CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

5.1. Delimitări conceptuale privind activele fixe

Instituţiile publice deţin active fixe a căror structură diferă în funcţie de natura activităţii
derulate şi de particularităţile organizatorice. Activele fixe sunt reprezentate de bunuri şi valori
destinate să deservească o perioadă îndelungată instituţiilor publice, ele neconsumându-se după
prima utilizare, ci în timp ca urmare a folosirii lor de mai multe ori. În conforrmitate cu IPSAS 1
„Prezentarea situaţiilor financiare” în categoria activelor fixe intră:
Activele fixe necorporale sunt active fixe fără substanţă fizică care se utilizează pe
o perioadă mai mare de un an. Acestea cuprind:
Cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea
stabilirii producţiei de serie sau utilizării. În această ategorie intră:
 proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea
intermediară a prototipurilor şi modelelor;
 proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct
de vedere economic pentru producţia pe scară largă;
 proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă;
 proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele,
produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi ori îmbunătăţite.
Concesiuni, brevede, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare achiziţionate
sau dobândite pe alte căi, înregistrându-se la cost de achiziţie sau de producţie, după caz.
Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentaţii teatrale,
programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice
ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice ori alte suporturi.
Alte active necorporale, includ programele informatice create de instituţii sau
achiziţionate de la terţi, pentru necesităţi proprii de utilizare, precum şi alte active fixe
necorporale.
Avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie sunt reprezentate de active fixe
necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul
de achiziţie, după caz, precum şi avansurile acordate furnizorilor de active fixe necorporale.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul unei instituţii publice sunt
reprezentate de obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
 au o durată de utilizare mai mare de un an;
 au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului1, valoare care este actualizată periodic în funcţie de indicele de inflaţie. Valoarea
rămasă neamortizată a activelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă între 1.800 lei şi 2.500 lei
existente în patrimoniul instituţiilor publice la data intrării în vigoare a acestei hotărâri se va
recupera pe durata normală de funcţionare rămasă.
Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS 17)
„Imobilizări corporale”, un element de imobilizări corporale trebuie recunoscut ca activ atunci
când:
 este posibil ca beneficiile economice viitoare sau potenţialul de servicii asociat cu
activul să revină entităţii;
 costul sau valoarea justă a activului entităţii poate fi evaluat credibil.
La momentul recunoaşteri iniţiale o instituţie va evalua cu atenţie, dacă un element de
imobilizări corporale satisface primul criteriu prin existenţa unei certitudini suficiente că
beneficiile economice viitoare sau potenţialul de servicii vor reveni instituţiei care va primi şi
recompensele ataşate activului şi îşi va asuma riscurile asociate. În ceea ce priveşte cel de al
doilea criteriu, acesta este mai uşor de realizat, întrucât dobândirea activului presupune şi
identificarea costului prin tranzacţia de schimb, achiziţia de materiale, consumul de forţă de
muncă şi alte consumuri legate de construcţie. În unele cazuri costul este determinat în raport cu
valoarea justă. În categoria activelor fixe corporale intră:
Terenurile sunt evidenţiate pe următoarele categorii: terenuri agricole, silvice, terenuri
fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii, cât şi lacuri, bălţi şi iazuri care nu
sunt rezultatul unei investiţii; iar amenajările de terenuri cuprind lucrări ca: racordarea la
sistemul de alimentare cu energie electrică, lucrările de acces, împrejmuirile şi altele asemenea.
Construcţiile, instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile
precum şi mobilierul, aparatura birotică, echipamentul de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale sunt evidenţiate pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit
catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a activelor fixe aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
Avansurile şi activele fixe corporale în curs de execuţie cuprind avansurile acordate
furnizorilor de active fixe corporale precum şi lucrările de investiţii neterminate până la sfârşitul
perioadei, efectuate în regie proprie sau în antrepriză, evaluate la cost de achiziţie sau cost de
producţie. Acestea sunt trecute în categoria activelor fixe la finalizare, după recepţie, darea în
folosinţă sau punerea în funcţiune.
Alte active ale statului (zăcăminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apă).
Resursele minerale situate pe teritoriul ţării, în subsolul ţării şi platoului continental în zona
economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internaţional
şi reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv
al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
În categoria resurselor minerale, potrivit legislaţiei în vigoare se includ: cărbunii,
minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci alumifere, de metale nobile, radioactive,

