CECCAR BRASOV

SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR

FILIALA BRASOV
SEMESTRUL II 2010

GRUPA I de subiecte

CONTABILITATE

1. Efectuati inregistrarile contabile aferentei situatiei de mai jos:

 Capitalul social este de 2.000.000
 Rezultat brut profit: 1.000.000
 Cota impozit pe profit: 16%.
 Profitul se repartizeaza astfel:
 la rezerve legale;
 1% la rezerve statutare;
 10.000 la alte rezerve.

Restul se reporteaza in exercitiul urmator, fiind utilizat pentru distribuirea

dividendelor.

Rezolvare:
Calcul rezerva legala:

1.000.000 lei x 5% = 50.000 lei

2.000.000 lei x 20% = 400.000 lei
1.000.000 lei – 50.000 lei = 950.000 lei / deductibila conform art.22 alin.1 lit.a din
Codul fical.
950.000 lei – (950.000x16%) = 950.000 lei – 152.000 lei = 798.000 lei
Rezerve statutare 798.000 lei x 1% = 7.980 lei
Pentru dividende 798.000 lei – (7.980 lei + 10.000 lei) = 780.020 lei

Rezerva legala:

129 “Repartizarea profitului” = 1061 “Rezerve legale” 50.000 lei

Reportarea profitului:

121 “Profit si pierdere” = 117 “Rezultatul reportat” 798.000 lei

Rezervele statutare, si alte rezerve:

117 “Rezultatul reportat” = % 17.980 lei

1063 “Rezerve stat. sau contractuale” 7.980 lei
1068 “Alte rezerve” 10.000 lei

1
Profitul repartizat pentru rezerve in exercitiul urmator:

121 “Profit si pierdere” = 129 “Repartizarea profitului” 50.000 lei

Repartizarea profitului pentru dividende:

117 “Rezultatul reportat” = 457 “Dividende de plata” 780.020 lei

2. Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii:

 capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala;
 capitalul este varsat la constituire;
 aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei, mijloace de
transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei.
Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de
catre asociati.
Sa efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii.

Rezolvare:
Subscrierea capitalului:

456 “Decontari cu asociatii privind = 1011 “Capital subscris 40.000.000 lei

capitalul” nevarsat”
(40.000bucx1.000lei)
Varsarea capitalului social:

% = 456 “Decontari cu asociatii 40.000.000 lei

5121 “Conturi la banci in lei” privind capitalul” 20.000.000 lei
2133 “Mijloace de transport” 10.000.000 lei
301 “Materii prime” 10.000.000 lei

Cheltuielile de constituire sunt platite in numerar de catre asociati:

5311 “Casa in lei” = 455 “Decontari cu asociatii 1.000.000 lei

privind capitalul”
201 “Conturi la banci in lei” 1.000.000 lei

3. O societate a emis 10.000 actiuni noi, pretul de emisiune fiind de 1.100 lei.

Situatia capitalurilor proprii inainte de de emisiune se prezinta astfel:

 capital subscris varsat 30.000.000 ( 30.000 act*1.000 lei valoarea

nominala)
 rezerve 6.000.000.

Sa se determine valoarea unui DS si sa efectueze operatiile contabile.

2
Rezolvare:
Cresterea de capital prin emisiunea de noi actiuni in numerar este insotita in mai
toate cazurile de masuri de protectie a vechilor actionari. Aceasta protectie este
asigurata prin atribuirea acestora a drepturilor preferentiale de subscriere. (DS) care
se ataseaza actiunilor.
D.S exprima pierderea de valoare a unei actiuni datorita cresterii numarului
de actiuni. Pierderea de valoare se explica prin faptul ca noile actiuni sunt emise la
un pret inferior valorii contabile a vechilor actiuni. Pentru compensarea pierderii
vechiul actionar primeste pentru fiecare actiune veche un D.S.
D.S. se calculeaza ca diferenta intre valoarea contabila (>), veche si valoarea
contabila noua (<). Concomitent D.S. se calculeaza si paritatea de emisiune,
raportand numarul de actiuni noi emise la numarul de actiuni vechi existente.

Inainte de majorarea capitalului social:

- capitalul social varsat: 30.000.000 lei
- rezerve: 6.000.000 lei
- numarul de actiuni: 30.000

Dupa majorare:
- capitalul social varsat: 40.000.000 lei
- rezerve: 6.000.000 lei
- numarul de actiuni: 40.000

Valoarea normala a unei actiuni:

30.000.000lei 40.000.000lei
 1.000lei  1.000lei
30.000buc 40.000buc

Valoarea contabila a unei actiuni.

Capitaluri proprii (capital social + rezerve)
Nr de actiuni

36.000.000lei
 1.200lei valoare contabila veche >
30.000actiuni

46.000.000lei
 1.150lei valoare contabila noua <
400.000actiuni

D.S. valoarea contabila veche – valoare contabila noua

1.200 lei – 1.150 lei = 50lei
Sau
nr.de.act.noi 10.000
Paritatea.de.emisiune    0,33 1/3
nr.de.act.vechi 30.000

Paritatea de emisiune 50 lei x 3 buc = 150 lei.

Actiunile pot fi subscrise numai de actionarii vechi sau de actionarii noi.

- daca sunt subscrise de vechii actionari pentru ficare actiune noua acestia
platesc valoare lor normala, adica: 1.000 lei + 3 D.S.

3
- daca sunt subscrise de noii actionari, acestia platesc valoarea contabila noua:
1.150 lei + 3 D.S.
Operatiunile contabile sunt:
- subscrierea capitalului social (noile actiuni):

456 “Decontari cu asociatii privind = % 11.000.000 lei

capitalul” 1011 “Capital subscris 10.000.000 lei
nevarsat”
1011 “Prime de emisiune” 100.000 lei

- depunerea numerarului:

5121 “Conturi la banci in lei” = 456 “Decontari cu asociatii 11.000.000 lei

privind capitalul”

4. Se dau urmatoarele operatii:

(1)vanzarea unui teren la pretul de vanzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factura);
costul de achizitie al activului vandut este de 800.000 lei;

(2)vanzarea de investitii financiare pe termen scurt achizitionate in cursul anului: 100

actiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achizitiei este de 8 lei/buc;

(3)vanzarea de imobilizari financiare: 1.000 actiuni la cursul de 15 lei (acestea

fusesera cumparate anul trecut la cursul de 16 lei si depreciate in bilantul anului
trecut cu 2 lei/actiune);

(4)la sfarsitul anului intreprinderea detine investitii financiare pe termen scurt cotate:
200 actiuni; cursul bursier la sfarsitul anului este de 20 lei/actiune (ele fusesera
cumparate la cursul de 18 lei in cursul anului);

(5)la sfarsitul anului intreprinderea detine 500 actiuni reprezentand imobilizari

financiare cumparate in anul anterior; cursul de inchidere este de 15 lei/actiune;

(6)intreprinderea detine o cladire achizitionata in urma cu 5 ani la costul de 500.000

lei. In bilantul anului trecut cladirea fusese adusa la valoarea justa de 700.000 lei,
reprezentand o rezerva din reevaluare pozitiva de 200.000 lei. Amortizarea anului
curent a fost de 70.000 lei. La sfarsitul anului curent, valoarea justa a fost estimata la
300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 180.000 lei;

(7)intreprinderea a vandut in cursul anului produse finite la pret de vanzare de

8.000.000 lei, TVA 19%; costul productiei vandute este de 5.000.000 lei;

(8)intreprinderea a beneficiat in cursul anului de reduceri comerciale in valoare de

