Sunteți pe pagina 1din 86

CERQ

Manualul de utilizare a Chestionarului de


coping cognitiv – emoþional

Adaptarea ºi standardizarea CERQ pe
populaþia din România

AUTORI
Nadia Garnefski
Vivian Kraaij
Philip Spinhoven

Adela Perţe (coordonator)
Ioana Ţincaş
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CERQ : manual de utilizare a chestionarului de coping cognitiv- emoţional /
Nadia Garnefski, Vivian Kraaij, Philip Spinhoven,... :
adaptarea şi standardizarea CERQ pe populaţia din România. –
Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2010
ISBN 978-606-8244-03-7

I. Garnefski, Nadia
II. Kraaij, Vivian
III. Spinhoven, Philip

303:159.9

Ediţia în limba engleză

© Copyright 2002, N. Garnefski, V. Kraaij, P. Spinhoven and DATEC


(Leiderdorp, The Netherlands)

Ediţia în limba română

Traducerea|Alexandra Copaciu
Coordonatorul ediţiei în limba română |Adela Perţe
Coperta|Carolina Banc
Paginaţie şi prepress|Kitty Bojan
Lectura| Diana Breaz

Editor|Diana Breaz

Tipar | S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj-Napoca

Pentru comenzi:

Tel.: 0264‑581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro

 
 
 
 
 
 
Copyright © 2010 S.C. CCOGNITROM S.R.L.

Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
Cuprins

PARTEA I
Manual de utilizare a chestionarului de coping
cognitiv-emoţional. Un chestionar care evaluează strategii
de coping cognitiv
- Nadia GARNEFSKI, Vivian KRAAIJ, Philip SPINHOVEN

Prefaţă 7

Capitolul 1. Introducere 9
Fundamentare teoretică 9

Capitolul 2. Descrierea CERQ 11


Semnificaţia scalelor CERQ 11
Descrierea itemilor CERQ 11
Administrarea CERQ 12
Instrucţiuni pentru completarea CERQ 13
Cotarea CERQ 13
Folosirea CERQ pe populaţii diferite 13
Folosirea CERQ în scop de diagnostic 13
Ultilizarea CERQ în scop ştiinţific 14

Capitolul 3. Descrierea grupurilor folosite pentru etalonare 15

Capitolul 4. Proprietăţi psihometrice ale CERQ 17


Structura dimensională CERQ 17
Consistenţa internă: alpha Cronbach 19
Corelaţii ale itemilor cu restul scalei din care fac parte 20
Stabilitatea (fidelitate test-retest) 20
Corelaţii între scalele CERQ 21
Validitatea factorială 23
Proprietăţi discriminative 23
Validitatea de construct 23

Capitolul 5. Standardizarea CERQ 31


Interpretarea scorurilor la scalele CERQ 31
Tabele cu etaloane 32
Etalonare 32
Instrucţiuni de utilizare a etaloanelor 33
Interpretarea scorurilor la scalele CERQ 33

Bibliografie 37
Anexa CERQ - Tabele cu etaloane 39

PARTEA A II-A
Adaptarea şi standardizarea CERQ pe populaţia din
România
- Adela PERŢE, Ioana ŢINCAŞ

Adaptarea şi standardizarea CERQ pe populaţia din România  53


Obiectivul studiului  53
Proprietăţi psihometrice ale CERQ 54
Standardizarea CERQ 71

Bibliografie 75
Anexa 1 - Tabele cu etaloane 77
Anexa 2 - Itemii testului CERQ.  83
Prefaţă

Scrierea acestui manual a fost provocată care am colectat datele, Koning Willem I College
de nevoia general dominantă de a avea un din Den Bosch şi tuturor celorlalte şcoli care au
chestionar care să poată măsura strategiile participat la studiul nostru, Grupul Rijngeest
de coping cognitiv ale oamenilor separat de din Leiden (fosta Policlinică Jelgersma), locul
aspectele comportamentale ale coping-ului. de practică pentru medicii specialişti din clinica
CERQ şi manualul corespunzător sunt rezultatul Delft, la fel ca tuturor elevilor din învăţământul
unui proiect care a început acum trei ani şi ar avea primar şi altora care au participat, ca voluntari, la
nevoie de atenţia noastră şi în anii ce urmează. studiul nostru şi au completat chestionarul.
Fără efortul celorlalţi, cu siguranţă nu am fi reuşit În anii ce vor veni vom continua studiul
să creăm acest chestionar, să scriem manualul şi de validare. Aşadar, le solicităm celor care vor
să obţinem tabelele cu etaloane. Aşadar, dorim să utiliza acest instrument pe viitor să ne informeze
le mulţumim tuturor acelora care au participat despre rezultatele obţinute şi despre experienţele
direct sau indirect la crearea acestui manual şi, (pozitive şi negative) cu acest chestionar. Le
în mod special, tuturor studenţilor care ne-au vom fi recunoscători pentru orice comentarii şi
asistat şi au crezut în noi pe toată perioada în sugestii.
1
Introducere

CERQ (Chestionar de Evaluare a Coping- stresant sau o experienţă negativă de viaţă.


ului Cognitiv Emoţional) este un chestionar Procesele cognitive pot să fie împărţite în procese
multidimensional, construit pentru a identifica cognitive inconştiente, de exemplu: proiecţia
strategiile de coping cognitiv, pe care cineva le sau negarea) şi procese cognitive conştiente,
foloseşte după ce a trăit anumite evenimente sau cum ar fi autoculpabilizarea, culpabilizarea
situaţii negative. În opoziţie cu alte chestionare celorlalţi, ruminarea şi catastrofarea. CERQ se
de coping, care nu fac o distincţie explicită între concentrează pe ultima categorie, de exemplu:
gândurile unei persoane şi activitatea sa reală, autoreglare, componente cognitive conştiente ale
chestionarul prezent se referă în mod exclusiv reglării emoţiilor. Chiar dacă puţine studii s-au
la gândurile unei persoane după ce a trăit o adresat în mod explicit părţii cognitive a reglării
experienţă negativă. CERQ este un chestionar de emoţiilor, în cadrul cercetărilor făcute pe coping
auto-evaluare format din 36 de itemi şi este foarte în general a fost acordată o anumită atenţie şi
uşor de administrat. Acest chestionar a fost creat acestor strategii.
atât pe o bază teoretică, cât şi pe una empirică O definiţie, general acceptată, a coping-ului
şi măsoară nouă strategii de coping. CERQ este oferită de Monat şi Lazarus (1991, p. 5),
facilitează posibilitatea de a identifica strategiile care definesc coping-ul drept „eforturile unei
individuale de coping cognitiv şi de a le compara persoane de a face faţă cerinţelor (condiţii de
cu etaloanele construite pentru diferite grupuri vătămare, ameninţare sau diferite provocări)
de populaţie. Pe lângă aceasta, chestionarul care sunt evaluate sau (percepute) ca depăşind
oferă posibilitatea de a investiga relaţiile dintre sau suprasolicitând propriile resurse”. Se face
folosirea unor strategii specifice de coping distincţia între două funcţii principale ale
cognitiv, alte caracteristici de personalitate, coping-ului: 1) coping centrat pe problemă,
psihopatologie şi alte probleme. CERQ poate să care cuprinde toate strategiile de coping care se
fie administrat în populaţia normală şi clinică, adresează direct stresorului; şi 2) coping centrat
atât în cazul adulţilor, cât şi în cel al adolescenţilor pe emoţie, care include strategiile de coping care
în vârstă de 12 ani sau peste. CERQ poate să fie au ca ţintă reglarea emoţiilor asociate stresorului
utilizat pentru a măsura stilul cognitiv general al (Compas, Orosan şi Grant, 1993). În general,
unei persoane, precum şi strategia cognitivă de strategiile de coping centrate pe problemă sunt
coping a acesteia după ce a trăit un eveniment considerate a fi mai folositoare decât strategiile
specific. Chestionarul are o versiune germană şi de coping centrate pe emoţie (Thoits, 1995).
o versiune engleză. Chiar dacă împărţirea de mai sus a strategiilor
de coping se referă la o împărţire general
Fundamentare teoretică acceptată, frecvent folosită şi pe care numeroase
instrumente de coping o au la bază, aceasta
Reglarea emoţiilor prin cogniţii este fără cauzează o problemă conceptuală majoră, de
îndoială asociată vieţii umane. Cogniţiile sau exemplu faptul că împărţirea strategiilor de
procesele cognitive îi ajută pe oameni să-şi regle- coping în coping centrat pe problemă şi coping
ze emoţiile sau sentimentele şi să nu fie copleşiţi centrat pe emoţie nu este singura dimensiune
de intensitatea acestor emoţii, de exemplu după care strategiile de coping pot să fie
în timpul sau după ce au trăit un eveniment clasificate.

9
De fapt, mai există încă o dimensiune majoră, comportamental. Chiar dacă în ultimele decade
care trece de limitele acestei împărţiri, mai precis relaţia dintre numeroasele strategii de coping şi
cea cognitivă (ceea ce crezi) versus dimensiunea psihopatologie a fost în mod clar stabilită (pentru
comportamentală (ceea ce faci) (a se vedea o trecere în revistă a rezultatelor pe această temă,
Holahan, Moss şi Schaeffer, 1996). Un exemplu a se vedea: Compas, Connor-Smith, Saltzman,
de coping centrat pe problemă de tip cognitiv Harding Thomsen şi Wadsworth, 2001; Endler şi
este „crearea planurilor”; un exemplu de coping Parker, 1990; Thoits, 1995), nu se ştie încă exact
centrat pe problemă de tip comportamental este până la ce nivel anumite influenţe ar putea fi în
„acţiunea imediată”. Deşi „crearea planurilor” mod specific atribuite aspectelor cognitive din
(gândul la ceea ce vei face) şi „acţiunea imediată” coping. Chiar dacă o mare importanţă a fost
(acţiunea în sine) se referă la două procese diferite, acordată proceselor cognitive ca mecanisme de
folosite la momente diferite în timp, iar „crearea reglare pentru anumite procese de dezvoltare,
planurilor” nu înseamnă întotdeauna că ele vor fi încă nu ştim multe despre nivelul la care
chiar duse la bun sfârşit, în general acestea sunt strategiile de coping cognitiv reglează emoţiile
categorizate sub aceeaşi dimensiune. Cât despre şi cum influenţează cursul proceselor emoţionale
instrumentele de coping deja existente, este în urma trăirii unor experienţe negative de viaţă.
valabil faptul că majoritatea scalelor de coping CERQ a fost creat pentru a umple acest
sunt alcătuite dintr-un amestec de strategii de gol. Aşadar, CERQ evaluează în mod exclusiv
coping cognitiv şi comportamental. Până în acest strategiile de coping cognitiv, separat de
moment nu a fost posibilă o evaluare a strategiilor strategiile de coping comportamental.
de coping cognitiv, separat de strategiile de coping

10
2
Descrierea CERQ

CERQ este un chestionar de autoevaluare 2. Acceptarea, care se referă la gândurile prin


care măsoară strategiile de coping cognitiv ale care ne resemnăm faţă de ceea ce s-a întâmplat
adulţilor şi pe cele ale adolescenţilor în vârstă (Carver, Scheier şi Weintraub, 1989);
de 12 ani sau peste. Cu alte cuvinte, cu ajutorul 3. Ruminarea, prin care ne gândim în
acestui chestionar se poate evalua ce gândesc continuu la sentimentele şi ideile asociate
oamenii în urma unor experienţe negative sau evenimentului negativ (Nolen-Hoeksema,
traumatice. Parker şi Larson,1994);
Strategiile de coping cognitiv sunt definite 4. Refocalizarea pozitivă, prin care ne gândim
drept strategii cognitive de reglare a emoţiilor, la lucruri plăcute şi nu la evenimentul în sine
ceea ce presupune reglarea cognitivă a (Endler şi Parker, 1990);
răspusurilor emoţionale la evenimente care au 5. Refocalizarea pe planificare, prin care ne
drept consecinţă agravarea emoţiilor individuale gândim la paşii pe care îi vom urma pentru
(Thomson, 1991). a ne confrunta cu evenimentul (Carver şi
Se presupune că aceste strategii de coping se colab., 1989; Folkman şi Lazarus, 1989);
referă mai degrabă la stiluri stabile de a face faţă 6. Reevaluarea pozitivă, prin care ne gândim
evenimentelor negative de viaţă, dar nu într-o să atribuim o semnificaţie pozitivă
asemenea măsură, încât să fie comparabile cu evenimentului, în termenii unei dezvoltări
trăsăturile de personalitate. Se ştie că, în anumite personale (Carver şi colab., 1989; Spirito,
situaţii, oamenii folosesc strategii cognitive Stark şi Williams, 1988);
specifice, care se deosebesc de strategiile pe 7. Punerea în perspectivă sau gânduri prin
care le-ar folosi în alte situaţii. De asemenea, se care minimalizăm gravitatea evenimentului,
presupune că potenţialele strategii de coping atunci când îl comparăm cu alte evenimente
cognitiv pot fi influenţate, schimbate, învăţate (Allan şi Gilbert, 1995);
sau uitate, de exemplu, prin intermediul 8. Catastrofarea, prin care accentuăm în mod
psihoterapiei, al programelor de intervenţie sau explicit teroarea provocată de eveniment
prin experienţele fiecăruia. (Sullivan, Bishop şi Pivik, 1995);
9. Culpabilizarea celorlalţi, prin care ne gândim
Semnificaţia scalelor CERQ să dăm vina pe ceilalţi pentru cele întâmplate
(Tennen şi Affleck, 1990).
CERQ distinge nouă tipuri diferite de
strategii de coping cognitiv. În cazul unora dintre Descrierea itemilor CERQ
acestea, luate independent una de alta, literatura
din domeniul psihologiei clinice a identficat Chestionarul are 36 de itemi care se referă
asocierea lor cu psihopatologia. Acestea sunt: în mod exclusiv la ceea ce gândeste o persoană
şi nu la ceea ce aceasta face efectiv, atunci când
1. Autoculpabilizarea, care se referă la gândurile trece prin experienţe de viaţă ameninţătoare sau
prin care dăm vina pe propria persoană stresante. Itemii sunt împărţiţi proporţional pe
pentru ceea ce s-a întâmplat (Anderson, cele nouă scale, astfel încât fiecare subscală CERQ
Miller, Riger şi Sedikides, 1994); conţine câte 4 itemi. Mai jos, se regăsesc numele
subscalelor cu itemii corespunzători (numerele

11
corespund numărului pe care îl are itemul în 23. Mă gândesc cum să schimb situaţia.
chestionarul propriu-zis). 32. Mă gândesc la un plan pentru ce ar fi cel
mai bine să fac.
1) Autoculpabilizare
6) Reevaluare pozitivă
1. Simt că eu sunt de vină pentru ce s-a
întâmplat. 6. Mă gândesc că pot învăţa ceva din situaţia
10. Simt că eu sunt cel/cea responsabil(ă) pentru respectivă.
ceea ce s-a întâmplat. 15. Mă gândesc că pot deveni un om mai
19. Mă gândesc la greşelile pe care le-am facut puternic, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat.
în această situaţie. 24. Mă gândesc că situaţia are şi părţi bune.
28. Mă gândesc că de fapt eu sunt de vină pentru 33. Caut părţile bune ale situaţiei.
ceea ce s-a întâmplat.
7) Punerea în perspectivă
2) Acceptare
7. Mă gândesc că totul putea fi mult mai rău.
2. Mă gândesc că trebuie să accept ce s-a 16. Mă gândesc că alţi oameni trec prin
întâmplat. experienţe mult mai rele.
11. Mă gândesc că trebuie să accept situaţia. 25. Mă gândesc că nu a fost chiar atât de rău, în
20. Mă gândesc că nu pot schimba nimic legat comparaţie cu alte lucruri.
de ceea ce s-a întâmplat. 34. Îmi spun că sunt şi lucruri mai rele în viaţă.
29. Mă gândesc că trebuie să învăţ să trăiesc cu
asta. 8) Catastrofarea

3) Ruminare 8. Mă gândesc că ceea ce mi s-a întâmplat este


mult mai rău decât ceea ce li s-a întâmplat
3. Mă gândesc la ceea ce simt faţă de ceea ce mi altora.
s-a întâmplat. 17. Mă tot gândesc la cât de groaznic este ceea
12. Mă preocupă ce gândesc şi ce simt legat de ce mi s-a întâmplat.
ceea ce mi s-a întâmplat. 26. Mă gândesc că ceea ce mi s-a întâmplat este
21. Vreau să înţeleg de ce simt ceea ce simt în cel mai rău lucru care i se poate întâmpla
legătură cu ceea ce mi s-a întâmplat. cuiva.
30. Mă gândesc mult la sentimentele pe care mi 35. Mă tot gândesc la cât de groaznică a fost
le-a declanşat situaţia. situaţia.

4) Refocalizare pozitivă 9) Culpabilizarea celorlalţi

4. Mă gândesc la lucruri mai frumoase decât 9. Cred că alţii sunt de vină pentru ceea ce s-a
ceea ce mi s-a întâmplat. întâmplat.
13. Mă gândesc la lucruri plăcute care nu au 18. Consider că alţii sunt responsabili pentru
nicio legătură cu situaţia respectivă. ceea ce s-a întâmplat.
22. Mă gândesc la ceva frumos, în loc să mă 27. Mă gândesc la greşelile făcute de ceilalţi în
gândesc la ceea ce s-a întâmplat. situaţia respectivă.
31. Mă gândesc la experienţe plăcute. 36. Consider că, de fapt, alţii sunt de vină
pentru ceea ce s-a întâmplat.
5) Refocalizare pe planificare
Administrarea CERQ
5. Mă gândesc la ce ar fi cel mai bine să fac.
14. Mă gândesc la cum pot face faţă cel mai bine CERQ poate fi administrat atât individual,
situaţiei. cât şi în grup, cu ajutorul unui computer sau
al unei versiuni creion-hârtie. Sala în care

12
va fi completat chestionarul trebuie să ofere Cotarea CERQ
condiţii bune, pentru ca persoanele testate să se
poată concentra: fără perturbări, fără zgomote Atunci când răspunde la întrebări, fiecare
deranjante, cu lumină suficientă, iar, în cazul în persoană indică ea însăşi, pe o scală de cinci
care este administrat unui grup, repartizarea să se puncte, „(aproape) niciodată” (1), „uneori”
facă astfel încât să existe spaţiu suficient pentru a (2), „de obicei” (3) „adesea” (4), „(aproape)
se completa totul în linişte şi într-un cadru privat. întotdeauna” (5), în ce măsură foloseşte anumite
De regulă, completarea CERQ durează mai puţin strategii de coping cognitiv.
de 10 minute. Se calculează suma cotelor celor patru itemi
incluşi într-o scală (adunare simplă), care poate
varia de la 4 (strategia nu este folosită niciodată) la
Instrucţiuni pentru completarea 20 (strategia de coping cognitiv este des folosită).
CERQ Dintre cei 4 itemi care se folosesc la o scală, nu
poate „lipsi” răspunsul la mai mult de unu. În
CERQ poate fi folosit atât pentru a măsura acest caz, scorul „lipsă” va fi înlocuit cu media
stilurile de coping cognitiv, cât şi pentru a măsura celorlate trei scoruri. Astfel, chiar şi în cazul unei
un răspuns specific la un eveniment specific. valori absente, se poate obţine un scor al scalei cu
Pentru a evalua ce strategii de coping folosesc valoare între 4 şi 20.
oamenii de obicei, atunci când trec printr-o
situaţie neplăcută (stilul cognitiv de coping), la Folosirea CERQ pe populaţii diferite
completare se vor da următoarele instrucţiuni
(standard): CERQ este adecvat pentru a fi utilizat în
Cu toţii ne confruntăm cu experienţe negative cazul diferitelor populaţii, precum adolescenţi,
sau neplăcute şi fiecare răspundem la ele în moduri adulţi, persoane în vârstă, studenţi şi pacienţi
diferite. Cu ajutorul următoarelor întrebări, vi se cere cu diagnostic psihiatric. De altfel, s-a câştigat
să indicaţi ce gândiţi în general atunci când treceţi experienţă în administrarea CERQ la grupuri
printr-o experienţă negativă sau printr-un eveniment cu diferite niveluri educaţionale. De asemenea,
neplăcut. Vă rugăm să citiţi propoziţiile de mai jos şi s-a mai dovedit că CERQ poate fi administrat
să indicaţi cât de des aţi avut următoarele gânduri, eficient la mai multe populaţii specifice, cum ar
încercuind răspunsul cel mai potrivit. fi adolescenţii bolnavi cronic, indivizi care se
Pentru a evalua strategiile de coping cognitiv tem de zbor, grupuri de persoane care au trăit
pe care le folosesc persoanele atunci când se evenimente traumatice similare (urmăriri, febră
confruntă cu un eveniment specific, cu o anumită aftoasă).
situaţie, o traumă sau o boală, instrucţiunile se CERQ este disponibil şi în varianta olandeză
adaptează circumstanţelor specifice. Un exemplu (Garnefski, Kraaij şi Spinhoven, 2002).
de instrucţiuni specifice (standard) care se dă la
completare poate suna astfel: Folosirea CERQ în scop de diagnostic
Vi s-a întâmplat (se completează evenimentul
specific). Multe persoane au trecut prin experienţe CERQ poate fi folosit pentru a diagnostica
asemănătoare şi fiecare a făcut faţă în modul său persoanele, cu scopul de a evalua în ce măsură o
propriu. Cu ajutorul următoarelor întrebări, se anumită persoană se abate de la norma grupului
doreşte a se afla ce anume gândiţi despre ceea ce vi s-a din care face parte, în ceea ce priveşte utilizarea
întâmplat (se completează evenimentul specific). celor nouă strategii de coping cognitiv specifice.
Vă rugăm să citiţi întrebările de mai jos şi să indicaţi În acest fel, se poate afla măsura în care o persoană
cât de des aveţi următoarele gânduri, încercuind utilizează strategii de coping cognitiv adaptative
răspunsul cel mai potrivit. sau dezadaptative, atunci când se confruntă cu
Se va explica în mod clar faptul că, prin evenimente negative. Aceste informaţii pot fi
completarea acestui chestionar, se urmăresc importante pentru a stabili scopul şi conţinutul
perspectivele fiecărei persoane şi că nu există tratamentului. De exemplu, un punct de plecare
răspunsuri corecte sau greşite. al tratamentului poate fi considerat „uitarea”

13
strategiilor de coping cognitiv dezadaptative şi strategiile de coping cognitiv propriu-zise, i.e.
învăţarea unor strategii adaptative. fără componenta comportamentală, pot prezice
Cercetarea empirică, ce are la bază o parte importantă a varianţei scorurilor în cazul
utilizarea CERQ, arată că mai ales existenţa depresiilor, al anxietăţii şi al suicidului (de exem-
într-o măsură mare a ruminării, a catastrofării plu, Garnefski şi colab., 2001a; Garnefski şi co-
şi a autoculpabilizării este asociată cu prezenţa lab., 2001b; Garnefski şi colab., 2002a). Acest lu-
simptomelor psihopatologice. Aceste strategii de cru presupune că partea cognitivă a coping-ului
coping cognitiv aparent dezadaptative reprezintă, este o componentă importantă care merită cerce-
aşadar, o direcţie importantă în prevenţie şi/sau tări suplimentare într-o manieră necontaminată
tratament. De asemenea, rezultatele cercetării conceptual, i.e. din care să nu facă parte compo-
de faţă sugerează un fel de efect „protector” nenta comportamentală. De asemenea, sugerea-
al altor strategii de coping cognitiv, cum ar fi ză că strategiile de coping cognitiv ar trebui să
reevaluarea pozitivă sau refocalizarea pozitivă. joace un rol important şi central în modelele te-
Acestea pot reprezenta puncte de plecare oretice care îşi propun să explice problemele de
eficiente în învăţarea strategiilor funcţionale sănătate mentală.
de coping cognitiv (Garnefski, Boon şi Kraaij, Rezultatele cercetării desfăşurate până în
2003; Garnefski, van den Kommer, Kraaij, prezent arată faptul că pentru diverse probleme
Teerds, Legerstee şi Onstein, 2002a; Garnefski, se pot într-adevăr identifica strategii de coping
Kraaij şi Spinhoven, 2001a; Garnefski, Kraaij şi cognitiv, care „promovează” simptomatologia,
Spinhoven, 2001b; Garnefski, Legerstee, Kraaij, şi strategii de coping cu rol „protectiv”. Aceasta
van den Kommer şi Teerds, 2002c; Garnefski, este o descoperire importantă, care sugerează că,
Teerds, Kraaij, Legerstee şi van den Kommer, pentru a obţine o imagine corectă a relaţiei dintre
2003; Kraaij, Garnefski şi van Gerwen, 2003; strategiile de coping cognitiv şi disfuncţionalitatea
Kraaij, Garnefski, de Wilde, Dijkstra, Gebhardt, emoţională, este necesară cercetarea avansată
Maes şi Ter Doest; 2003; Kraaij, Pruymboom şi a acţiunii combinate a diferitelor strategii. Cu
Garnefski, 2002). privire la aceasta, ar fi util să se investigheze în
ce măsură se pot distinge diferite profiluri ale
Ultilizarea CERQ în scop ştiinţific strategiilor de coping cognitiv, cât şi relaţia dintre
anumite profiluri şi psihopatologie. De exemplu,
Unul dintre motivele majore care stau în spa- rezultatele cercetării de faţă sugerează că
tele cercetării ştiinţifice este identificarea factori- prezenţa simptomelor de depresie, anxietate sau
lor de risc şi de protecţie, asociaţi cu dezvolta- de suicid poate indica folosirea – poate de mult
rea şi menţinerea problemelor emoţionale şi de consolidată – a strategiilor de coping cognitiv
comportament. Până acum, cercetarea empirică dezadaptative, cum ar fi ruminarea, catastrofarea
ce are la bază utilizarea CERQ a demonstrat că şi autoculpabilizarea.

