DALAI LAMA a Cartea desteptarii “Traducere din englez’ si note de IUSTINA COJOCARU- curtea @vecneDessert Bbc atone a Romine ones deep Dalal aad pte desis Cojcar. Bac ‘ies ce Pig 281 Rede ad tin Sy “erect Dao recie T5570 tre 212602 97,08 232536, 074349721 relacogeenete ro Someniparenehere ‘Ph Dak am ook f hein gibi nth Eg gsge pliner Peat nd nde ee The Dal am BofA ‘of Hin be I Dla ame 2002 ‘© CURTEA VECHE PUBLISHING. 019 era pret vee imbs omint rsensresnestoanea ahs ‘CUPRINS Cunt inainte 7 Capirolul 1 Prezentarea eel patra adeviruri nobile 37 Capitolul 2 Adevarul suferinget 49 Capitolul 3 Adevirul exigini suferingei 95 Capitolul 4 Adevirul incetri suferingei 129 Capitolul 5 Adevirul cli 161 Conclusie 181 Note 187CUVANT iNAINTE Cele Patru Adevaruri Nobile reprezinta piatra de temelie a invagaturii budiste si, ca tare, sunt foarte importante. De fapt, daci nu ingelegem semnificayia celor Patru Adeviruri Nobile dac& nu am experimentat adevarul acestei inva- aturi la nivel personal, este imposibil s prac- ticim Dharma transmisi de Buddha. De aceea sunt intordeauna incantat cand mi se iveste ocazia de a le explica. In general, consider ca toate religiile majore ale lumii detin potengialul de a sluji omenirea si dea contribui la dezvoltarea unor fiinge umaneabun*, sau ,binevoitor", nu ingeleg © aparenga: ceea ce vreau si spun este cd oame- bune. Pri nii au o inima bund, plina de compasiune. De aceea, intotdeauna susin cd este mai potrivit ca fiecare si-si urmeze propria traditie religi- asi, fiindc’, odata cu schimbarea religici, ai putea intimpina, in cele din urma, dificul- tai emosionale sau spirituale. De exemplu, in Occident, cultura religioasi tradigionali este cea crestin’, asadar, ar fi mai indicat si urmezi aceasti religie. Totus, calea budista de a explica Iucrurile ar putea si-i atragi in mare misura pe cei care considera cA religia lor tradigionala nu este efi- priveste sau pe ateii radicali. Probabil ca in acest caz este potrivit ca acestia, sd urmeze doctrina budista in general, dupa cient in cea ce parerea mea, este mai indicat si aiba orice edu- cagie religioasa decat si le lipseasca in toralitate. Daca te simgi cu adevirat atras de doctrina budista si de exersarea budist a mingii, este foarte important si reflectezi cu atengie si, doar atunci cand o consideri cu adevarat adecvati pentru tine, adopt budismul drept religia ta personali. O alti idee foarte importanta este urmitoa- rea. Mentalitatea noastri e de asa naturi, incat uneori, pentru a ne justifica alegerea unei noi credinge, o criticim pe cea veche sau religia tradigionala a firii noastre si susti- nem cf este nesatisficitoare. Asa ceva nu ar trebui si se intample. In primul rand, chiar daci_n-a fost eficienti in cazul tau, fosta religie poate avea idei valoroase pentru altemilioane de oameni. Avand in vedere ci ar tre- bui si respectiim toate fiingele umane, se i pune, de asemenea, si-i respectiim pe cei care urmeazi ci religioase diferite. Mai mult, reli- gia ta anterioara — la fel ca toate religiile — are, de fapt, potengialul de a ajuta anumite genuri de oameni, Este evident faptul c& pentru unii doctrina crestini este mai eficienti in com- paratie cu cea budisté. Totul depinde de dis- pozitia mingii fiecirui individ. Prin urmare, trebuie si preguim acest potential existent in fiecare religie si si-i respectim pe tofi cei care © urmeaza. Al doilea motiv este acela ca, in prezent, sun- tem la curent cu numeroasele tradigii religioa- se existente in lume, iar oamenii igi propun si cultive o armonie autentica intre ei. La aceasta 10 ori existé numeroase cercuri interconfesionale, iar ideea de pluralism religios prinde rdacini E un semn incurajator, In asemenea vremuri, cand oamenii promoveazi ingelegerea religioa- si autentici in numeroase regiuni ale planetei, atitudinea critic’ a unui singur individ poate fi foarte daunitoare. Tinand seama de aceste considerente, ar trebui si pastrim viu spiricul respectului fari de ale religii Am dorit sa incep cu aceste precizari fiindca, in momentul in care voi expune efectiv cele Patru Adevaruri Nobile, voi fi nevoit si demonstrez de ce calea budista este cea mai potriviti! De asemenea, daci m-ai intreba care este cea mai buna religie pentru mine personal, rispunsul meu ar fi budismul, fara nicio urma de ezitare. Dar aceasta nu inseamna ci budismul este cel 1"‘mai potrivit pentru toatd lumea — in niciun caz. Prin urmate, pe parcursul argumentarii, cand voi spune ci eu consider ci