200.000 lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime
achizitionate de la furnizori;

4
 (9)intreprinderea a acordat clientilor in cursul anului reduceri comerciale de 600.000
lei, TVA 19%, in baza unor facturi ulterioare, pentru vanzarile efectuate in anul
anterior;

(10)intreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este

de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobanda 20.000 lei, TVA
19%;

(11)la sfarsitul anului intreprinderea inregistreaza un provizion pentru litigii estimat la

10.000 lei;

(12)se actualizeaza soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de

productie ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion in bilantul anului
anterior era de 15.000 lei, rata efectiva a dobanzii pentru o finantare echivalenta cu
rambursare la scadenta este de 12%;

(13)se incaseaza dobanzi aferente obligatiunilor achizitionate de la societatea

Gama, rambursabile dupa 5 ani, in suma de 20.000 lei, din care dobanda cuvenita
pentru perioada de detinere a instrumentului purtator de dobanda este de 5.000 lei;

(14)in cursul anului s-au obtinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;
(15)la sfasitul anului, intreprinderea decide ca in anul urmator sa vanda o cladire.
Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulata 40.000 lei. Valoarea justa
estimata la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de
5.000 lei;

(16)managerii decid ca in anul N+1 sa plateasca suma de 170.000 lei reprezentand

prime privind participarea salariatilor la profit;

(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 842.900 lei.

Se cere:
a) sa se contabilizeze operatiile de mai sus;
b) sa se prezinte incidenta acestor operatii asupra contului de profit si pierdere
intocmit conform OMFP 3055/2009.

Rezolvare:
4.1. Vanzarea terenului:

461 “Debitori diversi” = % 1.190.000 lei

7583 “Venituri din vanzarea 1.000.000 lei
activelor si alte operatii de
capital”
4427 “TVA colectata” 190.000 lei

4.2. Vanzarea de investitii financiare pe termen scurt:

5
 461 “Debitori diversi”
4.3. Vanzarea de imobilizari financiare:
- achizitia de actiuni:
265 “Alte titluri imobilizate”
- reevaluare bilantului anului trecut:
686 “Cheltuieli financiare privind
amortizarile si provizioanele”
- vanzarea de imobilizari financiare:
461 “Debitori diversi”
6641 “Cheltuieli privind imobilizarilor
financiare cedate”
296 “Provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor financiare”
Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoare de intrare mai putin
ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.
La sfarsitul exercitiului financiar se influenteaza rezultatul exercitiului cu
pierdere de valoare, astfel:
686 “Cheltuieli financiare privind
amortizarile si ajustarile pentru
pierdere de valoare”
1011 “Capital subscris nevarsat”
456 “Decontari cu asociatii privind
capitalul”
1012 “Capital subscris varsat”
= % 1.000 lei
508 “Alte investitii financiare 800 lei
pe termen scurt si creante
asimilate”
764 “Venituri din investitii 200 lei
financiare cedate”
= 5121 “Conturi la banci in lei” 16.000 lei
= 296 “Provizioane pentru 2.000 lei
deprecierea imobilizarilor
financiare”
= 7641 “Venituri din imobilizari 15.000 lei
financiare cedate”
= 265 “Alte titluri imobilizate” 16.000 lei
= 7863 “Venituri financiare din 2.000 lei
ajustari pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor
financiare”
= 296 “Ajustari pentru
pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare”
= 456 “Decontari cu asociatii
privind capitalul”
= 261 “Actiuni detinute la
entitatile afiliate”
1011 “Capital subscris
nevarsat”
6
4.4 achizitia actiunilor (pe termen scurt):

508 “Alte investitii pe termen scurt si = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.600 lei
creante asimilate”
sau
461 “Debitori diversi” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.600 lei

508 “Alte investitii pe termen scurt si = 461 “Debitori diversi”

creante asimilate”

- evaluarea actiunilor pe termen scurt la cursul bursier din ultima zi a

anului:

508 “Alte investitii pe termen scurt si = 7642 “Castiguri din investitii 400 lei
creante asimilate” pe termen scurt cedate”

4.5

265 “Alte titluri imobilizate” = 7.500 lei

4.6.

a) reevaluarea pozitiva a cladirii, anul trecut

212 “Constructii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 200.000 lei

b) amortizarea anului curent si trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve:

6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea 70.000 lei

amortizarea imobilizarilor” constructiilor”

105 “Rezerve din reevaluare” 1065 “Rezerve reprezentand 70.000 lei

surplusul realizat din rezerve
din reevaluare”

c) inregistrarea unei ajustari de valoare:

6813 “Cheltuieli de exploatare privind = 2912 “Ajustari pentru 400.000 lei

ajustarile pentru deprecierea deprecierea constructiilor”
imobilizarilor”

b) reevaluarea cladirii:

% = 212 “Constructii” 400.000 lei

105 “Rezerve din reevaluare” 180.000 lei
6583 “Cheltuieli privind activele 220.000 lei
cedate si alte operatii de capital”

7
 c) diminuarea ajustarii de valoare:

2912 “Ajustari pentru deprecierea = 7813 “Venituri din ajustari 220.000 lei
constructiilor” pentru deprecierea imobil”

Conform O.M.F.P. 3055/2009 titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii

financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la
valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul
istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

4.7. Vanzarea de produse finite:

4111 “Clienti” = % 9.520.000 lei

701 “Venituri din vanzarea 8.000.000 lei
produselor finite”
4427 “TVA colectata” 1.520.000 lei

711 “Venituri aferente costurilor = 345 “Produse finite” 5.000.000 lei

stocurilor de produse”

4.8.

401 “Furnizori” = % 238.000

lei
609 “Reduceri comerciale 200.000
primite” lei
4426 “TVA deductibila” 38.000 lei

4.9.
% = 4111 “Clienti” 744.000
lei
709 “Reduceri comerciale acordate” 600.000
lei
4427 “TVA colectata” 144.000
lei
4.10.

% = 404 “Furnizori de imobilizari” 119.000

lei
167 “Alte imprumuturi si datorii 80.000 lei
asimilate”
666 “Cheltuieli privind dobanzile” 20.000 lei
4426 “TVA deductibila” 19.000 lei

4.11.

8
 4118 “Clienți incerți sau in litigiu” = 4111 “Clienti” 10.000 lei

6812 “Cheltuieli de exploatare privind = 1511 “Provizioane pentru litigii” 10.000 lei
provizioanele”

4.12.

6812 “Cheltuieli de exploatare privind = 1513 “Provizioane pentru 1.800

provizioanele” dezafectare imobilizari corporale si lei
alte actiuni similare legate de
acestea”
4.13. Se incaseaza dobanzi aferente obligatiunilor.

Achizitia obligatiunilor:

506 “Obligatiuni” = 509 “Varsaminte de efectuat

pentru investitiile pe termen scurt”

5121 “Conturi la banci in lei” = 766 “Venituri din dobanzi” 20.000

lei

4.14.