14
3
Descrierea grupurilor
folosite pentru etalonare

Tabelul 1 oferă o descriere a grupurilor ani şi 11 luni, iar abaterea standard a fost de 0,69.
folosite pentru etalonare în acest manual. Sunt Au fost 253 (43%) de băieţi şi 333 (57%) de fete.
enumerate mai jos patru eşantioane extrase din Împărţirea pe diverse niveluri educaţionale s-a
populaţia generală: 1) 586 de adolescenţi, cu făcut după cum urmează: 21 (4%) de elevi care
vârsta între 13-15 ani; 2) 986 de adolescenţi, cu frecventează cursuri de învăţământ vocaţional
vârsta între 16-18 ani; 3) 611 adulţi din populaţia de nivel scăzut (VBO), 104 (18%) elevi care
generală, cu vârsta între 18-65 de ani; 4) 99 de frecventează cursuri de învăţământ gimnazial
indivizi de peste 66 de ani, inclusiv. În plus, s-au general de nivel scăzut (HAVO), 229 (39%) de
adunat informaţii de la 218 pacienţi cu diagnostic elevi care frecventează cursuri de învăţământ
psihiatric, cu vârsta între 18-65 de ani (5). Datele gimnazial general de nivel ridicat (MAVO) şi
pentru studiul de retest (folow-up) au fost adunate 232 (40%) de elevi care frecventează cursuri de
de la grupul de adulţi din populaţia generală. învăţământ preuniversitar (VWO). Eşantionul a
fost format din elevi din clasele a şasea şi a şaptea.

Tabelul 1 2) Adolescenţi
Eşantionele pentru etalonare CERQ
Acest eşantion provine dintr-o şcoală mare
Eşantion Bărbaţi Femei Retest de învăţământ profesional de nivel intermediar
Adolescenţi (13-15 ani) 253 333 - din sud-estul Olandei. Şi aici chestionarele au fost
Adolescenţi (16-18 ani) 417 562 - completate la şcoală, sub supravegherea a doi
Adulţi din populaţia 242 369 da studenţi la psihologie. Cercetarea s-a desfăşurat
generală (18-65)
în octombrie 1999. Eşantionul a fost format din
Persoane în vârstă (66-97) 51 47 -
986 de adolescenţi, din grupul de vârstă cuprinsă
Pacienţi cu diagnostic 92 121 -
psihiatric (18-65) între 16-18 ani. Vârsta medie a fost de 16 ani şi
11 luni, iar abaterea standard a fost de 0,75. Au
fost 417 (43%) băieţi şi 562 (57%) de fete, cu toţii
Mai jos, se regăsesc informaţii mai precise cu studenţi în anul întâi.
privire la colectarea datelor şi la caracteristicile
eşantioanelor de mai sus. 3) Adulţi din populaţia generală

1) Adolescenţi Eşantionul este format din persoane aflate


pe lista de pacienţi a unui cabinet de medici
Datele pentru acest eşantion au fost colectate de familie dintr-un oraş de mărime medie, din
din trei şcoli gimnaziale diferite din vestul vestul Olandei. În urma unor înştiinţări scrise din
Olandei. Acest grup a completat chestionarul în ianuarie 2000, 611 persoane, cu vârsta cuprinsă
timpul orelor de curs, în sala lor de clasă şi sub între 18-65 de ani, au participat individual la
supravegherea unui profesor şi a doi studenţi cercetare. 242 (40%) dintre ei au fost bărbaţi şi
la psihologie. Studiul a avut loc în martie 1998. 369 (60%) au fost femei. Vârsta medie a fost de
Din eşantion au făcut parte 586 de adolescenţi cu 41 de ani şi 11 luni, iar abaterea standard a fost
vârsta între 13 şi 15 ani. Vârsta medie a fost de 13 de 11,51. Dintre cei care au răspuns, 383 (63%) de

15
persoane erau căsătorite, logodite sau trăiau în locuiau într-un azil de bătrâni, în locuinţe sociale
cuplu. 216 (35%) erau fie celibatari, fie divorţaţi. (3%) sau în condiţii diferite (2%).
Nivelul educaţional varia de la clasele primare
(4%), învăţământ profesional de nivel scăzut 5) Pacienţi cu diagnostic psihiatric
(LBO) sau învăţământ gimnazial general de Datele acestui grup au fost colectate de la
nivel scăzut (MAVO/MULO) (20%), învăţământ pacienţii ambulatori ai unei instituţii psihiatrice
profesional de nivel intermediar (MBO) (16%), din vestul Olandei. În ceea ce priveşte acest
învăţământ gimnazial de nivel ridicat sau grup, completarea CERQ a făcut parte dintr-
preuniversitar (HBS/MMS/HAVO/VWO) (11%), un set mai extins de chestionare care trebuiau
până la învăţământ profesional de nivel înalt şi completate înainte de interviul de internare în
studii universitare (48%). această clinică. Din acest motiv, chestionarul a
fost completat în mod individual. Cercetarea
4) Persoane în vârstă a avut loc între noiembrie 1999 şi iunie 2001.
Au participat 218 persoane cu vârsta între 18
Acest grup provine dintr-un eşantion anterior şi 55 de ani, dintre care 92 (43%) erau bărbaţi
de persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste, dintr-o şi 121 (57%) erau femei. Vârsta medie a fost
listă de evidenţă a populaţiei (municipal directory) de 35 de ani şi 8 luni, iar abaterea standard de
a unui oraş de mărime medie din vestul Olandei. 11,32. Dintre cei care au răspuns, 113 (53%) au
În urma unei înştiinţări scrise şi a unei convorbiri menţionat că erau căsătoriţi, logodiţi sau trăiau
telefonice din martie 2000, 99 de persoane între în cuplu şi 101 (47%) erau văduvi, celibatari sau
66-97 de ani au participat individual la cercetare. divorţaţi. Nivelul educaţional varia de la clasele
52% dintre ei au fost femei şi 48%, bărbaţi. Vârsta primare (16%), vocaţional de nivel scăzut (LBO)
medie a fost de 77 de ani şi 2 luni, iar abaterea sau gimnazial general de nivel scăzut (MAVO/
standard a fost de 6,12. Dintre cei care au MULO) (32%), vocaţional de nivel intermediar
răspuns, 50 (52%) au menţionat că sunt căsătoriţi (MBO) (10%), gimnazial general de nivel
sau trăiesc în cuplu, 41 (42%) erau văduvi şi 6 ridicat sau preuniverstar (HBS/MMS/HAVO/
(6%) erau divorţaţi sau necăsătoriţi. Majoritatea VWO) (22%), până la vocaţional de nivel înalt şi
(92%) stăteau în propriile locuinţe, ceilalţi (3%) universitar (18%).

16
4
Proprietăţi psihometrice
ale CERQ

Acest capitol tratează diferite aspecte ale ai scalei Reevaluare pozitivă, se pare că au avut
structurii interne, ale fidelităţii şi ale validităţii saturaţii mai mari în factorul corespunzător
CERQ. dimensiunii compuse din itemii scalei Refocalizare
pe planificare. Cei doi itemi rămaşi, ai scalei
Structura dimensională CERQ Reevaluare pozitivă, au avut, într-adevăr, saturaţii
mai mari în factorul corespunzător „propriei
În primul rând, pentru definirea structurii lor dimensiuni”. Această suprapunere ar putea
dimensionale s-a realizat o prelucrare a itemilor fi explicată de corelaţiile puternice dintre itemii
prin metoda Analiza componentelor principale cu celor două scale: Refocalizare pe planificare şi
rotaţie prin metoda Varimax în cazul grupului Reevaluare pozitivă. Pentru interpretări viitoare,
de adolescenţi cu vârsta cuprisă între 13-15 ani, este important să se examineze atent dacă aceste
întrucât acesta era primul grup care apărea într-o două scale luate separat au consistenţă internă
publicaţie despre CERQ (Garnefski şi colab., satisfăcătoare.
2001a; Garnefski şi colab., 2001b; Garnefski şi În faza următoare a studiului, s-a examinat
colab., 2002a). Matricea saturaţiilor factorilor nivelul de generalitate al acestor factori. În acest
este prezentată în Tabelul 2. Acest tabel arată scop s-a făcut şi o prelucrare a itemilor prin
toate saturaţiile factorilor ≥0,40. Curbele valorilor metoda Analiza componentelor principale pentru
proprii au arătat că soluţia cu 9 factori era celelalte populaţii rămase în studiu. Mai precis a
justificabilă. Opt factori au avut o valoare proprie fost supus analizei grupul de adolescenţi majori
>1, în timp ce al nouălea factor a avut o valoare (16-18 ani), adulţii din populaţia generală (18-65
proprie de 0,97. Valorile comunalităţilor variau ani), persoanele în vârstă (66-97 ani) şi pacienţii
între 0,47 şi 0,74. Pentru populaţia de adolescenţi cu diagnostic psihiatric. Analiza componentelor
minori, cei nouă factori luaţi împreună au principale la adolescenţii majori a arătat că în
explicat 64,4% din varianţă. De asemenea, acest grup cei nouă factori explică 62,2% din
Tabelul 2 arată faptul că aceşti factori reperaţi varianţă. Structura factorială a acestui grup s-a
sunt în conformitate cu structura de nouă factori. dovedit a fi în mare parte similară cu aceea a
Aproape toţi itemii care au fost incluşi în una şi grupului de adolescenţi minori. Şi în acest grup,
aceeaşi dimensiune pornind de la o bază teoretică primii doi itemi ai scalei Reevaluare pozitivă au
s-au dovedit a avea saturaţii mari în una şi aceeaşi ajuns pe aceeaşi dimensiune cu Refocalizare pe
dimensiune în context empiric, în cele mai multe planificare, în timp ce ceilalţi doi itemi rămaşi ai
dintre cazuri cu o saturaţie în factorul respectiv scalei Reevaluare pozitivă şi-au alcătuit propria
care depăşeşte 0,40. Cu toate acestea, s-au găsit dimensiune. Dincolo de aceasta, nu s-a găsit
şi unele devieri de la structura propusă. De nicio deviaţie de la structura aşteptată pentru
exemplu, unul dintre itemii scalei Culpabilizarea acest grup, în timp ce aproape toate saturaţiile
celorlalţi a avut o saturaţie de 0,34, i.e. sub 0,40. care aparţineau dimensiunii aflate în discuţie au
Totodată, scalele Refocalizare pe planificare şi avut valori care depăşeau 0,40.
Reevaluare pozitivă s-au suprapus în anumite Şi în cazul adulţilor, cei nouă factori au
cazuri. Doi din itemii care teoretic ar fi trebuit explicat o parte considerabilă din varianţă
să aibă saturaţii mari în factorul corespunzător (68,1%). Şi în acest caz, aproape toţi factorii au fost
dimensiunii din care făceau parte ceilalţi itemi în concordanţă cu structura propusă, cu saturaţii

17
Tabelul 2
Saturaţiile factorilor obţinuţi prin metoda Analiza componentelor principale
după rotaţia Varimax - Adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani

Componente
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Autoculpabilizare
CERQ1 0,72
CERQ10 0,77
CERQ19 0,57
CERQ28 0,80
Acceptare
CERQ2 0,66
CERQ11 0,69
CERQ20 0,59
CERQ29 0,69
Ruminare
CERQ3 0,78
CERQ12 0,73
CERQ21 0,61
CERQ30 0,60
Refocalizare pozitivă
CERQ4 0,81
CERQ13 0,81
CERQ22 0,66
CERQ31 0,65
Refocalizare pe planificare
CERQ5 0,65
CERQ14 0,62 (0,44)
CERQ23 0,50 (0,41)
CERQ32 0,59
Reevaluare pozitivă
CERQ6 0,62 (0,28)
CERQ15 0,60 (0,04)
CERQ24 0,64
CERQ33 0,58
Punerea în perspectivă
CERQ7 0,72
CERQ16 0,67
CERQ25 0,55
CERQ34 0,67
Catastrofare
CERQ8 0,58
CERQ17 0,69
CERQ26 0,77
CERQ35 0,59
Culpabilizarea celorlalţi
CERQ9 0,78
CERQ18 0,54
CERQ27 (0,46) (0,34)
CERQ36 0,79

18
care au depăşit, toate, 0,59. Singura deviere de la teoretice. Singura excepţie constantă o reprezintă
structură (comparaţia fiind făcută, de asemenea, suprapunerea celor doi itemi care aparţin scalelor
cu grupul adolescenţilor minori) a fost că, în Refocalizare pe planificare şi Reevaluare pozitivă. În
grupul de adulţi, toţi itemii care aparţineau majoritatea cazurilor, aceşti itemi au ajuns în final
scalelor Refocalizare pe planificare şi Reevaluare pe una şi aceeaşi dimensiune. Cel mai probabil
pozitivă au ajuns pe aceeaşi dimensiune. aceasta se datorează corelaţiei puternice dintre
Este cert că, din nou, o analiză atentă a cele două scale (variind de la 0,62, la adolescenţi
consistenţei interne a celor două scale este minori, până la 0,75, pentru persoane în vârstă).
importantă. Totuşi, coeficienţii de consistenţă internă din
În ceea ce priveşte grupul persoanelor secţiunea următoare dovedesc că aceste scale
în vârstă, cei nouă factori au explicat 69,8% pot fi deosebite ca două scale separate şi fiabile.
din varianţă. Ca şi pentru grupul de adulţi, La nivel teoretic, este important să se facă în
itemii care au aparţinut scalelor Refocalizare pe continuare distincţia între aceste două subscale
planificare şi Reevaluare pozitivă au ajuns pe aceeaşi ca fiind două concepte diferite. În timp ce
dimensiune. Mai mult, pentru acest grup, itemii conceptul de Refocalizare pe planificare se referă
scalelor Ruminare şi Catastrofare au avut saturaţii în mod clar la gândurile cu privire la paşii care
mari pe una şi aceeaşi dimensiune. Dimensiunile trebuie realizaţi pentru a face faţă unui eveniment
rămase au fost în acord perfect cu structura (orientare spre acţiune), conceptul de Reevaluare
aşteptată, cu saturaţii de 0,40 sau peste această pozitivă se referă la atribuirea unei semnificaţii
valoare. pozitive evenimentului, în termenii dezvoltării
Grupul pacienţilor cu diagnostic psihiatric personale (orientare spre emoţii). În literatura
a confirmat tendinţa generală a itemilor scalelor de specialitate referitoare la coping, cele două
Refocalizare pe planificare şi Reevaluare pozitivă concepte sunt clar deosebite unul de celălalt.
de a avea saturaţii mari pe aceeaşi dimensiune. Pe de altă parte, Analiza componentelor principale
Toţi itemii rămaşi au avut saturaţii mari pe şi analizele de corelaţie arată că aceste două
dimensiunile prevăzute, în toate cazurile concepte sunt strâns relaţionate. Aşadar, trebuie
saturaţia depăşind 0,40. La acest grup, procentul luate în calcul aceste lucruri foarte importante,
de varianţă explicat este 68,1%. atunci când se interpretează scorurile la test.
În urma Analizei componentelor principale,
reies în mod categoric imagini comparabile. În Consistenţa internă: alpha Cronbach
toate cazurile, dimensiunile explică peste 60% din
varianţă. În majoritatea cazurilor, dimensiunile Pentru a evalua consistenţa internă a celor
sunt în acord perfect cu scalele stabilite pe baze nouă scale CERQ, s-au calculat coeficienţii alpha

Tabelul 3
Coeficienţii alfa Cronbach pentru scalele CERQ în cele cinci eşantioane

Adolescenţi Adolescenţi Adulţi din Persoane în Pacienţi cu


populaţia vârstă diagnostic
generală psihiatric
Subscale (4 itemi per scală) Alfa Alfa Alfa Alfa Alfa

Autoculpabilizare 0,81 0,68 0,75 0,77 0,85


Acceptare 0,80 0,73 0,76 0,82 0,72
Ruminare 0,83 0,79 0,83 0,78 0,81
Refocalizare pozitivă 0,81 0,78 0,85 0,82 0,81
Refocalizare pe planificare 0,81 0,76 0,86 0,77 0,84
Reevaluare pozitivă 0,72 0,76 0,85 0,80 0,81
Punerea în perspectivă 0,79 0,76 0,82 0,76 0,81
Catastrofare 0,71 0,74 0,79 0,80 0,80
Culpabilizarea celorlalţi 0,68 0,73 0,82 0,80 0,83

19
pentru toate populaţiile studiate, iar rezultatele confirmă încă o dată omogenitatea scalelor şi
sunt prezentate în Tabelul 3. La modul general, se faptul că niciun item din cadrul scalelor nu poate
poate trage concluzia că, pentru diferitele subscale fi catalogat ca nepotrivit scalei sau/şi propus
în cadrul diverselor populaţii, coeficienţii alpha pentru a fi exclus.
sunt de la buni la foarte buni (în majoritatea
cazurilor, mult peste 0,70 şi, în multe cazuri, Stabilitatea (fidelitate test-retest)
chiar şi peste 0,80). Chiar şi cele mai scăzute
valori, cum ar fi 0,68 pentru Autoculpabilizare CERQ a fost administrat de două ori grupului
în cazul adolescenţilor majori şi 0,68 pentru de adulţi din populaţia generală. Pentru acest
Culpabilizarea celorlalţi în cazul adolescenţilor motiv, datele acestui grup au fost folosite pentru
minori, sunt valori acceptabile atunci când luăm a calcula corelaţiile test-retest. Între cele două
în considerare numărul itemilor fiecărei scale. măsurători a fost un interval de 14 luni. Este
important ca pentru interpretarea datelor test-
Corelaţii ale itemilor cu restul scalei retest să se ia în considerare această perioadă
din care fac parte intermediară relativ lungă, deoarece, în cazul
unui asemenea interval, putem presupune că o
De asemenea, pentru a evalua gradul în schimbare a circumstanţelor poate să apară mai
care un anumit item se potriveşte cu restul uşor sau mai des, decât dacă perioada ar fi fost mai
scalei din care face parte, se calculează corelaţii scurtă. Tabelul 5 arată rezultatele corelaţiilor test-
ale itemului cu restul scalei, pentru diferitele retest şi rezultatele testului t pentru eşantioane
grupuri (i.e. corelaţii între un item şi scorul total perechi.
al scalei corespunzătoare, din care a fost eliminat Corelaţiile test-retest variază între 0,48
itemul respectiv). Tabelul 4 oferă o prezentare a (Refocalizare pe planificare) şi 0,65 (Culpabilizarea
corelaţiilor dintre itemi şi restul scalei, indicând celorlalţi). Aceste valori sugerează că discutăm
intervalele în care se găsesc aceste corelaţii pentru despre stiluri de coping destul de stabile,
fiecare dintre populaţiile studiate. Majoritatea deşi ele nu sunt comparabile cu trăsăturile de
corelaţiilor dintre itemi şi restul scalei sunt cu personalitate. Acest lucru este confirmat de
mult peste 0,40, în timp ce valoarea cea mai rezultatele testului t pentru eşantioane perechi,
scăzută nu coboară sub 0,35. Aceste rezultate care testează dacă media diferenţelor scorurilor

Tabelul 4
Corelaţiile dintre itemi şi restul scalei din care fac parte, pentru
cele nouă scale CERQ în cinci subgrupuri (intervale de valori)

Adolescenţi Adolescenţi Adulţi din Persoane în Pacienţi cu


populaţia vârstă diagnostic
generală psihiatric

Subscale Corelaţia Corelaţia Corelaţia Corelaţia Corelaţia


item-rest scală item-rest scală item-rest scală item-rest scală item-rest scală

Autoculpabilizare 0,59-0,61 0,35-0,53 0,48-0,61 0,50-0,70 0,67-0,72


Acceptare 0,49-0,65 0,44-0,62 0,38-0,65 0,56-0,66 0,38-0,61
Ruminare 0,62-0,70 0,57-0,62 0,62-0,69 0,57-0,62 0,50-0,71
Refocalizare pozitivă 0,61-0,65 0,48-0,64 0,62-0,72 0,51-0,75 0,59-0,65
Refocalizare pe planificare 0,61-0,66 0,53-0,60 0,67-0,72 0,45-0,63 0,63-0,75
Reevaluare pozitivă 0,47-0,55 0,52-0,59 0,65-0,72 0,56-0,68 0,60-0,66
Punerea în perspectivă 0,58-0,64 0,49-0,59 0,56-0,74 0,48-0,66 0,55-0,66
Catastrofare 0,41-0,58 0,44-0,63 0,41-0,71 0,45-0,68 0,45-0,65
Culpabilizarea celorlalţi 0,43-0,52 0,46-0,58 0,59-0,71 0,54-0,75 0,57-0,74

20
individuale între prima şi a doua măsurătoare ceea ce priveşte gradul de stabilitate al strategiilor
diferă semnificativ de zero. Fără o corecţie de coping cognitiv, este nevoie, totuşi, de
Bonferroni, într-un anumit număr de cazuri apare colectarea mai multor date de la diferite grupuri
o diferenţă mică, dar semnificativă, între pre- şi de studiu, cu perioade test-retest mai scurte.
post-măsurătorile unei persoane. După corecţia
Bonferroni, corecţie care trebuie aplicată pentru a Corelaţii între scalele CERQ
evita riscul de a găsi diferenţe accidentale atunci
când se realizează teste t multiple bivariate, Pentru a examina în ce măsură cele nouă
existenţa unor diferenţe semnificative între pre- subscale CERQ sunt interrelaţionate, s-au calculat
şi post-măsurare apare numai la una dintre coeficienţii de corelaţie Pearson pentru toate
cele nouă strategii de coping cognitiv. Când populaţiile. Tabelul 6 prezintă corelaţiile între
se foloseşte o corecţie Bonferonni, pragul de scalele CERQ pentru toate populaţiile studiate,
semificaţie aplicabil în mod normal, i.e. p<0,05, indicând cu caractere îngroşate valoarea cea
este împărţit la numărul de teste realizate, mai mai mare şi, respectiv, cea mai mică. În general,
precis la nouă. Rezultatul, o valoare de 0,006, patternul de corelaţii se aseamănă destul de mult
este folosit ulterior ca criteriu pentru a decide între cele cinci grupuri. Totuşi, în ansamblu,
dacă o valoare p obţinută este semnificativă sau grupurile de adolescenţi prezintă corelaţii uşor
nu (p<0,006). Această diferenţă semnificativă se mai mari între scale, în timp ce, la persoanele
referă la strategia de coping cognitiv Acceptare. în vârstă şi la pacienţii cu diagnostic psihiatric,
După corecţia Bonferonni, celelalte medii ale scalele corelează în mai mică măsură. Pentru
diferenţelor de scoruri nu diferă semnificativ de cercetarea care implică CERQ este deosebit de
zero. Aceste rezultate corespund cu aşteptările important ca, în ansamblu, corelaţiile să nu fie
care stau la baza strategiilor de coping cognitiv foarte ridicate, i.e. să nu depăşească 0,70 sau 0,80.
şi susţin asumpţia potrivit căreia, deşi strategiile Tabelul 6 arată că, în general, corelaţiile variază
de coping cognitiv se referă la stiluri de coping între 0,30 şi 0,70 (de la moderat ridicate până la
personale, ele ar trebui să poată fi influenţate, substanţial de mari). Numai pentru corelaţiile
schimbate, învăţate sau uitate. Acesta este un între Refocalizare pe planificare şi Reevaluare
aspect important pentru intervenţiile în sănătate pozitivă, identificăm două valori care depăşesc
mentală. Pentru a obţine un răspuns definitiv în 0,70, dar chiar şi pentru corelaţiile între aceste

Tabelul 5
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai scalelor CERQ după 14 luni
(Adulţii din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani)

Evaluare 1 Evaluare 2 Test-t


(eşantioane
perechi)
Subscale r 1-2 N m (AS) m (AS)
Autoculpabilizare 0,54*** 287 8,22 (2,95) 8,61 (3,03) -2,30*
Acceptare 0,49*** 287 11,03 (3,51) 10,41 (3,25) 3,06**
Ruminare 0,60*** 287 10,50 (3,73) 10,10 (3,57) 2,06*
Refocalizare pozitivă 0,51*** 285 9,91 (3,45) 9,75 (3,46) 0,77
Refocalizare pe 0,48*** 287 13,08 (3,87) 12,59 (3,58) 2,23**
planificare
Reevaluare pozitivă 0,57*** 287 12,45 (3,90) 12,34 (3,70) 0,52
Punerea în 0,55*** 288 11,63 (3,90) 11,23 (3,76) 1,82
perspectivă
Catastrofare 0,62*** 287 6,07 (2,45) 6,01 (2,49) 0,45
Culpabilizarea 0,65*** 287 6,37 (2,70) 6,02 (2,39) 2,79**
celorlalţi

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

21
Tabelul 6
Coeficienţii de corelaţie Pearson între cele nouă scale CERQ
pentru cele cinci eşantioane (Intervale de valori)

AuC Acc Rum RefP Plan Reev Pers Cat


Subscale Grup 1
r r r r r r r r
Autoculpabilizare
(AuC) 1 -
2 -
3 -
4 -
5 -
Acceptare (Acc)
1 0,49*** -
2 0,41*** -
3 0,37*** -
4 0,40*** -
5 0,33*** -
Ruminare (Rum)
1 0,55*** 0,57*** -
2 0,46*** 0,56*** -
3 0,41*** 0,38*** -
4 0,31** 0,55*** -
5 0,34*** 0,34*** -
Refocalizare -
pozitivă (RefP) 1 0,23*** 0,46*** 0,29***
2 0,10** 0,32*** 0,19*** -
3 0,12** 0,32*** 0,13** -
4 0,29** 0,25* 0,14 -
5 -0,01 0,23** 0,13 -
Refocalizare pe
planificare (Plan) 1 0,51*** 0,58*** 0,56*** 0,38*** -
2 0,39*** 0,53*** 0,51*** 0,42*** -
3 0,41*** 0,43*** 0,49*** 0,39*** -
4 0,41*** 0,54*** 0,44*** 0,47*** -
5 0,24** 0,36*** 0,35*** 0,35*** -
Reevaluare
pozitivă (Reev) 1 0,40*** 0,46*** 0,42*** 0,44*** 0,62*** -
2 0,27*** 0,51*** 0,38*** 0,47*** 0,71*** -
3 0,37*** 0,43*** 0,34*** 0,49*** 0,69*** -
4 0,38*** 0,48*** 0,31*** 0,51*** 0,75*** -
5 0,24*** 0,38*** 0,18*** 0,48*** 0,57*** -
Punerea în
perspectivă (Pers) 1 0,42*** 0,53*** 0,41*** 0,49*** 0,49*** 0,52*** -
2 0,33*** 0,46*** 0,25*** 0,44*** 0,52*** 0,65*** -
3 0,32*** 0,40*** 0,14** 0,52*** 0,46*** 0,61*** -
4 0,46*** 0,47*** 0,30** 0,37*** 0,55*** 0,58*** -
5 0,36*** 0,38*** 0,11 0,32*** 0,40*** 0,57*** -
Catastrofare
(Cat) 1 0,33*** 0,36*** 0,52*** 0,22*** 0,30*** 0,22*** 0,17***
2 0,38*** 0,27*** 0,48*** 0,07* 0,21*** 0,12*** 0,06
3 0,21*** 0,19*** 0,49*** 0,00 0,06 -0,06 -0,06
4 -0,20 0,09 0,44*** -0,03 0,00 -0,11 -0,16
5 0,10 0,11 0,46*** -0,06 -0,01 -0,13 -0,20***
Culpabilizarea
celorlalţi 1 0,32*** 0,35*** 0,39*** 0,30*** 0,40*** 0,38*** 0,29*** 0,42***
2 0,25*** 0,20*** 0,29*** 0,13*** 0,22*** 0,18*** 0,18*** 0,54***
3 0,09* 0,18*** 0,33*** 0,04 0,16*** 0,04 0,04 0,49***
4 0,00 0,04 0,07 0,19 0,28** 0,17 0,17 0,07
5 -0,12 -0,03 0,29*** 0,03 -0,01 -0,06 -0,06 0,47***

