Locul de amplasare al receptorilor

- senza_ii extraceptive;
- senza_ii introceptive;
- senza_ii proprioceptive – informa_ii despre postura membrelor, trunchiului,
capului vin de la tensiunea musculara (dar care au si sarcini extraceptive).
Ca atare, dihotomia interior/exterior la care s-a apelat este limitata.
3.6. Dupa natura stimulului
Uhtomski utilizeaza o clasificare dupa natura stimulilor (mecanica, fizica,
chimica, fiziologica).
- senza_ii cutanate – stimuli mecanic;
- senza_ii vizuale si auditive – stimuli fizici;
- senza_ii gustative si olfactive - stimuli chimici;
- senza_ii proprioceptive si interoceptive – stimuli fiziologici.
Se poate vorbi si despre modalita_i senzoriale intra-modale:
- în categoria senza_iilor cutanate exista:
- senza_ii tactile;
- senza_ii termice;
- senza_ii algice.
- în categoria senza_iilor gustative:
- senza_ie de dulce;
- senza_ie de acru;
- senza_ie de sarat;
- senza_ie de amar.
Se poate vorbi si despre modalita_i senzoriale inter-modale
(exemplu: corela_ii între vaz si pipait – a pipai cu ochii).
4. PROPRIETA_ILE SENZA_IEI
4.1. Calita_ile senza_iei. Cui se datoreaza calitatea experien_ei senzoriale?
Morgan considera ca îsi aduc contribu_ia la calitatea experien_ei senzoriale
urmatoarele aspecte:
- selectivitatea receptorilor (unii receptori sunt sensibili la un tip de senza_ie,
al_ii la alte tipuri de senza_ie);
- energia specifica a organelor de sim_ - este concep_ia lui Johannes Muller
care considera ca fiecare organ de sim_ are o energie care îi este specifica. El a
experimentat procedând în modul urmator:
- a aplicat un acelasi stimul mai multor organe de sim_ si a ob_inut
senza_ii diferite;
- a aplicat stimuli diferi_i aceluiasi organ de sim_ si a ob_inut o aceiasi
senza_ie.
13
El a utilizat stimuli universali (electrici si mecanici), deci creierul nu a reflectat
natura stimulului, ci natura mecanismului fiziologic perturbat prin aplicarea unui
stimul nespecific.
Leontiev a înlocuit ”teoria energiei specifice a organelor de sim_” cu principiul
”dezvoltarii organelor energiilor specifice”.
- bazele centrale ale calita_ii (sistemul nervos central determina calitatea
senza_iei – senza_iile se perturba când creierul este afectat).
4.2. Intensitatea senza_iei
Este legata de:
- intensitatea stimulului;
- amplitudinea influxului nervos (aceasta amplitudine depinde de grosimea
si metabolismul fibrelor nervoase).
Mai contribuie:
- condi_iile concrete în care are loc recep_ia (o lumina este vazuta mai
puternica în condi_ii de întuneric si este abia sesizata la lumina);
- gradul de excitabilitate a sistemului nervos (o aceiasi valoare a stimulului
va avea cantita_i diferite de intensitate pentru un sistem nervos excitabil fa_a
de unul
slab sau inert);
- existen_a sau nu a unei dominan_e organice pentru stimul (exemplu : când
ne este foame o mica stimulare alimentara este traita intens).
4.3. Durata senza_iei
Este vorba despre întinderea în timp a senza_iei. Ea dureaza, de obicei, atât
timp cât
dureaza stimulul. Exista însa cazuri când senza_iile pot persista si dupa
încetarea
stimulului – prin imagini consecutive:
- imagini consecutive pozitive (corespund stimularii originale, exemplu: un
carbune învârtit în întuneric, da senza_ia de cerc);
- imagini consecutive negative (sunt complementare stimulului original,
exemplu: un patrat rosu pe un perete alb, se va vedea un patrat verde).
4.4. Tonul afectiv al senza_iei.
Poate fi placut/neplacut, apropiere/respingere. Tonalitatea depinde de gradul de
satisfacere sau nesatisfacere a trebuin_elor noastre.