345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente 6.000.000 lei

costurilor stocurilor de
produse”

- cost cladire: 160.000 lei

- amortizare cumulata: 40.000 lei
- valoare justa estimata: 110.000 lei
- cheltuieli cu cesiune: 5.000 lei
Trecere cladirii la stocuri:
In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie,
destinate vanzarii (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinte etc. realizate
de entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte). Daca
constructiile sunt realizate in scopul exploatarii pe termen lung, de catre entitatea
care le-a realizat, ele reprezinta imobilizari.
De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopul construirii pe
acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat la stocuri.
Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul
ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii
deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul
activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se
inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a
fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea
contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

9
 In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit
ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de
modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor ce fac obiectul constructiei
si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se
evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in
contabilitate.
Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se
procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

% = 212 “Cnstructii” 155.000 lei

2812 “Amortizarea constructiilor” 40.000 lei
371 “Marfuri” 115.000 lei

Ajustarea de valoare:

6864 “Cheltuieli financiare privind = 397 “Ajustari pentru deprecierea 10.000

ajustarile pentru pierderea de marfurilor” lei
valoare a activelor circulante”

Pentru pierderea estimata intre valoare contabila si valoare justa la 31.12.N

212 “Cnstructii” = 1513 “Provizioane pentru 5.000

dezafectare imobilizari corporale si lei
alte
acțiuni similare legate de acestea”
4.16.

6812 “Cheltuieli de exploatare privind = 1518 “Alte provizioane” 170.000 lei

provizioanele”

Contul 151 “Provizioane” este un cont de pasiv. In creditul contului 151 “Provizioane”
se inregistreaza:
- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, inclusive a
celor corespunzatoare primelor ce urmeaza a se acorda personalului
din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (681).
4.17.

691 “Cheltuieli cu impozitul pe = 441 “Impozitul pe profit/venit” 842.900

profit” lei

5. SC CONTA SA are un capital propriu de 360.000 lei, structurat astfel:

- capital social 300.000 lei (30.000 actiuni, VN = 10 lei/actiune)

- rezerve 60.000 lei

10
 Se incorporeaza in capitalul social rezerve de 20.000 lei, pentru care se emit 2.000
de actiuni, la valoarea nominala de 10 lei/actiune.

Se cere:

 Efectuarea inregistrarilor contabile privind majorarea capitalului, prn

operatii interne;
 Calculul valorii matematice contabile, inainte si dupa majorare,
calculul unui drept de atribuire si al raportului de paritate;

 Analiza situatiei unui actionar care detinea, inainte de majorare : 15

actiuni, 14 actiuni, 32 actiuni;
 Analiza situatiei unui actionar care vrea sa cumpere : 1 actiune
noua, 3 actiuni noi.
Rezolvare:
Capitalul social: 300.000 lei
Numar actiuni: 30.000 buc
Valoare nominala: 10 lei actiune
Rezerva: 60.000 lei

Capital social înainte: 300.000 lei

Capitaluri proprii: 360.000 lei
Capital social dupa majorare: - 320.000 lei
Capitaluri proprii dupa majorare: - 380.000 lei

Capitaluri . proprii 360.000lei

VmC 0    12lei / acţcţiu
Nr .de.actiuni 30.000buc

Capitaluri. proprii 380.000lei

VmC1    11,875lei / acţcţiu
Nr .de.actiuni 32.000buc

D.A. = 12 lei – 11,875 lei = 0,125 lei

2.000buc
Raport.de. paritate   1 / 15
30.000buc sau
30.000buc
Raport.de. paritate   15 / 1
2.000buc
valoare contabila noua 0,125 lei x 15 = 1,875 lei + 10 lei
(valoare nominala) = 11,875 lei/ actiune

6. Se primeste prin subventie guvernamentala un agregat frigorific evaluat la 6000

lei. Durata de viata utila 4 ani. Se amortizeaza liniar.

Rezolvare:

2131 “Imobilizari corporale în curs de = 4751 “Subventii guvernamentale 6.000

executie” pentru investitii lei

11
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2813 “Amortizarea instalatiilor, 1.500
amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport, animalelor lei
si plantatiilor”

4751 “Subventii guvernamentale = 7584 “Venituri din subventii pentru 1.500

pentru investitii” investitii” lei

7. Societatea Comerciala „Transcom” SA a incasat in anul N subventii, in suma de

20000 lei pentru achizitionarea de mijloace de transport si in suma de 16000 lei,
pentru activitatea de transport ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul normal,
fiind suportate de la bugetul local.
La sfarsitul anului se constata ca societatea mai are de incasat subventii de
exploatare 4000 lei pentru care nu s-au efectuat cheltuieli.
Se incaseaza prin banca.

Rezolvare:

445 “Subventii” = 4751 “Subventii guvernamentale 20.000

pentru investitii lei

5121 “Conturi la banci in lei” = 445 “Subventii” 20.000

lei

445 “Subventii” = 7411“Venituri din subventii de 16.000

exploatare aferente cifrei de lei
afaceri”

445 “Subventii” = 472 “Venituri înregistrate in 4.000 lei

avans”

5121 “Conturi la banci in lei” = 445 “Subventii” 4.000 lei

GRUPA II

12
Audit
1. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala ,din
testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea
contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie.
Conducatorii societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este
deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ?

Auditorul va formula o opinie defavorabila mentionand ca acest fapt nu este conform

principiilor contabile si incidenta acestuia asupra situatiilor financiare nu dau o
imagine fidela a situatiei financiare a societatii.

2. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit
auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula?

Auditorul va formula o opinie cu rezerve mentionand ca nu a putut participa la

inventarierea anuala deoarece a fost numit auditor ulterior datei inventarului.(asta in
cazul in care poate controla procesul inventarierii prin alte procedee)

3. Constatati ca societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu terenuri si

cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul 2007 de catre un evaluator
autorizat si se regasesc in situatiile financiarela 31.dec 2009 la valoarea reevaluata
la 31 dec 2007.Cum abordati aceasta problema in cazul misiunii de audit pentru
situatiile financiare ale anului 2009?

4. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N:

- venituri totale = 50.000 lei;

- cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate

pana in luna septembire);

- cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei;

- impozitul pe profit platit = 2.000 lei;

- venituri din dividende = 2.000 lei;

- venituri din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei;

- cheltuieli de protocol = 100 lei (limita de deductibilitate 2%);

- cheltuieli cu sponsorizari = 450 (limita de deductibilitate 0.3%);

- cheltuieli privind amenzile si penalitati datorate statului = 2.000 lei;

Conform Legii 571/2003; cota de impozit pe profit = 16%;

In calitate de auditor care este soldul contului 441 si inregistrarea impozitului pe

profit in luna decembrie?

13
5. O societate prezinta urmatoarea situatie:
Contractele de constructie – 20.000 lei, din care garantii acordate – 2.000 lei;

Marfuri – pret de achizitie 10.000 lei; adaos comercial – 2.000 lei;

Minusuri la inventare - 500 lei;

Contracte cu vanzarea in rate – 10.000 lei; rate incasate – 2.000 lei; rate neincasate
– 8.00 lei; dobanda 500 lei;

Avize de expeditie – pret de vanzare cu TVA 3.570 lei;

Bonuri fiscale – 238 lei;

Auditorul a verificat TVA neexigibil calculat de entitate si a ajuns la consluzia ca este

corecta suma determinata. Care este TVA-ul neexigibil calculat?

6. Auditul financiar al stocurilor: obiective, riscuri, proceduri

Evaluarea stocurilor are ca obiective concluzii asupra :
- minimului dintre valoarea netarealizabilasi costul lor;
- modul de determinare a costului la iesirea lor pentru productie: FIFO,
costul mediu ponderat, costul standard;
- verificarea valorii contabile de intrare (facturi de cumparari, calculatia
costurilor prestabilite si postcalculul).