***; p < 0,001; **; p < 0,01; *; p< 0,05.


1
Grup 1 - Adolescenţi, Grup 2 - Adolescenţi, Grup 3 - Adulţi din populaţia generală, Grup 4 - Persoane în vârstă, Grup 5 -
Pacienţi cu diagnostic psihiatric
22
două subscale, majoritatea coeficienţilor nu trec grupul de adolescenţi minori, atât pentru băieţi,
peste 0,70 (corelaţia medie este de 0,67). Tabelul cât şi pentru fete s-a explicat 65% din varianţă,
6 arată clar faptul că unele scale sunt mai puţin în timp ce pentru bărbaţii şi femeile din grupul
interrelaţionate decât altele. O posibilă explicaţie de adulţi, s-a explicat 69% din varianţă. În cazul
ar fi că unele concepte sunt pur şi simplu mai adolescenţilor majori, s-a explicat 64% din
strâns legate decât altele. Cum am mai precizat varianţă pentru fete şi 62% pentru băieţi.
şi anterior, cea mai puternică legătură a fost
identificată între Refocalizare pe planificare şi Proprietăţi discriminative
Reevaluare pozitivă. De asemenea, corelaţii destul
de ridicate s-au găsit şi pentru relaţia dintre Pentru a stabili validitatea unui test,
Reevaluare pozitivă şi Punerea în perspectivă (o proprietăţile sale discriminative sunt foarte
corelaţie medie de 0,58). Pentru combinaţiile de importante. Adică atunci când se aşteaptă ca
scale rămase, valorile coeficientului mediu de scale specifice să aibă medii mai mari în populaţii
corelaţie sunt mai mici de 0,50. Astfel, în general, specifice, acest lucru ar trebui să se reflecte în
putem concluziona că multidimensionalitatea diferenţe între mediile scorurilor. În baza studiilor
CERQ este susţinută de intercorelaţiile scalelor de specialitate din domeniu, în cazul CERQ se
CERQ. presupune că pacienţii cu diagnostic psihiatric
ar trebui să aibă media scorurilor mai mare, mai
Validitatea factorială ales pentru scalele Ruminare, Autoculpabilizare
şi Catstrofare. De asemenea, este de aşteptat ca,
Analizele factoriale pentru diversele odată cu vârsta, utilizarea strategiilor de coping
populaţii au dovedit deja, cu câteva excepţii, că cognitiv să crească. În capitolul următor, care
structura factorială a fost aproape invariabilă tratează standardizarea CERQ, găsim un tabel
pentru diversele subgrupuri. Această constatare (Tabelul 16) unde sunt prezentate diferenţele
susţine validitatea factorială a scalelor CERQ. dintre medii.
Deoarece populaţiile diferite reprezintă în acelaşi În primul rând, Tabelul 16 arată în mod
timp grupuri de vârstă diferite, putem conchide clar faptul că, aşa cum ne aşteptam, pacienţii
că structura factorială este aproape invariabilă în cu diagnostic psihiatric au scoruri mai mari la
funcţie de vârstă. Pentru a examina validitatea Autoculpabilizare, Ruminare şi Catastrofare, decât
factorială în funcţie de sex, întregul grup de adulţii din populaţia generală. În al doilea rând,
adolescenţi minori, acela de adolescenţi majori femeile au scoruri mai mari decât bărbaţii la
şi întregul grup de adulţi din populaţia generală majoritatea scalelor. Mai mult, la persoanele în
au fost împărţite într-un grup de bărbaţi şi unul vârstă, folosirea anumitor strategii de coping
de femei. Ulterior, au fost comparate structurile cognitiv pare să descrească într-o anumită
factoriale obţinute în aceste grupuri. Nu s-a măsură. În baza acestor rezultate, scalele CERQ
putut face acelaşi lucru şi pentru persoanele în dovedesc că au proprietăţi discriminative în
vârstă şi pentru pacienţii cu diagnostic psihiatric, acord cu previziunile noastre.
deoarece în urma împărţirii au rezultat grupuri
cu mai puţin de 100 de persoane, ceea ce ar fi făcut Validitatea de construct
ca analiza factorială să fie prea puţin valabilă.
Rezultatele au demostrat că structura cu nouă Mai jos vor fi descrise corelaţiile dintre
factori a CERQ rămâne invariabilă între sexe. scalele CERQ şi diferite alte evaluări considerate
Suprapunerea dintre Refocalizare pe planificare relevante, cu scopul de a evidenţia validitatea de
şi Reevaluare pozitivă a fost identificată la toate construct a CERQ. Următoarele secţiuni arată în
grupurile. mod clar că cele mai mari corelaţii s-au găsit între
Singura excepţie a fost găsită la grupul unele scale din CERQ şi scalele Inventarului de
de adolescenţi majori, unde s-a reperat o Coping pentru Situaţii Stresante (ICSS), care sunt
suprapunere între factorii de la Culpabilizarea legate între ele prin aspecte de conţinut. În ceea
celorlalţi, în cazul fetelor, în timp ce la băieţi, ce priveşte corelaţiile dintre scalele CERQ şi alte
suprapunerea a fost între Punerea în perspectivă, concepte, s-a dovedit că, în ansamblu, ele coincid
Planificare şi Reevaluare pozitivă. În ceea ce priveşte cu aşteptările noastre. S-au găsit relaţii moderate

23
Tabelul 7
Corelaţii între CERQ şi ICSS

Subscalele de coping (CISS)


Coping Coping Coping
centrat pe centrat pe centrat pe
sarcini emoţii evitare
Subscalele CERQ Adolescenţi Adulţi din Adolescenţi Adulţi din Adolescenţi Adulţi din
(16-18) populaţia (16-18) populaţia (16-18) populaţia
generală generală generală

Autoculpabilizare 0,37*** 0,24*** 0,54*** 0,39*** 0,12*** 0,15***


Acceptare 0,50*** 0,32*** 0,32*** 0,23*** 0,22*** 0,19***
Ruminare 0,44*** 0,28*** 0,56*** 0,50*** 0,24*** 0,29***
Refocalizare pozitivă 0,27*** 0,35*** 0,06 0,06 0,37*** 0,38***
Refocalizare pe 0,68*** 0,70*** 0,30*** 0,17*** 0,32*** 0,28***
planificare
Reevaluare pozitivă 0,64*** 0,59*** 0,14*** -0,02 0,33*** 0,35***
Punerea în perspectivă 0,48*** 0,40*** 0,20*** 0,08* 0,31*** 0,28***
Ctastrofare 0,21*** -0,03 0,52*** 0,57*** 0,17*** 0,20***
Culpabilizarea celorlalţi 0,22*** 0,13** 0,38*** 0,47*** 0,16*** 0,13***

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

şi relativ slabe între unele scale din CERQ şi subscalele CERQ - Refocalizare pe planificare şi
Personalitate, Stimă de sine şi Auto-eficienţă, ceea ce Reevaluare pozitivă, pe de-o parte, şi subscala ICSS
demonstrează că, deşi avem de-a face cu concepte de Coping centrat pe sarcini, pe de altă parte. Toate
apropiate, ele nu sunt legate în aşa măsură, încât aceste scale reflectă coping-ul activ cu problema
să le putem considera aceleaşi concepte. De sau rezolvarea acesteia. Totodată, s-au găsit
asemenea, există relaţii clare între unele scale din corelaţii destul de puternice ale scalelor Acceptare
CERQ şi diverşi indicatori psihopatologici, ceea şi Punerea în perspectivă cu Coping centrat pe sarcini.
ce este foarte important din punctul de vedere al Corelaţii puternice mai există între
intervenţiei şi / sau al tratamentului. subscalele CERQ de Autoculpabilizare, Ruminare
şi Catastrofare, pe de-o parte, şi subscalele ICSS
CERQ şi Inventarul de Coping pentru Situaţii de Coping centrat pe emoţii, pe de altă parte, toate
Stresante (ICSS) referindu-se la un mod anume de a fi preocupat
de propriile emoţii şi considerate în general a
Pentru a valida CERQ, atât în grupul de fi strategii mai puţin funcţionale. În plus, între
adolescenţi majori, cât şi în acela de adulţi din Culpabilizarea celorlalţi şi Coping-ul centrat pe emoţii
populaţia generală, CERQ a fost administrat există o corelaţie destul de puternică.
simultan cu Inventarul de Coping pentru Situaţii Corelaţii mai puţin semnificative s-au
Stresante (ICSS: Endler şi Parker, 1990). Tabelul 7 găsit între subscalele CERQ şi scala centrată pe
arată corelaţiile dintre cele nouă subscale CERQ Evitare. Destul de puternică este însă corelaţia
şi cele trei subscale ICSS, Coping centrat pe sarcini, între Coping centrat pe evitare şi scala Refocalizare
Coping centrat pe emoţii, Coping centrat pe evitare. pozitivă, aceasta din urmă fiind tot un fel de
În general, putem afirma că imaginea corelaţiilor evitare.
găsite în cazul adolescenţilor majori se potriveşte
cu imaginea corelaţiilor identificate în cazul CERQ şi 5-Factor Personality Test (NEO-FFI)
adulţilor din populaţia generală şi că, în cazul
corelaţiilor dintre subscalele CERQ şi ICSS, se Pentru a examina relaţia dintre strategiile
pot face interpretări teoretice semnificative. de coping de tip cognitiv şi personalitate, CERQ
Aşa cum era de aşteptat, pentru ambele a fost administrat uneia dintre populaţiile
grupuri s-au găsit corelaţii puternice între studiate, i.e. adulţii din populaţia generală,

24
Tabelul 8
Corelaţii între CERQ şi NEO-FFI

Subscale personalitate (NEO-FFI) – Adulţi


Subscale CERQ Neuroticism Extraversiune Deschidere Altruism Conştiinciozitate

Autoculpabilizare 0,12* -0,11 0,14* -0,02 -0,14*


Acceptare 0,12* -0,11 0,07 0,09 0,02
Ruminare 0,30*** -0,08 0,23*** 0,08 -0,07
Refocalizare pozitivă -0,08 0,17** 0,06 0,13* 0,03
Refocalizare pe planificare -0,06 0,11 0,29*** 0,17** 0,12*
Reevaluare pozitivă -0,20** 0,28*** 0,24*** 0,20** 0,14*
Punerea în perspectivă -0,07 0,13* -0,03 0,15* 0,09
Catastrofare 0,41*** -0,18** -0,07 -0,07 -0,15*
Culpabilizarea celorlalţi 0,35*** -0,19** -0,03 -0,18** -0,05

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

în acelaşi timp cu NEO-FFI. NEO măsoară Ruminare, Catastrofare şi Culpabilizarea celorlalţi,


cei cinci factori de personalitate: neuroticism, pe de-o parte, şi factorul Neuroticism, pe de altă
extraversiune, deschidere spre experienţă, parte (Tabelul 8).
altruism şi conştiinciozitate (Hoekstra, Ormel
şi de Fruyt, 1996). Nu se prevăd corelaţii prea CERQ şi Scala Rosenberg a Stimei de sine
puternice între cei cinci factori de personalitate
şi strategiile de coping cognitiv, deoarece Mai departe, s-a analizat relaţia dintre
strategiile de coping cognitiv măsoară altceva strategiile de coping cognitiv şi Stima de sine, prin
decât personalitatea. S-ar putea să existe o administrarea CERQ la grupul de adolescenţi
anumită relaţie cu factorul Neuroticism, deoarece, majori simultan cu Scala Rosenberg a Stimei de
la modul general, acest concept se suprapune sine (Rosenberg, 1965). Scala Rosenberg a Stimei de
în mod considerabil cu simptomele depresive sine oferă un singur scor, care, atunci când este
şi/ sau cu cele psihopatologice. Cele mai mari mare indică un nivel ridicat al stimei de sine. Se
corelaţii s-au găsit, într-adevăr, între scalele presupune că strategiile de coping cognitiv mai

Tabelul 9 Tabelul 10
Corelaţii între CERQ şi Scala Rosenberg a Corelaţii între CERQ şi Scala Autoeficienţei
Stimei de sine generalizate

Subscale CERQ Stima de sine (SES) Subscale CERQ Autosuficienţă


Adolescenţi (16-18 ani) Adolescenţi (16-18 ani)

Autoculpabilizare -0,31*** Autoculpabilizare 0,01


Acceptare -0,06 Acceptare 0,24***
Ruminare -0,24*** Ruminare 0,07
Refocalizare pozitivă 0,14*** Refocalizare pozitivă 0,23***
Refocalizare pe planificare 0,04 Refocalizare pe planificare 0,32***
Reevaluare pozitivă 0,17*** Reevaluare pozitivă 0,41***
Punerea în perspectivă 0,07* Punerea în perspectivă 0,29***
Catastrofare -0,29*** Catastrofare -0,10**
Culpabilizarea celorlalţi -0,14*** Culpabilizarea celorlalţi 0,04
*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001. *: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

25
puţin funcţionale corelează negativ cu stima de CERQ şi Scala Autoeficienţei generalizate
sine, în timp ce strategiile de coping cognitiv mai
funcţionale corelează pozitiv sau nu corelează În plus, grupului de adolescenţi majori i s-a
deloc. În Tabelul 9 sunt reprezentate corelaţiile. administrat CERQ simultan cu Scala Autoeficienţei
Rezultatele arată că Autoculpabilizarea, Ruminarea generalizate a lui Schwartzer (1993). Un scor
şi Catastrofarea corelează semnificativ şi negativ mare la Scala Autoeficienţei generalizate indică
cu Stima de sine, în timp ce Refocalizarea pozitivă şi un grad mare de autoeficienţă. Se estimează
Reevaluarea pozitivă corelează pozitiv cu Stima de că va exista o anumită relaţie între strategiile
sine, deşi nu foarte puternic. care sunt considerate mai funcţionale şi nivelul
autoeficienţei, în timp ce strategiile care sunt

Tabelul 11
Corelaţii între CERQ şi SCL-90 Subscala Depresie/Scala Depresiei Geriatrice

Depresia (SCL- 90) / Scala depresiei geriatrice (GDS)

Subscalele CERQ Adolescenţi Adolescenţi Adulţi din Persoane în Pacienţi cu


13-15 ani 16-18 ani populaţia vârstă diagnostic
generală psihiatric

Autoculpabilizare 0,49*** 0,41*** 0,26*** 0,01 0,39***


Acceptare 0,30*** 0,24*** 0,18*** 0,27* 0,18**
Ruminare 0,54*** 0,45*** 0,44*** 0,42*** 0,44***
Refocalizare pozitivă 0,07 -0,07* -0,07 -0,15 -0,10
Refocalizare pe 0,28*** 0,12*** 0,01 -0,01 -0,01
planificare
Reevaluare pozitivă 0,14** -0,02 -0,15*** -0,27* -0,06
Punerea în perspectivă 0,22*** 0,03 -0,09* 0,07 0,06
Catastrofare 0,36*** 0,43*** 0,57*** 0,46*** 0,43***
Culpabilizarea celorlalţi 0,16*** 0,23*** 0,33*** -0,03 0,28***

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

Tabelul 12
Corelaţii între CERQ şi SCL-90 Scala Anxietate

Anxietate (SCL- 90)


Subscalele CERQ Adolescenţi Adolescenţi Adulţi din Pacienţi cu
13-15 ani 16-18 ani populaţia diagnostic
generală psihiatric

Autoculpabilizare 0,40*** 0,32*** 0,20*** 0,38***


Acceptare 0,27*** 0,21*** 0,17*** 0,17*
Ruminare 0,54*** 0,36*** 0,35*** 0,45***
Refocalizare pozitivă 0,15*** -0,02 -0,02 -0,08
Refocalizare pe planificare 0,29*** 0,13*** -0,01 0,06
Reevaluare pozitivă 0,19** 0,03 -0,17*** 0,01
Punerea în perspectivă 0,23*** 0,06 -0,08* 0,05
Catastrofare 0,26*** 0,38*** 0,54*** 0,45***
Culpabilizarea celorlalţi 0,15*** 0,21*** 0,29*** 0,23**

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

26
Tabelul 13
Corelaţii între CERQ şi SCL-90 pentru Depresie şi Anxietate la retest

Subscalele CERQ Depresie - a doua măsurare Anxietate - a doua măsurare


(SCL- 90) (SCL- 90)

Adulţi Adulţi
Autoculpabilizare 0,20** 0,12*
Acceptare 0,15* 0,14*
Ruminare 0,28*** 0,27***
Refocalizare pozitivă -0,04 -0,05
Refocalizare pe planificare 0,02 -0,01
Reevaluare pozitivă -0,13* -0,16**
Punerea în perspectivă -0,06 -0,06
Catastrofare 0,47*** 0,52***
Culpabilizarea celorlalţi 0,32*** 0,33***

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

considerate mai puţin funcţionale ar trebui să vârstă, prin urmare Reevaluarea pozitivă corelează
nu coreleze deloc sau să coreleze negativ cu negativ cu depresia (vezi Tabelul 11).
autoeficienţa. Aşa cum am prevăzut, cele mai
mari corelaţii au apărut cu scalele Acceptare, CERQ şi Anxietatea (SCL-90)
Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare
şi Punerea în perspectivă, în timp ce conceptul Pentru patru dintre cele cinci populaţii s-a
corelează prea puţin sau chiar deloc cu utilizarea examinat şi relaţia cu anxietatea, i.e. pentru
strategiilor „mai puţin funcţionale” (Tabelul 10). grupurile: adolescenţi minori, adolescenţi
majori, adulţi din populaţia generală şi pacienţi
CERQ şi Depresia (SCL-90/GDS) cu diagnostic psihiatric. Astfel, CERQ a fost
administrat simultan cu subscala Anxietate din
Pentru toate cele cinci populaţii studiate s-a SCL-90 (Arrindell şi Ettema, 1986; Derogatis,
examinat relaţia cu depresia. Pentru adolescenţii 1977). Aşteptările pe care le avem în acest caz
minori, adolescenţii majori, adulţii din populaţia corespund cu cele care se aplică relaţiei dintre
generală şi pacienţii cu diagnostic psihiatric strategiile de coping cognitiv şi depresie. În
CERQ s-a administrat simultan cu subscala toate cele patru grupuri apar relaţii puternice
Depresie din SCL-90 (Arrindell şi Ettema, 1986; între Autoculpabilizare, Ruminare şi Catastrofare,
Derogatis, 1977). Numai pentru persoanele pe de-o parte, şi anxietate, pe de altă parte (vezi
în vârstă, depresia a fost măsurată utilizând Tabelul 12). Totuşi, în ceea ce priveşte strategiile
SCG (Scala Depresiei Geriatrice: Brink, Yesavage, „mai funcţionale”, apare o relaţie negativă între
Heersema, Adey şi Rose, 1982) în locul SCL-90. Reevaluare pozitivă şi Anxietate, numai în cazul
Se aşteaptă ca relaţiile în diverse populaţii adulţilor.
să se asemene între ele mai mult sau mai puţin.
Este posibil ca strategiile de coping mai puţin CERQ la prima măsurare şi Anxietatea şi
funcţionale să coreleze negativ cu depresia, în Depresia (SCL-90) la retest
timp ce strategiile mai funcţionale să indice o
corelaţie pozitivă. În ansamblu, relaţiile puternice Datele pentru retest s-au colectat de la grupul
apar între strategiile de Autoculpabilizare (cu de adulţi din populaţia generală. În timpul
excepţia persoanelor în vârstă), Ruminare şi acestei a doua măsurători s-au administrat din
Catastrofare, pe de-o parte, şi depresie, pe de nou scalele SCL-90 pentru Depresie şi Anxietate
altă parte. În ceea ce priveşte strategiile „mai (Arrindell şi Ettema, 1986; Derogatis, 1977).
funcţionale”, aşteptările noastre s-au confirmat Corelaţiile dintre scalele CERQ şi scorurile la
numai în cazul adulţilor şi al persoanelor în retest pentru Depresie şi Anxietate se regăsesc în

27
Tabelul 13. Intervalul dintre prima măsurare şi între Catastrofare, Autoculpabilizare, Ruminare şi
retest a fost de 14 luni. În ciuda acestei perioade Ostilitate (vezi Tabelul 14).
relativ lungi, anumite scale CERQ pot prezice
destul de clar scorurile la Depresie şi Anxietate, CERQ şi alte dimensiuni ale Psihopatologiei
pentru o perioadă de timp mai extinsă. Sunt (SCL-90)
semnificative relaţiile pozitive care apar între
Autoculpabilizare, Ruminare şi Catastrofare, pe de-o Grupul pacienţilor cu diagnostic psihiatric
parte, şi Anxietate şi Depresie, pe de altă parte, în a fost singura populaţie de studiu căreia i s-a
timp ce Reevaluarea pozitivă apare încă o dată în administrat în totalitate SCL-90 (Arrindell şi
relaţie negativă faţă de ambele subscale SCL-90. Ettema, 1986; Derogatis, 1977). În secţiunile
anterioare s-a făcut referire la Depresie, Anxietate
CERQ şi Ostilitatea (SCL-90) şi Ostilitate. Corelaţiile între subscalele SCL-90
rămase şi CERQ apar în Tabelul 15.
La două dintre cele cinci populaţii de studiu Imaginea care reiese este una foate clară: se
s-a examinat şi relaţia cu Ostilitatea, mai precis în indentifică relaţii pozitive şi semnificative între
cazul adolescenţilor majori şi în cel al pacienţilor CERQ - Autoculpabilizare, Ruminare, Catastrofare şi
cu diagnostic psihiatric. Administrarea CERQ Culpabilizarea celorlalţi, pe de-o parte, şi diferite
s-a realizat simultan cu cea a subscalei Ostilitate măsurări ale psihopatologiei, pe de altă parte. Se
din SCL-90 (Arrindell şi Ettema, 1986; Derogatis, pare că există o relaţie generală între utilizarea
1977). Mai ales în cazul subscalei Culpabilizarea anumitor strategii de coping cognitiv şi diferite
celorlalţi, era de aşteptat să apară o corelaţie tipuri de psihopatologie. Nu putem indica acele
cu Ostilitatea, ceea ce s-a şi întâmplat pentru strategii cognitive care relaţionează sau nu în mod
ambele grupuri de studiu. În plus, în cazul celor specific cu anumite forme de psihopatologie.
două grupuri, a apărut o relaţie semnificativă

Tabelul 14
Corelaţii între CERQ şi SCL-90 - Subscala Ostilitate

Ostilitate
Subscalele CERQ Adolescenţi Pacienţi cu diagnostic
16-18 ani psihiatric

Autoculpabilizare 0,29*** 0,18*


Acceptare 0,15*** 0,01
Ruminare 0,19*** 0,19**
Refocalizare pozitivă -0,05 0,02
Refocalizare pe planificare 0,09** -0,08
Reevaluare pozitivă 0,04 -0,10
Punerea în perspectivă 0,05 -0,03
Catastrofare 0,35*** 0,23**
Culpabilizarea celorlalţi 0,32*** 0,32***

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

28
Tabelul 15
Corelaţii între CERQ şi celelalte scale din SCL-90

Alte condiţii psihopatologice (SCL-90) – Pacienţi cu diagnostic

Subscalele CERQ Anxietate Somatizare Obsesiv Senzitivitate Tulburări Severitatea


fobică compulsiv inter-personală de somn globală

Autoculpabilizare 0,17* 0,27*** 0,34*** 0,30*** 0,20** -0,39***


Acceptare 0,02 0,12 0,15* 0,08 0,13 0,16*
Ruminare 0,28*** 0,34*** 0,43*** 0,40*** 0,30*** 0,47***
Refocalizare pozitivă -0,11 -0,01 0,01 -0,08 -0,09 -0,07
Refocalizare pe -0,13 0,00 0,05 0,00 0,02 0,00
planificare
Reevaluare pozitivă -0,12 0,05 0,06 -0,06 0,05 -0,02
Punerea în perspectivă -0,10 0,03 0,14* -0,01 0,01 0,04
Catastrofare 0,41*** 0,36*** 0,36*** 0,43*** 0,33*** 0,48***
Culpabilizarea celorlalţi 0,15* 0,17* 0,25*** 0,40*** 0,21** 0,31***

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.

