Sunteți pe pagina 1din 2

MĂRȚIȘORUL

De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le oferă fetelor pe
care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos,
amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea
ghiocelului, prima floare a primăverii.

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii  martie,
frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o
tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început
a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și
a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a
acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor.
Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o
să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează
sângele ei roșu pe zăpada albă.

În Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de  argint legată
cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa că portul mărţişorului face ca
aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l
prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul
pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi
cumpărau caş, pentru că tot anul să le fie faţă frumoasă şi albă.

Simbolul şnurului realizat din cele două părţi răsucite, una albă şi cealaltă  roşie, a fost
iniţial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe acea vreme şnurul era
alcătuit din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră data
de Baba Dochia nurorii sale, şi simboliza întunericul iernii. Partea albă simboliza
lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin
sacrificiul fetei. Din această cauză partea roşie din mărţişor reprezintă sângele şi
sacrificiul. În final, primăvara şi mărţişorul vor fi mai puternici decât întunericul cu
ajutorul lui Isus.

Tradiţiile romaneşti ne învață că ,,Obiceiurile de Mărţişor” erau ca părinţii să lege


copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate
înşirate pe un lanţ. Acest gest semnifică puterea şi norocul, iar Mărţişorul se punea
dimineaţa devreme până să apară soarele. În tradiţia romanescă, 1 Martie celebrează
sărbătoarea “Matronalia” zeul Marte şi puterea acestuia. Primele Mărțișoare se
confecţionau din fire albe şi roşii de cânepa sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de
care se atârnau monede din aur şi argint. Legenda spune că între 1 şi 9 martie, “Zilele
babelor”, baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură
unul câte unul în fiecare zi.

Tradiţia spune că mărţişorul trebuie ţinut aproximativ 10 zile, după care să  fie atârnat
într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat. În zona
Dobrogei, tradiţiile romaneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea
berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există
obiceiul ca fetele să se spele cu apa de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai
frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de
pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania,
mărţişorul este agăţat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta
relele şi deochiul. Tradiţiile romaneşti din satele transilvănene dau culoare vieţii şi
conferă legendei Mărţişorului marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece
şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins  de ramurile
unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că
dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va
împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și
Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două  săptămâni. În
localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele
animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În
județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie,
vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să
fie iubite. În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi
aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei pe 1
martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor
mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Obiceiuri asemănătoare se
pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Martenița (Мартеница),
Macedonia, Albania.