Testele de detaliu i-au permis auditorului sa constate daca intrarile si iesirile de

stocuri au fost corect contabilizate si apartin exercitiului curent, astfel incat
ele sa fie corect evidentiate si evaluate la bilant.
De asemenea, stocurile aflate la terti pe baza inventarierii si cele primite de la terti
au fost excluse din situatiile financiare si compararea evidentelor contabile cu
reflectarea lor in activul bilantier.Auditorul verifica daca toate stocurile au fost
identificate si incluse in activul bilantier (exhaustivitatea), daca toate stocurile au fost
corect evidentiate in vederea evaluarii de bilant (exactitate), daca costul stocurilor a
fost corect calculat prin metoda de evaluare acceptatade procedurile interne ale
conducerii.
Auditorul verifica daca toate sumele sunt incluse in situatiile financiare si
corespund cu evidentele contabile. Aceste stocuri regasite in activul bilantier
trebuie sa existe si fizic (existenta).
Se verifica daca stocurile au fost inregistrate in perioada contabila corecta
(independenta exercitiilor).
Stocurile cu o miscare lenta sau fara miscare au fost corect evaluate, la
valoarea neta realizabila (evaluare).
Auditorul trebuie sa valideze daca toate stocurile firmei sunt incluse in
activul bilantier al societatii auditate. In baza etapelor anterioare, auditorul, prin
procedurile de control, se asigura daca gestiunea si contabilizarea stocurilor au
fost supuse controlului intern permanent.
Testele de control i-au permis auditorului sa observe analiza variatiilor fata
de planul de productie cu explicatiile aferente, verificarea periodica a conditiilor

14
de depozitare, modul cum stocurile sunt pastrate in locatii sigure, precum si
persoanele gestionare autorizate care raspund de securitatea lor.
Inventarierea fizica periodica sau continua a stocurilor, reconcilierea
soldurilor din evidentele contabile cu foile de magazie ii permit auditorului, pe
baza testelor de control efectuate in cadrul procedurilor de control intern, sa
traga concluzii cu privire la gradul rezonabil de asigurare caacestea sunt reflectate
corect in bilant.
Indicatorii specifici cu privire la stocuri, viteza de rotatie ii permit auditorului sa
constate eventualele discrepante in fluctuatiile lunare si anuale fata de perioadele
precedente.

7. Auditul financiar al decontarilor cu tertii: obiective, riscuri, proceduri.

Auditarea conturilor la terti in bilantul contabil are ca obiective:
- concordanta balantelor conturilor analitice cu conturile sintetice.
- toti debitorii au fost inclusi in situatiile financiare (exhaustivitate).
- soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate si inregistrate
in mod corect (exactitate), iar sumele cuprinse in activul bilantier sunt
conforme cu cele din inregistrarile contabile.
- balantele conturilor analitice, asigurandu-se de concordanta lor cu
conturile generale, sintetice;
- un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului.
Auditorul analizeaza (de obicei, prin sondaj) soldurile conturilor de terti
plecand de la documentele si informatiile contabile puse la dispozitia sa.
El cere sa se procedeze la efectuarea corecturilor pe care la gaseste
necesare.
- la data bilantului debitorii exista in mod real (existenta).
- toate tranzactiile cu clientul, vanzarile, titlurile de valoare si incasarile au
fost inregistrate in perioada corecta (independenta exercitiilor). Toate
platile in avans au fost corect calculate si evidentiate astfel incat toate
cheltuielile se fac reflectate in aceeasi perioada de contabilizare cu
serviciile primite.
- evaluarea corecta a creantelor cuprinde sumele nete ce urmeaza a fi
incasate. Provizioanele pentru clienti incerti, rabaturi si remise,
risturne, bunuri returnate sunt corect evidentiate si nu sunt mari.
- toti debitorii cuprinsi in bilant reprezinta creante asupra clientilor. De
asemenea, auditorul trebuie sa verifice daca platile in avans, veniturile ce
urmeaza a fi incasate si alti debitori inclusi in activul circulant bilantier
reprezinta beneficii economice viitoare sau trezorerie (numerar) de
incasat.
Auditorul trebuie sa ia in considerare eventualele riscuri:
- firma auditata poate supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta o
situatie financiara mai buna decat in realitate;
- exista riscul ca debitorii sa se afle in imposibilitatea de a plati, ceea ce
inseamna ca soldurile debitorilor din bilant trebuie micsorate pe baza
evaluarii proprii a auditorului;
- facturile unui an financiar pot fi inregistrate in alta perioada, existand
riscul ca acestea sa nu fie evidentiate ca venituri. Daca entitatea vinde

15
bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri.
- Riscul de frauda trebuie luat in considerare de catre auditor sub aspectul
creantelor fata de terti:
- unitatea poate inregistra vanzari fictive;
- deturnare de numerar daca acelasi angajat incaseaza
concomitent facturile de la clienti si actualizeaza si
jurnalul de vanzari;
- furt de bunuri – revederea corespondentei curente cu debitorii;
- acordarea de reduceri comerciale si financiare neautorizate;
- Solduri anulate – testarea lor printr-un esantion de solduri si ajustarea inregistrarilor
operate in conturile debitorilor.
Controalele interne specifice clientilor si conturilor asimilate sunt orientate
spre operatiunile comerciale cu clienti noi, analiza pe durate a soldurilor clienti
prin verificarea unui esantion de facturi. De asemenea, se verifica concordanta
intre jurnalul vanzarilor, facturi si registrele contabile.
Auditorul poate sugera firmei auditate unele recomandari in ceea ce priveste
modul de incasare mai rapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare a
facturilor prin evaluarea provizioanelor pentru creante depreciate.
Controlul asupra vanzarilor, precum si atentia asupra clientilor incerti
trebuie sa fie in atentia conducerii cu scopul de a preveni eventualele creante
incerte. Imbunatatirea decontarilor cu creditorii vizeaza recomandari ale
auditorului in ceea ce priveste micsorarea importurilor pentru a minimiza
cheltuielile cu diferentele de curs valutar, identificarea situatiilor in care clientul
ar avea posibilitatea de a obtine reduceri financiare pentru plata inainte de
termenul scadent, minimizarea termenului de achitare a datoriilor fata de creditori,
fara sa se deterioreze relatiile cu furnizorii sai.
Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:
- toti creditorii au fost inclusi in situatiile financiare si exista in mod real la
data bilantului;
- datoriile au fost calculate astfel incat cheltuielile sunt inregistrate potrivit
cu serviciile prestate;
- au fost constituite provizioane adecvate in legatura cu soldurile debitoare
ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de
cumparare;
- datoriile preliminate si alti creditori inclusi in bilant reprezinta obligatii
viitoare sau sume de platit.
Auditorul considera principalele riscuri de frauda si implicit care obiective
au fost afectate prin testele de audit:
- o plata eronata este facuta unui salariat sau unui furnizor fara a avea
aprobarea conducerii pentru efectuarea platii; obiectivul afectat in aceste
situatii este exhaustivitatea, exactitatea datoriei;
- fisa furnizorului nu coincide cu jurnalul cumpararilor, fiind incluse
facturi fictive pentru plata. In aceste situatii sunt afectate exactitatea,
existenta, precum si obligatiile entitatii auditate;
- existenta furnizorilor fictivi inclusi in jurnalul de cumparari a condus la
plati facute unor angajati ai firmei auditate, obiectivele auditului de
exactitate si existenta a operatiunilor cu terti (creditori) fiind afectate. O revizuire a
testelor de audit, pentru a evalua riscurile in situatiile de mai sus impune:

16
- verificarea controlului intern cu privire la autorizarea platilor catre
furnizori;
- reconcilierea fiselor analitice ale furnizorilor;
- reverificarea jurnalului creditorilor prin urmarirea acelor furnizori carora
li s-au facut plati ilegale;
- verificarea profitului brut va arata o reducere, ca urmare a cresterii valorii
cumpararilor in costul vanzarilor fara un echivalent al valorii vanzarilor.
Testarea controlului intern privind autorizarea anularilor de solduri ale
creditorilor prin selectarea unui esantion de solduri ale furnizorilor si investigarea
oricaror reglari sau tehnici contabile neobisnuite in conturile furnizorilor. Aceste
teste elimina riscul ca sumele ce au fost in mod fraudulos anulate in jurnalul
furnizorilor, fara un motiv aparent, sa fie reconsiderate. Poate exista riscul ca
facturile de cumparare sa fie inregistrate in jurnal ca fiind platite fara ca in
extrasul de cont sa existe evidenta acestor plati.
Auditorul va examina facturile primite dupa sfarsitul anului cu scopul de a
verifica daca sumele au fost ocazionale inainte sau dupa incheierea exercitiului
financiar conform documentelor justificative.
Revederea soldurilor nerecuperabile si recomandarile auditorului cu privire
la acele conturi ce urmeaza a fi trecute pe venituri.