1
H.G. nr. 72/5.02.2014 privind stabilirea valorii de intrare a activelor fixe la instituţiile publice. De la data de
05.02.2014 valoarea minimă de intrare a activelor fixe este de 2.500 lei.
substanţe utile nemetalifere, valorile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, gazele
necombustibile, apele geotermale, apele minerale naturale, apele minerale terapeutice, etc.
Zăcămintele sunt reprezentate de rezervele descoperite de minerale, atât de
suprafaţă cât şi subterane, care sunt exploatabile economic, ţinând cont de nivelul relativ al
preţurilor. Acestea cuprind rezervele de: cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri metalifere şi
nemetalifere.
Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele şi vegetalele de producţie
unică sau permanentă asupra cărora se exercită dreptul de proprietate, dar a căror creştere
naturală şi/sau regenerare nu este plasată sub controlul direct şi responsabilitatea unităţilor
instituţionale şi nu este gestionată de acestea. Ca exemplu, pădurile virgine şi resursele piscicole
neexploatate, care fac parte din teritoriul naţional, incluzându-se aici doar resursele care sunt
deja exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi exploatate într-un viitor apropiat.
Rezervele de apă sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane în măsura în care prin
exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piaţă.
În funcţie de specificul instituţiilor publice sunt asimilate în categoria activelor fixe
corporale următoarele:
 investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
 capacităţile de producţie puse în funcţiune parţial, pentru care nu au întocmit formele
de înregistrare;
 investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor
tehnici iniţiali şi care conduc la majorarea valorii acestora;
 valorile de muzeu, obiectele de artă şi expoziţii;
 cărţile din biblioteci (bunurile culturale de patrimoniu constituite în colecţii speciale
sau în depozite legale, în conformitate cu Legea 334/2002 privind bibliotecile);
 animalele şi păsările pentru reproducere, respectiv, caii de reproducere şi de muncă,
măgari, catâri, boi şi bivoli de muncă, vaci de lapte şi tauri pentru reproducere, păsări pentru
reproducere, câini de pază şi de vânătoare;
 plantaţiile de arbori şi arbuşti.
Nu sunt considerate active fixe corporale următoarele:
 motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate
în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifică
parametrii tehnici iniţiali ai activului fix corporal;
 sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale, indiferent de valoare şi de durata
lor normală de utilizare;
 construcţiile şi instalaţiile provizorii;
 animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte,
animalele de îngrăşat, coloniile de albine, păsările cu excepţia celor pentru reproducere;
 pădurile;
 prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie sau
sunt supuse încercărilor în vechea omologare la producător;
 echipamentul de producţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, uniformele de
serviciu şi de oraş pentru elevii şi militarii în termen, echipamentele şi materialele sportive.
 Activele financiare în conformitate cu legislaţia actuală sunt constituite din
depozite, instrumente de capitaluri proprii ale unei entităţi sau un drept contractual. Acestea
cuprind:
Titlurile de participare reprezintă drepturi sub formă de acţiuni deţinute de stat sau
unităţile administrativ teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societăţi comerciale sau
organisme internaţionale, a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă
de dividente.
Alte titluri imobilizate reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat, a căror deţinere
pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi.
Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi
acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung, potrivit legii. Împrumuturile pe termen
lung sunt constituite din sume acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care
se percep dobânzi, potrivit legii. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile, depozitele
depuse de instituţia publică la terţi.
Datorită specificului instituţiilor publice unde majoritatea activelor fixe au caracter
neproductiv, nu s-a calculat şi contabilizat amortizarea aferentă activelor fixe corporale şi
necorporale până la data de 01.01.2004.
Ordinul M.F.P. nr. 1487/2003 privind aprobarea Normelor metodologice privind
reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al persoanelor
juridice fără scop patrimonial a determinat obligativitatea calculării amortizării pentru activele
fixe care fac parte din patrimoniul privat al statului, cele aparţinând patrimoniului public nefiind
încă supuse amortizării. Prevederile acestui act normativ au fost înlocuite prin Ordinul M.F.P. nr.
3741/2008 prin care se aprobă Normele metodologice privind reevaluarea şi amortizarea
activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Pornind de la aceste
considerente, tratamentul contabil aplicabil activelor fixe corporale şi necorporale trebuie
încadrat în funcţie de categoria din care acestea fac parte în: patrimoniul public şi patrimoniul
privat al statului.
Instituţiile publice pot deţine în patrimoniul lor atât bunuri care fac parte din domeniul
public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi bunuri din domeniul privat al
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
Legea administraţiei publice locale determină simultan sursele de formare a patrimoniului
unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi dreptul de proprietate privată exercitat asupra bunurilor
mobile şi imobile din domeniul public şi privat de interes local. Bunurilor mobile şi imobile, în
funcţie de afectarea acestora, le sunt aplicabile un regim special, reglementat prin norme de
drept public pentru bunurile din domeniul public, iar pentru cele din domeniul privat, un regim
de drept comun, reglementat de dreptul civil. Pentru gestionarea bunurilor din domeniul public
al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se aplică regimul juridic al dreptului de
proprietate publică.
Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor care sunt de uz sau de interes public
aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Dreptul de proprietate publică se
dobândeşte:
 pe cale naturală;
 prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii;
  prin expropriere pentru cauză de utilitate publică (Legea nr. 33/1994);
 prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judeţean sau de
consiliul local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public;
 prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică;
 prin alte moduri prevăzute de lege.
Dreptul de proprietate publică încetează odată cu trecerea în domeniul privat sau cu
încetarea existenţei bunului. Datorită acestui regim juridic bunurile din domeniul public al
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se disting de celelalte bunuri prin faptul că
sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi ca urmare2:
 nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau
închiriate; bunuri destinate uzului direct;
 nu pot fi supuse executării silite, asupra lor nu se pot constitui garanţii reale;
 nu pot fi dobândite datorită efectului posesiei de bună-credinţă neîntrerupte,
continue şi netulburat, prin uzucapiune.
Bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi
vândute către persoane fizice sau juridice, însă pot fi date, după caz, în administrarea regiilor
autonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii
publice de interes naţional, judeţean sau local.

