Antuca Antonela

Categorii estetice regăsite în lucrarea Lacrimosa-

W.A. Mozart

Lucrarea celebră Lacrimosa din îndrăgitul Recviem în re a lui W.A. Mozart

poate fi împărțită în 3 mari categorii estetice și anume: tragicul, monumentalul și
solemnul.
1. Tragicul se manifestă prin următoarele elemente de limbaj muzical:
- Timbralitate: lucrarea începe cu partida instrumentelor de coarde:
violinele I și II și viola (primele 2 măsuri), atmosfera este una de
regret prevestitoare de o viitoare pieire. Apariția corului în
următoarele 2 măsuri (va fi prezent pe tot parcursul lucrării) cu
versurile Lacrimosa dies illa („Îndoliată ziua aceea”).
- Ritm: ritmul contratimpat constant în special la partida instumentelor
de coarde, prin repetarea optimilor pe tot parcursul lucrării, la
insrumentele de suflat avem acelașii contratimp însoțit de ritm
punctat.
- Melodia: este destul de simplă, fără salturi foarte mari cu scări
diatonice în urcare sau coborâre la voci- care creează tensiune.
- Tempu-ul: larghetto
- Nuanțe: de la piano la forte, crescendi, decrescendi.
- Armonia: lucrarea este în re minor, tonalitățile minore creând o stare
de meditație, de tristețe
2. Monumentalul se manifestă prin următoarele elemente de limbaj muzical:
- Orchestrația: pe lângă instumentele specifice orchestrei se adaugă și
corul
- Nuanțe: forte la toată orchestra cât și la cor
- Tempo-ul: larghetto- lent care creează o senzație de greoi, de măreție
- Ritmul: repetarea pe tot parcursul lucrării a optimilor de la violinele I
și II, folosirea preponderent a pătrimilor
3. Solemnul se manifestă prin următoarele elemente de limbaj muzical:
- Tempu-ul larg care se menține pe tot parcursul lucrării și creează o
stare de instensitate, de ceremonie, de slăvire
- Nuanțe: alternanța dintre forte și piano în strânsă legătură cu versurile
- Timbralitate: pasaje instrumentale (cordofone, instrumente de suflat),
fără cor, care realizează o atmosferă de meditație, rugăciune
- Armonia: este una clasică și simplă: lucrarea este în tonalitatea re
minor, folosirea treptelor I, IV, V și o modulație la relativă: Fa major,
după care revine la re minor, la final având o cadență plagală.
În alegerea acestor 3 categorii estetice, o deosebită importanță
au avut și versurile dar și genul din care face parte lucrarea. Versurile
desemnează o soartă tragică și inevitabilă a omenirii la Judecata de
Apoi, și speranța oamenilor că Dumnezeu va avea milostivire asupra
tuturor. Genul de recviem provine din biserica romano-catolică și este
scris pe textul liturgic al unei mise funebre. Este un gen cu un caracter
lugubru, mortuar care exprimă o tristețe sumbră.