29
5
Standardizarea CERQ

Diferenţe de grup: medii şi abateri standard


Interpretarea scorurilor la scalele CERQ
pentru grupurile folosite la etalonare
Pentru toate scalele CERQ este valabil Mediile şi abaterile standard pentru
următorul fapt: cu cât scorul este mai mare la diversele populaţii de studiu apar în Tabelul 16,
o anumită subscală, cu atât persoana în cauză iar datele pentru bărbaţi şi cele pentru femei sunt
utilizează în mai mare măsură acea strategie de prezentate separat.
coping cognitiv. Desigur, la diferite populaţii de Comparaţia între diferitele grupuri indică
studiu apar medii şi abateri standard diferite. în mod clar faptul că valorile mediilor la scalele
În secţiunea următoare, care vizează diferenţele CERQ pot face diferenţa între grupuri de studiu
dintre grupuri, sunt prezentate datele acestor diferite. Imaginea de ansamblu care reiese din
grupuri diferite folosite pentru etalonare. tabel sugerează că în totalitatea sa grupul de
adolescenţi majori utilizează mai mult strategiile

Tabelul 16
Medii şi abateri standard ale celor cinci subgrupuri
pentru fiecare subscală CERQ

Adolescenţi Adolescenţi Adulţi Persoane în Pacienţi cu


Subscale 13-15 ani 16-18 ani vârstă diagnostic
psihiatric

bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei
Autoculpabilizare m 6,81 7,57 7,78 8,20 8,37 8,21 7,94 6,89 10,44 10,88
AS 2,83 2,87 2,69 2,96 2,83 3,19 2,87 3,59 4,33 4,39
Acceptare m 8,60 9,18 9,66 10,48 10,43 10,89 11,93 12,44 11,34 11,97
AS 3,53 3,12 3,51 3,53 3,67 3,58 4,64 4,52 3,47 3,74
Ruminare m 7,11 8,83 8,34 10,26 9,49 10,80 8,81 10,13 11,95 12,90
AS 2,70 3,58 3,34 3,68 3,56 3,86 3,46 3,47 4,30 3,88
Refocalizare pozitivă m 8,79 9,51 10,43 11,26 9,37 10,13 11,22 11,71 9,00 9,30
AS 3,49 3,29 3,81 3,65 3,70 3,51 4,26 3,81 3,42 3,20
Refocalizare pe m 9,13 10,01 10,92 11,46 12,76 12,92 11,93 11,49 12,79 12,24
planificare
AS 3,73 3,39 3,73 3,45 3,85 3,88 4,10 3,49 4,19 3,83
Reevaluare pozitivă m 8,38 8,67 10,91 10,93 11,86 12,45 11,33 10,92 10,03 10,40
AS 0,19 2,92 3,79 3,61 4,01 4,11 4,25 3,98 4,06 3,83
Punerea în perspectivă m 8,89 9,48 10,55 10,93 11,29 11,62 11,83 11,91 9,81 10,62
AS 3,69 3,08 3,66 3,66 3,81 3,92 4,00 3,63 3,53 4,04
Catastrofare m 5,66 5,88 6,77 6,93 5,67 6,62 6,42 7,62 8,77 8,42
AS 2,13 2,34 2,71 3,05 2,31 3,02 3,46 3,16 3,88 3,77
Culpabilizarea celorlalţi m 6,10 5,84 7,04 6,34 6,20 6,53 5,82 6,23 7,67 7,26
AS 2,11 1,96 2,81 2,51 2,50 2,93 2,71 2,86 3,50 3,15

31
de coping cognitiv decât grupul de adolescenţi secţiuni se va discuta cum s-au realizat etaloanele
minori şi că, la rândul lor, adulţii utilizează şi cum trebuie citite tabelele.
mai mult decât adolecenţii majori majoritatea În secţiunea „Interpretarea scorurilor la
strategiilor de coping cognitiv. Excepţie fac scalele din CERQ”, care se găseşte în cadrul
strategiile de coping care vizează Refocalizarea acestui capitol, ne vom referi la interpretarea
pozitivă, Catastrofarea şi Culpabilizarea celorlalţi, conţinutului şi la semnificaţia practică a scalelor
care par să fie mai puţin utilizate la maturitate. CERQ.
Atât în cazul adolescenţilor minori, cât şi în
cazul celor majori, femeile utilizează mai mult Tabele cu etaloane
toate strategiile de coping cognitiv, cu excepţia
Culpabilizării celorlalţi. Cu toate că distincţia dintre Tabelele cu etaloane sunt construite prin
femei şi bărbaţi pare să descrească pe măsură ce convertirea distribuţiei scorurilor brute de
aceştia înaintează în vârstă, femeile utilizează în la o anumită populaţie de studiu în scoruri
continuare, mai mult decât bărbaţii, majoritatea standard normalizate. În acest caz se foloseşte
strategiilor. Acest lucru nu este valabil şi pentru distribuţia T. Pentru convertirea în scoruri
Autoculpabilizare. În cazul adulţilor cu vârste T, sunt alese scorurile brute care marchează
cuprinse între 18-65 de ani, bărbaţii utilizează exact acele procente care aparţin unităţilor de
această strategie mai mult decât femeile. În scoruri standard dintr-o distribuţie normală.
cazul persoanelor în vârstă, utilizarea anumitor Se presupune că o distribuţie T are media 50 şi
strategii pare să descrească, în timp ce altele încep abaterea standard 10. Fiecare scor T reprezintă
să fie folosite mai frecvent. De exemplu, este un scor brut specific, iar procentul corespunzător
folosită mai puţin Autoculpabilizarea şi Ruminarea, valorii sale indică şansa ca o anumită persoană
în timp ce Acceptarea şi Refocalizarea pozitivă sunt să aibă un scor mai mic sau identic cu scorul
folosite mai des. Totuşi, diferenţa dintre bărbaţi brut respectiv. Scorul T 50 corespunde unei
şi femei rămâne vizibilă. În cazul pacienţilor cu şanse (cumulative) de 50%. i.e., există o şansă
diagnostic psihiatric, diferenţele de sex par să fie de 50% ca persoana care l-a obţinut să aibă acest
mai mici. În comparaţie cu grupul de adulţi din scor sau unul mai mic. Scorul T 30 corespunde
populaţia generală folosit la etalonare, scorurile procentului de 2%. Aceasta ne indică faptul că
grupului de pacienţi cu diagnostic psihiatric sunt persoana care l-a obţinut se află printre cele 2%
considerabil mai mari, mai ales pentru strategiile dintre persoane care au cele mai mici scoruri. O
Autoculpabilizare, Ruminare şi Catastrofare şi şansă (cumulativă) de 98% corespunde unui scor
mai mici pentru strategiile Refocalizare pozitivă, T de 70. i.e, atunci când o persoană obţine acest
Reevaluare pozitivă şi Punerea în perspectivă. scor, ea se află printre cele 2% dintre persoanele
care au cele mai mari scoruri (100% minus 98%),
Etalonare cu alte cuvinte 98% dintre persoane au obţinut
scoruri mai mici.
Pentru a evalua dacă o persoană utilizează Pentru a simplifica interpretarea, scorurile
o anumită strategie mai des sau mai rar în T şi procentele corespunzătoare pot fi exprimate
comparaţie cu alte persoane, se va compara scorul şi în stanine. Staninele se atribuie diferitelor
brut al acesteia cu media scorurilor persoanelor segmente ale distribuţiei în conformitate cu
din populaţia cu care aceasta este comparabilă, tabelul următor, care se bazează şi pe distribuţia
i.e. cu grupul etalon. Cele cinci populaţii de standard:
studiu, i.e. adolescenţii minori, adolescenţii
majori, adulţii din populaţia generală, persoanele
în vârstă şi pacienţii cu diagnostic psihiatric, vor 4% 7% 12% 17% 20% 17% 12% 7% 4%
fi folosite ca grupuri etalon. Descrierea detaliată Stanine 1 2 3 4 5 6 7 8 9

a acestora se regăseşte în Capitolul 3. S-au făcut


etaloane separate pentru femeile şi bărbaţii care Cea de-a cincea stanină este mijlocul
aparţin acestor populaţii. Astfel s-au obţinut în segmentului distribuţiei. Atunci când o persoană
total zece tabele. Aceste etaloane se regăsesc la se încadrează în cea de-a cincea stanină, înseamnă
sfârşitul acestui capitol, în Anexă. În următoarele că persoana a obţinut un scor „mediu”. Scorurile

32
Tabel 17
Interpretarea scorurilor T şi a staninelor în tabelele cu etaloane

Cote T Stanine Interpretare


scor mai mare sau egal cu 62 8 şi 9 scor foarte ridicat
scor între 58 şi 62 7 scor ridicat
scor între 53 şi 58 6 scor deasupra mediei
scor între 48 şi 53 5 scor mediu
scor între 43 şi 48 4 scor sub medie
scor între 39 şi 43 3 scor scăzut
scor mai mic sau egal cu 38 2 şi 1 scor foarte scăzut

care se încadrează în cea de a patra şi în cea de acest scor. În acest caz, un scor 9 pentru
a şasea stanină pot fi considerate „sub medie” Autoculpabilizare intră la categoria „peste medie”.
şi, respectiv, „peste medie”, în timp ce scorurile Aceasta înseamnă – comparativ cu grupul său de
care se încadrează în a treia şi a şaptea stanină vârstă şi de sex – că acest băiat foloseşte strategia
reprezintă scoruri „joase” şi, respectiv, „ridicate”. de coping cognitiv Autoculpabilizare „peste
Scorurile care se încadrează fie în primele, fie în medie”.
ultimele două stanine pot fi considerate „foarte
joase” şi respectiv „foarte ridicate”. Interpretarea scorurilor la scalele CERQ
În cercetările efectuate cu CERQ se utilizează
staninele de mai sus pentru a evalua dacă o În cazul tuturor strategiilor de coping
persoană obţine un scor mediu, scăzut sau cognitiv, scorurile ridicate indică utilizarea
ridicat. Tabelul 17 rezumă regulile generale care frecventă a respectivei strategii, în timp ce
se aplică în cercetările cu CERQ, pentru a evalua scorurile scăzute se referă la utilizarea mai
scorurile din etaloane. redusă a aceleiaşi strategii. În etaloane se poate
În baza scorurilor T, a procentelor verifica dacă un anumit scor este scăzut sau
corespunzătoare şi a staninelor, pentru fiecare ridicat, în comparaţie cu grupul pe care s-a
dintre cele cinci grupuri, s-a evaluat care sunt construit etalonul. De asemenea, este important
scorurile care pot fi considerate „foarte scăzute”, să abordăm nivelurile scorurilor în funcţie de
„scăzute”, „sub medie” „medii”, „peste medie”, gravitatea şi de natura evenimentelor trăite.
„ridicate”, „foarte ridicate”. Aceste informaţii Astfel, etaloanele trebuie luate în considerare
au fost cuprinse în zece tabele cu etaloane (două mai ales ca mijloace de a evalua în ce măsură
pentru fiecare grup), aşa cum se poate vedea în o persoană se distinge de celelalte cu privire la
Anexă. strategiile de coping cognitiv pe care le utilizează.
Decizia finală în ceea ce priveşte necesitatea ca o
Instrucţiuni de utilizare a etaloanelor persoană să înveţe sau să uite anumite strategii de
coping cognitiv se va lua întotdeauna în funcţie
Atunci când o persoană are un anumit scor, de circumstanţele individuale, considerându‑se
se poate face apel la etalonul corespunzător contextul şi problemele curente. Mai jos se
pentru a evalua dacă acest scor este „foarte regăseşte interpretarea cu privire la conţinutul
scăzut”, „scăzut”, „sub medie” „mediu”, „peste celor nouă subscale CERQ.
medie”, „ridicat”, „foarte ridicat”, în comparaţie
cu grupul din care acesta face parte. De exemplu, Autoculpabilizarea
un băiat în vârstă de 16 ani a obţinut scorul 9 la
scala Autoculpabilizării. În acest caz, scorul său se Autoculpabilizarea este o strategie de coping
va compara cu etalonul pentru bărbaţii cu vârsta cognitiv care presupune apariţia unor gânduri
cuprinsă între 16-18 ani. Scorul 9 se va căuta în potrivit cărora întreaga responsabilitate pentru
coloana de sub Autoculpabilizare. Partea dreaptă situaţia trăită aparţine propriei persoane, vina
a tabelului indică felul în care trebuie interpretat este atribuită sieşi şi apar preocupări legate

33
de gânduri care se referă la greşelile pe care o Refocalizarea pozitivă
persoană le face. Atunci când o persoană obţine un
scor ridicat la Autoculpabilizare, acest lucru indică Refocalizarea pozitivă apare atunci când ne
faptul că acea persoană este intens preocupată de gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc să ne
propriul sentiment de vinovăţie. Un scor scăzut gâdim la evenimentul negativ trăit. Un scor ridicat
la Autoculpabilizare înseamnă că preocuparea faţă indică utilizarea frecventă a acestei strategii.
de propriul sentiment de vinovăţie apare în mai Un scor scăzut indică utilizarea acestei strategii
mică măsură. în mai mică măsură. În general, studiile arată
Un grad mare de preocupare în ceea ce că această strategie poate avea efecte pozitive
priveşte vinovăţia poate fi asociat unor simptome asupra stării noastre de bine. Cu alte cuvinte, un
psihopatologice. scor scăzut pentru Refocalizarea pozitivă poate fi
asociat unui nivel redus al stării emoţionale de
Acceptarea bine.

Acceptarea se referă la acele gânduri datorită Refocalizarea pe planificare


cărora ne resemnăm faţă de ceea ce s-a întâmplat
şi acceptăm situaţia, gândindu-ne că aceasta nu Refocalizarea pe planificare apare atunci
mai poate fi schimbată şi că viaţa continuă. Un când ne gândim la paşii pe care trebuie să
scor ridicat se referă la utilizarea frecventă a îi urmăm pentru a face faţă unui eveniment
Acceptării drept strategie. Un scor scăzut se referă negativ sau atunci când ne gândim la un plan
la o utilizare mai puţin frecventă a acestei strategii. prin care să schimbăm o situaţie. Un scor ridicat
Deşi, în sine, Acceptarea este un proces benefic indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un
pentru majoritatea evenimentelor, un nivel de scor scăzut indică utilizarea în mai mică măsură
Acceptare foarte ridicat poate duce la resemnare, a acestei strategii. În mod esenţial, aceasta este
în sensul incapacităţii de a mai putea influenţa o strategie de coping cognitiv funcţională, cu
evenimentele, un sentiment negativ de „a nu mai condiţia ca persoana să se confrunte cu situaţia
fi în stare să schimbăm lucrurile în vreun fel”. respectivă. Atunci când o persoană obţine un
Astfel, un nivel ridicat de Acceptare poate indica scor ridicat pentru această strategie, fără însă
o formă negativă de resemnare în faţa situaţiei. să treacă la acţiune, acest scor poate fi asociat
În acest caz, un scor ridicat de Acceptare poate fi anumitor probleme emoţionale (gânduri fără
asociat cu simptome psihopatologice, mai ales acţiune). Pe de altă parte, un scor foarte scăzut
când acestea din urma se referă la evenimente pentru Refocalizare pe planificare este aproape
care nu au fost acceptate/asimilate mental. sigur asociat prezenţei unor probleme.

Ruminarea Reevaluarea pozitivă

Ruminarea se referă la situaţia în care Reevaluarea pozitivă apare atunci când


ne gândim încontinuu şi/sau suntem mereu asociem mental o semnificaţie pozitivă unui
preocupaţi de sentimentele şi gândurile pe eveniment negativ în termenii dezvoltării
care le asociem unui eveniment negativ. Un personale, gândindu-ne că evenimentul ne va
scor ridicat poate indica utilizarea frecventă a face mai puternici, căutând aspectele pozitive
Ruminării ca strategie de coping cognitiv. Un scor ale acestuia. Un scor ridicat indică utilizarea
scăzut indică utilizarea în mai mică măsură a frecventă a re-evaluării pozitive ca strategie
acestei strategii. În procesarea evenimentelor de de coping. Un scor scăzut indică utilizarea mai
viaţă negative, un anumit nivel de Ruminare este puţin frecventă a acestei strategii. Aceasta este o
normal. Un scor ridicat pentru Ruminare este în strategie de coping cognitiv funcţională, dar şi în
mod cert asociat anumitor probleme emoţionale acest caz, acest lucru rămane valabil numai dacă,
sau simptome psihopatologice. în acelaşi timp, se face într-adevăr ceva pentru
a rezolva problema. Atunci când o persoană
obţine un scor ridicat pentru această strategie,

34
fără să acţioneze, acest scor este asociat anumitor lucru care se putea întampla, că este mult mai
probleme emoţionale. grav decât ceea ce li s-a întâmplat altora. Un scor
Un nivel scăzut de Reevaluare pozitivă poate fi ridicat indică utilizarea frecventă a Catastrofării
asociat anumitor probleme. ca strategie de coping. Un scor scăzut indică
utilizarea acestei strategii într-o mai mică
Punerea în perspectivă măsură. La modul general, se presupune că un
scor ridicat pentru Catastrofare este aproape în
Punerea în perspectivă se referă la acele mod cert asociat unor probleme emoţionale sau
gânduri prin care se reduce nivelul de gravitate unor simptome psihopatologice.
al evenimentului, prin comparaţia cu alte
evenimente şi se pune accentul pe faptul că există Culpabilizarea celorlalţi
şi lucruri mai grave în lume. Un scor ridicat
indică utilizarea frecventă a Punerii în perspectivă Culpabilizarea celorlalţi apare atunci când
drept strategie de coping. Un scor scăzut indică îi învinovăţim pe ceilalţi pentru ceea ce ni
utilizarea în mai mică măsură a acestei strategii. s-a întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalţi
responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat şi/sau
Catastrofarea atunci când ne gândim la greşelile pe care le-au
facut ceilalţi în această privinţă. Un scor ridicat
Catastrofarea apare atunci când ne gândim în indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un
mod recurent la cât de teribil a fost evenimentul scor scăzut indică o utilizare mai puţin frecventă
trăit şi la faptul că este cel mai crunt/groaznic a acestei strategii.

35
Bibliografie

Allan, S., & Gilbert, P. (1995). A social comparison Garnefski, N., van den Kommer, T., Kraaij, V.,
scale: psychometric properties and Relationship Teerds, J., Legerstee, J., & Onstein, E. (2002a).
to psychopathology. Personality and Individual The relationship between cognitive emotion
Differences, 19, 293-299. regulation strategies and emotional problems.
Anderson, C. A., Miller, R. S., Riger, A. L., Dill, European Journal of Personality, 16, 403-420.
J. C., & Sedikides, C. (1994). Behavioral and Garnefski, N., Kraaij, V. & Spinhoven, Ph. (2001a).
characterological styles as predictors of Negative life events, cognitive emotion regulation
depression and loneliness: review, refinement, and depression. Personality and Individual
and test. Journal of Personality and Social Psychology, Differences, 30, 1311-1327.
66, 549-558. Garnefski, N., Kraaij, V. & Spinhoven, Ph. (2001b).
Arrindell, W. A., & Ettema, J. H. M. (1986). SCL- The relationship between cognitive coping
90. Manual for a multidimensional indicator strategies and symptoms of depression, anxiety
of Psychopathology (Handleiding bij een and suicidality (De relatie tussen cognitieve
multidimensionele psychopathologie-indicator). Lisse, copingstrategieën en symptomen van depressie,
The Netherlands: Swets & Zeitlinger. angst en suïcidaliteit). Gedrag en Gezondheid, 29,
Brink, T.L., Yesavage, J.A., Heersema, P.H., Adey, M. 166-176.
& Rose, T.L. (1982). Screening tests for geriatric Garnefski, N., Kraaij, V. & Spinhoven, Ph. (2002b).
depression. Clinical Gerontologist, 1, 37-43. Manual for the use of the Cognitive Emotion
Carver, C. S., Scheier, M. F., & Weintraub, J. K. (1989). Regulation Questionnaire: Dutch Version
Assessing coping strategies: a theoretically (Handleiding voor het gebruik van de Cognitive
based approach. Journal of Personality and Social Emotion Regulation Questionnaire). Leiderdorp,
Psychology, 56, 267-283. The Netherlands: DATEC
Compas, B.E., Connor-Smith, J.K., Saltzman, H., Garnefski, N., Legerstee, J., Kraaij, V., Van den
Harding Thomsen, A. & Wadsworth, M.E. Kommer, T., & Teerds, J. (2002c). Cognitive
(2001). Coping with stress during Childhood and coping strategies and symptoms of depression
Adolescence: problems, progress and potential and anxiety: a comparison between adolescents
in theory and research. Psychological Bulletin, 127, and adults. Journal of Adolescence, 25, 603-611.
87-127. Garnefski, N., Teerds, J. , Kraaij, V., Legerstee, J. &
Compas, B. E., Orosan, P. G., & Grant, K. E. (1993). Van den Kommer, T. (2003). Cognitive emotion
Adolescent stress and coping: Implications for regulation strategies and depressive symptoms:
psychopathology during adolescence. Journal of differences between males and females.
Adolescence, 16, 331-349. Personality and Individual Differences, 25, 603-611.
Derogatis, L. R. (1977). SCL-90: Administration, Scoring Hoekstra, H.A., Ormel, J. & de Fruyt, F. (1996).
and Procedures Manual-I for the R(evised)Version. NEO Personality Questionaires: Manual (NEO
Baltimore: John Hopkins University School of Persoonlijkheids vragenlijsten: Handleiding). Lisse:
Medicine, Clinical Psychometrics Research Unit. Swets & Zeitlinger.
Endler, N. S. & Parker, J. D. A. (1990). Multidimensional Holahan, C. J., Moos, R. H., & Schaeffer, J. A.
assessment of coping: a critical evaluation. Journal (1996). Coping, stress resistance and growth:
of Personality and Social Psychology, 58, 844-854. Conceptualizing adaptive functioning. In: M.
Folkman, S., & Lazarus, R. S. (1988). Manual of the Ways Zeidner & N.S. Endler (Eds). Handbook of coping.
of Coping Questionnaire. Palo Alto: Consulting New York: John Wiley & Sons, Inc.
Psychologists Press. Kraaij, V., Garnefski, N. & van Gerwen, L. (2003).
------, N., Boon, S. & Kraaij, V. (2003). Relationships Cognitive coping and anxiety symptoms among
between cognitive strategies of adolescents and people who seek help for fear of flying. Aviation,
depressive symptomatology across different Space, and Environmental Medicine, 74, 273-277.
types of life events. Journal of Jouth and Adolescence, Kraaij, V., Garnefski, N., Wilde, E.J. de, Dijkstra, A.,
32,401-408. Gebhardt, W., Maes, S., & Doest, L. Ter (2003).
Negative life events and depressive symptoms in

37
late adolescence: bonding and cognitive coping Schwarzer, R. (1993). Measurement of perceived self-
as vulnerability factors? Journal of Youth and efficacy. Psychometric scales for crosscultural research.
Adolescence, 32, 185-193. Berlin, Germany: Freie Universität Berlin.
Kraaij, V., Pruymboom, E., & Garnefski, N. (2002). Spirito, A., Stark, L. J., & Williams, C. (1988).
Cognitive coping and depressive symptoms in Development of a brief coping checklist for use
the elderly: A longitudinal study. Aging & Mental with pediatric populations. Journal of Pediatric
Health, 6, 275-281. Psychology, 13, 555-574.
Lazarus, R. & Folkman, S. (1984). Stress, appraisal and Sullivan, M. J. L., Bishop, S. R.,& Pivik, J. (1995). The
coping. New York: Springer. Pain Catastrophizing Scale: development and
Monat, A., & Lazarus, R. S. (1991). Stress and coping: an validation. Psychological Assessment, 7, 524-532.
anthology. New York: Columbia University Press. Tennen, H., & Affleck, G. (1990). Blaming others for
Nolen-Hoeksema, S., Parker, L. E., & Larson, J. threatening events. Psychological Bulletin, 108,
(1994). Ruminative coping with depressed mood 209-232.
following loss. Journal of Personality and Social Thoits, P. A. (1995). Stress, coping, and social support
Psychology, 67, 92-104. processes: Where are we? What next? Journal of
Rosenberg (1965). Society and the Adolescent Self-Image. Health and Social Behavior, (Extra Issue), 53-79.
Princeton, New Jersey: Princeton University Thompson, R. A. (1991). Emotional regulation and
Press. emotional development. Educational Psychology
Review, 3, 269-307.