5.2. Recunoașterea activelor fixe

Recunoașterea în contabilitate a activelor fixe necorporale și corporale se realizează

diferit funcție de tratamentul acestora, dacă se supun sau nu amortizării, iar activele financiare
se evaluează la costul de achiziție sau la valoarea determinată prin contractul de dobândire a
acestora. În funcţie de momentul în care se realizează, evaluarea elementelor în situaţiile
financiare poate fi:
 Recunoașterea inițială (la data intrării în instituţia publică) se utilizează la
înregistrarea operaţiilor economice care generează mişcări de natura intrărilor. Valoarea de
intrare fiind denumită valoare contabilă este reprezentată de următoarele baze de evaluare:
 la cost de achiziţie, pentru bunuri procurate cu titlu oneros, în momerntul
transferului dreptului de proprietate;
 la cost de producţie, pentru activele produse în instituţie (realizate în regie
proprie);
 la valoarea justă, pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
Costul de achiziţie al activelor fixe cuprinde: preţul de cumpărare, taxe nedeductibile, cu
excepţia acelora care instituţia le poate recupera de la autorităţile fiscale, cheltuielile de
transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei activului fix respectiv,
mai puţin reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor.
Costul de producţie al activelor fixe cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi
materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe aferente producţiei între care: materiale

2
Consilier - Contabilitate pentru instituţii publice, Editura Rentrop  Straton, Bucureşti, Ianuarie 2013.
directe, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de
producţie, precum şi cota de cheltuieli indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind
legată de fabricaţia acestora.
Pierderile de materiale, manoperă şi alte costuri înregistrate peste limitele normale
admise, cheltuielile cu depozitarea, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare
procesului de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie, cheltuielile de
administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final, precum şi cheltuielile
de desfacere, sunt costuri care nu se includ în costul de producţie fiind recunoscute direct, drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit. În situaţia în care un activ fix necorporal a fost raportat
anterior drept cheltuială, el nu mai poate fi recunoscut ca parte din costul unui activ fix
necorporal.
Valoarea justă a unui activ fix este reprezentată de suma pe care acesta ar putea fi
schimbat de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu
preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea
ordonatorului de credite sau pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi, membri ai
Uniunii Naționale a Evaluatorilor din România.
 Evaluarea ulterioară
Evaluarea ulterioară a activelor fixe necorporale și corporale se recunosc în contabilitate
fie în costul activului, fie ca o cheltuială curentă.
După recunoaşterea lor, activele fixe corporale şi necorporale necesită cheltuieli
ulterioare recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, dacă
acestea asigură funcţionarea continuă şi normală. În situaţia în care cheltuielile ulterioare conduc
la îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial sau la creşterea
duratei de funcţionare, cu valoarea acestora se va majora valoarea activului fix respectiv.
 Evaluarea cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, se realizează la
închiderea exerciţiului financiar, ocazie cu care fiecărui activ fix i se atribuie o valoare de inventar
stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei, conform normelor emise
în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.
 Recunoașterea la data bilanțului se realizează în scopul întocmirii situaţiilor
financiare. În acest sens, activele fixe se evaluează şi se reflectă la valoarea de intrare, mai puțin
ajustările cumulate de valoare reprezentate de amortizare (ajustare ireversibilă) și ajustări pentru
deprecieri (ajustare reversibilă). Ajustările de valoare includ toate corecțiile destinate să țină
seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă
acea reducere este sau nu definitivă.
 Recunoașterea la data ieşirii din instituţie (scoaterii din gestiune) este utilizată
pentru înregistrarea curentă a operaţiilor care generează mişcări de natura ieşirilor. Activele fixe
sunt evaluate la ieşire, de regulă, la valoarea lor contabilă.
 5.3. Documente financiar - contabile utilizate în contabilitatea activelor
fixe

