BOALA DIAREICA

Dr Violeta Briciu
UMF Iuliu Hatieganu Cluj Napoca
DEFINITIE

!  Diareea: mai mult de 3

scaune / zi de consistență
scăzută
!  Consistența, culoarea,
volumul și frecvența sunt
foarte importante pentru
determinarea sursei
(intestinul subtire sau
colon) și etiologia
probabilă.
MECANISME PATOGENICE
!  Inoculul bacterian
"  Numărul de microorganisme care trebuie să fie ingerat pentru
a provoca boala# variază de la specie la specie
"  Shigella, Escherichia coli enterohemoragic, Giardia lamblia,
Entamoeba #10-100 bacterii sau chisturi pot produce infecții
"  105-108 Vibrio cholerae
"  Salmonella #dependent de specie, gazdă, vehicul alimentar.
!  Aderență
"  Multe organisme trebuie să adere la mucoasa
gastrointestinală ca o etapă inițială în procesul patogenetic.
"  Organismele care concurează cu flora intestinală normală și
colonizează mucoasa au un avantaj important în provocarea
bolilor.
MECANISME PATOGENICE

Producția de toxine

1/8/19
!  enterotoxine

!  Diareea apoasă, acționând direct asupra mecanismelor secretoare

4
ale mucoasei intestinale
!  prototip: toxina holerei
!  Tulpinile enterotoxigene ale E. coli produc o proteină numită
enterotoxină termolabilă (LT) similară cu toxina holerei
!  citotoxine

!  Distrugerea celulelor mucoaselor și diaree inflamatorie

!  Shigella dysenteriae tip 1, Vibrio parahaemolyticus, Cl. difficile.
!  neurotoxine
!  Acționează direct asupra sistemului nervos central sau periferic.
!  toxinele Stafilococice și ale Bacillus cereus # sistemul nervos
central #varsaturi.
MECANISME PATOGENICE

Invasie

1/8/19
!  Shigella si E. coli enteroinvaziv

#Invazia organismelor în celulele epiteliale ale mucoaselor

5
# multiplicare intraepitelială
#diseminare în celule adiacente.
Penetrare
o  Salmonella typhi si Yersinia enterocolitica
#Pătrunde în mucoasa intestinală intactă
#multiplicare în placile Peyer și în ganglionii limfatici intestinali
#Diseminare sanguina #febră enterică.
1/8/19 6
APARAREA GAZDEI
!  Număr enorm de microorganisme
ingerate cu fiecare masă# gazdă

1/8/19
trebuie să combată un influx
constant de agenți potențiali
patogeni.
!  Floră normală
"  apărare importantă a gazdei
"  Previne colonizarea cu agenți
patogeni potențiali
Risc mare de a dezvolta infecții cu
" 
agenți patogeni enterici.
#Sugari care nu au dezvoltata încă
colonizarea enterică normală
#Pacienții cărora li se administrează 7
antibiotice
APARAREA GAZDEI
Acidul Gastric

1/8/19
!  PH-ul acid al stomacului este o barieră importantă în calea agenților
patogeni enterici

8
!  Neutralizarea acidului gastric cu antiacide sau blocante H2 crește
riscul de colonizare enterică.
Motilitatea Intestinala
!  Peristaltismul normal este mecanismul major al clearance-ului
bacteriilor din intestinul subtire.
!  Atunci când motilitatea intestinală este afectată (de exemplu, prin
tratamentul cu opiacee sau cu alte medicamente antimotilitate), $
incarcaturii bacteriene # infecția intestinului subțire cu agenți
patogeni enterici este crescută.
EPIDEMIOLOGIE

!  Istoricul calatoriilor

1/8/19
!  Diareea calatorului
!  20-50% dintre persoanele care călătoresc din țările

9
industrializate în țările în curs de dezvoltare.
!  ETEC este cauza principală a diareei călătorului.
!  America de Sud si Centrala - Entamoeba, V cholerae
!  Asia - V cholerae
!  Africa - Entamoeba si V cholerae
!  Australia, Canada, Europa - Yersinia spp
!  India - Entamoeba si V cholerae
!  Japonia - Vibrio parahaemolyticus
 EPIDEMIOLOGIE
!  Conditii de viata

1/8/19
!  Gradinitele – incidenta $ a infecțiilor enterice
!  Rotavirusul este cel mai frecvent la copiii <2 ani.

10
!  G. lamblia este mai frecventă printre copiii mai mari
!  C. difficile este cauza predominantă a diareei nosocomiale la
adulți.
!  E. coli enteropatogen a fost asociat cu focare de diaree în sectii de
nou-născuți.
 EPIDEMIOLOGIE
!  Varsta

1/8/19
!  Majoritatea morbidității și mortalității cauzate de agenții
patogeni enterici afecteaza copii <5 ani.

11
!  Sugarii hrăniți la sân sunt protejați de alimentele și apa
contaminate, protecție prin anticorpii materni,
"  Riscul de infecție crește când încep să mănânce alimente solide.

!  Rate mai mari de atac în rândul copiilor decât în rândul adulților

!  E. coli enterotoxigen, enteropatogen, enterohemoragic; C. jejuni;

G. lamblia.
 EPIDEMIOLOGIE
Toxiinfectiile alimentare

1/8/19
!  Întrebările referitoare la ingestia anumitor alimente și la
momentul apariției diareei după masă # indicii privind cauza bolii.

12
!  Staphylococcus aureus sau B. cereus

!  Cea mai scurtă perioadă de incubație (1-6 ore)

!  durează <12 ore.
!  Contaminare de la purtători umani infectați cu stafilococi
!  Dacă alimentele sunt lăsate să se răcească încet și rămân la
temperatura camerei după gătit, sporii de B. cereus vor forma
enterotoxină.
!  Dacă orezul fiert nu este refrigerat, sporii de B. cereus # toxine.
 EPIDEMIOLOGIE
!  Clostridium perfringens

1/8/19
!  Are o perioadă de incubație puțin mai lungă (8-14 ore)
!  Rezultă prin supraviețuirea sporilor in anaerobioza

13
!  Carne de vita, pui, pastrate intre 15-50 grade C
!  După ingerare, toxina este produsă în tractul intestinal (in vivo)
!  crampe abdominale și diaree
!  Vărsăturile sunt rare, ca și febra.
!  Boala este auto-limitată, rareori durează> 24 ore.
!  E. coli enterohemoragic
!  Vita tocata, lapte nefiert, legume
!  Apa contaminata
!  Diaree cu sange, SHU
!  E. coli enterotoxigen
!  Salate, branza, apa contaminata
!  Diaree apoasa
EPIDEMIOLOGIE
!  Nu toate toxiinfectiile alimentare au o cauza bacteriana.
!  Agenți non-bacterieni ai toxiinfectiilor alimentare:
!  Metale grele: Cu, Zn, Cd
!  Capsaicina, care se găsește în ardei iute,
!  O varietate de toxine din pești și crustacee (reactii
histaminice, neurotoxice, paralitice, amnezice).
EPIDEMIOLOGIE

!  Anumite alimente sunt asociate cu anumite bacterii (toxiinfectii

alimentare):

1/8/19
"  Brânza - Staphylococcus, Campylobacter, Listeria
"  Ouă și maioneză - Specii de Salmonella

15
"  Carne de vită - EHEC
"  Păsări de curte - Campylobacter și Salmonella
"  Carne de porc – C. perfringens și Y. enterocolitica
"  Fructe de mare - specii Aeromonas, Plesiomonas și Vibrio
"  Stridii - specii de Plesiomonas și Vibrio
"  Legume –Aeromonas și C perfringens
"  Orez prăjit - Bacillus
!  Apa este un rezervor major pentru multe organisme care provoacă
diaree.
!  Piscine - Shigella
!  mediul marin - Aeromonas
 EPIDEMIOLOGIE
!  Animalele pot transmite anumite bacterii.