cea mai potrivitd este calea budista, nu ar trebui si ma ingelegi gresit. In continuare, vreau si accentuez faptul ca atunci cand afirm ci toate religiile au un mare potenfial, nu sunt pur si simplu politicos sau diplomat. Indiferent daca ne place sau nu, este imposibil ca intreaga omenire si fie budisti — nu incape nicio indoiali. La fel, nu poate fi nici crestina, nici musulmana in intregime. Nici chiar in timpul vietii lui Buddha, in In- dia, populagia nu era in toralitate adepta bu- dismului, Este 0 realitate dovedit. Mai mult decat att, nu am citit recent cargi despre alte religii, insi am cunoscut practicangi autentici 12 aparsinand altor tradigii religioase. Am stat de vorbi cu acestia despre experienge spirituale profunde, in mod special despre buniitatea su- fleteasc ce izvoriste din iubire. Am observat ca in mingile lor exista o astfel de bunitate, autentic’ si profunda. Prin urmare, concluzia mea este ci aceste religii diferite deyin poteni- alul de a cultiva iubirea in inimile oamenilor. Indiferent daca ne place sau nu, adevirata pro- blema nu este filozofia altor religii. Pentru ci neva care nu ¢ budist, ideca de nirvana si cea a existengei unei vieti viitoare par absurde. in mod similar, de multe ori, ideea unui Dumne- zeu Creator li se infatigeaza budistilor ca lipsita de sens. Dar aceste lucruri nu au nicio rele- vangés putem renunga la ele. Important este 4, prin aceste tradigii diferite, persoana cu Batitudine negativa poate fi transformata intr-o persoana buna. Acesta este scopul religiei — si acesta este rezultatul concret. Singur aceasti finalitate este un motiv intemeiat pentru a tra- ta cu respect alte religii. Tati o ultima idee demni de a fi luata in con- siderare. Aga cum poate stii, Buddha a predi- cat Dharma in diferite moduri, iar budismul include o diversitate de sisteme filozofice. Fie- care dintre aceste coli citeaza din invagiturile rostite de Buddha gi transmise prin sure. Daca Buddha a predat invigitura in aceste moduri diferite, s-ar putea spune ci el insusi nu era foar- te sigur cum stau lucrurile in realitate! Dar nu ¢ adevarat; Buddha cunogtea diversitatea dis- pozisiilor mintale ale adepsilor sai. Principalul scop al predirii religiei este acela de avi ajuta pe 4 ‘oameni, nu de a deveni faimos. Buddha fi in- vata pe discipoli ce era potrivit in concordanya, cu dispozisia mingii fieciruia dintre cei care ill ascultau. Agadar, Buddha Shakyamuni insugi respecta opiniile si drepturile indivizilor. O in- vigituri poate fi profunda, dar daca nu fi se potriveste, la ce bun sa-ti fie explicata? In acest sens, Dharma e ca un medicament. Principala valoarea medicamentului este ca vindeca boala. Pregul lui nu conteaza. Poate fi foarte scump, dar daca nu ¢ conceput pentru afectiunea de care suferi un pacient, atunci este inutil pentru acel pacient. Avand in vedere ci existd diferite tipologii de oameni in aceasti lume, avem nevoie de diferite tipuri de religii. Ingiduie-mi si-ti dau urmitorul exemplu, La inceputul anilor 15°70, un inginer indian pasionat de budism a devenit, in cele din urma, calugir budist. Erao fire deosebit de sincera si generoasi. Apoi, fntr-o buna zi, i-am explicat teoria budista a lui anatman, teoria absentei sinelui, sau a absengei sufletului, iar el s-a speriat intr-atat de aceas- i idee, inca a inceput si tremure. Daci nu exist un suflet permanent, atunci, considera el, ceva fundamental lipseste. Literalmente, tremura din toate incheieturile, Mi-a venit greu si-i explic sensul notiunii anatman; mi-a luat luni dezile. in cele din urma, emotia care pusese stapinire pe el s-a dizolvat ueptat. Asadat, pentru o astfel de persoand este mai indicat si practice o invayaturd care se bazeazi pe atman, pe o credinga in suflet. Daca lum in considerare toate aceste aspecte, 16 ne va fi usor si respect gi si presuim tradisii diferite de a noastra. PRINCIPILE FUNDAMENTALE ALE BUDISMULUI De fiecare dati cand prezint nogiunile de bazi ale invagiturilor budiste, incep cu descrierea lor in functie de dou principii fundamentale. Primul dintre cle este natura interdependenta a realitigii. Intreaga filozofie budistd se sprijina, pe ingelegerea acestui adevar fundamental. Al doilea principiu este cel al nonviolengei, care reprezinti modul de a acyiona insusit de un practicant budist care degine viziunea naturii interdependente a realitigii. Prin nonviolengi ingeleg si facem tot ce ne sti in puting’ pentru a le fi de ajutor celorlalfi si, daca acest Iucru "7