Evidenţa operativă impune consemnarea tuturor operaţiilor privind mişcarea activelor

fixe în documente specifice în conformitate cu Ordinul M.F.P. 2634/2015 privind registrele şi
formularele financiar-contabile. În acest sens, pentru:
 intrarea de active fixe:
 care nu necesită montaj şi probe tehnologice se utilizează documentul Proces-
verbal de recepţie, document care este însoţit de factură, aviz de însoţire, contractul de vânzare-
cumpărare, contractul de sponsorizare, proiecte şi devize de lucrări, funcţie de modalitatea de
intrare a activelor fixe;
 care necesită montaj dar nu şi probe tehnologice, este consemnată în
documentul Proces verbal de recepţie provizorie.
 care necesită montaj şi probe tehnologice, este consemnat în Procesul verbal de
punere în funcţiune.
 prin concesiune, locaţii de gestiune şi închiriere este realizată cu ajutorul
documentului Proces verbal de predare-preluare, care are la bază contractul de concesionare
sau locaţie de gestiune.
 ieşirea activelor fixe prin casare este consemnată în Procesul verbal de scoatere din
funcţiune, întocmit de către comisia de inventariere precum şi ca document de predare la
magazie a bunurilor rezultate în urma scoaterii din funcţiune a activelor fixe.
Transferul fără plată de la o instituţie publică la alta, se realizează pe bază de Proces verbal
de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei care a solicitat să
îi fie transferat bunul respectiv, precum şi de ordonatorul de credite al instituţiei care îl are în
administrare.
Organizarea contabilităţii analitice a activelor fixe se realizează pe fiecare obiect de
evidenţă în parte, grupate pe categorii de proprietate publică şi privată precum şi pe surse de
finanţare utilizând următoarele formulare: registrul numerelor de inventar şi fişa mijlocului fix.
Registrul numerelor de inventar se ţine la compartimentul financiar-contabil al
instituţiei publice şi serveşte pentru numerotarea şi înscrierea datelor de identificare a
activelor fixe. Se utilizează ca document de atribuire a numerelor de inventar la activele fixe,
prin înscriere direct pe obiect sau prin ataşarea unei plăcuţe cu numărul de identificare
atribuit.
Pentru evidenţa analitică a activelor fixe se utilizează Fişa mijlocului fix ce serveşte ca
document de evidenţă analitică a activelor fixe în care se înscriu date pentru fiecare activ în parte
cu privire la: denumirea şi caracteristicile tehnice ale activului fix, valoarea de inventar,
amortizarea lunară, data dării în folosinţă, durata normală de utilizare, norme de amortizare.
Bonul de mişcare a mijloacelor fixe se utilizează ca document justificativ de predare -
primire a activelor fixe între două locuri de folosinţă a instituţiei, document de însoţire a activelor
fixe pe timpul transportului de la secţia sau subunitatea predătoare la cea primitoare precum şi
ca document justificativ de înregistrare în evidenţa ţinută de responsabilul cu activele fixe la
locurile de folosinţă şi în contabilitate.
 Înregistrarea diferenţelor din reevaluarea activelor fixe corporale se realizează, în cazul
reevaluării efectuate cu ajutorul indicelui preţului de consum şi în cazul reevaluării efectuate de
evaluatori autorizaţi pe baza documentelor: „Situaţia diferenţelor din reevaluarea activelor fixe
corporale din domeniul privat care se amortizează”, „Situaţia diferenţelor din reevaluarea
activelor fixe corporale din domeniul public şi privat care nu se amortizează”.
Înregistrarea în contabilitate a amortizării activelor fixe necorporale şi corporale se
efectuează pe baza Situaţiei privind calculul amortizării pe luna ... anul ..., întocmită de către
compartimentul contabilitate care conduce evidenţa sintetică şi analitică a activelor fixe.
5.4. Contabilitatea activelor fixe