1/8/19
!  Expunerea la câini sau pisici este asociată cu Campylobacter.
!  Expunerea la broaște țestoase este asociată cu transmiterea de

16
Salmonella.
Condiții medicale preexistente: infecții cu organisme particulare.
!  Salmonella
!  malnutriție, achlorhidria, imunodeficiente, infecție HIV
!  Giardia
!  Agamaglobulinemia, pancreatita cronică, achlorhidria, fibroza
chistică, infecția cu HIV
!  Cryptosporidia
!  imunosupresie
!  Cl. difficile
!  Spitalizarea cu administrarea de antibiotice
1/8/19 17
EVALUAREA GRADULUI DE DESHIDRATATRE
Semne si GRADUL DE DESHIDRATARE
simptome I (Usoara) II (Moderata) III (Severa)
<5% G=50ml/kgc 8% G= 80ml/kgc 10% G=100ml/kgc
Sete Moderata Intensa Foarte intensa
Mucoase (limba) umede uscate Foarte uscate
Pliu cutanat Normal Persistent Persistent
Timp de <2 sec <2 sec >2 sec
recolorare
Extremitati calde calde Reci si marmorate
Puls Tahicardie Tahicardie Foarte rapid,
moderata importanta filiform,
Tensiunea Nemodificata Hipotensiune Hipotensiune
arteriala ortostatica marcata
Diureza >1ml/kg/h < 1ml/kg/h Oligo-anurie
Constienta Pastrata Pastrata Obnubilare/coma
Lacrimi prezente diminuate absente
DESHIDRATARE SEVERA
!  Pulsul absent sau filiform,
tahicardie și TA scăzuta.

1/8/19
!  Tahipneea și hipercapnia:
acidoză metabolică.
!  Hipoglicemie
!  Hipo K-emia (ileus paralitic).
!  Semnele Chvostek și
Trousseau
!  Pot apărea contracții tetanice
spontane.

20
 DIAGNOSTIC
Examinari paraclinice/indicatii

1/8/19
!  Examinari din scaun

Hemoculturi in caz de febra

21
! 

!  H-L, electroliti, creatinina, echilibrul acido-bazic.

!  Examinari endoscopice
!  Diaree persistenta in absenta unei cauze identificate
 DIAGNOSTIC
Examinari din scaun

1/8/19
!  Coprocultura

Anterior antibioterapiei.

22
• 

•  Indicatii:
"  Diareea acuta febrila
"  Retur din zone tropicale
"  Semne de gravitate
"  Imunodeprimati
•  Permite identificarea: Salmonella sp, Shigella sp, Yersinia sp,
Campylobacter sp
!  Identificarea toxinei Clostridium difficile
 DIAGNOSTIC
!  Identificarea etiologiei virale

1/8/19
!  Metode de diagnostic rapide, imunocromatografice
!  rotavirus, norovirus, adenovirus

23
!  Examen coproparazitologic
!  3 probe din zile diferite
!  Dupa sejur in zone endemice: identificarea Giardia intestinalis,
Entamoeba histolytica, helminti
!  Pacienti imunodeprimati: cryptosporidia, microsporidia,
isosporidia.
 TRATAMENT
Criterii de spitalizare:

1/8/19
!  Varsta ≤ 3 luni,

Decompensarea unei co-morbiditati

24
! 

!  Varsaturi cu rehidratare orala imposibila

!  Deshidratare > 8 % din greutate
!  Sepsis sever
!  Alterari ale starii de constienta
!  Diaree febrila la intoarcerea din zone tropicale
!  Izolare sau mediu social defavorizat
SCHEMA DE REHIDRATARE
Rehidratare GRADUL DE DESHIDRATARE

I (Usoara) II ( Medie) Severa

<5%/50ml/kgc 8% = 80ml/kgc 10% =100ml/kgc
Solutia folosita Gesol Gesol Ringer

Calea de Per os Per os/iv Intravenos

administrare
Cantitatea 50 ml/kgc 80 ml/kgc 100 ml/kgc
Durata de timp in 4 ore 4 ore 2 ore la adult, 4
care se se ore la copii si
administreaza vârstnici
Ritm 60% in primele 2 ore 40% în primele
40% in urmatoarele 2 ore 15-30 minute
60% in
următoarele 1,5
ore
DIETA

!  Dieta BRATT (Banane, orez, compot de mere, ceai, paine prajita)

#recomandat de multi ani.

1/8/19
!  De indata ce se reia toleranta digestiva # regim alimentar
pentru aport adecvat de proteine si calorii.

26
!  Carnea slaba
!  Evitati 1 saptamana: legumele si fructele crude, cartofii, fasolea,
varza, condimentele
!  Laptele matern – substante nutritive
!  Sugarii#continua alaptarea.
DIETA: ALIMENTE PERMISE

!  Iaurt simplu, sana, kefir;

!  Lapte praf delactozat;
!  Branzeturi (branza de vaci, mozzarella, urda, telemea putin sarata)
!  Carne slaba (pui/curcan/vita)
!  Supa de legume
!  Orez fiert si morcov fiert
!  Pireuri de legume
!  Banane, mar copt, afine
!  Biscuiti simpli, paine prajita
!  Sticksuri cu sare, grisine
!  Apa plata, ceai neindulcit
!  Pudra de roscove
!  Produse cerealiere: paine alba uscata, paste, orez, gris
!  Beti 3 cani de zeama de orez/zi (1/2 cana de orez brun in 3 cani de apa
fiert timp de 45 de minute. Strecurati orezul si beti zeama. Mancati si
orezul).
ALIMENTE INTERZISE
!  Grasimile, prajelile, lapte,
!  Miere, zahar
!  produse cerealiere integrale sau derivate ale acestora
!  snacks-uri; chipsuri; dulciuri (cacao; ciocolata)
!  bauturi carbogazoase
!  Fructe, leguminoase (mazare, fasole, linte), crucifere (varza, varza
de bruxelles)
!  fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
!  fructe uscate (curmale, smochine)
!  condimente: mustar, otet, muraturi
!  evitati alimentele prea reci sau prea calde
!  afumaturi/conserve/mezeluri
 SHIGELLOZA

