aceștia vor recupera rapid
banii investiți datorită puterii mari a turbinelor. Ele sunt echipamente robuste, care odată
instalate vor funcționa eficient pentru perioade indelungate de timp [4].

CAPITOLUL 5

25
Clasificarea eolienelor in funcție de modul de utilizare al curentului electric
 
Așadar, turbina eoliană dispune de un rotor cu pale orientate pe un ax orizontal sau
vertical. Acestea sunt antrenate de puterea vântului și pun în mişcare generatorul electric. În
functie de modul de utilizare al curentului electric vom împărți turbinele în două categorii,
turbine eoliene independente sau cu debitare în rețea. Dacă vorbim despre cele destinate uzului
rezidenţial, acestea au de obicei puteri cuprinse între 200W şi 10 KW şi pot fi independente sau
cu debitare în reţea [5].

5.1 Turbine eoliene independente 

În cele mai multe cazuri de instalare a turbinelor eoliene pentru uz casnic vom intalni
sistemul independent. Astfel de sisteme produc energie şi o stochează în acumulatori urmand a fi
consumată ulterior. Acumulatorii trebuie înlocuiţi după o perioadă cuprinsa intre de 5 și 15 ani,
în funcţie de specificațiile fiecărui model. Acesta este și motivul pentru care această variantă este
recomandată îndeosebi pentru casele izolate. Acestea nu au posibilitatea conectării la o reţea
electrică, iar utilizatorul va reuși amortizarea rapidă a costurilor (fig.12).[5].

Fig. 12 turbine eoliene independente [5]

26
5.2 Turbine eoliene cu debitare in rețea 

În cazul turbinelor eoliene cu debitare in rețea avem de-a face cu o variantă mai ieftină
decât sistemul autonom. Turbinele eoliene de acest tip debitează energia creată în sistemul
naţional, de unde este consumată de beneficiar. Cantitatea de energie produsă este monitorizată,
astfel încât la finalul lunii se achită numai energia consumată în plus, acolo unde este cazul [5].

CAPITOLUL 6

Principiul de funcționare al generatoarelor eoliene

Sistemul se bazează pe un principiu simplu. Vântul pune in mișcare palele care la rândul
lor acționează generatorul electric. Sistemul mecanic are in componența și un multiplicator de
viteză care acționeză direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obținut este, fie transmis spre imagazinare in baterii și folosit apoi cu
ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mică capacitate , fie livrat direct rețele de
curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

27
Principiu de funcționare al unei eoliene in mod autoconsum:
 Tensiune trifazată de amplitudine și de frecvență variabilă iese din eoliană (generatorul).
 Redresorul transformă această tensiune in curent continuu stocat in baterii.
 Bateriile sunt legate in serie intr -un dulap de baterii.
 Curentul continuu este transformat in curent alternativ 230 V AC monofazat, de onduleur, este
curentul utilizat pentru aparatele casnice.

Selectorul de sursă permite alegerea modului de alimentare cu energie electrică a unei case
alimentării unei case cu electricitate eoliană, respectiv electricitate de la furnizor, trecerea se va
face automat intre cele 2 moduri de alimentare in funcție de nivelul de curent stocat in baterii.
Un sistem modern ce alimentează o locuință folosind energie eoliană funcționează după
urmatorul principiu: o turbină este instalată in vârful unui turn inalt (pentru a avea acces direct la
curenții de aer, fără interferențe din partea clădirilor de la sol), colectează energie cinetică de la
vânt, pe care o transformă in electricitate folosind un sistem de conversie.
O locuinta tipică este deservită de o turbină eoliană și de un furnizor de electricitate local.
Daca viteza vântului este mai mică decât o valoare constructivă de la care turbina eoliană
produce curent atunci locuința este alimentată de la rețeaua electrică. Pe măsură ce viteza
vântului crește, energia electrică furnizată de turbina eoliană alimentează locuința. Daca nu
există consumatori pentru această energie ea este introdusă in rețeaua electrică și vândută
furnizorului local. In situația in care nu există un furnizor local de electricitate sau nu se poate
introduce curentul produs de turbina eoliană in rețeaua electrică există opțiunea inmagazinării
curentului suplimentar in baterii pentru utilizarea ulterioară.
Bateriile (de 12V, 24V, 48V etc) sunt conectate la un inversor care transformă curentul la
voltajul electronicelor si electrocasnicelor din casă, adică 220V [6].
In funcție de complexitatea sistemului mai putem adăuga un controller, un contor (pentru a
vedea producția instantanee de curent sau producția pe o perioadă predefinită) și un circuit ce
intrerupe transferul de curent de la turbină când bateriile sunt pline și nu există consum in
locuință. In zonele cu vânturi puternice este necesar și un sistem de oprire a turbinei, pentru a
preveni deteriorarea acesteia [6].

6.1 Schema de conectare a unei turbine eoliene

28
Sistemul energetic cu turbine eoliene cu baterii (fig.13) [6]
Sistemul energetic cu tubine eoliene fără baterii (fig.14) [6]

Fig. 13 Sistemul energetic cu turbine eoliene cu baterii [6]

Fig. 14 Sistemul energetic cu tubine eoliene fără baterii [6]

29
CAPITOLUL 7

Mentenanța turbinei eoliene

7.1 Funcționarea optimă a sistemului de turbine eoliane

Pentru o funcționare optimă a sistemului de turbine eoliană este indicată o mentenanță


periodică a acestora.
Există firme specializate care vă vor oferi o gamă completă de servicii printre care amintim
reparații și curățare pale și rotor, îndepărtarea gheții de pe suprafața acestora, testarea și
eventuale reparații ale sistemului de împământare, inspecții, reparații ale sistemului de comandă,
verificarea și înlocuirea cilindrilor hidraulici sau a conurilor de ghidaj, îndepărtare praf și vopsire
de mentenanță, strângere șuruburi și buloane (fig.15) [6].

30
Fig. 15 Mentenanța turbinelor eoliene [6].

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83 (25.04.2019)
2. https://www.romstal.ro/blog/ce-sunt-turbinele-eoliene-si-cum-
functioneaza/(25.04.2019)
3. Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004(03.05.2019)

31
4. Departament Génie Electrique, HEI) (03.05.2019)
5. https://labo-energetic.eu/ro/a_ (05.05.2019)
6. https://energie-verde.ro/produse/turbine-eoliene/ (05.05.2019)

32