5.4.1. Conturi utilizate

Evidenţa, existenţa şi mişcarea activelor fixe se realizează cu ajutorul conturilor din clasa
a II-a a Planului de conturi, numită conturi de active fixe. Acestea sunt conturi cu funcţie
contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea intrărilor prin achiziţie, producţie, donaţii şi cu valoarea titlurilor
investite în capitalul unor societăţi comerciale, depozite, cauţiuni vărsate şi alte creanţe
imobilizate. Se creditează cu valoarea ieşirilor de active fixe prin scoaterea din folosinţă sau prin
cedare altor instituţii.
Soldul final debitor reflectă valoarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiei. În
bilanţ, soldul debitor este preluat după deducerea, dacă este cazul, a amortizărilor şi
provizioanelor pentru depreciere.
În contabilitatea activelor fixe mai sunt utilizate
 conturi de fonduri din clasa I , grupa 10, respectiv:
 contul 100.00 „Fondul activelor fixe necorporale”;
 contul 101.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”;
 contul 102.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”;
 contul 103.00.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”;
 contul 104.00.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”.
Acestea sunt conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
În credit, se înregistrează valoarea de intrare a activelor fixe necorporale, valoarea de
intrare în patrimoniul public sau privat al statului, sau al unităţilor administrativ teritoriale a
activelor fixe corporale. În debit, se va înregistra valoarea activelor fixe ieşite.
Soldul este creditor şi reflectă valoarea activelor fixe necorporale şi a celor corporale din
domeniul public sau privat al statului aflat în patrimoniul instituţiei respective.
 conturi de amortizări şi provizioane
Sunt conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
În credit se vor înregistra deprecierile calculate iar în debit reluările de deprecieri,
respectiv ieşirile de active fixe.
Soldul este creditor şi exprimă deprecierea calculată pentru activele fixe deţinute de
instituţie.
 5.4.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind activele fixe
necorporale

Operaţiunile cu privire la activele fixe necorporale utilizează conturile specifice acestora.

În acest sens vom prezenta următoarele exemple:

O instituţie publică de învățământ preuniversitar (colegiu) achiziţionează de la

furnizor un program informatic în valoare de 9.000 lei;

208.01.00.01.A = 404.01.00.01.A.65.01.04.02.71.01.30 9.000

„Programe informatice” „Furnizori de active fixe sub 1 an”

În situaţia în care acest program ar fi realizat în cadrul instituţiei, înregistrarea va fi:

208.01.00.01.A = 721.00.00.01.A. 9.000

„Programe informatice” „Venituri din producţia de
active fixe necorporale”
Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară aferentă acestui program
informatic, în valoare de 250 lei;

681.01.00.01.A.65.01.04.02.71.01.30 = 280.08.00.01.A 250

„Cheltuieli operaţionale „Amortizări privind
privind amortizarea activelor fixe” activele fixe necorporale”

La expirarea duratei normale de utilizare, programul informatic se casează;

280.08.00.01.A = 208.01.00.01.A 9.000

„Amortizări privind activele „Programe informatice”
fixe necorporale”

La un Institut de cercetare autofinanţat, valoarea lucrărilor şi a proiectelor de

dezvoltare efectuate pe cont propriu este de 200.000 lei, amortizarea lunară fiind de 4.000 lei.
După doi ani de utilizare instituţia vinde proiecte în valoare de 70.000 lei, din care amortizate
5.000 lei.

 Înregistrarea în contabilitate a proiectelor de dezvoltare:

203.00.00.01.E = 721.00.00.01.E 200.000

„Cheltuieli de dezvoltare” ,,Venituri din producţia de active
fixe necorporale”

681.01.00.01.E.53.10.02.71.01.30. = 280.03.00.01.E 4.000

 „Cheltuieli operaţionale privind „Amortizarea cheltuielilor
amortizarea activelor fixe” de dezvoltare”

 Înregistrarea scăderii din gestiune prin vânzarea de proiecte:

% = 203.00.00.01.E 70.000
280.03.00.01.E „Cheltuieli de dezvoltare” 5.000
„Amortizarea cheltuielilor de
dezvoltare”
691.00.00.01.E.53.10.02. 65.000
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”
 Înregistrarea vânzării proiectelor:

461.01.09.01.E = 791.00.00.01.E.33.16. 70.000

„Debitori sub 1 an - alte creanțe” „Venituri din valorificarea
unor bunuri ale statului”

În cadrul programului de informatizare a şcolilor, Şcoala Generală nr. 1 I. G. Duca

Petroşani primeşte după un an de utilizare, prin transfer de la Inspectoratul Şcolar Judeţean
Hunedoara Deva, un soft educaţional în valoare de 12.000 lei, durata de utilizare a acestuia fiind
de 5 ani. Această şcoală transferă softul Şcolii generale nr. 7 Petroşani după un an de folosire.