DIZENTERIA BACTERIANA
 SHIGELLOZA-ETIOLOGIE
!  Bacilii dizenterici
!  genul Shigella (familia Enterobacteriaceae)

!  4 grupuri pe criterii antigenice și biochimice

!  A: Shigella dysenteriae - 15 serotipuri
!  B: Shigella flexneri - 6 serotipuri, numeroase
subtipuri
!  C: Shigella boydii- 18 serotipuri
!  D: Shigella sonnei – 1 serotip
 SHIGELLOZA -EPIDEMIOLOGIE
%  Sursa de infecție
!  Bolnavii și purtătorii convalescenți /sănătoși
!  Transmiterea: fecal –orală
!  Excrementele pot contamina apa, legume, fructe
!  Mustele pot transporta bacili dizenterici
%  Contagiozitate
•  Doza infectantă 10-100 microorganisme
%  Rezistența în mediu
!  rezistă în praf la 20˚C - 6 săptămâni
!  Sensibili la căldură – inactivați în 10 minute la 47˚C
!  Sensibili la substanțe clorinate, detergenți, diverse antibiotice
%  Imunitatea dupa boală
!  Specifică de tip, reîmbolnăviri posibile
 SHIGELLOZA - EPIDEMIOLOGIE

!  Răspândire globală, sub forma endemo - epidemică

!  S.sonnei predomină în țările dezvoltate
!  S.dysenteriae si flexneri în țările în curs de dezvoltare
!  În zonele temperate - mai frecventă în sezonul cald
!  Prevalența crescută a vectorilor
!  Consumul de fructe și legume nespălate
!  În zonele tropicale - mai frecventă în sezonul ploios
 SHIGELLOZA - PATOGENIE
!  Mecanism invaziv local + toxigen
!  pasaj gastric
!  Jejun
"  multiplicare tranzitorie
"  ShET-1 si 2 - Diaree apoasă
!  sigmoid și rect
"  Sindromul dizenteric
"  Invazia mucoasei intestinale
"  actiunea citotoxică a endotoxinei
!  Endotoxina (LPZ)
!  S.dysenteriae 1 – toxina Shiga
"  citotoxic si neurotoxic
"  Epiteliul intestinal (ulceratii) / plexuri nervoase intestinale
"  Circulatia sangvina#centrii nervosi#stare toxica
!  Bacilii nu străbat mucoasa intestinală
 SHIGELLOZA - TABLOU CLINIC
&  Incubația: 1 - 4 zile (8 zile)
&  Debut
!  Brusc
!  Febră
!  Scaune diareice apoase
!  Anorexie
!  Dureri abdominale
&  Perioada de stare - sindromul dizenteric
!  10-30 scaune /zi
!  Reduse cantitativ, afecaloide cu mucus, puroi, sânge
!  Tenesme, crampe abdominale
!  Febra, cefalee
 SHIGELLOZA - EXAMEN OBIECTIV
!  Febra
!  Coarda colică sigmoidiană
!  Borborisme intestinale
!  T.R. sensibilitate marcată +/- prolaps rectal

'  Copii
!  Diareea poate fi fără sânge, fără febră
!  Semne de suferință neurologică - convulsii, letargie
 SHIGELLOZA - FORME CLINICE
!  Ușoare:
•  scaune apoase, fără afectarea stării generale
!  Severe:
!  Toxemie severă
!  Deshidratare marcată
!  Tulburări neuro-psihice
!  Sh. dysenteriae
!  Copii
!  Convulsii, letargie
!  Deshidratare severă
!  Insuficiența circulatorie
!  Purtatori asimptomatici
 SHIGELLOZA - EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC

!  Evoluție naturală autolimitantă în ≈ o săptămână.

Convalescența cu recrudescențe sau evoluție ondulantă

!  3 - 4 % din cazurile netratate se cronicizează

!  Cu ttm. vindecare în câteva zile - o săptămână, fără sechele

!  Mortalitate sub 0,1% (6-7% la sugari și copii mici)

!  MPC favorizează portajul prelungit

 SHIGELLOZA -DIAGNOSTIC
!  Epidemiologic
!  Contact cu bolnavi/purtători
!  Sursa comună cu alte cazuri
!  Factori favorizanți
!  Clinic
•  sindromul dizenteric
!  Laborator
!  Leucocite în coprocitograma
!  Leucocitoza cu neutrofilie
!  IRA prerenală
SHIGELLOZA - DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
!  Coprocultura
•  Scaun imediat dupa emisie/tampon rectal
•  103 – 109 Shigelle /g materii fecale in faza acuta
•  102 -103 Shigelle/g materii fecale in convalescenta
•  Mediu de cultura Shigella/Salmonella
•  Identificarea grup si serotip

!  Reacții serologice
!  Inutile – atc. apar târziu

!  Endoscopia
!  Mucoasa edematoasă și hemoragică, cu ulcerații
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
!  Alte enterite infectioase !  Cauze non-infectioase
!  EHEC !  Boala inflamatorie intestinala
!  E. coli enteroinvaziv !  Diverticulita
!  Campylobacter jejuni !  HDI
!  Salmonella enteritidis !  Cancer de colon
!  Yersinia enterocolitica !  invaginatie
!  Entamoeba histolytica !  Fisuri anale
COMPLICATII
%  locale:
%  Generale
•  Prolaps rectal
•  convulsii
•  invaginatie
•  Sepsis
•  glomerulonefritia
%  Megacolon toxic
•  Artrita reactiva postinfectioasa
%  Factori predispozanti
"  HLA B 27+ S. flexneri
"  hipokalemia
•  Sindromul hemolitic-uremic
"  Opioide / Loperamid
(SHU)
"  anticolinergice

"  antidepresive
 SHIGELLOZA - SHU
!  Toxina Shiga (S. dysenteriae tip 1)
!  Apare la cateva zile dupa diaree
!  Clinic:
!  Paloare, astenie, iritabilitate
!  Gingivoragii si epistaxis
!  Oligurie, edeme

!  TRIADA
!  Anemie hemolitică microangiopatică
"  Hb<8g/dl, Schizocite in frotiu sangvin, Re$, LDH $
!  Trombocitopenie (<60 000/ mm3)
!  IRA prin tromboza capilarelor glomerulare
!  Uneori reactii leucemoide cu leucocitoză pînă la 50.000/mm3
 SHIGELLOZA - TRATAMENT