38
Anexa

CERQ - Tabele cu etaloane

Pentru a evalua dacă o anumită persoană foloseşte frecvent sau mai


puţin frecvent o anumită strategie de coping cognitiv în comparaţie cu
alte persoane, scorul brut obţinut va fi comparat cu media scorurilor
persoanelor din populaţia comparabilă, aşa-numitul grup etalon. Cu
totul, sunt disponibile cinci grupuri etalon. Pentru fiecare dintre acestea,
s-a construit un etalon separat pentru bărbaţi şi unul separat pentru
femei. În total, au rezultat 10 tabele cu etaloane. Modul de utilizare/
sau de interpretare a etaloanelor este explicat în Capitolul 5. Paginile
următoare enumeră etaloanele pentru următoarele grupuri, respectiv:

A. Adolescenţi, cu vâsta între 13-15 ani: băieţi


B. Adolescenţi, cu vâsta între 13-15 ani: fete
C. Adolescenţi, cu vârsta între 16-18ani: băieţi
D. Adolescenţi, cu vârsta între 16-18ani: fete
E. Adulţi din populaţia generală, cu vârsta între 18-65 ani: bărbaţi
F. Adulţi din populaţia generală, cu vârsta între 18-65 ani: femei
G. Persoane în vârstă, 66 ani şi mai mult: bărbaţi
H. Persoane în vârstă, 66 ani şi mai mult: femei
I. Pacienţi cu diagnostic psihiatric, cu vârsta între 18-65 ani:
bărbaţi
J. Pacienţi cu diagnostic psihiatric, cu vârsta între 18-65 ani: femei

39
A. Etaloanele pentru grupul Adolescenţi, vârsta 13-15 ani, bărbaţi

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

Cota t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9 20 ≥15 ≥16
99 77 9
99 76 9 20 20 ≥19 ≥18
99 75 9 18-19 20 14 13-15
99 74 9 ≥15
99 73 9 17 19 19
99 72 9 18 18 19 13 12
Foarte
98 71 9 16 17 16-17 18
ridicat
98 70 9 +2s 17-18 14 17 12
97 69 9 15 11
96 68 9 13 16 15 17 11
96 67 9 14 16 16 16
95 66 8 13 12 14 10 10
93 65 8 12 15 15 15
92 64 8 15 13 9
90 63 8 11 14 11 14 14 9
88 62 8 10 14
86 61 7 13 13 13 12
84 60 7 +1s 9 10 13 8
Ridicat
82 59 7 12 12 12 11 12 8
79 58 7
76 57 6 11 9 11 11 7
73 56 6 8 11 10
Peste
69 55 6 10 10 7
mediu
66 54 6 8 10 6
62 53 6 7 9 10 9
58 52 5 9 9
54 51 5 7 5 6
50 50 5 0 9 8 Mediu
46 49 5 6 8 8 8
42 48 5
38 47 4 6 8 5
34 46 4 7 7 7 7
Sub
31 45 4 5
mediu
27 44 4 5 7
24 43 4 6 6 6
21 42 3 6 6 4
18 41 3 5
Scăzut
16 40 3 -1s 5 4
14 39 3 5 5
12 38 2 4 5
10 37 2 4
8 36 2
7 35 2 4 4
6 34 2
4 33 2 4 4 Foarte
4 32 1 scăzut
3 31 1 4
2 30 1 -2s
2 29 1
1 28 1
1 25 1

41
B. Etaloanele pentu grupul Adolescenţi, vârsta 13-15 ani, femei

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
planificare
Ruminare
Acceptare

Punere în

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

Cota t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9 20 20 20 ≥17 ≥15
99 78 9
99 77 9 ≥19 20
99 76 9 19 20 18-19 16
99 75 9 13-14
99 74 9 18 19 14-15
99 73 9 17-18 19 19 17
99 72 9 12
Foarte
98 71 9 17 ≥17
ridicat
98 70 9 +2s 16 18 18 18 16 13 11
97 69 9 15 16 17
96 68 9 17 15 12 10
96 67 9 14 16
95 66 8 15 16 17 14 16 11
93 65 8 13 15 10 9
92 64 8 12 14 15 16 13 15
90 63 8 14 15 14 9
88 62 8 11 13 14
86 61 7 13 14 12
84 60 7 +1s 10 13 13 8 8
Ridicat
82 59 7 12
79 58 7 12 12 13 11 12
76 57 6 9 11 7
73 56 6 11 11 12 11 7
Peste
69 55 6 10 10
mediu
66 54 6 10 11 10
62 53 6 8 10 6 6
58 52 5 9 9
54 51 5 9 9 10 9
50 50 5 0 Mediu
46 49 5 7 8 9 5
42 48 5 8 5
38 47 4 8 8
34 46 4 6 7 8
Sub
31 45 4 8 7
mediu
27 44 4
24 43 4 7
21 42 3 6 7
18 41 3 5 7 6 7 4
Scăzut
16 40 3 -1s 6 4
14 39 3 5
12 38 2 6 6
10 37 2 6 5
8 36 2 5
7 35 2
6 34 2 4 5 5
4 33 2 4 5 Foarte
4 32 1 scăzut
3 31 1 4 4
2 30 1 -2s
2 29 1 4
1 28 1 4
1 25 1 4

42
C. Etaloanele pentru grupul Adolescenţi, vârsta 16-18 ani, bărbaţi

Reevaluare pozitivă
Abaterea standard

Autoculpabilizare

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s ≥18 ≥19 ≥19
99 79 9
99 78 9 17
99 77 9 20 18 18
99 76 9 16 20
99 75 9 20 17
99 74 9 19 17
99 73 9 15 18 20 20 16 16
99 72 9 19 17 20 19 15 15
Foarte
98 71 9 14 18
ridicat
98 70 9 +2s 16 19 19 14 14
97 69 9 17 18 19 18
96 68 9 13 15 18 13 13
96 67 9 16 17 18 17
95 66 8 14 17 17 12 12
93 65 8 12 15 16 11
92 64 8 13 16 16 11
90 63 8 14 16
88 62 8 11 12 15 15 10
86 61 7 13 15 15 10
84 60 7 +1s 10 14 14 14 14 9
Ridicat
82 59 7 11 9
79 58 7 12 13 13
76 57 6 9 10 13 13
73 56 6 11 12 12 8
Peste
69 55 6 12 12 8
mediu
66 54 6 10 9 11 11
62 53 6 8 11 7
58 52 5 10 11
54 51 5 9 8 10 7
50 50 5 0 10 10 6 Mediu
46 49 5 7 9 9 6
42 48 5 8 7 9 9
38 47 4 8 5
34 46 4 6 6 8 8 5
Sub
31 45 4 7 8
mediu
27 44 4
24 43 4 5 5 7 7 7 7
21 42 3 6 6
18 41 3 6 6 6
Scăzut
16 40 3 -1s 5 5 4
14 39 3 5 5 5 4
12 38 2 4
10 37 2 4
8 36 2
7 35 2 4
Foarte
6 34 2 4 4 4
scăzut
4 33 2 4
4 32 1
3 31 1
2 30 1 -2s

43
D. Etaloanele pentru grupul Adolescenţi, vârsta 16-18 ani, femei

Refocalizare pe planificare

Culpabilizarea celorlalţi
Punerea în perspectivă
Abatere standard (AS)

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare

Catastrofare
Ruminare
Acceptare
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

Centil t s M±sd
99 80 9 +3s 20
99 79 9
99 78 9
99 77 9
99 76 9 20 20 16-19
99 75 9 20 20 20
99 74 9 20 20 19 15
99 73 9 20
99 72 9 19 18
Foarte
98 71 9 17-18 19 17 14
ridicat
98 70 9 +2s 16 19 19 19 19 16
97 69 9 15 18 19 13
96 68 9 14 18 18 18 15
96 67 9 18 14 12
95 66 8 17 17 18 17 13 11
93 65 8 13 17 17 12 10
92 64 8 16 16 17
90 63 8 12 16 16 11
88 62 8 15 16 16 9
86 61 7 15 10
84 60 7 +1s 11 14 15 15 15
Ridicat
82 59 7 14 15 9
79 58 7 10 13 14 14 14 8
76 57 6 13 14
73 56 6 12 13 13 8
Peste
69 55 6 9 12 13 13 12
mediu
66 54 6 12 7
62 53 6 11 11 12 7
58 52 5 12 11
54 51 5 8 10 11 11 6
50 50 5 0 10 11 Mediu
46 49 5 10 10 10 6
42 48 5 9 9
38 47 4 7 10 5
34 46 4 9 9 9
31 45 4 8 Sub mediu
27 44 4 8 9 5
24 43 4 6 8 8
21 42 3 7 8
18 41 3 8
Scăzut
16 40 3 -1s 7 7 7 4
14 39 3 5 6
12 38 2 7 7
10 37 2 6 6 4
8 36 2 5 6
7 35 2 5 6
6 34 2 4 6 5 5
Foarte
4 33 2 4
scăzut
4 32 1 5 5
3 31 1
2 30 1 -2s 4
2 29 1 4
1 27 1 4 4 4

44
E. Etaloanele pentru grupul Adulţi din populaţia generală, vârsta 18-65 ani, bărbaţi

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9 ≥19 ≥18 20
99 77 9
99 76 9 20 20
99 75 9 16-18 17 17-19
99 74 9
99 73 9 20 19 20 16 14-16
99 72 9 18 19 15
Foarte
98 71 9 15 20 14 13
ridicat
98 70 9 +2s 19 18 20 13
97 69 9 18 17 19 12
96 68 9 14 11 12
96 67 9 17 17 18
95 66 8 16 19 19 17 10 11
93 65 8 13 16 18 9
92 64 8 16 15 10
90 63 8 15 18 16
88 62 8 12 15 14 14 17 8 9
86 61 7 17
84 60 7 +1s 13 13 16
Ridicat
82 59 7 11 14 15 7
79 58 7 12 12 16 8
76 57 6 13 15 14
73 56 6 10 14
Peste
69 55 6 12 11 11 15 6 7
mediu
66 54 6 13
62 53 6 9 10 14 13
58 52 5 11 10 6
54 51 5 13 12
50 50 5 0 8 10 9 9 12 5 Mediu
46 49 5 11
42 48 5 12 11 5
38 47 4 9 8 10
34 46 4 7 8 10
Sub
31 45 4 11
mediu
27 44 4 8 7 9
24 43 4 7 10 9
21 42 3 6 8
18 41 3 7 6 6 9 4
Scăzut
16 40 3 -1s 8 4
14 39 3 5 7
12 38 2 5 6 5 8 7
10 37 2 6
8 36 2 7 6
7 35 2 5 5 5
6 34 2 Foarte
4 33 2 4 4 6 scăzut
4 32 1 4 5
3 31 1 4
2 30 1 -2s 4 4
1 28 1 4

45
F. Etaloanele pentru grupul Adulţi din populaţia generală, vârsta 18-65 ani, femei

Punerea în perspectivă
Abatere standard (AS)

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Catasrofare
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9 20 20
99 78 9
99 77 9 20 20
99 76 9 19
99 75 9 18-19
99 74 9 18 20 19
99 73 9 20 18
99 72 9 17 19 19 20 17 17
Foarte
98 71 9 16
ridicat
98 70 9 +2s 16 18 20 20 16 15
97 69 9 18 19 15 14
96 68 9 17 19 14 13
96 67 9 15
95 66 8 17 18 13 12
93 65 8 14 16 19 19 18 11
92 64 8 13 17 12
90 63 8 16 15 17 11
88 62 8 12 16 18 18 10
86 61 7 15 14 10
84 60 7 +1s 15 17 17 16 9 9
Ridicat
82 59 7 11 13
79 58 7 14 14 16 15 8
76 57 6 10 16 8
73 56 6 13 13 12 15 14
69 55 6 15 Peste mediu
66 54 6 9 12 14 13 7 7
62 53 6 12 11 14
58 52 5 12
54 51 5 8 11 10 13 13 6 6
50 50 5 0 11 Mediu
46 49 5 10 12 11
42 48 5 7 10 9 12 5
38 47 4 11 5
34 46 4 9 9 10
31 45 4 11 10 Sub mediu
27 44 4 6 8 8 9
24 43 4 8
21 42 3 10 9
18 41 3 7 8
Scăzut
16 40 3 -1s 5 7 9 8 4
14 39 3 7 4
12 38 2 6 8 7
10 37 2 6 7
8 36 2 6 6
7 35 2 5 7 6
6 34 2 5
Foarte
4 33 2 4 5 6 5
scăzut
4 32 1
3 31 1 5 5
2 30 1 -2s 4
2 29 1 4 4
1 28 1 4 4 4

46
G. Etaloanele pentru grupul Persoane în vârstă, vârsta 66 ani şi peste, bărbaţi

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9
99 77 9
99 76 9
99 75 9
99 74 9
99 73 9
99 72 9 ≥17 20
Foarte
98 71 9
ridicat
98 70 9 +2s ≥15 20 20 20 20 20 ≥18
97 69 9
96 68 9 10-19
96 67 9 16
95 66 8 14 19 18-19 19 16-17
93 65 8 19 15 19 18 13-15 9
92 64 8 13 18
90 63 8 14 17 11-12
88 62 8 12 18 13 18 10
86 61 7 17 17 9
84 60 7 +1s 11 16-17 16 8
Ridicat
82 59 7 17 12 15 8
79 58 7 10 16 15 16
76 57 6 16 11 14
73 56 6 9 15 7 7
Peste
69 55 6 15 13 14 15
mediu
66 54 6 10 14 6
62 53 6 14 12 13 6
58 52 5 8 13 9 13 14
54 51 5 11 12 12 13 5
50 50 5 0 11-12 10 11 Mediu
46 49 5 11 12 5
42 48 5 10 8 10
38 47 4 7 9 10
34 46 4 9 11
Sub
31 45 4 9 7 9
mediu
27 44 4 6
24 43 4 6 8 10
21 42 3 8 8 4
18 41 3 5 9 4
Scăzut
16 40 3 -1s 5 8
14 39 3 7 7 8
12 38 2 6 7 6
10 37 2 5 7 5 7
8 36 2
7 35 2 4 5-6 6
6 34 2 4
Foarte
4 33 2 4 4 6
scăzut
4 32 1
3 31 1
2 30 1 -2s ≤5
2 29 1 4
1 28 1 ≤5

47
H. Etaloanele pentru grupul Persoane în vârstă, vârsta 66 ani şi peste, femei

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

(AS)
Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9
99 77 9
99 76 9
99 75 9
99 74 9
99 73 9
99 72 9 20 ≥19 20 ≥15
Foarte
98 71 9 ≥19 20 ≥15
ridicat
98 70 9 +2s
97 69 9
96 68 9 19 20
96 67 9 19 17-18 18-19 ≥19 14 12-14
95 66 8 16-18
93 65 8 13-18
92 64 8 11-12 17-18 17 13
90 63 8 19 15 16 11
88 62 8 16
86 61 7 16 16-18
84 60 7 +1s 9-10 14 12 10
Ridicat
82 59 7 18 13 15 15 9
79 58 7 8 15 15 11
76 57 6 17 12 14 10 8
73 56 6 15-16 14 14 9
Peste
69 55 6 14 13
mediu
66 54 6 14 13 13 8 6-7
62 53 6 7 11 13 12
58 52 5 13
54 51 5 12 12 11 12 7
50 50 5 0 6 12 5 Mediu
46 49 5 10 11 10
42 48 5 11 11
38 47 4 9 10 11 6
34 46 4 5 10 9
Sub
31 45 4 10 10
mediu
27 44 4 8 9
24 43 4 9 5
21 42 3 9 7-8 9
18 41 3 7 8 4
Scăzut
16 40 3 -1s 8 8 8
14 39 3 4
12 38 2 6-7 6 7 6 7
10 37 2 5 7 4
8 36 2
7 35 2 5 6
6 34 2 6
Foarte
4 33 2 4 ≤6 ≤5
scăzut
4 32 1
3 31 1 ≤5
2 30 1 -2s
2 29 1 ≤5
1 28 1 4

48
I. Etaloanele pentru grupul Pacienţi cu diagnostic psihiatric, vârsta 18-65 ani, bărbaţi

Punerea în perspectivă
Abatere standard (AS)

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Catastrofare
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9
99 77 9
99 76 9
99 75 9 20 20 ≥19
99 74 9
99 73 9
99 72 9 20
Foarte
98 71 9 20 20 20
ridicat
98 70 9 +2s 18-19 17-19 20 ≥19 18
97 69 9 19
96 68 9
96 67 9 16 17 19 15-18
95 66 8 18-19 17 15-18
93 65 8 19 15 16 14
92 64 8 17 14 19 17-18 14
90 63 8 16 18 15
88 62 8 16 13 16 13 12-13
86 61 7 17 18 14
84 60 7 +1s 15 15
Ridicat
82 59 7 15 16 12 17 14 13 12 11
79 58 7 13
76 57 6 14 14 15 12 10
73 56 6 11 16 11
Peste
69 55 6 13 13 15 12 9
mediu
66 54 6 12 14 10 11 10
62 53 6 11 14 11
58 52 5 12 13 9 10 10 9 8
54 51 5 13
50 50 5 0 10 12 9 Mediu
46 49 5 11 8 9 8 7
42 48 5 9 12 6
38 47 4 11 7
34 46 4 8 10 11 8 8 5
Sub
31 45 4 10 6
mediu
27 44 4 9 9 7 10
24 43 4 7 7 7
21 42 3 8
18 41 3 8 6 9 5
Scăzut
16 40 3 -1s 6 6
14 39 3 7 8 4
12 38 2 5 7 6 5 6
10 37 2 5 7 5
8 36 2
7 35 2 6 5 4
6 34 2 4 4 6
Foarte
4 33 2 5 4 5
scăzut
4 32 1
3 31 1 4 4
2 30 1 -2s
2 29 1 4
1 28 1 4

49
J. Etaloanele pentru grupul Pacienţi cu diagnostic psihiatric, vârsta 18-65 ani, femei

Punerea în perspectivă
Abatere standard (AS)

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Catastrofare
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
Stanine
P(z ≤ z)

Cote t

Centil t s M±sd
99 80 9 +3s
99 79 9
99 78 9
99 77 9
99 76 9 20 20 ≥19
99 75 9
99 74 9
99 73 9 20 ≥18
99 72 9 20 17-19
Foarte
98 71 9 20 20 19 17-18
ridicat
98 70 9 +2s 20 16 16-17
97 69 9 18-19
96 68 9 15
96 67 9 19 15 18-19 18
95 66 8 19 17 16 14
93 65 8 19 13
92 64 8 18 18 14 15
90 63 8 17 18 17 16 17 12
88 62 8 17 14
86 61 7 17 13 15 16 11
84 60 7 +1s 16 16 14 13
Ridicat
82 59 7 16 15 12 9-10
79 58 7 15 16 12 14
76 57 6 15 15 13 11
73 56 6 14 14 13
Peste
69 55 6 15 11 10 8
mediu
66 54 6 13 13 14 12 12
62 53 6 12 10 9
58 52 5 11 14 11 11
54 51 5 12 13 8 7
50 50 5 0 10 9 10 Mediu
46 49 5 13 12 10
42 48 5 9 11 9 7 6
38 47 4 12 9
34 46 4 10 8 11 6
Sub
31 45 4 8 11 8 8
mediu
27 44 4 10 5
24 43 4 9 10 7
21 42 3 7 9 7 5
18 41 3 9 7
Scăzut
16 40 3 -1s 8 6 8
14 39 3 6 8 6
12 38 2 7 6
10 37 2 7 5 4
8 36 2 5 7 6 5 5
7 35 2 4
6 34 2
Foarte
4 33 2 4
scăzut
4 32 1 6 5
3 31 1 6 4 4
2 30 1 -2s 4 5
1 27 1 5 4 4
1 25 1 4

50
Adaptarea şi standardizarea CERQ

pe populaţia din România

Adela PERŢE (coordonator)

Ioana ŢINCAŞ
Adaptarea şi standardizarea CERQ
pe populaţia din România

Obiectivul studiului traducătorul şi alţi patru psihologi. S-au discutat


itemii, s-au sugerat alternative, scopul fiind acela
Studiul de faţă are ca obiectiv principal de a respecta corectitudinea traducerii, dar şi
adaptarea şi standardizarea Chestionarului de sensul psihologic al itemilor. În urma discuţiilor,
coping cognitiv-emoţional – CERQ pe populaţia s-au sugerat câteva alternative pentru formulările
României. CERQ este un chestionar care, spre neadecvate, s-au operat modificările şi astfel s-a
deosebire de alte chestionare de coping existente, obţinut prima variantă tradusă a CERQ.
îşi propune evaluarea exclusivă a strategiilor de Retroversiunea acestei variante a fost
coping cognitiv-emoţional, pe care o persoană le făcută de un alt traducător care nu cunoştea
foloseşte după ce trăieşte un eveniment negativ. varianta originală a CERQ. Similar cu traducerea
Astfel, îşi propune să facă distincţia dintre ceea anterioară, accentul s-a pus pe echivalenţele
ce gândeşte şi ceea ce face în realitate o persoană, conceptuale şi culturale în limba română.
atunci când trăieşte un eveniment negativ, spre Rezultatele retroversiunii au fost supuse analizei
deosebire de alte chestionare de coping, care nu de către experţii implicaţi în studiu, s-au discutat
fac distincţia dintre gândurile unei persoane şi din nou itemii şi s-a stabilit versiunea preliminară
activitatea sa reală. a CERQ.
S-a continuat cu următoarea etapă: efectuarea
Procedura studiului pilot. Acesta a inclus 30 de participanţi,
dintre care 25 au fost adulţi din populaţia
Procedura de adaptare a CERQ, respectiv generală şi 5 psihologi, alţii decât cei implicaţi în
de traducere a itemilor a constat în trei etape: 1) traducerea scalelor. Scopul acestui studiu pilot a
traducerea scalelor din limba engleză în limba fost verificarea comprehensiunii instrucţiunilor
română şi retroversiunea lor (retraducerea de completare, a itemilor şi a modalităţii de
variantei obţinute din nou în limba engleză); 2) administrare. Rezultatele aplicării au fost
studiu pilot, cu scopul de a verifica itemii traduşi; discutate în cadrul unui grup de 4 psihologi şi
3) stabilirea proprietăţilor psihometrice (fidelitate un statistician. Au fost făcute unele modificări
şi validitate) ale versiunii în limba română. asupra formulării instrucţiunilor de completare,
Prima etapă, aceea de traducere a scalelor din iar unii itemi au fost reformulaţi într-un limbaj
limba engleză în limba română şi retroversiunea, mai accesibil, simplu şi clar, congruent cu limba
s-a finalizat într-o săptămână. Prima traducere a română, respectând în acelaşi timp semantica
fost realizată de către un traducător care vorbeşte variantei în limba engleză.
fluent limba engleză, având însă ca limbă maternă În urma discuţiilor au fost implementate
limba română. Traducerea itemilor a vizat mai modificările necesare, obţinându-se astfel
degrabă găsirea în limba română a echivalenţelor varianta finală a CERQ, care a fost folosită mai
conceptuale ale cuvintelor şi frazelor şi nu departe în studiile de validare şi standardizare pe
traducerea cuvânt cu cuvânt (ad literam). De populaţia română. S-a urmat aceeaşi procedură
asemenea, s-a evitat utilizarea termenilor foarte şi în cazul variante CERQ pentru copii. În Anexa
tehnici sau stiinţifici sau formulările academice. 2 sunt prezentaţi itemii CERQ, varianta pentru
Prima formă tradusă a itemilor a fost supusă adulţi şi varianta pentru copii.
analizei, în cadrul unei discuţii care a inclus

53
Populaţia
cu vârste cuprinse între 13-18 ani (m=15, 4, σ 1,57),
CERQ este adecvat pentru a fi utilizat atât pe 171 băieţi (46,50%) şi 197 fete (53,50%).
populaţie clinică, cât şi pe populaţie non-clinică.
În studiu a fost implicat şi un grup de 2. Adulţi din populaţia generală
adolescenţi, chestionarul putând fi astfel folosit
şi pentru adulţi şi pentru adolescenţi. În varianta Pentru acest eşantion, chestionarele au
pentru adolescenţi au fost modificaţi anumiţi fost aplicate în perioada februarie-iunie 2010
itemi pentru a face limbajul accesibil vârstei. unor adulţi din populaţia generală, studenţi,
Operatorilor din teren care au aplicat respectiv angajaţi ai companiei Electrica sau alte
protocoalele li s-a făcut un instructaj privind companii. Participanţii au fost preponderent din
aplicarea testului, iar, înainte de aplicarea mediul urban, din judeţele Bihor, Hunedoara,
protocoalelor, s-a obţinut consimţământul Cluj, Argeş, Maramureş, Braşov. Completarea
tuturor participanţilor la studiu. Participarea chestionarelor s-a realizat pe bază de voluntariat.
s-a făcut pe bază de voluntariat, iar colectarea Eşantionul final a constat din 1071 de adulţi cu
datelor s-a realizat în perioada mai-iunie 2008 şi vârsta între 18 şi 65 ani, dintre care 372 (35%) au
februarie-iunie 2010. fost bărbaţi şi 699 (65%) femei. Media de vârstă
În Tabelul 1 sunt descrise grupurile incluse a fost de 39 de ani, iar abaterea standard a fost
în procesul de adaptare a CERQ pe populaţia 10. Dintre cele 1041 de persoane care au oferit
românească. Sunt prezentate două eşantioane informaţii referitoare la nivelul de educaţie, 20
extrase din populaţia generală: 1) 368 de (2%) au absolvit doar învăţământul gimnazial
adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 13-18 ani; (clasele I-VIII), 78 (7%) absolviseră cel puţin o
2) 1071 adulţi din populaţia generală, cu vârsta clasă de liceu, 310 (30%) au absolvit liceul, 446
între 19-65 de ani şi un grup de 182 de pacienţi cu (43%) erau studenţi sau absolvenţi de facultate,
diagnostic psihiatric, cu vârsta între 18-67 de ani. iar 187 (18%) erau înscrişi în învăţământul
În cele ce urmează, prezentăm o serie de postuniversitar sau absolvenţi ai acestuia. Pentru
informaţii mai detaliate cu privire la colectarea determinarea stabilităţii în timp a rezultatelor
datelor şi la caracteristicile celor trei eşantioane. scalei (fidelitatea test-retest), un grup de 30 de
adulţi (cu vârste cuprinse între 21 şi 30 de ani)
1. Adolescenţi din acest eşantion a fost reevaluat cu CERQ la
interval de o lună.
Protocoalele au fost aplicate în mai-iunie
2008, respectiv februarie 2010, în şcoli generale 3. Pacienţi cu diagnostic psihiatric
şi licee din Cluj-Napoca (Cluj), Tecuci (Galaţi),
respectiv judeţul Ialomiţa. Elevii au completat Pentru acest eşantion, datele au fost colectate
chestionarele pe bază de voluntariat la şcoală, pe bază de voluntariat în perioada februarie-
în timpul orelor de curs, sub supravegherea iunie 2010. Participanţii au fost selectaţi aleator
profesorului şi a unui student sau doctorand dintre pacienţii ambulatori ai unor spitale de
la psihologie. În cazul liceelor, proporţia licee psihiatrie din oraşele Hunedoara, Oradea şi
teoretice-şcoli profesionale a fost aproximativ Cluj-Napoca. Eşantionul s-a constituit din 182 de
50%-50%. Eşantionul final a avut 368 adolescenţi persoane cu vârsta între 18 şi 67 de ani (m 44, 22,

Tabelul 1
Eşantioanele pentru adaptarea CERQ pe populaţia românească

Eşantion Bărbaţi Femei Retest


1. Adolescenţi (13-18 ani) 171 197 -
2. Adulţi din populaţia generală (19-65 ani) 372 699 da
3. Pacienţi psihiatrici (18-67) 97 85 -

54
σ 13,33), dintre care 97 (58%) erau bărbaţi şi 85 internă acceptabilă (α=0,69), toate celelalte scale
(42%) erau femei. au coeficienţi alpha între 0,71 şi 0,83, indicând,
aşadar, o consistenţă internă bună sau chiar
Proprietăţi psihometrice ale CERQ foarte bună. Acelaşi lucru se poate afirma în cazul
grupului de pacienţi psihiatrici, unde majoritatea
Acest capitol tratează diferite aspecte ale coeficienţilor sunt între 0,73 şi 0,84, cu excepţia
structurii interne, ale fidelităţii şi validităţii scalelor Acceptare (α=0,48) şi Ruminare (α=0,65),
scalelor CERQ. însă ţinând cont de numărul mic de itemi per
scală (4 itemi) aceste valori pot fi considerate
Fidelitatea testului semnificative.