 Înregistrarea ieşirii softului din patrimoniul Inspectoratul Şcolar Judeţean

Hunedoara Deva,:

% = 208.01.00.01.A 12.000
481.02.00.01.A „Programe informatice” 9.600
„Decontări privind activele fixe” 280.08.00.01.A
2.400
„Amortizarea altor active fixe necorporale”

 Înregistrarea softului ca activ necorporal la Şcoala Generală nr. 1 I. G. Duca

Petroşani :

208.01.00.01.A = 481.02.00.01.A 9.600

„Programe informatice” „Decontări privind activele fixe”

 Calculul amortizării lunare:

9.600 / 4 /12 = 200 / lună = 2.400 / an

681.01.00.01.A.65.01.03.02.71.01.30 = 280.08.00.01.A 2400

 „Cheltuieli operaţionale privind „Amortizarea altor active
amortizarea activelor fixe fixe necorporale”

 Descărcarea gestiunii de la Şcoala Generală nr. 1 I. G. Duca, în urma transferului la

Școala generală nr. 7:

% = 208.01.00.01.A 9.600
482.00.00.01.A „Programe informatice” 7.200
„Decontări între unităţile subordonate”
280.08.00.01.A 2.400
„Amortizarea altor active fixe necorporale”

5.4.3. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind activele fixe corporale

La instituţiile publice, principale operaţiuni legate de activele fixe corporale sunt: intrarea,
ieşirea, cheltuielile ulterioare, reevaluarea și amortizarea activelor fixe din patrimoniul privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;

5.4.3.1. Contabilitatea operațiunilor privind intrările de active fixe corporale

Activele fixe corporale pot intra în instituţiile publice pe următoarele căi:

 prin achiziţionarea de la furnizori interni sau externi;
 prin construire în antrepriză şi în regie proprie;
 prin donaţii sau închiriere;
 prin transfer sau prin schimb.
Valoarea de intrarea a acestora este determinată în funcţie de modalitatea de evaluare
utilizată. Indiferent de modul cum acestea intră în instituţie, contabilitatea va trebui să ţină
seama de apartenenţa activului fix, astfel, dacă acesta face parte din patrimoniul privat intrarea
este asemănătoare cu metodologia aplicată la entitățile economice, iar dacă aparţin domeniului
public intrarea va trebui reflectată printr-o sursă de finanţare.

 Intrarea prin achiziţionare de la furnizori

În situaţia în care activul fix respectiv aparţine domeniului public, contabilizarea

operaţiunilor va genera o dublă înregistrare, şi anume, luarea în evidenţă a activului fix şi
contabilizarea facturii de achiziţie.

Exemple de înregistrări:

Muzeul Mineritului din Petroşani achiziţionează un tablou de la un colecţionar

privat, considerat obiect de patrimoniu în valoare de 5.000 lei. Acest tablou urmează să facă parte
din patrimoniul public al statului.
  intrarea tabloului în patrimoniul Muzeul Mineritului din Petroşani;

214.00.00.02.A = 101.00.00.02.A 5.000

„Mobilier, aparatură birotică, echipamente „Fondul bunurilor care alcătuiesc de
protecţie a valorilor umane şi domeniul public al statului”
materiale şi alte active fixe corporale”

 înregistrarea achiziţionării pe bază de factură.