!  Măsuri nespecifice igieno-dietetice

!  Rehidratare per os sau i.v
!  Dieta

!  Tratament etiologic
!  Atenuarea simptomatologiei

!  Scurtarea duratei bolii

!  Reducerea numarului de recăderi

!  Rezistenta la antibiotice!
 SHIGELLOZA –TRATAMENT ETIOLOGIC
ADULTI
Ciprofloxacina 2x500mg/zi , 3 zile
Levofloxacina 500mg/zi- 3 zile
Norfloxacina 2x400mg/zi- 3zile
Azitromicina 500mg /zi- 3zile
Rifaximina 2x400mg/zi- 3zile
COPII
Ceftriaxona 50mg/kgc/zi la 24 de ore- 5
zile
Ceftazidim 100mg/kgc/zi la 8 ore – 5 zile
Cefixime 8mg/kgc/zi la 12 h- 5 zile
Azitromicina 10mg/kgc/zi– 3 zile
SHIGELLOZA –TRATAMENT PATOGENIC
&  Eridiarom
•  Protecția mucoasei
•  Normalizează tranzitul
•  3-4 comprimate/zi la copil; 6-9 compr. /zi la adult
&  Zinc 20mg/zi 14 zile, la copii
&  NU Inhibitoare ale motilității
•  Loperamid
 SHIGELLOZA- PROFILAXIA
!  Măsuri față de bolnav și contacți
!  Declarare si spitalizarea obligatorie
!  Contactii familiali sunt investigati clinic si bacteriologic

!  Măsuri de prevenire
!  Igiena mediului/ apei
!  Insecticide - vectori in sezonul cald
!  Igiena personală
!  Igiena alimentației/refrigerare
!  Incurajarea alimentației naturale a sugarilor

!  Profilaxia specifică: nu există vaccin eficient

ENTEROCOLITA CU
SALMONELLA
SALMONELOZA
!  Salmonella –Enterobacteriacae
!  2 specii: S. enterica si S. bongori> 2400 serotipuri
!  bacili gram-negativ, nesporulati, facultativ anaerob
!  Manifestari clinice:
•  Gastro-enterita -Salmonella non-typhi
•  Febra tifoida - S. typhi si S. paratyphi
SALMONELOZA

1/8/19
50
 SALMONELOZA
Rezervor:
!  mamifere, pasari, animale de companie (testoase, reptile)
!  Pacienti / purtatori sanatosi

!  Transmitere:
!  alimente contaminate (carne, oua, produse lactate)
SALMONELOZA
!  Incubatie: 12- 48 (72) h
!  Tablou clinic
!  Febra (38-39 C), frisoane
!  Dureri abdominale
!  greturi
!  varsaturi
!  Mialgii, cefalee
!  Diaree culoare verde
SALMONELOZA
!  Evolutie: autolimitata 3-7 zile
!  Boala invaziva:
!  Pacienti imunodeprimati
!  sugari < 3 luni
!  Tratament antibiotic
!  Prelungeste portajul, asociat cu recaderea.
!  Recomandat:
"  sugari < 3 luni

"  Pacienti >50 ani cu suspiciune de ateroscleroza,

"  imunodeprimati

"  anomalii cardiace valvulare sau endovasculare

"  afectiuni articulare.

SALMONELOZA
Tratament antibiotic
!  ceftriaxona 2g/zi, cefotaxim 3g/zi 10-14 zile in boala invaziva
!  Trimetoprim-sulfamethoxazol 160/800 mg bid 4-7 zile
!  Amoxicillin 1g q 8h
!  Rezistenta in crestere

o  Macrolide
ENTEROCOLITA CU
CAMPYLOBACTER
 ETIOLOGIE
!  Campylobacter spp.

!  Gram -, non-sporulat, mobil, microaerofil

!  Campylobacter, Arcanobacter și Helicobacter
!  Entități clinice
"  diareea și afecțiuni extraintestinale

!  C. jejuni
"  80-90 % din totalul îmbolnăvirilor cauzate de Campylobacterii

!  C. fetus
"  infecții extraintestinale

!  Campylobacter coli,
!  Campylobacter hyointestinalis,
!  Campylobacter lari,
!  Campylobacter upsaliensis,
!  Campylobacter sputorum
 EPIDEMIOLOGIE
!  Zoonoza
!  C. jejuni
"  80-90 % din totalul îmbolnăvirilor cauzate de Campylobacterii
!  comensal al tractului digestiv
•  vite, oi, porci, capre, pui, caini, pisici, rozatoare, reptile.
•  carnea contaminata cu continut intestinal in timpul sacrificarii.
!  Carnea de pui- C. jejuni!!!- 50-70% din cazuri la om
!  Apa contaminata prin excrementele animalelor
!  Lapte nepasteurizat/ branzeturi
!  Animalele de companie
!  Expunere ocupationala
!  Transmitere interumana fecal-orala
!  Transmitere prin vectori-mustele
 EPIDEMIOLOGIE
Cresterea numarului de cazuri in ultimii ani
•  Diagnostic mai bun/ cresterea consumului de carne de pui
!  Incidența $ vara și toamna
!  C. jejuni – copii mici și adulți tineri.
!  C.fetus – extreme de vârstă.
!  Țările în curs de dezvoltare
•  incidența maximă la copii sub 2 ani, scade cu vârsta
 PATOGENIE
!  Doza infectanta si raspunsul imun al gazdei
!  rol in aparitia bolii clinic manifeste
!  Unele persoane dezvolta boala cu o doza infectanta de 500
organisme/ altele > 106 CFU.
!  Inflamatie cauzata de invazia organismelor in tesutul intestinal
!  Multiplicare in intestin# invazia epiteliului #inflamatie
#scaune sangvinolente
 TABLOU CLINIC
!  Incubatia: 1-10 zile
!  Prodrom 12-48 de ore
!  Febra, cefalee, mialgii, stare de rău

!  Perioada de stare:
!  Febra+ Diaree+ Dureri abdominale
!  Febra poate fi unicul simptom, mimând febra tifoidă
!  Diaree apoasă/scaune cu sânge: 10 /zi
!  Dureri abdominale generalizate/localizate (pseudoapendicită)

!  Evoluția
!  autolimitantă
!  10-20 % cazuri pot evolua cu febră prelungită, peste 7 zile
!  5-10% din cazurile netratate, recidivează
COMPLICATII
o  Bacteriemia (<1%), translocatii bacteriene cu flora enterica
o  Meningitia, endocardita, artrita, avort
o  Colecistita, pancreatita
o  SIDA, hipogamaglobulinemie
•  Infectii severe, risc de recadere
o  Osteomielita
o  Hepatita, nefrita interstitiala, miocardita,
o  SHU
o  copii
o  invaginatii
o  Artrita reactiva
o  HLA B 27
o  Sindrom Guillain Barre
o  20-50% din cazuri#Campylobacter jejuni
o  2-3 saptamani dupa diaree
DIAGNOSTIC

!  Epidemiologic
o  Clinic
o  Paraclinic
!  Leucocite la examinarea microscopica
!  Coprocultura
"  Creste mai lent decat alte bacterii enterice

"  Mediu selectiv (carbune, antibiotic / filtrare)