Fidelitatea unui test reprezintă măsura în Stabilitatea (fidelitate test-retest)


care rezultatele reflectă performanţele reale
ale unei persoane şi este adesea exprimată pe Potrivit literaturii de specialitate coping-
baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp ul este mai degrabă o trăsătură mai generală, o
a rezultatelor (Anastasi, 1979). Consistenţa tendinţă dispoziţională a individului (Watson şi
internă a testului se referă la măsura în care colab., 1999), în consecinţă ar trebui să manifeste
toţi itemii testului măsoară aceeaşi variabilă. În o stabilitate în timp. Pentru a verifica stabilitatea
cazul scalelor CERQ am estimat fidelitatea şi în timp a strategiilor de coping s-a calculat test-
prin procedura test-retest. Stabilitatea în timp retestul la un interval de o lună. Datele au fost
a rezultatelor testării ne indică în ce măsură, colectate doar de la un subgrup de 30 de adulţi
la aplicări diferite în timp, un subiect obţine din grupul de adulţi din populaţia generală.
rezultate similare la un test psihologic. Aşa cum s-a menţionat mai sus, un grup de
30 de adulţi au completat CERQ de două ori, la
Consistenţa internă: alpha Cronbach interval de o lună. În interpretarea rezultatelor
este important să se ţină cont atât de intervalul
Pentru a evalua consistenţa internă a celor relativ scurt dintre cele două evaluări, cât şi de
nouă scale CERQ, s-au calculat coeficienţii alpha numărul mic de participanţi. În Tabelul 3 sunt
pentru toate populaţiile studiate, iar rezultatele incluşi coeficienţii de corelaţie test-retest, mediile
sunt prezentate în Tabelul 2. Aşa cum se poate şi abaterile standard pentru rezultatele celor
constata, în cazul adolescenţilor, majoritatea două evaluări, respectiv rezultatele testului t
scalelor (cu excepţia scalei Acceptare) au avut o pentru eşantioane perechi.
consistenţă internă acceptabilă sau bună. În cazul Corelaţiile test-retest semnificative statistic
adulţilor din populaţia generală, cu excepţia variază între 0,42 (p<0,05; Catastrofare) şi 0,64
scalei de Autoculpabilizare, care are o consistenţă (p<0,001; Reevaluare pozitivă). Aceste valori

Tabelul 2
Coeficienţii alfa-Cronbach pentru scalele CERQ în cele trei subgrupe

Subscale Adolescenţi Adulţi Pacienţi psihiatrici


Autoculpabilizare 0,66 0,69 0,81
Acceptare 0,59 0,71 0,48
Ruminare 0,63 0,76 0,65
Refocalizare pozitivă 0,79 0,83 0,84
Refocalizare pe planificare 0,69 0,80 0,73
Reevaluare pozitivă 0,69 0,80 0,81
Punerea în perspectivă 0,71 0,75 0,73
Catastrofarea 0,64 0,76 0,78
Culpabilizarea celorlalţi 0,72 0,75 0,75

55
sugerează faptul că majoritatea scalelor CERQ Analysis – PCA) cu rotaţie Varimax, în cazul
surprind stiluri de coping destul de stabile, cel grupului de adolescenţi, respectiv al celui
puţin în acest interval scurt de o lună. Scalele de adulţi din populaţia generală. Matricile
pentru care coeficienţii de corelaţie nu au fost saturaţiilor factorilor sunt prezentate în Tabelul
semnificativi statistic au fost scalele Acceptare 4 (adolescenţi), respectiv Tabelul 5 (adulţi din
(r=0,34; p=0,10), Refocalizare pozitivă (r=0,18; ns) populaţia generală). Ambele tabele includ
respectiv Culpabilizarea celorlalţi (r=0,28; ns). În saturaţiile factorilor ≥0,40 (saturaţiile sub această
toate cele trei cazuri, numărul mic de participanţi valoare sunt incluse între paranteze).
a afectat, pe de o parte, semnificaţia statistică a În cazul adolescenţilor, curbele valorilor
corelaţiilor (de exemplu, în cazul scalei Acceptare, proprii au indicat o soluţie cu 10 factori. Fiecare
corelaţia ar fi fost semnificativă la un număr de 102 dintre cei 10 factori a avut o valoare proprie >1.
participanţi), iar, pe de altă parte, magnitudinea Valorile comunalităţilor variau între 0,41 şi 0,80.
lor (într-un eşantion mic, variaţii relativ mici au Pentru acest eşantion cei 10 factori au explicat
un impact mai mare decât în cazul unui grup mai 60,79% din varianţă. Totuşi, aşa cum se poate
mare). Pe de altă parte, testul t pentru eşantioane constata din Tabelul 4, doar doi itemi (7 şi 8) au
perechi (fără corecţie Bonferroni) nu a fost avut saturaţii din al 10-lea factor, iar itemul 7 a
seminficativ în cazul niciuneia dintre scale. Acest avut o saturaţie mai mare din factorul de care
rezultat indică faptul că există motive pentru a aparţinea şi din punct de vedere teoretic (Punerea
considera scalele CERQ relativ stabile în timp. în perspectivă). Aşa cum indică Tabelul 4, s-au
Totuşi, pentru a obţine o evaluare definitivă şi obţinut factori clari – corespunzători structurii
acurată a stabilităţii în timp a versiunii româneşti propuse de Garnefski şi colab. (2002) – pentru
a CERQ, va fi necesară colectarea de date de la scalele Autoculpabilizare, Refocalizare pozitivă,
eşantioane mai mari – atât de adulţi, cât şi de Punerea în perspectivă şi Culpabilizarea celorlalţi.
adolescenţi – şi evaluarea la intervale de timp Restul scalelor au avut cel puţin câte un item cu
mai mari (de minimum 6 luni). saturaţie mai mare pe o altă dimensiune decât
aceea căreia îi aparţineau teoretic. În unele cazuri
Structura dimensională a CERQ (Acceptare, Refocalizare pe planificare şi Catastrofare),
aceste devieri de la structura aşteptată au fost
Pentru definirea structurii dimensionale relativ mici: au existat maximum doi itemi
a chestionarului s-a realizat o analiză a „devianţi”. Deviaţii mai mari s-au constatat în
componentelor pricipale (Principal Components cazul scalelor Ruminare (doi itemi cu saturaţii mai

Tabelul 3
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai scalelor CERQ după o lună
(Adulţi din populaţia generală, cu vârsta cuprinsă între 21-30 ani)

Subscale r1-2 N Măsurători T1 Măsurători T2 Test t


M(AS) M(AS) (eşantioane
perechi)
Autoculpabilizare 0,62*** 30 11,32 (2,12) 10,88 (2,86) 0,97
Acceptare 0,34 30 13,80 (1,98) 13,40 (3,38) 0,61
Ruminare 0,47* 30 14,00 (3,89) 13,64 (4,74) 0,40
Refocalizare pozitivă 0,18 30 11,12 (3,32) 9,72 (3,06) 1,71
Refocalizare pe planificare 0,56** 30 16,52 (2,47) 15,64 (3,20) 1,60
Reevaluare pozitivă 0,64*** 30 15,24 (3,95) 14,20 (4,39) 1,45
Punerea în perspectivă 0,53** 30 14,32 (3,72) 13,00 (4,46) 1,65
Catastrofarea 0,42* 30 7,92 (2,25) 7,60 (2,83) 0,58
Culpabilizarea celorlalţi 0,28 30 8,44 (2,04) 8,32 (2,46) 0,22
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

56
Tabelul 4
Saturaţiile factorilor obţinuţi prin analiza componentelor principale
după rotaţia Varimax: Adolescenţi
Componente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Autoculpabilizare
CERQ1 0,59
CERQ10 0,80
CERQ19 0,42
CERQ28 0,62

Acceptare
CERQ2 0,66
CERQ11 0,50
CERQ20 0,56 (0,49)
CERQ29 0,67

Ruminare
CERQ3 0,80
CERQ12 0,55
CERQ21 0,49 (0,37)
CERQ30 0,60 (0,18)

Refocalizare pozitivă
CERQ4 0,68
CERQ13 0,80
CERQ22 0,78
CERQ31 0,72

Refocalizare pe planificare
CERQ5 (0,43) 0,48
CERQ14 0,49
CERQ23 0,71
CERQ32 0,68 (0,41)

Reevaluare pozitivă
CERQ6 0,71
CERQ15 0,54
CERQ24 0,57 (0,13)
CERQ33 (0,50) 0,48 (0,08)

Punerea în perspectivă
CERQ7 0,57 (0,51)
CERQ16 0,69
CERQ25 0,59
CERQ34 0,72

Catastrofarea
CERQ8 0,40 (0,12) 0,52
CERQ17 0,64
CERQ26 0,48 (0,35)
CERQ35 0,74

Culpabilizarea celorlalţi
CERQ9 0,75
CERQ18 0,71
CERQ27 0,68
CERQ36 0,67

57
Tabelul 5
Saturaţiile factorilor obţinuţi prin analiza componentelor principale
după rotaţia Varimax: Adulţi din populaţia generală

Componente
1 2 3 4 5 6 7 8
Autoculpabilizare
CERQ1 0,75
CERQ10 0,74
CERQ19 0,45 0,42 (0,28)
CERQ28 0,72
Acceptare
CERQ2 0,66
CERQ11 0,70
CERQ20 0,66
CERQ29 0,63

Ruminare
CERQ3 0,75
CERQ12 0,71
CERQ21 0,64
CERQ30 (0,45) 0,45

Refocalizare pozitivă
CERQ4 0,81
CERQ13 0,79
CERQ22 0,79
CERQ31 (0,43) 0,62

Refocalizare pe planificare
CERQ5 0,56
CERQ14 0,65
CERQ23 0,73
CERQ32 0,80

Reevaluare pozitivă
CERQ6 0,51
CERQ15 0,56
CERQ24 0,57
CERQ33 0,67

Punerea în perspectivă
CERQ7 0,69
CERQ16 0,69
CERQ25 0,67
CERQ34 0,64
Catastrofarea
CERQ8 0,52
CERQ17 0,70
CERQ26 0,70
CERQ35 0,73

Culpabilizarea celorlalţi
CERQ9 0,75
CERQ18 0,80
CERQ27 0,58
CERQ36 0,72

58
Validitatea factorială
mari pe scala Catastrofare), respectiv Reevaluare
pozitivă. În acest din urmă caz, doi itemi au avut Aşa cum am arătat mai sus, structura factorială
saturaţii mai puternice din scala Refocalizare pe a variantei româneşti a CERQ corespunde foarte
planificare. Această suprapunere între scalele bine cu aşteptările teoretice în cazul adulţilor din
Reevaluare pozitivă şi Refocalizare pe planificare populaţia generală. În cazul adolescenţilor, există
a fost identificată de către Garnefski şi colab. câteva devieri de la structura aşteptată, însă, în
(2002) atât în cazul adolescenţilor, cât şi în acela general, structura tinde spre cea aşteptată.
al adulţilor. Pentru a stabili în ce măsură structura
În cazul adulţilor, analiza componentelor factorială se menţine indiferent de sexul
principale a indicat mai degrabă o structură cu participanţilor, analiza de componente principale
8 factori: al nouălea factor avea o valoare proprie a fost repetată identic pentru adolescenţi,
<1 (mai exact 0,92). Cei 8 factori explicau 60,29% respectiv pentru adulţii din populaţia generală,
din varianţă, în timp ce adăugarea celui de-al separând eşantioanele pe grupuri de sex,
nouălea ridica varianţa explicată la 62,85%. Aşa masculin, respectiv feminin.
cum se poate constata din Tabelul 5, majoritatea În eşantionul de adolescenţi, structura
factorilor obţinuţi prin această analiză explo- factorială a fost mai aproape de aceea obţinută
ratorie corespund structurii teoretice propuse de iniţial în cazul fetelor. Aici, analiza a indicat din
Garnefski şi colab. (2002). Există, totuşi, câteva nou o soluţie cu 10 factori, explicând 63,91% din
mici excepţii. În primul rând, doi itemi (30 şi varianţă. Scalele care au corespuns cel mai bine
31) din scalele Ruminare, respectiv Refocalizare structurii aşteptate au fost Refocalizare pozitivă,
pozitivă au avut saturaţii peste 0,40 şi dintr- Refocalizare pe planificare, Punerea în perspectivă
un alt factor decât acela de care aparţineau şi Culpabilizarea celorlalţi. În acest sub-grup, s-a
teoretic. Totuşi, aşa cum se poate constata din constatat şi o suprapunere mai clară între scalele
Tabelul 5, în fiecare caz, aceste saturaţii au fost Reevaluare pozitivă şi Refocalizare pe planificare
egale sau mai mici decât saturaţiile din factorii (mai exact, trei dintre itemii scalei Reevaluare
adecvaţi din punct de vedere teoretic. În al pozitivă au ajuns pe aceeaşi dimensiune cu
doilea rând, itemul 19, care teoretic ar fi trebuit itemii scalei Refocalizare pe planificare). Din acest
să ajungă pe dimensiunea Autoculpabilizare, a punct de vedere, structura scalei în cazul fetelor
avut saturaţii mai mari din factorii Ruminare, s-a apropiat mai tare de structura obţinută pe
respectiv Refocalizare pe planificare şi Reevaluare eşantionul adulţilor din populaţia generală. În
pozitivă. Analiza consistenţei interne va clarifica cazul băieţilor, structura a deviat mai puternic de
în ce măsură este justificată menţinerea acestui la aceea obţinută iniţial. Analiza a indicat 11 factori
item pe scala Autoculpabilizare. În al treilea rând, (65,23%; însă doar un item – 10 – a avut saturaţie
în urma analizei, itemii scalelor Refocalizare pe al 11-lea factor). Factori clari au rezultat doar în
pe planificare şi Reevaluare pozitivă au ajuns pe cazul a două scale (Refocalizare pozitivă, respectiv
aceeaşi dimensiune. Această situaţie este însă Culpabilizarea celorlalţi). Studii suplimentare sunt
identică cu aceea constatată de către Garnefski necesare în cazul adolescenţilor, pentru a clarifica
şi colab. (2002) în cadrul demersului de validare aceste divergenţe.
a versiunii originale a scalei. Şi aici, o evaluare În cazul adulţilor din populaţia generală,
atentă a consistenţei interne a celor două scale structura factorială s-a menţinut identică în
este necesară. cazul femeilor, cu o structură de 8 factori (61,35%
După cum se poate constata, structura varianţă explicată), inclusiv prezenţa pe aceeaşi
variantei româneşti a CERQ se suprapune într-o dimensiune a scalelor Refocalizare pe planificare şi
foarte mare măsură peste structura teoretică Reevaluare pozitivă. În cazul bărbaţilor, analiza a
propusă de Granefski şi colab. (2002), în cazul generat un model cu 7 factori (explicând 57,34%
adulţilor din populaţia generală. În cazul din varianţă), acest lucru datorându-se atât
adolescenţilor, suprapunerea este mai mică suprapunerii dintre cele două scale menţionate
şi structura mai eterogenă, fapt care indică anterior, cât şi prezenţei pe aceeaşi dimensiune a
necesitatea unor studii suplimentare, eventual cu scalelor Catastrofare şi Culpabilizarea celorlalţi.
un număr mai mare de participanţi. Rezultatele indică, în cea mai mare parte,
similarităţi între structura factorială pe cele două

59
sexe, însă relevă şi o serie de diferenţe care ar pacienţi psihiatrici, unde, în cazul scalelor
fi interesant de studiat, ţinând cont în special Acceptare şi Punerea în perspectivă, s-au obţinut
de contextele culturale diferite – Olanda vs. corelaţii mai mici, toate celelalte corelaţii sunt în
România. Este cert că strategiile de coping diferă general de mărime cel puţin medie (adică >0,30).
de la o persoană la alta, de la o situaţie la alta, Aceste rezultate indică faptul că – cel puţin din
cu atât mai mult se poate spune că diferenţele acest punct de vedere – scalele pot fi considerate
apărute în varianta românească a scalei se pot omogene în cazul adolescenţilor şi al adulţilor
datora şi contextului cultural diferit. Studii din populaţia generală.
viitoare vor clarifica aceste diferenţe şi vor aduce
un plus de valoare utilizării scalei CERQ pe Corelaţii între scalele CERQ
populaţia românească.
Pentru a examina în ce măsură cele nouă
Validitatea de construct subscale din varianta românească a CERQ sunt
interrelaţionate, s-au calculat coeficienţii de
Validitatea de construct reprezintă măsura corelaţie Pearson pentru toate cele trei grupuri.
în care se poate susţine că testul măsoară o Tabelul 7 prezintă aceste corelaţii pentru fiecare
variabilă, o trăsătură specifică. Altfel spus, grup, indicând cu caractere îngroşate valoarea
testul măsoară ceea ce îşi propune să măsoare. cea mai mare, respectiv cea mai mică pentru
Constructul pe care scala CERQ îl evaluează se fiecare scală. În general, patternul de corelaţii
referă la strategiile de coping cognitiv ale unei variază destul de mult între cele trei grupuri,
persoane, după ce aceasta a trăit un eveniment probabil şi datorită dimensiunilor foarte diferite
de viaţă negativ. ale eşantioanelor. În cazul corelaţiilor dintre
scale, este important ca acestea să nu aibă valori
Corelaţii ale itemilor cu restul scalei din care extrem de mari (de exemplu, peste 0,70 sau 0,80),
fac parte deoarece, în acest caz, ar fi dificil de justificat
menţinerea separată a două scale. Aşa cum arată
Pentru a evalua gradul în care un anumit item datele din Tabelul 7, majoritatea corelaţiilor
se potriveşte cu restul scalei din care face parte, variază între 0 şi 0,70.
s-au calculat corelaţiile itemului cu restul scalei Corelaţiile care depăşesc 0,70 apar mai ales
(corelaţii între un item şi scorul total al scalei în cazul grupului de pacienţi psihiatrici, unde se
corespunzătoare, calculat fără a include itemul constată asemenea valori între scalele Reevaluare
respectiv), separat pentru cele trei eşantioane. pozitivă şi Refocalizare pe planificare (r=0,75;
Tabelul 6 oferă o prezentare a corelaţiilor dintre p<0,001), Punerea în perspectivă şi Refocalizare
itemi şi restul scalei, indicând intervalele în care pozitivă (r=0,73; p<0,001), respectiv Punerea în
se găsesc aceste corelaţii pentru fiecare dintre perspectivă şi Reevaluare pozitivă (r=0,76; p<0,001).
populaţiile studiate. Cu excepţia grupului de În cazul adulţilor din populaţia generală, o

Tabelul 6
Corelaţiile dintre itemi şi restul scalei din care fac parte pentru cele nouă scale CERQ,
în trei subgrupuri (intervale de valori)

Subscale Adolescenţi Adulţi Pacienţi psihiatrici


Autoculpabilizare 0,38-0,49 0,36-0,58 0,33-0,56
Acceptare 0,33-0,43 0,40-0,59 0,07-0,44
Ruminare 0,36-0,44 0,51-0,58 0,41-0,59
Refocalizare pozitivă 0,53-0,65 0,63-0,69 0,48-0,62
Refocalizare pe planificare 0,42-0,52 0,59-0,65 0,27-0,68
Reevaluare pozitivă 0,40-0,51 0,57-0,67 0,49-0,62
Punerea în perspectivă 0,44-0,55 0,46-0,59 0,25-0,64
Catastrofarea 0,32-0,51 0,42-0,64 0,41-0,52
Culpabilizarea celorlalţi 0,49-0,52 0,38-0,65 0,45-0,69

60
Tabelul 7
Coeficienţii de corelaţie Pearson între cele nouă scale CERQ pentru cele trei eşantioane

Subscale Grup1 Auto Acc Rum Refoc Plan Reev Persp Cat
Autoculpabilizare 1 -
2
3
Acceptare 1 0,39*** -
2 0,47***
3 0,08
Ruminare 1 0,44*** 0,41*** -
2 0,54*** 0,48***
3 0,52*** 0,20
Refocalizare 1 -0,01 0,13* 0,18** -
pozitivă
2 0,07* 0,19*** 0,08*
3 -0,21 0,33** 0,07
Refocalizare pe 1 0,22*** 0,38*** 0,26*** 0,37*** -
planificare
2 0,29*** 0,34*** 0,33*** 0,44***
3 -0,07 0,42*** 0,33** 0,53***
Reevaluare 1 0,17** 0,36*** 0,27*** 0,42*** 0,62*** -
pozitivă
2 0,19*** 0,32*** 0,28*** 0,47*** 0,70***
3 -0,26* 0,29* 0,24* 0,75*** 0,68***
Punerea în 1 0,25*** 0,36*** 0,33*** 0,33*** 0,42*** 0,58*** -
perspectivă
2 0,21*** 0,35*** 0,27*** 0,39*** 0,47*** 0,59***
3 -0,22 0,39*** 0,04 0,73*** 0,59*** 0,76***
Catastrofarea 1 0,41*** 0,23*** 0,49*** 0,10 0,07 0,00 0,23*** -
2 0,36*** 0,23*** 0,39*** 0,10** 0,03 0,01 0,16***
3 0,48*** 0,03 0,31** -0,30** -0,09 -0,30** -0,32**
Culpabilizarea 1 0,15** 0,14** 0,24*** 0,08 0,01 0,11* 0,16** 0,46***
celorlalţi
2 0,24*** 0,17*** 0,27*** 0,09** 0,05 -0,07* 0,11*** 0,52***
3 0,17 -0,32** 0,07 -0,12 -0,24* -0,24* -0,20 0,40***

*p < 0,05; **p < 0,01; p < 0,001.


Grup 1 - Adolescenţi, Grup 2 - Adulţi din populaţia generală, Grup 3 - Pacienţi cu diagnostic psihiatric.
1

singură corelaţie a avut o valoare de 0,70, între între Reevaluare pozitivă şi Refocalizare pe planificare,
Reevaluare pozitivă şi Refocalizare pe planificare. între Punerea în perspectivă şi Reevaluare pozitivă.
Câteva corelaţii mari (|r|≥0,50) au apărut în Aşa cum se poate constata, corelaţia dintre
toate cele trei grupuri. În cazul adolescenţilor, Reevaluare pozitivă şi Refocalizare pe planificare
acestea au fost prezente între Reevaluare pozitivă şi apare cel mai frecvent ca având o valoare mare
Refocalizare pe planificare, Punerea în perspectivă şi sau foarte mare, în toate cele trei grupuri. Acest
Reevaluare pozitivă. În cazul adulţilor din populaţia rezultat reproduce acelaşi fenomen identificat şi
generală, asemenea valori au fost identificate în cazul variantei originale a scalei (Garnefski şi
între scalele Ruminare şi Autoculpabilizare, Punerea colab., 2002). Pe de altă parte, el reflectă relaţia
în perspectivă şi Reevaluare pozitivă, Culpabilizarea strînsă dintre cele două scale, aşa cum a fost
celorlalţi şi Catastrofare. În cazul pacienţilor reflectată şi în structura factorială a scalei, în
psihiatrici: Ruminare şi Autoculpabilizare, între special în cazul adulţilor din populaţia generală.
Refocalizare pe planificare şi Refocalizare pozitivă, Studii ulterioare vor trebui să determine în ce

61
măsură este justificată menţinerea separată a celor scalei Culpabilizarea celorlalţi). Dintre acestea,
două scale în versiunea românească sau ar fi mai diferenţe semnificative statistic s-au identificat
indicată includerea lor pe o singură dimensiune. în cazul scalelor Autoculpabilizare (t(1069)=2,53,
Aşa cum se poate constata, cele mai multe corelaţii p<0,05), Acceptare (t(1069)=3,35, p<0,01), Ruminare
mari sau foarte mari între scale s-au obţinut în (t(1067)=3,29, p<0,01) şi Punerea în perspectivă
cazul pacienţilor psihiatrici. În general, media (t(1069)=3,07, p<0,01). Un pattern similar se
coeficienţilor de corelaţie (calculată între cele poate constata în cazul adolescenţilor. Aici, fetele
3 grupuri) este de 0,24 (între -0,10 – 0,67). Dacă au avut scoruri semnificativ mai mari decât
eliminăm coeficienţii foarte mari (peste 0,70) sau băieţii la scalele Autoculpabilizare (t(365)=3,30,
pe cei mari (peste 0,50), mediile coeficienţilor de p<0,01), Acceptare (t(364)=2,62, p<0,01), Ruminare
corelaţie devin 0,23 (-0,10 – 0,65), respectiv 0,20 (t(366)=4,59, p<0,001), Reevaluare pozitivă
(-0,10 – 0,45). Aceste valori sunt egale sau mai (t(366)=2,16, p<0,05) şi Punerea în perspectivă
mici decât cele raportate de către Garnefski şi (t(365)=2,84, p<0,01). În cazul pacienţilor clinici,
colab. (2002), însă sunt în general mai variabile. aceste diferenţe de gen nu s-au mai menţinut
Cu rezerva că – în special, în cazul grupului la fel de uniform, diferenţele dintre mediile
de pacienţi psihiatrici – sunt necesare date celor două grupuri fiind nesemnificative. În
suplimentare, de la un număr mai mare de baza acestor rezultate, putem afirma că scalele
participanţi, în general putem concluziona că CERQ în variantă românească au proprietăţi
multidimensionalitatea variantei româneşti a discriminative similare cu cele identificate în
CERQ este susţinută de intercorelaţiile scalelor. varianta originală (olandeză) a instrumentului.