8. Auditul financiar al trezoreriei: obiective, riscuri, proceduri.

Auditul trezoreriei cuprinde lichiditatile in conturi bancare si casa,

titlurile de plasament si creditele bancare pe termen scurt.
Structura titlurilor de plasament cuprinde:
- actiuni cotate sau necotate;
- obligatiuni cotate sau necotate;
- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt;
- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;
- titluri de creante negociabile.
Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, creditele pe termen
scurt nu sunt elemente de trezorerie. Restrictiile asupra lichiditatilor bancare
trebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare.
Notele atasate situatiilor financiare cuprind urmatoarele informatii privind
titlurile de plasament:
- tratamentele contabile utilizate pentru determinarea valorii contabile,
schimbarea valorii de piata pentru evidenta lor la valoarea realizabila,
rezervele din reevaluari, cesiunea lor;
- cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor
venituri obtinute din titluri de plasament, profitul sau pierderea
rezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor;

- daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri ;

- valoarea de piata a titlurilor de plasament pe piata financiara evaluate la
costul de achizitie;
- analiza detaliata a portofoliului de investitii: categoria, denumirea,
valoarea lor, numarul.
Pe baza acestor note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor
elemente:

17
- obtinerea unor venituri financiare cat mai mari;
- cum se pot minimiza cheltuielile financiare;
- maximizarea fluxului de trezorerie;
- cum se pot minimiza riscurile aferente efectelor nefavorabile rezultate
din variatiile cursului valutar.
La bilant, auditorul trebuie sa urmareasca daca au fost indeplinite obiective
de audit:
Posturi de verificat Obiectivul auditului

- Toate soldurile conturilor curente si ale

lichiditatilor, platile si incasarile au fost
inregistrate in situatiile financiare
Registrul de banca corespunde cu extrasele Exhaustivitatea
de cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate
5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+
+5322+5323+5328+5411+5412+542
Soldurile conturilor de lichiditate au fost
corect calculate si inregistrate, iar sumele Existenta
prezentate in situatiile financiare cuprind
instrumentari tehnice contabile
Provizioanele au fost corect evaluate pentru Evaluarea
toate soldurile de banca
Toate incasarile si platile au fost inregistrate Independenta
in perioada contabila corespunzatoare si nu exercitiilor
au fost incasari sau plati fictive
Toate depozitele pe termen scurt, conturile
de lichiditati la vedere respecta principiul Drepturi si
entitatii patrimoniale. Imprumuturile pe obligatii
termen scurt reprezinta obligatii ale unitatii
fata de creditori la data intocmirii bilantului
Soldurile conturilor curente la banci au fost Evidentiere
corect prezentate si evidentiate in bilant corecta

Auditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie; avand in vedere

obiectivele de audit, urmareste:
- Clientul poate avea mai multe solduri de banca si casa decat in realitate
sau conturile prezentate in situatiile financiare nu sunt reale
- In functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat sau
micsorat. Firma poate avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incat
soldurile bancii la sfarsit de an pot arata o situatie mai favorabila decat in realitate.
Verificarile auditorului pot descoperi unele angajamente si evenimente
neprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii privind gestionarea lichiditatilor.
Atentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor de frauda: furturi,
conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal. Observarea
directa si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si sumele
intrate si transferate.
Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta

18
a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise si
primite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in mod
rezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,
clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire la
posturile bilantiere de trezorerie.
Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie
comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele
de cont bancare.
Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe semestru.
_ Conturi de regularizare si asimilate: auditorul verifica incorporarea sau
neincorporarea in aceste conturi a conturilor de cheltuieli si venituri care
se refera strict la continutul acestora.
_ Conturile de provizioane: auditorul verifica constituirea acestora pe
baza documentelor justificative necesare si inregistrarea in bilant sau
note. El se asigura ca aceste provizioane sunt bine contabilizate, tinand
cont de riscurile si pierderile intervenite intre data inchiderii exercitiului
si intocmirea bilantului sau intre data intocmirii bilantului si data
verificarii acestuia de catre auditor .

19
Evaluare
1. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al
acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata in zile a incasãrii clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

Rezolvare:

Durata medie de incasare a clientilor = sold mediu creante comerciale / cifra de

afaceri cu TVA * 360 zile
15.375/186150x360=29.73=> 30 zile

2. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) in

minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

Rezolvare: Se ajusteaza cu 2.500+15.500+125.000=143.000 lei

3. Se constatã cã o halã industrialã, in valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai are
utilizare de peste trei ani, iar situarea ei in partea perifericã a uzinei face posibilã
vanzarea terenului incã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt
estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la
suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din
vanzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce
sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) in minus, bilantul contabil:

20
a) 265.000 mii lei;

b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.

Rezolvare: Se ajusteaza cu 145.000+85.000+35.000-45.000=75.000 lei

4. Activul net corijat al intreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de

3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

Rezolvare:

Superprofit =profit obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de

piata in functie de efortul investitional al intreprinderii

Superprofit =CB-ANCXi

ANC= 22.000 lei

CB=3.000 lei
I= 20%

Superprofit =3.000 -22.000x20%=3.000-4.400= -1.400 lei

5. Aveti urmãtoarele informatii despre intreprindere: cheltuieli de infiintare 5.000;

licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante
300.000; bãnci 10.000; venituri in avans 80.000; capital social 125.000; rezerve
5.000; furnizori 250.000; imprumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen
lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.

Eliberati bilantul contabil in principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul

functional, si explicati rolul acestora in cadrul diagnosticului de evaluare.

Bilantul contabil:
ACTIV PASIV
Cheltuieli de infiintare 5.000 Capital social 125.000
Licente 10.000 Venituri in avans 80.000
Cladiri 50.000 Rezerve 5.000
Echipamente 100.000 Furnizori 250.000
Stocuri 200.000 Imprumuturi 150.000

21
 Creante 300.000 Provizioane 65.000
Banci 10.000
Total ACTIV 675.000 Total PASIV 675.000

Bilantul financiar:
Bilantul financiar reprezinta un instrument de analiza realizat prin retratarea bilantului
contabil. Problemele principale ale analizei pozitiei financiare a intreprinderii
rezolvate prin apelarea la bilantul patrimonial sunt:
• determinarea patrimoniului net;
• analiza structurii financiare;
• determinarea lichiditatii si solvabilitatii;
• stabilirea gradului de indatorare .