!  Examinare directa in microscopie in camp intunecat <2 h

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
!  Alte etiologii infectioase
!  Apendicita
!  Boala inflamatorie intestinala
!  RCH
!  Boala Crohn
TRATAMENT
!  Rehidratare
!  Terapie etiologica - 5-7 zile
!  Macrolide
!  Eritromicina - 4x200 mg /zi; 30 mg / kg / zi la copii
!  claritromicina
!  Azitromicina - 3 zile
!  fluorochinolone
!  Ciprofloxacina (adulti) -! 10 -20% rezistenta

!  Loperamid !!!
ENTEROCOLITA CU
YERSINIA ENTEROCOLITA
 ETIOLOGIE- EPIDEMIOLOGIE
!  fam. Enterobacterii
!  3 specii uman patogene
!  Y. pestis
!  Y. enterocolitica
!  Y. pseudotuberculosis
!  bacili Gram negativi
!  2 antigene somatice O și H
!  Y. enterocolitica – 6 biotipuri și peste 60 serotipuri
!  Y. pseudotuberculosis - 6 serotipuri
 EPIDEMIOLOGIE
!  Rezervor
!  Animale domestice (porci, câini, pisici) și sălbatice
!  Transmitere fecal - orală
!  alimente contaminate
"  carne de porc insuficient preparata termic!!

!  lapte, apa contaminată

!  Contact direct cu animale/fecale contaminate
!  Rezista la 4 °C - refrigerare
!  Risc $ imunodeprimati- septicemie si localizari secundare
 PATOGENIE

!  Incubație 5 zile
!  Invazia epiteliului ileal
!  multiplicare în plăcile Peyer#necroze
!  invazia ganglionilor mezenterici
!  Splina, ficat# microabcese
!  Cazuri severe
"  Bacteriemie și diseminare la distanța
"  Tromboze ale vaselor mezenterice
"  Necroze intestinale
TABLOU CLINIC

!  Cele mai frecvente manifestări clinice

!  Enterocolita acută
!  Limfadenita mezenterică
!  Ileita terminală
!  Enterocolita acută cu Y. enterocolitica !1-3 saptamani
!  Febră de obicei moderată
!  Diaree, hematochezie
!  Dureri abdominale
!  Grețuri, vărsături
!  Rar perforatii intestinale
!  Limfadenita mezenterică și ileita terminală ≠Apendicita acută
!  durere în flancul drept, iritație peritoneală
!  febra
TABLOU CLINIC
Manifestari clinice rare
•  Faringita acuta
•  +/- limfadenita cervicala
!  Sepsis
•  ID severa
!  Infectii metastatice
•  Abcese (splina, ficat)
•  Peritonita
•  Osteomielita
•  meningita
•  Artrita septica
TABLOU CLINIC
!  Artrita reactiva
•  15% din adultii cu enterita
•  Zile pana la luni de la debutul diareei
•  Genunchi si glezne
•  Persista 1-4 luni
•  HLA-B27
!  eritema nodosum
•  Mai frecvent la femei
•  Patogeneza neclara
•  Locatizare – membre inferioare
•  zile#3 saptamani post-enterita
•  Se vindeca spontan in decurs de 1 luna.
DIAGNOSTIC
!  Coprocultura
•  mediu selectiv (CIN: cefsulodin- Irgasan-novobiocin)

!  Hemocultura

!  Imagistica
•  CT, US abdominala
•  Pentru diagnostic diferential
!  Teste serologice
•  Teste de aglutinare, ELISA
•  Cross-reactivitate!!
TRATAMENT, PROGNOSTIC
!  Cefalosporine gen III
!  Ceftriaxona 2g / zi, cefotaxim 6g / zi 10-14 zile pentru
formele invazive
!  fluoroquinolone
!  trimetoprim-sulfametoxazol 160/800 mg bid 4-7 zile
!  Rezistenta la ampicilina
!  Rezistenta la macrolide $
!  Prognostic
•  10% cazurile de sepsis- deces
!  Infectii extra-intestinale #tratament 3 saptamani.
!  Preventia !!
HOLERA
INTRODUCERE

!  Diaree infectioasa
!  Caracter epidemic
!  Etiologie bacteriana - Vibrio cholerae.
!  transmitere fecal- orala.
!  Actiunea unei enterotoxine termolabile
care actioneaza la nivelul jejunului

1832- Le Petit Journal

ETIOLOGIE
Vibrio cholerae
•  Bacil Gram -, mic, incurbat
•  Tulpinile care produc toxina #holera.
•  Se dezvolta la 37 ° C, pH alcalin.
•  antigen O - 155 serotipuri.
•  Vibrio cholerae O1, biotip El Tor, serotip Ogawa si Inaba
•  Responsabil pentru a 7a pandemie
•  Vibrio cholerae O 139
•  Din 1992 – Golful Bengal # numeroase tari din Asia.
•  2010 – variante ale biotipului El Tor
•  Virulenta $
•  Bangladesh, parti din Estul Africii, Asia, Haiti
•  MDR - Bangladesh.
EPIDEMIOLOGIE
1817- debutul primei pandemii de holera – Asia, Orientul Mijlociu, o
parte a Africii
A 7 a pandemie, care a debutat in 1961, inca continua.
•  Din 1991, 120 tari au raportat transmitere interna.

2018
!  Yemen > 1 mil cazuri si 2200 decese de la debutul epidemiei

!  Aprox. 5000 cazuri/zi

1/8/19 79
“HOLERA: PANDEMIA UITATA”

1/8/19
80
EPIDEMIOLOGIE
Rezervorul
!  Mediul in perioada inter-epidemica
"  Apa#rezervor de germeni patogeni.
!  Omul in perioadele epidemice
"  Bolnavii# vibionii sunt eliminati in scaun si lichidul de varsatura
"  Cadavre, purtatori sanatosi.
!  Transmiterea
"  Ape contaminate
"  Produse marine contaminate
"  Fructe si legume
"  Maini murdare
!  Nu exista imunitate naturala.
EPIDEMIOLOGIE
!  Chironomidele
"  un important rezervor de V. cholerae.
"  ouale- contaminate cu V. cholerae (6 - 36 bacterii/ou).
"  Bacteria poate sa se fixere pe suprafata chitinoasa a adultilor
"  Transmitere V. cholerae pe cale aeriana.

Factorii favorizanti- umani si climatici

!  Saracia

!  Nivelul scazut de igiena

!  Conflicte armate
!  Densitate crescuta a populatiei (tabere de refugiati)
!  Catastrofe naturale (ciclon, inundatii)
!  Incalzirea apelor (fenomenul El Nino).
PATOGENIE
•  Ingestia masiva permite V. cholerae
sa reziste acidului gastric
Diareea « toxica »
•  Elaborarea unei enterotoxine

"  Componenta A
"  Componenta B
•  Inversarea fluxului hidrosodat la
nivelul epiteliului intesinului
subtire prin activarea
adenilatciclazei.
•  Diareea hidro-electrolitica (

•  deshidratare acuta
•  hipopotasemie si acidoza.
 PATOGENIE
!  Vibrio nu penetreaza mucoasa

1/8/19
!  Ramane anatomic intacta.
Glucoza stimuleaza absorbtia apei si saruri

84
! 