Compararea mediilor scalelor CERQ pe


Proprietăţi discriminative populaţia clinică şi non-clinică

Pentru a stabili validitatea unui test, Potrivit literaturii de specialitate, unele


proprietăţile sale discriminative sunt foarte strategii de coping sunt mai puternic asociate,
importante. Adică atunci când se aşteaptă altele mai slab asociate cu patologia. Potrivit
ca scale specifice să aibă medii mai mari în acestei asumpţii, ne aşteptăm să existe diferenţe
populaţii specifice, acest lucru ar trebui să se semnificative între persoanele cu diagnostic clinic
reflecte în diferenţe între mediile scorurilor. În şi persoanele din populaţia generală. Pentru a
baza studiilor de specialitate din domeniu, în determina dacă între persoanele cu diagnostic
cazul scalelor CERQ se presupune că pacienţii şi cele fără diagnostic există diferenţe la nivelul
cu diagnostic psihiatric ar trebui să aibă media strategiilor de coping pe care le folosesc, s-a
scorurilor mai mare, mai ales pentru scalele efectuat testul t pentru eşantioane independente.
Ruminare, Autoculpabilizare şi Catastrofare. De La studiu au participat două grupuri: un grup cu
asemenea, este de aşteptat ca, odată cu vârsta, diagnostic clinic şi unul fără diagnostic. Grupul
utilizarea strategiilor de coping cognitiv să se clinic a fost format din 182 de persoane, cu vârsta
modifice, unele strategii de coping fiind mai cuprinsă între 18 şi 67 de ani (m 44,22 , σ 13,33).
frecvent utilizate (Garnefski şi colab., 2002). În Majoritatea persoanelor din grupul clinic au avut
capitolul următor, care tratează standardizarea diagnostic de tulburări de anxietate, depresie,
CERQ, găsim un tabel (Tabelul 15) în care sunt abuz de alcool, tulburări de personalitate,
prezentate diferenţele dintre medii pe grupe de ipohondrie. Grupul non-clinic s-a format din
vârstă şi pe sexe. 1084 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 19 şi
Aşa cum se poate constata, pacienţii cu 65 de ani (m 38,56 , σ 10,14). Cum era de aşteptat,
diagnostic psihiatric au scoruri mai mari la rezultatele testului t au arătat că între cele două
aproape toate scalele CERQ, un aspect constatat grupuri există diferenţe semnificative. Cele mai
şi în cazul variantei originale a scalei (Garnefski puternice diferenţe între grupul clinic şi cel non-
şi colab., 2002). Pe de altă parte, aşa cum indică clinic au fost, în ordine, pe următoarele subscale:
datele din Tabelul 15, în cadrul grupului de Catastrofare, Culpabilizarea celorlalţi, Ruminare,
adulţi din populaţia generală, femeile au avut Autoculpabilizare. Se poate observa că diferenţele
scoruri mai mari pe toate scalele (cu excepţia cele mai mari apar în cazul acelor strategii de

62
coping considerate disfuncţionale, menţionate p<0,01, media fiind mai mare pentru femei. Altfel
şi mai sus. Observăm, de asemenea, că, în cazul spus, se pare că femeile adoptă mai frecvent, ca
strategiilor de coping considerate funcţionale strategii de coping cognitiv, Autoculpabilizarea,
(Punerea în perspectivă, Reevaluarea pozitivă, Ruminarea, Acceptarea sau Punerea în perspectivă,
Refocalizare pe planificare, Refocalizare pozitivă), comparativ cu bărbaţii.
diferenţele dintre medii sunt negative, ceea ce În cazul grupului clinic (Tabel 9), rezultatele
înseamnă că grupul non-clinic a avut scoruri ne arată că aceste diferenţe pe sexe nu se mai
mai mari pe acele subscale. Rezultatele obţinute păstrează atât de puternic. Valorile t pentru
confirmă încă o dată că anumite strategii de eşantioane independente ne arată că diferenţele
coping sunt mai puternic asociate cu patologia, dintre mediile celor două grupuri nu sunt
în timp ce altele cu sanogeneza. În Tabelul 8 sunt semnificative. Analizând mediile celor două
prezentate grafic valorile t şi media celor două grupuri, se poate observa că există diferenţe între
grupuri pe subscale. bărbaţi şi femei, femeile având în general medii
Având în vedere că există diferenţe între mai mari, comparativ cu bărbaţii, dar aceste
femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte strategiile diferenţe nu sunt semnficative.
de coping pe care le utilizează, s-a făcut această Diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt
analiză pe diferenţa între sexe pe grupul clinic, mai evidente în populaţia non-clinică, tendinţa
respectiv non-clinic, pentru a vedea în ce măsură generală fiind ca femeile să obţină scoruri mai
se păstrează aceste diferenţe de gen şi pe populaţia mari, comparativ cu bărbaţii. În populaţia clinică,
clinică. Rezultatele analizei pe grupul non-clinic rezultatele ne arată că aceste diferenţe nu mai
(Tabel 10) arată că există diferenţe semnificative apar atât de evident. Se poate observa o uşoară
între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte utilizarea diferenţă, dar, potrivit analizelor statistice, aceasta
anumitor strategii de coping cognitiv. În general, este nesemnificativă. Rezultatele obţinute de noi
femeile obţin scoruri mai mari decât bărbaţii, sunt comparabile cu cele obţinute de Garnefski
pe toate scalele. Diferenţele semnificative sunt şi colab. (2002). Şi în cazul lor, diferenţele dintre
pentru scalele Autoculpabilizare, Acceptare, medii sunt mai evidente în grupul non-clinic de
Ruminare şi Punerea în perspectivă. În toate aceste adulţi şi mai puţin evidente în grupul pacienţilor
cazuri, diferenţa mediilor este semnificativă la cu diagnostic psihiatric.

Tabelul 8
Compararea mediilor scorurilor dintre populaţia clinică şi non-clinică

Scală Eşantion N Media Abatere t p


standard
Autoculpabilizare Clinic 178 11,54 3,45 6,89 0,000
Non-clinic 1059 9,66 2,82
Acceptare Clinic 170 12,44 2,88 3,22 0,001
Non-clinic 1076 11,66 3,28
Ruminare Clinic 176 13,59 3,90 8,25 0,000
Non-clinic 1068 11,02 3,36
Refocalizare pozitivă Clinic 179 9,87 4,07 4,22 0,000
Non-clinic 1084 11,19 3,82
Refocalizare pe planificare Clinic 173 12,82 3,54 5,38 0,000
Non-clinic 1080 14,33 3,42
Reevaluare pozitivă Clinic 175 9,98 3,95 12,70 0,000
Non-clinic 1083 14,02 3,59
Punerea în perspectivă Clinic 179 10,45 3,60 7,64 0,000
Non-clinic 1083 12,83 3,91
Catastrofare Clinic 176 13,47 3,85 17,49 0,000
Non-clinic 1084 8,10 3,27
Culpabilizarea celorlalţi Clinic 182 10,86 4,23 9,24 0,000
Non-clinic 1080 7,86 2,75

63
Tabelul 9
Compararea mediilor în grupul clinic, femei/bărbaţi

Scală Eşantion N Media Abatere t p


clinic standard
Autoculpabilizare Femei 95 11,60 3,39 0,01 0,99
Bărbaţi 81 11,61 3,60
Acceptare Femei 95 12,72 2,74 1,34 0,18
Bărbaţi 81 12,12 3,05
Ruminare Femei 95 14,23 4,18 2,38 0,01
Bărbaţi 81 12,82 3,52
Refocalizare pozitivă Femei 95 9,52 4,09 1,11 0,26
Bărbaţi 81 10,21 4,13
Refocalizare pe planificare Femei 95 13,02 3,46 0,91 0,36
Bărbaţi 81 12,52 3,57
Reevaluare pozitivă Femei 95 9,43 3,75 1,73 0,08
Bărbaţi 81 10,49 4,16
Punerea în perspectivă Femei 95 10,02 3,39 1,60 1,11
Bărbaţi 81 10,91 3,91
Catastrofare Femei 95 13,86 3,95 1,13 0,25
Bărbaţi 81 13,18 3,79
Culpabilizarea celorlalţi Femei 95 10,20 4,14 2,37 0,01
Bărbaţi 81 11,72 4,33

Tabelul 10
Compararea mediilor în grupul non clinic, femei/bărbaţi

Scală Eşantion N Media Abatere t p


Non-clinic standard
Autoculpabilizare Femei 713 9,81 2,86 2,63 0,008
Bărbaţi 381 9,33 2,70
Acceptare Femei 713 11,91 3,34 3,53 0,000
Bărbaţi 381 11,17 3,12
Ruminare Femei 713 11,28 3,46 3,54 0,000
Bărbaţi 381 10,51 3,10
Refocalizare pozitivă Femei 713 11,24 3,73 0,80 0,433
Bărbaţi 381 11,05 3,97
Refocalizare pe planificare Femei 713 14,44 3,46 1,51 0,129
Bărbaţi 381 14,11 3,34
Reevaluare pozitivă Femei 713 14,10 3,67 1,08 0,278
Bărbaţi 381 13,85 3,45
Punerea în perspectivă Femei 713 13,05 3,65 2,50 0,01
Bărbaţi 381 12,42 4,33
Catastrofare Femei 713 8,12 3,26 0,43 0,66
Bărbaţi 381 8,03 3,27
Culpabilizarea celorlalţi Femei 713 7,80 2,70 0,83 0,40
Bărbaţi 381 7,95 2,85

64
Corelaţii dintre CERQ şi alte instrumente unui grup de 105 adulţi din populaţia generală.
relevante pentru validitatea de construct Dintre protocoalele obţinute în acest mod, 4 au
fost eliminate, deoarece în fiecare caz lipseau
În cele ce urmează, prezentăm corelaţiile date pentru cel puţin jumătate din itemii CERQ.
dintre scalele CERQ şi diferite alte scale Eşantionul final a fost constituit din 101 persoane
considerate relevante pentru strategiile cognitive (43 bărbaţi şi 58 femei), cu vârste cuprinse între
de coping, cu scopul de a evidenţia validitatea de 20 şi 65 de ani (m 36,12 , σ 12,13).
construct a CERQ. Alături de CERQ, s-au aplicat SACS a fost construit de Hobfoll şi colab. în
scale care surprind aspecte referitoare la coping, 1993 (revizuită în 1998) şi are la bază modelul
personalitate, respectiv psihopatologie. Scalele multiaxial al coping-ului (Hobfoll şi colab., 1994;
au fost aplicate unor sub-grupuri din eşantionul 1998). Scala evaluează strategiile de coping (în
adulţilor din populaţia generală, respectiv din cea mai mare măsură comportamental), având în
lotul de pacienţi psihiatrici. Cele mai puternice vedere următoarele dimensiuni: activ-prosocial,
corelaţii s-au obţinut între scalele CERQ şi diverse activ-antisocial, activ-pasiv. În prezent, scala are
dimensiuni ale patologiei (Scalele de depresie, două variante: SACS-G (varianta referitoare la o
anxietate şi stres – DASS, respectiv dimensiunile situaţie generală) şi SACS-S (varianta referitoare
psihopatologiei surprinse de chestionarul la o situaţie specifică), fiecare dintre acestea
PDSQ), în special în cazul pacienţilor clinici. incluzând 9 subscale (Acţiune asertivă, Relaţionare
Unele dimensiuni ale personalităţii au corelat, socială, Căutarea suportului social, Acţiune prudentă,
de asemenea, puternic cu unele scale din CERQ. Acţiune instinctivă, Evitare, Acţiune indirectă,
În cazul strategiilor de coping, corelaţiile au Acţiune antisocială, Acţiune agresivă) şi 52 de itemi
fost mici spre moderate, însă analiza factorială evaluaţi pe o scală Likert în 5 puncte. SACS-S
a demonstrat că cele două instrumente utilizate conţine aceiaşi itemi ca şi SACS-G, dar reformulaţi
măsoară dimensiuni diferite ale coping-ului. la persoana I şi se referă la strategiile de coping
adoptate într-un eveniment specific. SACS este
CERQ şi Scala de abordare strategică a coping- un instrument de evaluare a coping‑ului care
ului (SACS) pune accentul pe contextul social şi mediul în
care trăieşte o persoană. Autorii au creat modelul
Pentru a determina măsura în care subscalele multiaxial al coping-ului, într-o încercare de
CERQ se suprapun cu alte măsurători ale a evalua coping-ul în cadrul unui context
copingului, s-a administrat Scala de abordare mult mai echilibrat, care permite înţelegerea
strategică a coping-ului (SACS) simultan cu CERQ atât a aspectelor individualiste, cât şi a celor

Tabelul 11
Corelaţii între subscalele CERQ şi SACS

Subscale de coping (SACS)


Subscale CERQ (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
Autoculpabilizare -0,10 0,15 -0,09 0,07 0,11 0,11 -0,03 0,05 0,14
Acceptare -0,18 0,20* 0,06 0,06 0,09 0,19 0,01 -0,07 0,03
Ruminare 0,04 0,37*** 0,20* 0,19 0,20* 0,10 0,11 0,05 0,06
Refocalizare pozitivă 0,14 0,22* 0,13 0,01 0,18 -0,02 0,08 -0,07 -0,04
Refocalizare pe planificare 0,18 0,28** 0,20* 0,16 0,20* 0,03 0,18 0,17 0,21*
Reevaluare pozitivă 0,32** 0,22* 0,24* 0,11 0,10 -0,09 0,08 0,06 0,12
Punerea în perspectivă 0,08 0,27** 0,23* 0,32** 0,21* 0,07 0,27** 0,25* 0,34**
Catastrofarea -0,26** -0,05 -0,02 0,01 0,18 0,19 0,01 0,20* 0,08
Culpabilizarea celorlalţi -0,16 0,09 0,11 -0,04 -0,02 0,10 0,14 0,19 0,18

*: p<0,05; **: p<0,01; ***: p<0,001.


Notă: (1) Acţiune asertivă; (2) Relaţionare socială; (3) Căutarea suportului social; (4) Acţiune prudentă; (5) Acţiune instinctivă;
(6) Evitare; (7) Acţiune indirectă; (8) Acţiune antisocială; (9) Acţiune agresivă.

65
Tabelul 12
Saturaţiile factoriale pentru subscalele CERQ şi SACS

Scala Factor
F1 F2 F3 F4 F5 F6
Acţiune asertivă 0,179 0,120 0,079 0,871 0,011 0,002
Relaţionare socială 0,061 0,851 0,109 0,004 0,063 0,001
Căutarea suportului social 0,068 0,837 -0,012 0,196 -0,033 0,005
Acţiune prudentă -0,029 0,754 0,093 -0,234 0,064 -0,054
Acţiune instinctivă 0,244 0,087 0,520 -0,437 0,028 -0,347
Evitare -0,005 0,111 0,106 -0,851 -0,060 -0,139
Acţiune indirectă -0,018 0,156 0,750 -0,115 0,010 -0,015
Acţiune antisocială -0,002 -0,192 0,846 -0,040 0,072 0,057
Acţiune agresivă 0,129 0,268 0,718 0,233 0,062 -0,085
Autoculpabilizare 0,017 -0,025 0,136 0,113 0,841 0,014
Acceptare 0,228 0,223 -0,141 0,051 0,659 0,063
Ruminare 0,176 -0,042 0,102 -0,099 0,746 0,110
Refocalizare pozitivă 0,662 -0,034 0,194 0,140 -0,087 0,159
Refocalizare pe planificare 0,818 -0,050 -0,056 -0,008 0,174 0,009
Reevaluare pozitivă 0,851 0,072 -0,049 0,006 0,128 -0,117
Punerea în perspectivă 0,662 0,137 0,088 0,038 0,225 0,086
Catastrofarea 0,087 -0,172 0,087 0,261 0,344 0,710
Culpabilizarea celorlalţi 0,061 0,079 -0,122 0,004 -0,009 0,908

intersociale. Un scor mare pe una dintre scalele F2:12,63%; F3:12,35%; F4: 10,83%; F5:10,80%;
SACS înseamnă că persoana foloseşte mai mult F6:8,58%). Rezultatele arată în mod evident
strategia de coping respectivă. că cele două instrumente măsoară lucruri
Deşi cele două instrumente măsoară acelaşi diferite. Altfel spus, cele două instrumente
construct, corelaţiile mici spre moderate sunt măsoară dimensiuni diferite ale coping-ului:
explicate de abordarea diferită a celor două: SACS CERQ măsoară dimensiunea cognitivă, iar
evaluează coping-ul, ţinând cont de dimensiunile SACS măsoară dimensiunea comportamentală
sociale şi colective ale acestuia şi evaluează a coping-ului. În Tabelul 12 sunt prezentate
mai mult dimensiunea comportamentală a rezultatele analizei factoriale.
coping‑ului, iar CERQ este un instrument
care evaluează coping-ul cognitiv, abordând o CERQ şi CP5F
perspectivă mai individualistă. Coeficienţii de
corelaţie între subscalele CERQ şi subscalele S-a analizat relaţia existentă dintre strategiile
SACS sunt prezentaţi în Tabelul 11. de coping cognitiv (CERQ) şi anumite constructe
de personalitate, cum ar fi extraversiunea,
Analiza factorială a subscalelor CERQ şi SACS amabilitatea, conştiinciozitate, stabilitatea
emoţională, autonomia, dezirabilitatea socială.
S-a efectuat şi o analiză factorială asupra Constructele de personalitate au fost evaluate
scalelor din CERQ, respectiv SACS, prin Metoda folosind scala CP5F (Albu, 2008). CERQ şi CP5F
Componentelor Principale şi rotaţia Varimax, s-au aplicat pe un grup de 34 persoane (lot non-
pentru a vedea cum încarcă subscalele pe factori. clinic), 14 bărbaţi şi 20 femei, cu vârste cuprinse
Analiza s-a făcut pe acelaşi eşantion pe care s-a între 20 şi 50 de ani (m 30,58 , σ 9,86), persoane
făcut şi analiza de corelaţie. din populaţia generală.
În urma analizei, s-au extras 6 factori care CP5F este un chestionar destinat evaluării
explică 68,98% din varianţa totală ((F1: 13,78%; celor cinci suprafactori ai modelului Big

66
Five (Extraversiune, Stabilitate emoţională, planificare, strategii de coping considerate a fi mai
Conştiinciozitate, Amabilitate şi Autonomie). El degrabă adaptative.
poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, Trăsăturile de personalitate pot influenţa
în domeniul educaţional, clinic şi al psihologiei într-un fel strategiile de coping ale unei
sănătăţii (Albu, 2008). Majoritatea itemilor persoane, chiar dacă nu se poate spune că există
se cotează direct, dar sunt şi câţiva cu cotare o influenţă directă între cele două (Connor-
inversă. Un scor mare obţinut pe una dintre scale Smith şi Flachsbart, 2007). Există alte variabile
înseamnă că acea trăsătură de personalitate este (nivelul de control, tipul de stresor) care pot
mai accentuată. media sau modera relaţia dintre personalitate
Coeficienţii de corelaţie sunt prezentaţi şi strategiile de coping pe care o persoană le
în Tabelul 13. După cum se poate constata, adoptă în situaţii stresante. Unii autori definesc
relaţiile dintre cele două instrumente de evaluare coping-ul ca „personalitatea în acţiune în situaţii
corespund în mare parte aşteptărilor. Printre de stres” (Bolger, 1990, p. 525 cit. în Connor-
rezultatele notabile se numără Stabilitatea Smith şi Flachsbart, 2007), alţii au sugerat că mai
emoţională, care este puternic relaţionată degrabă „coping-ul ar trebui definit ca un proces
cu strategii adaptative de coping cognitiv: de personalitate” (Vollrath, 2001, p. 341 cit. în
Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Connor-Smith şi Flachsbart, 2007). Potrivit unor
respectiv Reevaluare pozitivă. Extraversiunea a studii, trăsăturile de personalitate pot media
fost relaţionată cu Refocalizarea pozitivă, însă şi relaţia dintre coping şi „rezultatul” coping-ului
cu Ruminarea, în timp ce Autonomia s-a asociat, (Watson şi colab., 1999; Cohen şi Lazarus, 1973
de asemenea, cu strategiile de coping cosiderate cit. în Folkman şi colab., 1986). Relaţia existentă
mai adaptative, cum ar fi Refocalizarea pozitivă, dintre coping şi personalitate a fost demonstrată
Refocalizare pe planificare şi, de asemenea, corelează în mai multe studii corelaţionale (de exemplu,
negativ cu Catastrofarea. Sunt studii potrivit Fickova, 2001; Houtman, 1990; McWilliams, Cox
cărora persoanele extrovertite au tendinţa de a şi Enns, 2003 cit. în Connor-Smith şi Flachsbart,
adopta strategii de coping mai active şi caută mai 2007), însă magnitudinea şi direcţia acestor
mult suport social (Vollrath şi Torgersen, 2000). corelaţii variază în diferite studii. Acest lucru nu
Conştiinciozitatea are tendinţa de a fi mai poate decât să ne spună fie că relaţia dintre coping
puternic asociată cu strategiile de coping şi personalitate este mai slabă decât s-a presupus,
considerate mai puţin adaptative, cum ar fi fie că această relaţie este afectată de variabile
Autoculpabilizarea, Ruminarea, dar, în acelaşi timp, moderatoare, cum ar fi severitatea stresorului,
corelează pozitiv cu Acceptarea şi Refocalizarea pe controlul asupra situaţiei sau alte variabile

Tabelul 13
Corelaţii între CERQ şi CP5F

Subscale de personalitate (CP5F)


Subscale CERQ Ext Stab Conşt Amab Auton
Autoculpabilizare 0,40 -0,35* 0,43* 0,32* -0,08
Acceptare 0,40 0,37* 0,54* 0,51* 0,18
Ruminare 0,54* 0,33* 0,55* 0,36* 0,11
Refocalizare pozitivă 0,58* 0,76** -0,24 0,34* 0,59*
Refocalizare pe planificare 0,22 0,63* 0,33* -0,04 0,50*
Reevaluare pozitivă 0,23 0,46* 0,02 0,44* 0,36*
Punerea în perspectivă -0,03 0,54* 0,26 0,34* -0,07
Catastrofarea 0,29 -0,41* -0,12 -0,19 -0,41*
Culpabilizarea celorlalţi 0,12 -0,36* 0,03 -0,05 -0,03

*: p<0,05.
Note: Dezir.= Dezirabilitate socială; Ext.= Extraversiune; Conşt.= Conştiinciozitate; Amab.= Amabilitate; Stab.= Stabilitate
emoţională; Auton.= Autonomie.

67
demografice (Connor-Smith şi Flachsbart, 2007). procesul de definire, înţelegere şi măsurare a
Astfel, când vorbim despre relaţia dintre strategii stărilor emoţionale semnificative clinic, definite
de coping şi trăsături de personalitate, vorbim mai ca depresie, anxietate şi stress. A fost construit
degrabă în termeni de probabilitate. O persoană pentru a pune accent mai degrabă pe stări decât
care are anumite trăsături de personalitate mai pe trăsături, principala funcţie a testului fiind
accentuate este mai probabil să utilizeze anumite de a evalua severitatea simptomelor centrale
strategii de coping, de exemplu o persoană care ale depresiei, anxietăţii şi stresului. Este un
obţine scoruri mari la Stabilitate emoţională este instrument de testare care poate fi folosit atât în
mai probabil să utilizeze, ca strategie de coping, cercetare, cât şi în context clinic. DASS se bazează
Refocalizare pozitivă sau Refocalizare pe planificare, mai degrabă pe o dimensiune decât pe o concepţie
atunci când se confruntă cu un eveniment negativ. categorială a tulburării psihologice. Asumpţia de
Rezultatele obţinute în urma acestei analize la care s-a pornit în construirea testului DASS
susţin asocierea existentă dintre trăsăturile de este că diferenţele dintre persoanele normale care
personalitate şi strategiile de coping, susţinând trăiesc stări de depresie, anxietate şi stres şi cele
astfel validitatea de construct a scalelor cu tulburări clinice care trăiesc astfel de stări sunt
CERQ. Sunt necesare studii viitoare care să mai degrabă diferenţe de intensitate a stării trăite
„radiografieze” mai în detaliu tipul de relaţie (Lovibond şi Lovibond, 1993). În aceste condiţii,
dintre trăsăturile de personalitate şi strategiile de DASS nu are implicaţii directe în punerea unor
coping. diagnostice categoriale, cum sunt cele postulate
în sistemele de clasificare DSM şi ICD.
CERQ şi Scalele de depresie, anxietate şi stres Un scor mare obţinut pe una dintre scalele
(DASS) DASS înseamnă stări mai puternice de depresie,
anxietate sau stres.
S-a analizat relaţia dintre strategiile de Strategiile de coping sunt acele răspunsuri ale
coping cognitiv evaluate de CERQ şi stările de individului care au ca scop reducerea distresului
anxietate, depresie şi stres, folosind chestionarul sau a unei „încărcături” emoţionale (Snyder şi
DASS (Lovibond şi Lovibond, 1993). colab., 1999), însă se presupune că utilizarea unor
DASS este un set de trei scale de autoevaluare strategii de coping cognitiv corelează pozitiv cu
construite pentru a evalua stările emoţionale distresul emoţional (Garnefski şi colab., 2002), în
negative ale depresiei, ale anxietăţii şi ale cazul nostru, stări de anxietate, depresie şi stres.
stresului. DASS a fost elaborat nu doar ca încă un CERQ şi DASS au fost aplicate pe un lot
set de scale care măsoară stări emoţionale definite de 1048 de persoane din populaţia generală. În
într-un mod convenţional, ci şi pentru a promova urma eliminării persoanelor cu date incomplete,

Tabelul 14
Corelaţii DASS - CERQ

DASS-21 DASS-21 DASS-21


Anxietate Stres Depresie
Subscale CERQ Adulţi Adulţi Adulţi
Autoculpabilizare 0,18** 0,19** 0,20**
Acceptare 0,12** 0,10** 0,13**
Ruminare 0,17** 0,20** 0,21**
Refocalizare pozitivă 0,03 0,00 0,04
Refocalizare pe planificare -0,04 -0,02 -0,02
Reevaluare pozitivă -0,02 -0,03 -0,03
Punerea în perspectivă 0,03 0,04 0,03
Catastrofarea 0,33** 0,28** 0,33**
Culpabilizarea celorlalţi 0,26** 0,23** 0,29**

*: p<0,05; **: p<0,01.