Imobilizari = Echipamente 100.000 + Cladiri 50.000 = 150.000

Stocuri+Creante = Stocuri 200.000 + Creante 300.000 = 500.000
Disponibilitati = Banci 10.000
Capitaluri permanente = Capital social 125.000 + Rezerve 5.000 + Provizioane
pentru riscuri si cheltuieli 65.000 + Corijare pozitivaa contului de rezultate 65.000 +
Imprumuturi bancare peste un an 75.000 = 335.000
Furnizori 250.000
Imprumuturi bancare 75.000

ACTIV PASIV
Imobilizari 150.000 Capitaluri perm. 335.000
Stocuri&Creante 500.000 Furnizori 250.000
Disponibilitati 10.000 Imprumuturi 75.000
Total ACTIV 660.000 Total PASIV 660.000

Fond de rulment net global = Capitaluri permanente-Imobilizari

Necesarul de fond de rulment = Stocuri+Creante-Furnizori
Trezoreria = Disponibilitati-Imprumuturi financiare pe termen scurt
Fond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000
Rezultacadin capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii si datoriile
financiare pe termen lung se acoperaactivele imobilizate ramanInd o resursade
185.000 pentru finantarea activitatii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000
Rezultacastocurile si creantele sunt finantate doar In parte din obligatiile nefinanciare
pe termen scurt, ramanand o diferentaneacoperita250.000 care trebuie acoperitadin
alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din Imprumuturi financiare pe
termen scurt.
Trezoreria = 10.000 – 75.000 = -65.000
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria Intreprinderii
185.000 - 250.000 = -65.000

22
Bilantul functional

Bilantul functional reflectaIn activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale

intreprinderii, iar In pasiv reflecta functia de finantare a intreprinderii (din surse proprii
sau din imprumuturi bancare).
Pentru determinarea bilantului functional este necesar a se elimina influentele
elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora.
Se va corija contul de rezultate cu valoarea activelor fictive (-15.000) si a veniturilor
In avans (+80.000).
Imobilizari = echipamente 100.000 + cladiri 50.000 = 150.000
Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 200.000 + creante 300.000 - furnizori
250.000 = 250.000
Disponibilitati = disponibilitati 10.000 = 10.000
Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru
riscuri si cheltuieli 65000 + corijare pozitiva a contului de rezultate 65.000 = 260.000
Obligatii financiare = imprumuturi bancare 150.000

ACTIV PASIV
Investitii Imobilizari 150.000 Capitaluri proprii 260.000

Exploatare Stocuri&Creante-Furniz. 250.000

Trezorerie Disponibilitati 10.000 Obilg finaniciare 150.000
Total ACTIV 410.000 Total PASIV 410.000

GRUPA III
Expertiza contabila

23
1. Ce contine capitolului I al Raportului de expertiza contabila ? (Introducere)
Cap. I

Introducerea cuprinde:
- datele expertului care efectueaza lucrarea
- partile implicate in process
- imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul
- obiectivele expertizei contabile
- perioada si locul desfasurarii expertizei contabile
- materialul documentar care a stat la baza efectuarii ei
- daca s-au folosit si alte documentatii intocmite de alti experti
- data fixate si daca au fost prelungiri perioada expertizei

2. Ce contine cap.II al Raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei

contabile)?

Cap. II Desfasurarea expertizei contabile - care cuprinde raspunsurile si

documentele folosite pentru fiecare obiectiv in parte

3. Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea in expertiza

contabila?

Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei

contabile cuprinde dupa caz:
Incheierea de sedinta (in cauze civile),Ordonanta organului de urmarire si
cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor
contabile extrajudiciare.
Raportul de expertiza contabila contine exemplarul expertului contabil care
justifica de indeplinirea misiunii, eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari
suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept ,
care au dispus efectuarea expertizei contabile, eventuale note contabile, redactate in
timpul efectuarii expertizei personale ale expertului contabil, necesare fie redactarii
raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor
de expertiza cu beneficiarii acestora.

Studii de fezabilitate
1. Unul din indicatorii utilizați in evaluarea tradiționala a proiectelor investiționale
este indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul si
conținutul indicatorului?

Indicele de profitabilitate neactualizat = suma fluxurilor de numerar/ valoarea

investitiei
– se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.

24
 Indicele de profitabilitate (Ip) exprimavaloarea actuala neta scontata pentru o
cheltuiala initiala de investitie egala cu 1, respectiv este un indicator relativ a
investitiei pe intreaga durata de viata a acesteia.

2. Un proiect investitional, cu o valoare totala a investiției de 11.445 lei, prezinta

urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:

An Cost Costuri de exploatare Total cost Total Cash flow anual net
investiție incasari
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei
6.295 i

Calculați indicele de profitabilitate neactualizat.

Rezolvare:

6295 lei / 11445 lei = 0.55

Analiza diagnostic a intreprinderii

1. Calculați si interpretați modificarea situației nete a unei intreprinderi care prezinta
urmatoarea situație financiara:

25
 Indicator 31.12.n-1 31.12.n
Imobilizari 1000 1500
Stocuri 500 400
Creante 200 250
Disponibilitați 20 30
Datorii mai mari de un an 2000 2500
Datorii mai mici de un an 400 350

Rezolvare:
SN = TA - DT
SN (n-1) = 1720 - 2400 = -680
SN (n) = 2180 – 2850 = -670
Δ SN = SN (n) – SN (n-1)
Δ SN = -670 – (-680) = 10
O valoare negativa a situatie nete este consecinta incheierii cu pierderi a
exercitiilor anterioare si poate fi un semnal al aparitiei falimentului.

2. Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

intreprinderea ale carei informatii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 4000
Producția vanduta 24000
Producția stocata 500
Subvenții de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul marfurilor vandute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite si taxe 300
Venituri din dobanzi 100
Cheltuieli cu dobanzi 500
Impozit pe profit 1400

Rezolvare:

ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

26
Marja Comerciala(adaosul comercial)= venituri din vanzari de marfuri-costul
marfurilor vandute.

MJ=4000-4200=-200 lei <0,aceasta valoare arata ca exista o insuficienta

inactivitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce
priveste vanzarea de marfuri.

Productia Exercitiului = + productia vanduta

+ productia stocata

+ productia imobilizata

- variatia stocurilor.

PE=24000+500=24500 lei >0

Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce

intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc
(productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia
imobilizata).

Valoarea Adaugata = + marja comerciala

+ productia exercitiului

- consumul extern

VA= -200+24500-10000=14300 lei >0

VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau
aprovizionari mai putin importante.

EBE sau IBE = + valoarea adaugata

+ subventii de exploatare

- impozite, taxe

- cheltuieli cu personalul

EBE= 14300+ 2300-300-5000=11300 lei >0

Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare
necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia.Existenta EBE demonstreaza

27
performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de
investitie si a celei de devidend.

Rezultatul din exploatare = +EBE

+ reluari asupra provizioanelor

+ alte venituri din exploatare

- IBE

- provizioane calculate

- alte cheltuieli din exploatare.

RE=11300-1200=11100 lei >0

Datele de mai sus arata ca firma obtine profit din activitatea de exploatare exprimand
rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor cheltuialelor din
veniturile de exploatare.

Rezultatul Curent = +RE

+ venituri financiare

- pierdere din exploatare

- cheltuieli financiare.

RC = 11100+100-500=9700lei >0

RC inregistreaza o valoare pozitiva,dar totusi are o valoare mai mica decat RE lucru
datorat faptului ca firma inregistreaza pierdere din activitatea sa financiara.

Rezultatul Net = +RC

+ venituri exceptionale

- cheltuieli exceptionale.

RN = 9700>0

RN=RC, adica unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli exceptionale.