!  Mecanism independent de AMPc

!  Un ion de sodiu poate fi transportat in acelasi timp cu molecula
de glucoza la nivelul mucoasei care si-a pastrat integritatea si
mecanismele de absorbtie.
!  Baza rehidratarii orale.
TABLOU CLINIC
!  Incubatia: cateva ore la 5-6 zile
!  Debutul brusc al unei diarei apoase
"  Apa de orez, miros slab, fara mucus sau sange
!  Varsaturi numeroase « in jet»,
!  Deshidratare rapida si severa
!  triada

"  Diaree apoasa

"  varsaturi
"  deshidratare.

!  Numarul de scaune/ varsaturi

"  10 -50 /zi (4 - 20 l lichide).
!  afebrilitate
!  Durei abdominale/crampe musculare
TABLOU CLINIC
Forma clasica evolueaza in 3 faze:
!  Faza lichidiana
!  Faza de soc
"  deshidratare
"  Puls slab perceptibil
"  TA )
"  T ≤ 36°C
"  anurie
!  Faza evolutiva
"  Ameliorare spectaculoasa cu rehidratare
"  Deces daca pacientul nu a fost rehidratat.
TABLOU CLINIC
Alte forme clinice
•  Usoare (90% din cazuri)
"  forme benigne, 2 - 3 scaune lichidiene «zeama de orez»
•  Holera Sicca
"  Anterior aparitiei diareei
"  Colaps cardio-vascular brutal, inaugural
"  Adeseori mortala
•  Forma dizenteriforma (≈5% din cazuri)
•  Forme complicate
"  IRA
"  K) cu slabiciune musculara, paralizii, anomalii EKG
"  Suprainfectii pulmonare.
•  Forme asimptomatice
Co-infectii
•  H. pylori, HIV
DIAGNOSTIC
Coprocultura
•  Pentru confirmarea debutului unei epidemii
•  Scaun sau tampon rectal
"  Transportat la temperatura ambianta pe mediu Carry-Blair.
•  Examenul microscopic direct al scaunului
"  intre lama si lamela
"  Bacili incurbati, in virgula
"  Bacili Gram -
•  Cultura pe mediu specific – TCBS
•  teste biochimice
•  Aglutinarea cu ser anti-O1 si anti-O139.
•  genotiparea.

•  antibiograma –pentru primele tulpini.

•  teste rapide
"  Rezultat in < 15 minute
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
!  Enterocolitele infectioase severe de diverse etiologii
"  EPEC, Salmonella, Yersinia enterocolitica
"  Giardia lamblia
"  Norovirus
!  Diareea călătorilor
!  Enterocolite produse de alte specii din genul Vibrio
!  Intoxicații cu ciuperci, arsenic, mercur
TRATAMENT

•  Obiectivele tratamentului
1.  Reechilibrarea hidroelectrolitica
"  Gestul terapeutic urgent si esential
2.  Terapia antibiotica
"  Secundar, scurteaza durata diareei si durata portajului.
1.  Reechilibrarea hidroelectrolitica
•  Pe cale parenterala in formele severe
"  Lichid izotonic, bogat in bicarbonat/ K
"  Ringer lactat.
•  Pe cale orala
"  In absenta varsaturilor incoercibile.
"  SRO – plicuri standard OMS/UNICEF.
"  glucoza (20,0 g/l), sare (NaCl 3,5 g/l),

"  K (KCl 1,5 g/l),

"  bicarbonat de sodiu (2,5 g/l).

 TRATAMENT
Rehidratarea
!  Realizata in primele 3 ore.
!  Bolnavul este cantarit
!  Asezat pe un pat “holeric”(
"  Colectarea scaunelor intr-o galeata gradata.
"  Alta galeata gradata pentru varsaturi.
1000 ml in 15 min
!  Volumul de perfuzat * *)
"  10% din greutate. 1000 ml in 30 min
* *)
restul in 2 ore
!  Reevaluare dupa 3 ore
•  Pulsul si TA sunt in valori normale.
•  diureza> 1 ml /kg /ora
•  Varsaturile s-au oprit.
TRATAMENT
Urmarirea semnelor clinice
!  puls
!  TA Pentru a evita
!  FR supraincarcarea volemica
!  Diureza
!  Starea de constienta
!  Ascultarea pulmonara/cardiaca
!  ! La varstele extreme:
"  Copii (hiperhidratarea intracelulara: convulsii)
"  Varstnici (IC, EP).
Perioada de mentinere a echilibrului H-E.
!  Compensarea pierderilor.
!  Rehidratare p.o. – pierderile masurate + 1000 - 2000 ml / 24 h
TRATAMENT
Formele usoare
!  Rehidratare per oral
!  50 ml /kg in primele 4 ore
!  Ulterior mentinerea echilibrului (100 ml /kg /zi).
Formele complicate
!  anurie persistenta

"  Rehidratare tardiva sau insuficienta.

"  Dializa extra-renala.
TRATAMENT
Holera la copilul < 5 ani.
!  doua posibile complicatii
"  Hiperhidratare
"  hipoglicemie.
!  Perioada de rehidratare – 6 ore.
"  Primele 2 ore: 5% din greutatea corporala
"  A-3-a si a -6-a ora : 5% din greutatea corporala.
!  lichide:
"  Ringer lactat + glucoza 5%
"  Proportia 2/3 - 1/3
!  Dupa 6 ore #rehidratarea se face p.o./i.v.
"  Pierderile masurate +100 ml /kg/zi
!  Supliment in zinc
TRATAMENT
2. Tratamentul antibiotic
!  Obiectiv secundar
!  doxicilina p.o. – priza unica
"  6 mg/kg la copil >8 ani
"  300 mg la adult
!  ciprofloxacina (20 mg/kg/zi, 3 zile)
!  Alternative la copil
"  Eritromicina (30 mg/kg/zi, 4 x/zi- 3 zile)
"  Azitromicina.
!  Vindecarea este obtinuta in 72 ore.
PREVENTIA
Romania
Măsuri față de bolnav si contacti
!  Boala cu internare și declarare obligatorie, nominală

!  Bolnavi, suspecti, contacti, purtători sănătoși

!  Suspecții
"  tratați ca și bolnavii pînă la infirmare
!  Contacți
"  Carantina 7 zile
"  Chimioprofilaxie: Tetraciclina 2g/zi sau Doxiciclina 100mg/zi,
3 zile
"  Copii: Eritromicina
!  Purtatorii
"  se trateaza
"  3 coproculturi negative
PREVENTIA

Masuri de igiena si educatie sanitara – epidemie

!  Sensibilizarea populatiei
!  Aprovizionarea cu apa
"  Clorinarea apei
"  Puncte de aprovizionare cu apa protejate
"  Sistem adecvat de evacuare a apelor uzate
!  Controlul latrinelor si a deseurilor
!  Distribuirea de sapun, controlul pietelor, inhumarea
cadavrelor
!  Dezinfectia locuintelor, imbracamintii, ustensilelor de
bucatarie, vehicule, prin utilizarea unei solutii clorinate
0,2%;
!  Dezinfectia latrinelor, rezidurilor, cadavrelor - solutie
clorinata 2%.
PREVENTIA
Vaccinuri antiholera
!  DUKORAL®.
"  Vaccinul oral inactivat
"  Bacterii inactivate (V. cholerae O1)
"  + sub-unitatea B a toxinei holerice purificate
!  Shanchol® si mORCVAX®
"  Vaccinuri orale bivalente- serogrup O1 si O139.
"  Nu contine sub-unitatea B

Chimioprofilaxia
!  Are o eficienta limitata in timp.