682.01.00.02.A.67.02.03.03.71.01.03 = 404.01.00.02.A.67.02.03.03.71.01.03 5.000

„Cheltuieli cu activele fixe „Furnizori de active fixe sub 1 an”
neamortizabile”

Spitalul de urgenţă din Petroşani achiziţionează de la un furnizor specializat, un

ecograf, al cărui preţ de achiziţie este de 10.000 lei, cheltuieli de transport 150 lei şi T.V.A. 24 %.
Pentru a fi pus în funcţiune acesta necesită cheltuieli de montaj efectuate de către o firmă de
specialitate, în valoare de 500 lei, T.V.A. 24 %.
Întrucât, instituţiile publice nu contabilizează T.V.A., aceasta fiind un element de cost,
costul de achiziţie va fi format din:

 preţul de achiziţionare 10.000 lei

 cheltuieli de transport 150 lei
 T.V.A. (10.000 + 150) x 24%) 2.436 lei
 cheltuieli de montaj 500 lei
 T.V.A. aferent montajului 120 lei
Total cost achiziţie 13.206 lei

 Se va înregistra factura de achiziţie în valoare de 12.586 lei;

231.00.00.02.A = 404.01.00.02.A.66.01.06.01.71.01.02 12.586

„Active fixe corporale „Furnizori de active fixe sub 1 an”
în curs de execuţie”
 Se înregistrează factura de montaj în sumă de 620 lei;

231 00.00.02.A = 404.01.00.02.A.66.01.06.01.71.01.02 620

„Active fixe corporale „Furnizori de active fixe sub 1 an”
în curs de execuţie”

 Se înregistrează punerea în funcţiune a ecografului în valoare de 13.206 lei.

213.02.00.02.A = 231. 00.00.02.A 13.206

„Aparate şi instalaţii de „Active fixe corporale
 măsurare, control şi reglare” în curs de execuţie”

 Intrarea prin construire în antrepriză

Lucrările de investiţii realizate de firme de construcţii - montaj în calitate de antreprenor

general, necesită un timp relativ îndelungat de realizare pe parcursul căruia au loc o serie de
decontări periodice, plăţi de avansuri pe bază de contract şi devize parţiale. La finalizarea şi
recepţia obiectivului de investiţii are loc decontarea finală.

Exemple de înregistrări:

O universitate de stat construieşte în antrepriză o clădire destinată procesului didactic.

Pentru această lucrare se plăteşte un avans de 60.000 lei. Pe măsura realizării lucrării, instituţia
plăteşte facturi primite de la antreprenor, în valoare de 300.000 lei. La finalizarea lucrărilor se
recepţionează construcţia.

 Înregistrarea avansului acordat antreprenorului, de construcţii-montaj;

232.00.00.01.F = 770.00.00.01.F.65.10.06.01.71.01.01 60.000

„Avansuri acordate pentru ,,Finanțarea de la buget”
active fixe corporale”

 Înregistrarea devizelor parţiale de lucrări;

231.00.00.01.F = 404.01.00.01.F.65.10.06.01.71.01.02 300.000

„Active fixe corporale „Furnizori de active fixe sub 1 an”
în curs de execuţie”

 Achitarea furnizorului pentru lucrările executate şi reţinerea avansului acordat

anticipat;

404.01.00.01.F.65.10.06.01.71.01.02 = % 300.000
„Furnizori de active fixe sub 1 an” 232.00.00.01.F 60.000
„Avansuri acordate pentru
active fixe corporale”
770.00.00.01.F.65.10.06.01.71.01.01 240.000
,,Finanțarea de la buget”

 Recepţionarea obiectului de investiţii finalizat.

212.00.00.01.F = 231.00.00.01.F 300.000

,,Construcţii” „Active fixe corporale
în curs de execuţie”
  Intrarea de active fixe prin construire în regie proprie

Construirea în regie proprie se realizează pentru obiective de investiţii care nu prezintă

un grad de complexitate deosebit, instituţia fiind cea care se ocupă de aprovizionarea
materialelor, recrutarea de forţă de muncă, închiriere de utilaje. În situaţia în care până la
sfârşitul anului financiar, obiectivul de investiţii nu a fost finalizat, pe baza situaţiilor de lucrări se
constată un activ fix corporal în curs de execuţie.

Exemple de înregistrări:

O instituţie de învăţământ superior execută în regie proprie un cămin studenţesc, pentru

care efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul financiar 2014:
 consum de materii prime: 500.000 lei.
 cheltuieli cu salariile: 100.000 lei.
 amortizarea utilajelor: 50.000 lei.
În exerciţiul financiar 2015 urmează să finalizeze construcţia, efectuând cheltuieli
suplimentare cu salariile personalului recrutat în valoare de 30.000 lei.

Înregistrarea operaţiunilor în exerciţiul financiar 2014.

 Înregistrarea consumului cu materiile prime.

601.00.00.01.F.65.10.06.01.20.30.30 = 301.00.00.01.F 500.000

„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

 Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului recrutat.

641.00.00.01.F.65.10.06.01.10.01.01...30 = 421.00.00.01.F 100.000

„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii datorate”
personalului”

 Înregistrarea amortizării utilajelor.