1. + Vanzari de marfuri Vmf 4000

2 + Productia exercitiului Qex 24000+500
3 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 4200

28
4 - Cheltuieli cu mp Chmp 10000
5 = Valoarea adaugata Va 14300
6 - Impozite si taxe Imp 300
7 + Subventii pentru exploatare Sbv 2300
8 - Cheltuieli cu personalul - Chp 5000
9 = Excedent brut de exploatare EBE 11300
10 + Venituri din provizioane Vpv 0
11 + Alte venituri din expoatare Ave 0
12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 200(chirii)
13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 1000
14 = Profit din exploatare Pe 10100
15 + Venituri financiare Vf 100
16 - Cheltuieli financiare Chf 500
17 = Profit curent Pc 9700
18 ± Rezultatul exceptional Rexc 0
19 = Profit brut Pb 9700
20 - Impozit pe profit Ipr 1400
21 = Profit net Pn 8300
Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr

GRUPA IV

29
Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. Asociatii societatii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situatia patrimoniului conform

bilantului contabil la data inceperii lichidarii se prezinta astfel:
 Constructii 30.000 lei
 Amortizarea constructiilor 20.000 lei
 Echipamente tehnologice 15.000 lei
 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
 Materii prime 3.000 lei
 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
 Clienti 2000 lei
 Clienti incerti 700 lei
 Ajustari pentru deprecierea clientilor incerti 400 lei
 Conturi la banci in lei 1.300 lei
 Furnizori 7000 lei
 Provizioane 1.250 lei
 Capital subscris varsat 11.000 lei
 Rezerve legale 1.850 lei

Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Constructiile au fost vandute cu 11.000 lei, fata de valoarea ramasa neamortizata
de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vandute cu 7.000 lei fata de valoarea ramasa
neamortizata de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vandute cu 2.850 lei fata de valoarea de 2.500 lei;
d) In vederea incasarii inainte de scadenta a creantelor certe au fost acordate
sconturi in valoare de 100 lei;
e) Din suma clientilor incerti de 700 lei se incaseaza jumatate, restul fiind
irecuperabile;
f) Pentru plata inainte de termen a datoriilor catre furnizori, acestia au acordat
sconturi in suma de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 900 lei.
Se cere:

a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la actionari
Rezolvare:
a) Vanzarea constructiilor:

461 Debitori diversi = % 13.090 lei

7583 Venituri din vanzarea activelor 11.000 lei
4427 TVA colectata 2.090 lei
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 13.090 lei
Scaderea din gestiune a activelor vandute:

30
 30.000 lei % = 212 Constructii
20.000 lei 2812 Amortizarea constructiilor
10.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate
b) Vanzarea echipamentelor tehnologice:
461 Debitori diversi = % 8.330 lei
7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 lei
4427 TVA colectata 1.330 lei
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 8.330 lei
Scaderea din gestiune a activelor vandute:

15.000 lei % = 213 Echipamente tehnologice

10.000 lei 2813 Amortizarea instal,mijl.transp
5.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate

c) vanzarea materiilor prime:

4111 Clienti = % 3.391,5 lei
701 Venituri din vanzarea mp 2.850 lei
4427 TVA colectata 541,5 lei
5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 3.391,5 lei
601 Cheltuieli cu mp = 301Materii prime 3.000 lei
391 Ajustari ptr deprecierea mp =781 Venituri din proviz 500lei

d) incasari de la clienti certi inainte de scadenta cu acordarea de scont:

% = 4111 Clienti
1.900 lei 5121 Conturi curente la banci in lei

100 lei 667 Cheltuieli cu sconturi acordate

e) 416 Clienti incerti = 4111 Clienti 700 lei

5121 Conturi curente la banci in lei = 416 Clienti incerti 350 lei

654 Pierderi din creante si deb. Diversi =416 Cilenti incerti 350 lei

491 Proviz ptr deprecierea = 7814 Venituri din provizioane ptr 400 lei

creantelor-clienti deprecierea activelor circulante

f) plata furnizorilor inainte de termen:

31
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci in lei 6.650 lei

401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 350 lei

g) inreg cheltuielilor cu lichidarea:

628 Alte chelt. cu serv exe. de terti =5121 Conturi crt la banci in lei 900 lei

Anularea provizioanelor:
151 Provizioane = 781Venituri din provizioane 1.250 lei
Regularizarea TVA:
4427 TVA colectata =4423 TVA de plata 3.961,5 lei
Plata TVA:
4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente in banci 3.961,5 lei
- Inchiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 19.350
            658      15.000
  601 3.000
654 350
667 100
628 900

- Inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 23.350
  7583 18.000

701 2.850

781 2.150

767 350

Rezultatul lichidarii = 23.350 – 19.350 =4.000 lei

 Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in

urma actiunii de lichidare:
Impozit pe profit pentru profitul din lichidare =4.000 x 16% = 640 lei

32
691Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 640 lei
  - Inregistrarea platii impozitul pe profit la bugetul statului:
 441 Impozit pe profit= 5121 Conturi curente in banci 640 lei
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D 121 C D 5121 C
1.300
13.090 6.650
15.000 18.000 8.330 900
3.000 2.850 3.391,5 3.961,5
100 400 1.900
350 350 350 640
900 500 28.361,5 12.151,5
640 1.250 16.210
19.990 23.350
3.360

Intocmirea bilantului inainte de operatiunea de partaj:

 Indicator Valori
Disponibilitati
16.210
Total Activ
16.210
Capital social
11.000
Rezerve
1.850
Profitul net
3.360
Total Pasiv
16.210

Evidentierea drepturilor actionarilor:

16.210 lei % =456 Decontari cu actionarii privind capitalul
11.000 lei 1012 Capital subscris varsat
1.850 lei 1061 Rezerve legale
3.360 lei 121 Rezultatul exercitiului

33
 c) calculul si inregistrarea impozitului pe dividende aferent drepturilor evidentiate in
capitalurile proprii:
rezerve -1.850lei
rezultatul net al lichidarii – 3.360 lei
 Total :5.210 x16%= 833,6 lei

456 Decontari cu actionarii privind capitalul = 446 Alte impozite,taxe 833,6 lei
446 Alte impozite,taxe = 5121 Conturi curente in banci 833,6 lei

d) plata drepturilor nete catre actionari:

456 Decontari cu actionarii privind capit. = 5121 Conturi crt in banci 15.376,4 lei

2. Societatea „X” nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment
avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia
patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel:
 Echipamente tehnologice 30.000 lei
 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
 Marfuri 900 lei
 Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei
 Conturi la banci in lei 2.000 lei
 Cheltuieli in avans 1.000 lei
 Furnizori 12.000 lei
 Venituri in avans 1.250 lei
 Capital subscris varsat 2.500 lei
 Rezerve legale 200 lei
 Alte rezerve 4.000 lei
 Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se

prezinta dupa cum urmeaza:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de
furnizori;
f) Achitarea datoriei fata de furnizori.

Se cere:

34
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.