!  Induce rezistente.
ENTEROCOLITA CU
CLOSTRIDIUM DIFFICILE
 ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE

!  Expunerea medie la antibiotice ≈ o cura/persoana /an.

!  Diareea asociata antibioticelor (AAD)
"  Diareea care apare la cateva ore de la initierea
antibioterapiei pana la 6-8 sapt. dupa intrerupere.
"  Clostridium (C.) difficile (13%-28%), C. perfringens
(3%-21%), Staphylococcus aureus (1%-28%) Klebsiella
oxytoca (McFarland et al., 2016).
!  C. difficile reperezinta principalul agent al AAD.
!  Descris în 1978 în asociere cu colita pseudomembranoasă
INFECTIA CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE
Clostridium difficile
!  bacil gram-pozitiv, anaerob, sporulat
!  principalul agent etiologic al diareei post antibioterapie.

!  toxine: A- enterotoxina, B- citotoxina, toxina binara

!  Cresterea incidentei si severitatii bolii - tulpina NAP1/B1/ribotip
027
"  Mai rezistenta la antibiotice, toxina binara.
 ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE
!  Două forme: vegetativă și spori
!  Sporii
!  stabili la căldură

!  rezistenți în mediu gastric acid

!  Rezistenți în mediu înconjurător și la dezinfectantele uzuale

!  Persistă pe tegumentele și mâinile personalului medical

!  Instrumentar

!  Vasul de toaletă, chiuvetă, mobilier etc.

!  Vegetativă
!  Numai tulpinile secretante de toxine sunt enteropatogene
 ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE
!  Colonizare este posibilă la toate vârstele
!  3-5 % din adulții sănătoși
!  10-30 % din pacienții spitalizați
!  50-70 % din nou născuți

!  Transmiterea fecal orală

!  Direct
!  Indirect mâna personalului, obiecte contaminate
 ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE
!  Factorii de risc:
!  Tratamentele cu antibiotice - 3 luni anterior debutului diareei
!  ex. Cefalosporine, Clindamicina, Fluoroquinolone, Ampicilina

!  Spitalizări recente ( în ultimele 3 luni)

!  Vârsta > 65 de ani
!  Intervenții chirurgicale, în special cele gastro - intestinale
!  Comorbidități ( DZ, neoplazii, ciroză)
!  Imunodepresia (postchimioterapie, corticoterapie, infecția HIV )
!  Hemodializa
!  Pacienții proveniți din centre de îngrijire medicală
!  Scăderea acidității gastrice consecutivă utilizării de inhibitori de
pompă de proton și/ sau inhibitori H2
!  Bolile inflamatorii intestinale (ex. Colita ulcerativă)
!  Diverticuloza colonică
FORME CLINICE

Purtator asimptomatic
Forme moderate:
diaree
+
simptome/semne altele decât cele din formele severe/complicate

Forme severe:
diaree
+ hipoalbuminemie (<3 g/dl)
+ oricare din următoarele:
"  Leucocitoză > 15.000/ mm³
"  Sensibilitate dureroasă abdominală 
FORME CLINICE

Forme severe si complicate:

!  oricare din următoarele datorate ICD :
"  Necesitatea spitalizării pe secția de ATI
"  Hipotensiune cu/ fără necesar de vasopresoare
"  Ileus/ distensie abdominală importantă
"  Alterarea statusului mental
"  Febră >38,5 ˚C
"  Leucocite >35.000/mm³ sau < 2000/ mm³
"  Lactat seric > 2.2 mmol/l
"  Insuficiență terminală de organ (ex. ventilație mecanică,
insuficiență renală )
CLASSIFICATION CRITERIA FOR SEVERITY

1/8/19
109
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
!  Culturi toxigenice
!  Gold standard în cercetare
!  GDH – testul glutamatdehidrogenazei
!  Detectarea toxinelor prin metode imunenzimatice
!  Rezultat rapid
!  Se redusă
!  Determinarea toxinelor prin metode moleculare
!  Se și Sp foarte bună
!  Cost ridicat...
Reguli pentru testare
-  Doar pacienții simptomatici (cu diaree)
-  Laboratorul nu va testa probele de scaun de consistență normală
-  Probele trebuie prelucrate cât mai rapid sau stocate la 2-8 grade C
pană a doua zi
 Tratamentul episodului initial
Forma clinica Tratament Alternativa/comentariu
Moderata Daca nu se amelioreaza dupa 5-7
Vancomicina p.o. 4x125 mg/zi, 10 zile zile Metronidazol se schimba in
Metronidazol p.o. 3x500 mg/zi, 10 zile Vancomicina 4x125 mg/zi, 10
Fidaxomicina 2x200 mg/zi, 10 zile zile)

Severa Vancomicina p.o. 4x125 mg/zi, 10 zile Fidaxomicina 2x200 mg/zi, 10 zile
Severa si Vancomicina p.o. 4x500 mg/zi + Consult chirurgical
complicata Metronidazol i.v. 3x500 mg/zi + Tratament chirurgical
Vancomicina i.r. 4x500 mg/500 ml • hTA necesitand vasopresoare
• Sepsis+ disfunctii de organ
• Alterarea statusului mental
• L>50 000/mm3
• lactat>5 mmol/l
• Lipsa ameliorarii dupa 5 zile de
terapie
Tratamentul chirurgical: colectomie/ ileostoma +lavaj colonic
1/8/19 112
 Tratamentul episodului initial

Fidaxomicina
"  Un antibiotic macrociclic neresorbabil
"  Bactericid asupra Cl. difficile
"  2x200 mg/zi, 10 zile
"  Similar cu vancomicina in terapia episodului initial a ICD
"  Superioritate in preventia recidivei
TREATMENT

1/8/19
114
TRATAMENTUL RECIDIVEI
Recidiva
"  reapariția simptomelor sugestive de infecție

" în interval de 8 săptămâni de la finalizarea tratamentului.