681.01.00.01.F.65.10.06.01.71.01.02 = 281.03.00.01.F 50.000

„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizarea instalațiilor tehnice,
activele fixe corporale” mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor”

 La sfârşitul exerciţiului bugetar 2014 se înregistrează investiţia în curs de execuţie.

231.00.00.01.F = 722.00.00.01.F 650.000

„Active fixe corporale „Venituri din producţia
 în curs de execuţie” de active fixe corporale”

Înregistrarea operaţiunilor în exerciţiul financiar 2015.

 Înregistrarea cheltuielilor suplimentare cu salariile.

641.00.00.01.F.65.10.06.01.10.01.01...30 = 421.00.00.01.F 30.000

„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii datorate”
personalului”

 Înregistrarea punerii în funcţiune a căminului studenţesc.

212.00.00.01.F = % 680.000
„Construcţii” 231.00.00.01.F 650.000
„Active fixe corporale
în curs de execuţie”
722.00.00.01.F 30.000
„Venituri din producţia
de active fixe corporale”

682.01.09.01.F.65.10.06.01.71.01.01 = 101.00.00.01.F 680.000

„Cheltuieli cu activele fixe corporale „Fondul bunurilor care alcătuiesc
neamortizabile - altele” domeniul public al statului”

 Intrarea activelor fixe prin donaţie

Donaţiile fac obiectul unui contract de sponsorizare, în care donatorul impune modul de
utilizare a respectivului activ fix. Astfel că, din punct de vedere contabil, operaţiunea se va
înregistra la valoarea justă prin intermediul următoarei formule contabile:

21 „Active fixe corporale” = 779.00.00

„Venituri, bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit”

 Intrarea de active fixe prin transfer

Pot fi transmise prin transfer fără plată, orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare,
indiferent de durata de folosinţă, dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le
are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de către o altă instituţie publică. În acest
caz, instituţia care disponibilizează bunul va informa în scris alte instituţii publice care se
consideră că ar avea nevoie de bunul disponibilizat.
În contabilitatea instituţiei primitoare, intrarea se va înregistra la valoarea contabilă,
contabilizată la instituţia ce a deţinut bunul, astfel:
  dacă activul fix respectiv aparţine patrimoniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;

21 „Active fixe corporale” = %

101.00.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul public al statului”
103.00.00 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”

 dacă activul fix aparţine domeniului privat al statului.

Valoarea 21 „Active fixe corporale” = %

de intrare 281.01,02,03,04.00 Amortizarea
„Amortizări privind calculată şi
activele fixe corporale” înregistrată
779.00.00 Valoarea
„Venituri, bunuri şi servicii netă
primite cu titlu gratuit” contabilă

 Intrarea de active fixe prin schimb

Instituţiile publice pot valorifica activele fixe, fără organizarea de licitaţii, prin schimbarea
acestora cu alte bunuri noi de acelaşi fel, având cel puţin aceeaşi parametri. În situaţia în care la
schimbarea activelor fixe se solicită diferenţe de preţ, plata se aprobă în prealabil de ordonatorul
principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Dacă activele fixe schimbate au
aceeaşi natură şi valoare, în contabilitate nu se efectuează înregistrări contabile.

Exemplu de înregistrare - schimb de active fixe de valori diferite.

O instituţie publică, respectiv un spital finanțat din venituri proprii și subvenții, schimbă o
clădire evaluată la 100.000 lei, valoarea iniţială fiind de 150.000 lei, amortizare calculată de
60.000 lei, cu o altă clădire care valorează 120.000 lei. Pentru diferenţa de valoare urmează a se
emite facturi.

 Înregistrarea anulării amortizării vechiului activ.

281.02.00.05.G = 212.00.00.05.G 60.000

„Amortizarea construcțiilor” „Construcţii”

 Evaluarea diferenţei nete.

  valoarea contabilă a noii clădiri: 100.000 lei;
 valoarea netă contabilă a vechii clădiri: 90.000 lei (150.000 lei – 60.000 lei);
 diferenţa de valoare ce trebuie înregistrată este de 40.000 lei (100.000 lei – 60.000
lei), din care va trebui achitată o diferenţă în valoare de 20.000 lei (120.000 lei –
100.000 lei).

212.00.00.05.G = % 40.000
„Construcţii” 770.00.00.05.G.66.05.06.01.71.01.01 20.000
„Finanţarea de la buget”
751.04.00.05.G.39.01.01 20.000
„Diverse venituri”