Rezolvare:
a)Vanzarea echipamentelor tehnologice:
461 Debitori diversi = % 8.330 lei
7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 lei
4427 TVA colectata 1.330 lei
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 8.330 lei
Scaderea din gestiune a activelor vandute:

30.000 lei % = 213 Echipamente tehnologice

15.000 lei 2813 Amortizarea instal,mijl.transp
15.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate
b)Vanzarea de marfuri:
4111 Clienti = % 1.428 lei
707 Venituri din vanzarea mf 1.200 lei
4427 TVA colectata 228 lei
5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 1.428 lei
607 Cheltuieli cu mf = 371 Marfuri 900 lei
397 Ajustari ptr deprecierea mf =7814 Venituri din proviz 100 lei
c)Incasarea chiriei inreg in avans:
5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 1.000 lei
472 Venituri inreg in avans = 706 Venituri din redev si chirii 1.000 lei
d) restituirea chiriei incasate anticipat:
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 1.250 lei
472 Venituri inreg in avans =706 Venituri din redev si chirii -1250 lei
e) stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi actionari ptr plata datoriei fata de
furnizori:suma disponibila ca urmare a operatiunilor de vanzare/incasare este de
9508 lei si 2000 lei sold cont banca=> 11.508 lei
Furnizori de achitat 12.000 lei; dif ramasa de acoperit = 492 lei.Astfel asociatul A va
credita firma cu 70% 344,4 lei din datorie si asociatul B cu 30% 147,6 lei.
5121 Conturi curente la banci = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 492 lei

35
f) achitarea datoriei fata de furnizori:
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 12.000 lei

Regularizarea TVA:
4427 TVA colectata =4423 TVA de plata 1.558 lei
Ptr achitarea TVA actionarii tb sa crediteze firma cu 1.558 lei in cotele mentionate
mai sus: 70% -A(1.090,6 lei) si 30% -B (467,4 lei)
5121 Conturi curente la banci = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 1.558 lei
Plata TVA: 4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente in banci 1.558 lei
- Inchiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 15.900
            6583     15.000
  601 900

- Inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 8.050
  7583 7.000

707 1.200

7814 100

706 -250

Rezultatul lichidarii = 8.050 – 15.900 =-7.850 lei

Acoperirea pierderii din rezultatul reportat 117=121 1150 lei=> - 6700 lei
Intocmirea bilantului inainte de operatiunea de partaj:

 Indicator Valori
Disponibilitati
0
Total Activ
0

36
Capital social
2.500
Rezerve
4.200
Profitulpierderea net(a)
-6.700
Total Pasiv
0
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile

financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma
sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform
regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.
Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera
necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor
prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura
de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera
Auditorilor Financiari din Romania.
Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea
sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. Cenzorii
sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de
administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale
prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor
aduce la cunostinta adunarii generale.

37
GRUPA V
Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. Sa se calculeze si inregistreze in contabilitate impozitul pe profit pe baza

urmatoarelor date:
Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vanzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vanzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale:
30.000 lei;
- venituri din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

- cheltuieli cu investitiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;

- cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate: 23.000 lei;

Rezolvare:

Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil +cheltuielile nedeductible-veniturile

neimpozabile
Venituri neimpozabile:
- venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale:
30.000 lei;

Impozit profit =(1.200.000 -700.000-30.000)x16%=75.200 lei

691Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 75.200 lei

2. Se cunosc urmatoarele date despre o entitate:

 venituri din exploatare 80.000 lei;
 venituri financiare 50.000 lei;
 venituri extraordinare 10.000 lei;
 cheltuieli de exploatare 60.000 lei;
 cheltuieli financiare 30.000 lei;
 cheltuieli extraordinare 30.000 lei.

38
Sa se determine rezultatul entitatii pe tipuri de activitati, precum si impozitul pe profit
de platit, daca cheltuielile nedeductibile sunt in suma de 5.000 lei.

Rezolvare:

Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil +cheltuielile nedeductible-veniturile

neimpozabile
Rezultatul din exploatare=80.000-60.000 =20.000 lei
Rezultatul din activ financiare =50.000 -30.000 =20.000 lei
Rezultatul din activ extraordinare =10.000-30.000 =-20.000 lei
Rezultatul contabil = Rezultatul din exploatare+ Rezultatul din activ financiare+
Rezultatul din activ extraordinare =40.000 lei
Impozitul pe profit =(40.000 +5.000)x16%= 7.200 lei

3.O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-o
perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor
sunt de 500.000 lei. Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre
entitate.

Rezolvare:

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte,

cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv
persoanele juridice care realizeaza aceste venituri In baza unui contract de asociere,
si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute In acest articol este
mai mic decat 5 % din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5 %
aplicat acestor venituri realizate.
900.000 - 500.000 = 400.000 lei x16% = 64.000 lei
900.000 x 5% = 45.000 lei
Se va declara impozitul pe profit si nu cel minim.

4. O entitate acorda unui salariat un avans in valoare de 300 lei. Sa se calculeze

toate operatiile in legatura cu salariile stiind ca salariul de incadrare este de 700 lei,
sporul de vechime de 85 lei, iar salariatul are in intretinere doi copii si sotia.

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 785 lei
(sporul de vechime se considera la salariul de baza si ca atare este un spor
impozabil)

39
Deducere acordata ptr 3 persoane in intretinere (consideram ca sotia are venit de
pana la 250 lei) =550 lei
Retineri angajat:
CAS individual 10.5% - 82 lei
Somaj 0.5% -4 lei
Asigurari de sanatate -5.5% -43 lei
Deducere personala-550 lei
Impozit salariu -17 lei
Salariu net -639 lei
Retineri angajator:
CASS 5.2% -41 lei
Somaj 0.5%- 4 lei
CAS 20.8% - 163 lei
Fond de risc si accidente 0.4% - 3lei
Comision carti de munca -0.75% - 6 lei
FNUASS 0.85%- 7 lei

421 Personal salarii datorate= % 446 lei

82 lei 4312 Contrib angajatului la asig sociale
43 lei 4314 Contrib angajatului la asig soc de
sanatate
4 lei 4372 Contrib angajatului la fondul de somaj
17 lei 444 Impozitul pe salarii
300 lei 425 Avansuri acordate

6451 C Chelt cu contrib unit la asig soc = 4311 Contrib unit la asig soc 163 lei
6452 C Chelt cu contrib unit la fond somaj = 4371 Contrib unit la fond somaj 4 lei
6453 C Chelt cu contrib unit la asig soc de sanat = 4313 Contrib unit la asig soc
sanat 41 lei
635 Chelt cu alte impoz, taxe =446 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate 6 lei
(ITM)
6451 C Chelt cu contrib unit la asig soc = 4311 Contrib unit la asig soc 10 lei

40
5. Un Grup Scolar a realizat in atelierele proprii geamuri si usi din lemn in valoare
totala de 26.000 lei. Acestea au rezultat ca urmare a orelor practice efectuate de
elevi si sunt destinate vanzarii, fiind produse finite.
Datoreaza TVA aceasta unitate de invatamant pentru produsele realizate?
Daca da, care este marimea acesteia?

Potrivit prevederilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal este scutita de taxa pe valoarea adaugata activitatea de invatamant
prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995 desfasurata de unitatile autorizate,
inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati,
formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri
strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte
entitati recunoscute, care au aceste obiective.
Scutirea se refera la orice livrare de bunuri sau prestare de servicii strans
legata de activitatea de invatamant, de activitatea caminelor si a cantinelor
organizate pe langa aceste unitati, de formarea profesionala a adultilor (cum sunt
cercetarea efectuata de universitati, activitatea atelierelor scoalare, venituri obtinute
din taxa de participare la diverse conferinte sau alte manifestari organizate in
legatura cu activitatea de invatamant sau de formare profesionala) efectuate de
catre institutii publice - respectiv scolile, liceele, universitatile de sat sau alte enitati
recunoscute care au aceste obiective - respectiv scoli, licee, universitati particulare
acreditate, unitati care realizeaza formarea profesionala a adultilor si sunt
recunoscute in acest sens, efectuate de unitatile care isi desfasoara activitatea in
invatamant sau in domenii strans legate de acestea.

41