Prima recidiva
•  Cu acelasi regim ca si episodul initial.
•  Daca este forma severa
"  vancomicina 4x125 mg/zi, 10 zile
"  sau Fidaxomicina 2x200 mg/zi, 10 zile.
•  Metronidazolul nu se utilizeaza mai mult de 2 cure (potential
neurotoxic).
TRATAMENTUL RECIDIVEI
A doua recidiva
Fidaxomicina 2x200 mg/zi, 10 zile
Sau
Vancomicina 4 x 125 mg /zi 10 zile
•  + scaderea treptata a dozei de Vancomicina
–  2x125 mg/zi, 1 saptamana
–  apoi 125 mg / zi, 1 saptamana
–  apoi 125 mg la 2 sau 3 zile timp de 2–8 saptamani
TRATAMENTUL RECIDIVEI
A treia recidiva
!  Transplant fecal
"  superior vancomicinei in preventia recidivei.
"  Protocoale de screening ale donorilor
"  Sigura
"  Administrare colonoscopica/ gastroscopica/prin tub nazo-
gastric

ICD refractara
!  Episod care nu raspunde la terapia antibiotica

!  Date insuficiente privind eficienta TMF

Capsule fecale inghetate pentru administrare orala (Youngster

et al., 2014)
 PREVENIREA TRANSMITERII
INTERUMANE
1. Izolarea pacienților cu infecție probabilă sau certă

2. Măsuri de protecție a personalului medical

!  Mănuși, halate de unică folosință
!  Spălarea pe mâini cu apă și săpun
!  Dosarele medicale nu se introduc în salon
3. Curățenia și dezinfecția
!  Spălare inițială cu detergent
!  Dezinfecție cu substanțe sporocide- hipoclorit de sodiu 10%

4. Educația pacienților/familiilor lor

GASTROENTERITE VIRALE
!  Pondere importanta in BDAI (30-40%)
!  Produse de o gama larga de virusuri
"  Rotavirusuri
"  Adenovirusuri enterale (serotip 40, 41)
"  Astrovirusuri
"  Calicivirusuri (Norovirus, Sapovirus).
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie
!  Omul bolnav sau purtatori sanatosi, asimptomatici.
!  Alimente contaminate, apa, scoicile
Transmitere fecal-orala sau respiratorie
!  pot supravietui

"  clorinarii apei

"  unor mari variatii de temperatura
PATOGENIE
!  Se replica in celulele
epiteliale din intestinul
subtire.
"  la varful vililor
"  Nu in cripte.
!  Malabsorbtia lichidelor si
electrolitilor.
TABLOU CLINIC
Clinic imposibil de distins etiologia.
•  Incubatia scurta (1-4 zile)
•  Debut brusc cu varsaturi si diaree, durei abdominale.
•  Scaune apoase, rar cu striuri sangvinolente.
•  Febra.
•  Evolutia limitata 1-10 zile.
•  Complicatii
"  deshidratarea mai ales la copii si varstnici
"  invaginatii intestinale (Rotavirus).
DIAGNOSTIC

!  Ex. coprocitologic
"  fara leucocie.
!  Teste rapide de detectie a antigenelor virale in fecale.
!  RT-PCR, teste ELISA.
 1/8/19
!  Izolat in 1973 in Australia de catre Ruth Bishop.
!  "Virus particles in epithelial cells of duodenal mucosa from

124
children with acute non-bacterial gastroenteritis," Lancet,
1:1281-3, 1973.
!  Izolate umane si animale
!  Sapte grupuri principale de rotavirus (A la G)
 1/8/19
!  Virusul este stabil in mediu (luni)

125
!  Relativ rezistent la sapunuri
!  Sensibil la dezinfectarea cu etanol 95%, formol
 1/8/19
•  Copii 4 luni- 2 ani
•  Infectiile asimptomatice sunt frecvente, in special la adulti

126
•  Infectii nozocomiale
•  epidemii
•  Forme grave: copii, imunodeprimati
•  sezonalitate
•  Lunile de iarna
•  In tot timpul anului la tropice
 1/8/19
Transmitere
fecal-orala

127
! 

!  Alimente si apa
!  Transmiterea pe cale respiratorie?
!  Contagiozitate: anterior aparitiei diareei si cateva zile dupa
terminarea diareei
!  Cantitate importanta de particule virale eliberate in scaunele diareice
•  Incubatie <4 zile

1/8/19
•  Febra inalta

128
•  Varsaturi, greata – preced aparitia diareei
•  Diareea
•  Apoasa (fara sange sau leucocite)
•  3-9 zile
•  Dureaza mai mult la malnutriti si imunodeprimati.
•  Manifestari respiratorii si neurologice
•  Malabsorbtie secundara a lactozei
•  Diaree cronica
•  Risc de boala severa: transplant de maduva osoasa
 DIAGNOSTIC

!  Coprocitograma
!  Fara leucocite.
!  RT-PCR, teste ELISA.
!  Teste rapide pentru detectia antigenelor virale in scaun.

!  Imunitate
!  Protectia imuna- temporara
!  Fiecare reinfectie ofera un raspuns imun mai sustinut
TERAPIA

•  Rehidratare orala/
parenterala.
•  1:40 copii cu infectie cu
Rotavirus- spitalizati.
•  Racecadotril
•  Suplimentare cu Zinc
PREVENTIE

!  Igiena/ spalarea mainilor.

!  Vaccinul anti Rotavirus
•  cu administrare orala
!  RotaTeq® (RV5), licentiat in 2006
•  in 3 doze la 2, 4 si 6 luni
!  Rotarix® (RV1), licentiat in 2008
"  in 2 doze la 2 si 4 luni.
"  Protectia prin )spitalizarii
"  85-100%
 1/8/19
!  Izolat in 1953 de Rowe din tesutul adenoidian
!  Utilizat ca vector in terapia genica si in productia de vaccinuri

132
!  Diagnostic- teste rapide ELISA
 1/8/19
•  Varsta <4 ani
•  Transmitere pe tot parcursul anului

133
•  fecal-orala
•  Incubatie: 3 -10 zile
•  Diareea: 10 - 14 zile
•  Complicatii: invaginatii, adenite mezenterice, apendicita
GASTRO-ENTERITA CU NOROVIRUS

1/8/19
Familia Caliciviridae
norovirus: virus Norwalk
• 

134
Sapovirus
• 

Mecanisme patogene necunoscute

Anumite persoane au predispozitie genetica la boala
 GASTRO-ENTERITA CU NOROVIRUS

! Transmitere principala:

1/8/19
•  alimente contaminate
•  Fructe de mare, apa contaminata

135
•  asternuturi, suprafete contaminate
! Transmitere secundara (aerosoli / contact personal)
! Spitale, resorturi, tabere scolare, nave de croaziera, restaurante,
centre militare

! alimente contaminate: fructe de mare, salate, fructe, carne

! Gheata, apa
! Diareea calatorului
GASTRO-ENTERITA CU NOROVIRUS

Preventie

1/8/19
!  Transmiterea secundara prin aerosoli si varsatura reprezinta o
problema majora

136
!  Izolarea pacientilor, a personalului si a zonelor infectate
!  Pacientii pot elimina norovirus pana la 14 zile
!  Curatarea suprafetelor (banci, robinete, lenjerie, mobilier,
pardoseli)
!  Spalarea corecta a mainilor
!  Dezinfectante active