68
a rezultat un eşantion de 1030 participanţi (361 personalitate, motiv pentru care evaluarea lor nu
bărbaţi, 669 femei) cu vârste cuprinse între 19 şi se face izolat.
65 de ani (m 38, 82 , σ 10,10). Scorurile mari obţinute de o persoană la
Corelaţiile între scalele CERQ şi DASS sunt subscalele CERQ, care vizează acele strategii
prezentate în Tabelul 14. Aşa cum se poate de coping considerate a fi mai frecvent asociate
constata, datorită numărului foarte mare de cu patologia sau cu stările emoţionale negative
participanţi în grupul adulţilor din populaţia (de exemplu Catastrofarea), nu pot fi considerate
generală, unele corelaţii, deşi sunt mici, sunt predictive pentru patologie. Sunt necesare
semnificative statistic. Prin urmare, vom judecăţi ulterioare, pentru a vedea dacă scorul
interpreta aceste corelaţii mai degrabă la nivel respectiv reprezintă într-adevăr o vulnerabilitate,
de magnitudine decât de semnificaţie statistică. dacă este o strategie de coping utilizată frecvent
Aşa cum se poate constata, în cazul adulţilor sau doar în situaţia respectivă. Cum am mai
din populaţia generală, cele mai mari corelaţii spus: o strategie de coping nu este în sine
(pozitive) s-au obţinut, în ordine, între Catastrofare, adaptativă sau dezadaptativă, utilizarea ei, fie în
Culpabilizarea celorlalţi, Autoculpabilizare, respectiv deficit, fie în exces, face ca ea să fie adaptativă sau
Ruminare şi toate cele trei scale DASS, reflectând dezadaptativă.
faptul că aceste strategii de coping considerate În context clinic, scorurile mari obţinute de
dezadaptative par a fi comune tuturor celor trei o persoană la unele subscale CERQ pot să ofere
categorii de emoţii negative. Pe de altă parte, un indiciu asupra mecanismelor care menţin
aceste tipuri de emoţii negative par a fi relaţionate patologia, ţintind specific asupra dimensiunii
în foarte mică măsură (sau chiar deloc) cu cognitive.
strategii de coping considerate adaptative cum
sunt Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, CERQ şi alte dimensiuni ale psihopatologiei
Punerea în perspectivă sau Reevaluare pozitivă. (PDSQ)
Astfel, atunci când o persoană se confruntă cu un
eveniment negativ de viaţă şi încearcă să vadă Pentru a stabili dacă strategiile de coping sunt
partea pozitivă a lucrurilor sau se gândeşte la un asociate cu scoruri mai mari şi pe alte dimensiuni
plan sau se orientează spre viitor, probabilitatea ale psihopatologiei decât cele surprinse de DASS,
ca emoţiile negative să nu o copleşească este mai s-au administrat CERQ şi Chestionarul de screening
mare. Aceste rezultate sunt o dovadă în plus că şi diagnostic psihiatric (PDSQ) (Zimmerman,
anumite strategii de coping sunt mai puternic M., 2002), atât în populaţia generală, cât şi în
asociate unor stări emoţionale negative. Nu rândul populaţiei clinice. Grupul non-clinic a
putem spune că anumite strategii de coping duc fost constituit din 849 adulţi (N iniţial =859) din
la anumite stări emoţionale negative specifice, populaţia generală (297 bărbaţi, 552 femei; 19-64
de exemplu anxietate sau depresie, însă, cu ani), iar grupul clinic din 30 pacienţi psihiatrici
certitudine, anumite strategii de coping, cum (19 bărbaţi, 11 femei; 19-50 ani).
ar fi de exemplu Catastrofarea, sunt asociate mai PDSQ este un instrument de autoevaluare
frecvent unor stări emoţionale negative. conceput pentru a detecta cele mai frecvent
Aceste rezultate reflectă validitatea adecvată întâlnite tulburări de pe axa I a DSM-IV (Manual
a scalei CERQ, indicând şi faptul că strategiile de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor
de coping cognitiv considerate adaptative sunt Mentale, Ediţia a patra, Asociaţia Americană
mai puternic asociate cu o intensitate redusă a de Psihiatrie, 1994), în unităţile medicale şi
problemelor emoţionale (Snyder şi Dinoff, 1999). ambulatorii destinate problemelor de sănătate
Strategiile de coping nu sunt în sine funcţionale/ mentală (Zimmerman, M., 2002). Scala cuprinde
adaptative sau disfuncţionale/dezadaptative 125 de întrebări cu răspunsuri da/nu (111 itemi
(Lazarus şi Folkman, 1984), mai degrabă numerotaţi, dintre care doi sunt formaţi din mai
frecvenţa utilizării lor face ca acestea să devină multe părţi). Răspunsurile la itemii PDSQ pot fi
disfuncţionale/dezadaptative, fie că este vorba cotate astfel încât să se obţină scoruri la 13 subscale
de exces sau de deficit în unele cazuri. Strategiile din domeniile următoare: tulburare depresivă
de coping sunt dependente atât de contextul în majoră, tulburare de stres posttraumatic,
care apar, de situaţie/stresor, cât şi de trăsături de bulimie nervoasă, tulburare obsesiv-compulsivă,

69
70
Tabelul 15
Corelaţii între CERQ şi PDSQ, în cazul lotului non-clinic (adulţi din populaţia generală)

Dimensiuni ale psihopatologiei (PDSQ)


Subscale CERQ (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)
Autoculpabilizare 0,23*** 0,11** 0,11** 0,17*** 0,16*** 0,10** 0,20*** 0,23*** 0,10** 0,09** 0,19*** 0,06 0,04
Acceptare 0,14*** 0,10** 0,10** 0,12*** 0,09* 0,08* 0,12*** 0,17*** 0,03 0,05 0,15*** 0,11** 0,10**
Ruminare 0,23*** 0,19*** 0,11** 0,13*** 0,13*** 0,10** 0,14*** 0,18*** 0,03 0,05 0,23*** 0,08* 0,06
Refocalizare pozitivă -0,05 0,02 0,01 0,07* 0,04 0,11** 0,03 -0,01 0,05 0,05 -0,08* -0,01 0,02
Refocalizare pe planificare -0,08* 0,06 -0,02 0,08* 0,01 0,10** 0,03 0,02 -0,01 0,00 0,00 -0,01 -0,01
Reevaluare pozitivă -0,07* 0,04 -0,03 0,08* 0,00 0,06 0,01 -0,01 -0,02 -0,01 -0,06 -0,04 -0,03
Punerea în perspectivă 0,01 0,05 0,01 0,09** 0,10** 0,12** 0,11** 0,03 0,00 0,04 0,02 0,03 0,07*
Catastrofarea 0,37*** 0,20*** 0,21*** 0,27*** 0,31*** 0,26*** 0,24*** 0,26*** 0,15*** 0,17*** 0,31*** 0,17*** 0,23***
Culpabilizarea celorlalţi 0,19*** 0,03 0,10** 0,11** 0,22*** 0,18*** 0,17*** 0,14*** 0,18*** 0,04 0,12*** 0,06 0,14***
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Notă: (1) Tulburare depresivă majoră; (2) Stres post-traumatic; (3) Mâncat compulsiv; (4) Tulburare obsesiv–compulsivă; (5) Tulburare de panică; (6) Psihoză; (7) Agorafobie; (8) Fobie socială;
(9) Dependenţă/Abuz de alcool; (10) Dependenţă/Abuz de medicamente; (11) Anxietate generalizată; (12) Tulburare de somatizare; (13) Ipohondrie.

Tabelul 16
Corelaţii între CERQ şi PDSQ, în cazul lotului clinic (pacienţi psihiatrici)

Dimensiuni ale psihopatologiei (PDSQ)


Subscale CERQ (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)
Autoculpabilizare 0,43* 0,15 0,49* 0,13 0,13 0,14 0,12 0,43* -0,05 0,46* 0,45* 0,06 0,06
Acceptare 0,07 -0,08 0,03 0,00 0,03 -0,07 -0,10 0,15 -0,14 -0,07 -0,07 -0,22 -0,04
Ruminare 0,38 0,28 0,33 0,16 0,23 0,16 0,29 0,25 0,23 0,13 0,44* 0,03 0,40
Refocalizare pozitivă -0,17 -0,10 -0,23 0,32 -0,10 0,12 -0,02 -0,09 0,04 -0,33 -0,17 -0,10 0,24
Refocalizare pe planificare -0,24 -0,15 -0,16 0,09 -0,27 0,08 -0,30 -0,21 -0,39 -0,28 -0,39 -0,57** -0,21
Reevaluare pozitivă -0,34 -0,30 -0,34 0,16 -0,24 -0,01 -0,17 -0,20 -0,20 -0,43* -0,47* -0,40 0,01
Punerea în perspectivă -0,39 -0,21 -0,24 0,11 -0,26 0,12 -0,38 -0,21 -0,23 -0,24 -0,53* -0,44* -0,18
Catastrofarea 0,46* 0,44* 0,02 0,31 0,37 0,26 0,64** 0,44* 0,13 -0,04 0,53** 0,20 0,23
Culpabilizarea celorlalţi 0,26 0,43* -0,10 0,21 0,28 0,11 0,62** 0,17 0,02 -0,18 0,50* 0,19 0,29
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Notă: (1) Tulburare depresivă majoră; (2) Stres post-traumatic; (3) Mâncat compulsiv; (4) Tulburare obsesiv–compulsivă; (5) Tulburare de panică; (6) Psihoză; (7) Agorafobie; (8) Fobie socială;
(9) Dependenţă/Abuz de alcool; (10) Dependenţă/Abuz de medicamente; (11) Anxietate generalizată; (12) Tulburare de somatizare; (13) Ipohondrie.
tulburare de panică, psihoză, agorafobie, fobie identificarea lor din timp ar putea fi utilizată în
socială, abuz/dependenţă de alcool, abuz/ scop preventiv. Aflând care sunt strategiile de
dependenţă de droguri, tulburare de anxietate coping pe care o persoană le utilizează, avem
generalizată, tulburare de somatizare şi acces la strategiile prin care acea persoană
ipohondrie. „face faţă” unor situaţii negative de viaţă.
Coeficienţii de corelaţie sunt prezentaţi în Strategiile de coping ale unei persoane, mai
Tabelul 15 (pentru lotul non-clinic), respectiv ales în context clinic, sunt o importantă resursă
Tabelul 16 (pentru lotul clinic). În cazul adulţilor pentru clinician. Identificarea strategiilor de
din populaţia generală, cele mai mari corelaţii coping cognitiv pe care o persoană le adoptă
se constată în cazul Catastrofării, care pare în general în situaţii stresante este un început
să fie asociată cu scoruri mai mari pe toate pentru a afla vulnerabilităţile acelei persoane.
dimensiunile psihopatologiei surprinse de CERQ vizează dimensiunea cognitivă a coping-
PDSQ, însă cel mai puternic (adică peste 0,30) ului, în consecinţă informaţiile pe care le oferă
cu Tulburarea depresivă majoră, Tulburarea pot fi obiectul restructurării cognitive în procesul
de panică şi Anxietatea generalizată, adică cu terapeutic.
forme de psihopatologie în care ne-am aştepta să
identificăm un nivel mai ridicat de catastrofare.
Autoculpabilizarea şi Culpabilizarea celorlalţi sunt Standardizarea CERQ
şi ele asociate semnificativ cu scoruri mai ridicate Interpretarea scorurilor la scalele CERQ
pe subscalele PDSQ, chiar dacă aici coeficienţii
de corelaţie sunt mai mici. Pe de altă parte, Pentru toate scalele CERQ este valabil
majoritatea scalelor care surprind strategii de următorul fapt: cu cât scorul este mai mare la
coping considerate adaptative au asocieri extrem o anumită subscală, cu atât persoana în cauză
de mici cu dimensiunile PDSQ. utilizează în mai mare măsură acea strategie de
În cazul grupului clinic, am identificat puţine coping cognitiv. Desigur, la diferite populaţii de
corelaţii semnificative (datorită numărului mic de studiu, apar medii şi abateri standard diferite.
participanţi). Totuşi, în concordanţă cu aşteptările, În secţiunea următoare, care vizează diferenţele
strategii dezadaptative de coping precum dintre grupuri, sunt prezentate datele acestor
Autoculpabilizarea, Catastrofarea şi Culpabilizarea grupuri.
celorlalţi au fost asociate cu scoruri ridicate pe
mai multe dimensiuni psihopatologice (vezi Diferenţe de grup: medii şi abateri standard
Tabelul 16). De asemenea, Ruminarea s-a asociat pentru grupurile folosite la etalonare
semnificativ cu Anxietatea generalizată, ceea
ce este de aşteptat, ţinând cont de caracteristica Mediile şi abaterile standard pentru
principală a anxietăţii generalizate: îngrijorarea diversele populaţii de studiu apar în Tabelul 17,
excesivă. Dintre strategiile de coping cognitiv iar datele pentru bărbaţi şi cele pentru femei sunt
considerate adaptative, Reevaluarea pozitivă prezentate separat.
s-a asociat cu scoruri mai scăzute pe scalele Comparaţia dintre diferitele grupuri indică
Dependenţă/Abuz de medicamente, respectiv în mod clar faptul că valorile mediilor la scalele
Anxietate generalizată; Punerea în perspectivă CERQ pot face diferenţa dintre grupuri de
s-a asociat cu scoruri scăzute la Anxietate studiu diferite. Imaginea de ansamblu care reiese
generalizată şi Tulburare de somatizare, iar din tabel sugerează că, în general, adolescenţii
Refocalizarea pe planificare s-a asociat cu scoruri utilizează majoritatea strategiilor de coping
reduse pe scala Tulburare de somatizare. Chiar cognitiv mai puţin decât adulţii. Acest lucru
şi în cazul corelaţiilor nesemnificative statistic, este întărit de faptul că, aproape la toate scalele,
strategiile adaptative de coping au corelat – în adolescenţii au scoruri semnificativ mai mici
majoritatea cazurilor – negativ cu dimensiunile decît adulţii:|t(1436)|>2,70, p<0,01. Excepţie
PDSQ. fac strategiile de coping Acceptare şi Refocalizare
Aceste rezultate susţin aceeaşi asumpţie, pozitivă, care par să fie utilizate la fel de mult
şi anume că unele strategii de coping sunt de către adulţi şi adolescenţi (t(1435)=-0,72, ns;
mai frecvent asociate cu psihopatologia, iar respectiv t(1436)=1,36, ns), respectiv strategiile

71
Tabelul 17
Medii şi abateri standard ale celor trei subgrupuri pentru fiecare subscală CERQ

Subscale CERQ Adolescenţi Adulţi Pacienţi


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Autoculpabilizare M 8,56 9,78 9,30 9,76 11,47 11,11
AS 2,56 3,62 2,77 2,86 4,10 4,04
Acceptare M 10,66 11,47 11,18 11,88 12,67 12,41
AS 3,21 3,20 3,09 3,35 3,15 3,05
Ruminare M 10,03 11,29 10,58 11,29 12,16 11,67
AS 3,10 3,08 3,16 3,47 3,44 3,35
Refocalizare pozitivă M 11,58 12,41 11,04 11,24 10,26 10,67
AS 3,87 4,22 3,95 3,73 4,53 4,51
Refocalizare pe planificare M 12,86 13,72 14,12 14,43 12,47 13,07
AS 3,54 3,49 3,36 3,46 3,75 3,40
Reevaluare pozitivă M 11,33 12,05 13,87 14,10 10,28 9,56
AS 3,40 3,76 3,45 3,68 4,48 3,94
Punerea în perspectivă M 11,16 12,11 12,30 13,02 10,84 9,93
AS 3,43 3,55 3,62 3,66 4,00 3,53
Catastrofare M 9,51 10,27 8,03 8,11 12,85 11,74
AS 3,30 3,42 3,29 3,25 4,04 4,41
Culpabilizarea celorlalţi M 8,85 8,04 7,95 7,80 12,03 9,85
AS 3,32 3,21 2,86 2,71 4,12 3,45

care vizează Catastrofarea şi Culpabilizarea celorlalţi, Etalonare


care par să fie mai puţin utilizate la maturitate:
t(1436)=5,47, p<0,001; respectiv t(1437)=3,63, Pentru a evalua dacă o persoană utilizează
p<0,001. Rezultate similare au fost identificate şi o anumită strategie mai des sau mai rar, în
în cazul variantei originale a scalei (Garnefski şi comparaţie cu alte persoane, se va compara scorul
colab., 2002). brut al acesteia cu media scorurilor persoanelor
Aşa cum am arătat mai sus, femeile au avut din populaţia cu care aceasta este comparabilă,
scoruri mai mari decât bărbaţii pe toate scalele, i.e. cu grupul etalon. Cele două populaţii de
cu excepţia scalei Culpabilizarea celorlalţi, iar studiu, i.e. adolescenţii şi adulţii din populaţia
diferenţe semnificative statistic apar în cazul generală, vor fi folosite ca grupuri etalon.
scalelor Autoculpabilizare, Acceptare, Ruminare Descrierea detaliată a acestora se regăseşte în
şi Punere în perspectivă. Patternul este aproape Capitolul 3. S-au făcut etaloane separate pentru
identic în cazul adolescenţilor, unde, pe lângă femeile şi bărbaţii care aparţin acestor populaţii.
scalele enumerate anterior, fetele au scoruri mai Astfel, s-au obţinut în total patru tabele. Aceste
mari decât băieţii şi la scala Reevaluare pozitivă. etaloane se regăsesc la sfârşitul acestui capitol, în
În cazul pacienţilor clinici, singura diferenţă Anexa 1. În secţiunea „Interpretarea scorurilor
semnificativă statistic s-a obţinut în cazul scalei la scalele din CERQ”, care se găseşte în cadrul
Culpabilizarea celorlalţi, unde bărbaţii au avut acestui capitol, ne vom referi la interpretarea
scoruri mai mari decât femeile. Având în vedere conţinutului şi la semnificaţia practică a scalelor
că diferenţele dintre grupul non-clinic de adulţi CERQ.
şi grupul clinic nu au fost semnificative, nu s-au Performanţa unei persoane examinate,
mai făcut etaloane separat pentru populaţia exprimată prin scorul brut, se raportează la
clinică. S-au făcut etaloane pentru adolescenţi şi etaloanele prezentate în tabelele A, B, C, D.
adulţi, separat pentru bărbaţi şi femei. Scorurile au fost exprimate în stanine şi în centile.

72
4% 7% 12% 17% 20% 17% 12% 7% 4% vârstă şi de sex – că acest băiat foloseşte strategia
Stanine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 de coping cognitiv Autoculpabilizare „sub medie”.

Cea de-a cincea stanină este mijlocul Interpretarea scorurilor la scalele CERQ
segmentului distribuţiei. Atunci când o persoană
se încadrează în cea de-a cincea stanină înseamnă În cazul tuturor strategiilor de coping cogni-
că persoana a obţinut un scor „mediu”. Scorurile tiv, scorurile ridicate indică utilizarea frecventă a
care se încadrează în cea de a patra şi în cea de respectivei strategii, în timp ce scorurile scăzute
a şasea stanină pot fi considerate „sub medie” se referă la utilizarea mai redusă a aceleiaşi
şi, respectiv, „peste medie”, în timp ce scorurile strategii. În etaloane se poate verifica dacă un
care se încadrează în a treia şi a şaptea stanină anumit scor este scăzut sau ridicat, în comparaţie
reprezintă scoruri „joase” şi, respectiv, „ridicate”. cu grupul pe care s-a construit etalonul. De
Scorurile care se încadrează fie în primele, fie în asemenea, este important să abordăm nivelurile
ultimele două stanine pot fi considerate „foarte scorurilor în funcţie de gravitatea şi de natura
joase” şi, respectiv, „foarte ridicate”. evenimentelor trăite. Astfel, etaloanele trebuie
În cercetările efectuate cu CERQ se utilizează luate în considerare mai ales ca mijloace de a
staninele de mai sus pentru a evalua dacă o evalua în ce măsură o persoană se distinge de
persoană obţine un scor mediu, scăzut sau ceilalţi cu privire la strategiile de coping cognitiv
ridicat. Tabelul 18 rezumă regulile generale care pe care le utilizează în general. Decizia finală
se aplică în cercetările cu CERQ, pentru a evalua în ceea ce priveşte necesitatea ca o persoană să
scorurile din etaloane. înveţe anumite strategii de coping cognitiv se
va lua întotdeauna în funcţie de circumstanţele
Tabelul 18 individuale, luându-se în considerare contextul
Interpretarea staninelor în tabelele cu etaloane şi problemele curente. Mai jos se regăseşte
interpretarea cu privire la conţinutul celor nouă
Stanine Interpretare
subscale CERQ.
8, 9 Scor foarte ridicat
7 Scor ridicat
Autoculpabilizarea
6 Scor peste medie
5 Scor mediu
Autoculpabilizarea este o strategie de coping
4 Scor sub medie
cognitiv, care presupune apariţia unor gânduri
3 Scor scăzut
potrivit cărora întreaga responsabilitate pentru
1, 2 Scor foarte scăzut
situaţia trăită aparţine propriei persoane, vina
este atribuită sieşi şi apar preocupări legate
Instrucţiuni de utilizare a etaloanelor de gânduri care se referă la greşelile pe care o
persoană le face. Atunci când o persoană obţine un
Atunci când o persoană are un anumit scor, scor ridicat la Autoculpabilizare, acest lucru indică
se poate face apel la etalonul corespunzător faptul că acea persoană este intens preocupată de
pentru a evalua dacă acest scor este „foarte propriul sentiment de vinovăţie. Un scor scăzut
scăzut”, „scăzut”, „sub medie” „mediu”, „peste la Autoculpabilizare înseamnă că preocuparea faţă
medie”, „ridicat”, „foarte ridicat”, în comparaţie de propriul sentiment de vinovăţie apare în mai
cu grupul din care acesta face parte. De exemplu, mică măsură.
un băiat în vârstă de 16 ani a obţinut scorul 9 la Utilizarea frecventă, în mod excesiv, a acestei
scala Autoculpabilizării. În acest caz, scorul său se strategii de coping poate fi asociată cu patologia.
va compara cu etalonul pentru bărbaţii cu vârsta
cuprinsă între 13-18 ani. Scorul 9 se va căuta în Acceptarea
coloana de sub Autoculpabilizare. Partea dreaptă
a tabelului indică felul în care trebuie interpretat Acceptarea se referă la acele gânduri datorită
acest scor. În acest caz, un scor 9 pentru cărora ne resemnăm faţă de ceea ce s-a întâmplat
Autoculpabilizare intră la categoria „sub medie”. şi acceptăm situaţia, gândindu-ne că aceasta
Aceasta înseamnă – comparativ cu grupul său de nu mai poate fi schimbată şi că viaţa continuă.

73
Un scor ridicat se referă la utilizarea frecventă emoţională negativă, fie poate reprezenta o
a Acceptării drept strategie de coping. Un scor variabilă. De asemenea, un scor ridicat la această
scăzut se referă la o utilizare mai puţin frecventă scală nu trebuie neglijat. Utilizarea excesivă a
a acestei strategii. Deşi, în sine, Acceptarea este un acestei strategii de coping poate să facă mai mult
proces benefic pentru majoritatea evenimentelor, rău decât bine.
utilizarea în mod excesiv a acestei strategii poate
duce la resemnare, în sensul incapacităţii de a Refocalizarea pe planificare
mai putea influenţa evenimentele, un sentiment
negativ de „a nu mai fi în stare să schimbăm Refocalizarea pe planificare apare atunci
lucrurile în vreun fel”. Astfel, un nivel ridicat când ne gândim la paşii pe care trebuie să îi
de Acceptare poate indica o formă negativă de urmăm, pentru a face faţă unui eveniment
resemnare în faţa situaţiei. În acest caz, un scor negativ sau atunci când ne gândim la un plan
ridicat de Acceptare poate fi asociat cu simptome prin care să schimbăm o situaţie. Un scor ridicat
psihopatologice, mai ales când acestea din urmă indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un
se referă la evenimente care nu au fost acceptate/ scor scăzut indică utilizarea în mai mică măsură
asimilate mental. Interpretarea unui scor ridicat a acestei strategii. În mod esenţial, aceasta este
la scala de Acceptare trebuie interpretată cu o strategie de coping cognitiv funcţională, cu
atenţie, judecând în ce măsură această strategie condiţia ca persoana să se confrunte cu situaţia
este funcţională sau disfuncţională. De exemplu, respectivă. Atunci când o persoană obţine un
în cazul unor situaţii în care nu avem prea mult scor ridicat pentru această strategie, fără însă
control, acceptarea poate să fie funcţională, să treacă la acţiune, acest scor poate fi asociat
dar sunt situaţii în care acceptarea poate să ne anumitor probleme emoţionale (gânduri fără
imobilizeze în faţa unor situaţii în care, de fapt, acţiune). Pe de altă parte, un scor foarte scăzut
nu trebuie să renunţăm. pentru Refocalizare pe planificare este aproape
sigur asociat prezenţei unor probleme.
Ruminarea
Reevaluarea pozitivă
Ruminarea se referă la situaţia în care
ne gândim încontinuu şi/sau suntem mereu Reevaluarea pozitivă apare atunci când
preocupaţi excesiv de sentimentele şi gândurile asociem mental o semnificaţie pozitivă unui
pe care le asociem unui eveniment negativ. Un eveniment negativ în termenii dezvoltării
scor ridicat poate indica utilizarea frecventă a personale, gândindu-ne că evenimentul ne va
Ruminării ca strategie de coping cognitiv. Un face mai puternici, căutând aspectele pozitive
scor scăzut indică utilizarea în mai mică măsură ale acestuia. Un scor ridicat indică utilizarea
a acestei strategii. În procesarea evenimentelor frecventă a reevaluării pozitive ca strategie de
de viaţă negative, un anumit nivel de Ruminare coping. Un scor scăzut indică utilizarea mai
este normal. Un scor ridicat pentru Ruminare puţin frecventă a acestei strategii. Aceasta este o
este în mod frecvent asociat anumitor probleme strategie de coping cognitiv funcţională, dar şi în
emoţionale sau simptome psihopatologice. acest caz, acest lucru rămane valabil numai dacă,
în acelaşi timp, se face într-adevăr ceva pentru
Refocalizarea pozitivă a rezolva problema. Atunci când o persoană
obţine un scor ridicat pentru această strategie,
Refocalizarea pozitivă apare atunci când fără să acţioneze, acest scor este asociat anumitor
ne gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc probleme emoţionale.
să ne gâdim la evenimentul negativ trăit. Un Un nivel scăzut de Reevaluare pozitivă poate fi
scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei asociat anumitor probleme emoţionale.
strategii. Un scor scăzut indică utilizarea acestei
strategii în mai mică măsură. Refocalizarea Punerea în perspectivă
pozitivă este, în general, o strategie asociată mai
degrabă unei stări de bine. Un scor scăzut pentru Punerea în perspectivă se referă la acele
Refocalizarea pozitivă poate fi asociat fie cu o stare gânduri prin care se reduce nivelul de gravitate

74
al evenimentului, prin comparaţia cu alte măsură. La modul general, se presupune că un
evenimente şi se pune accentul pe faptul că există scor ridicat pentru Catastrofare este aproape în
şi lucruri mai grave în lume. Un scor ridicat mod cert asociat unor probleme emoţionale sau
indică utilizarea frecventă a Punerii în perspectivă unor simptome psihopatologice.
drept strategie de coping. Un scor scăzut indică
utilizarea în mai mică măsură a acestei strategii. Culpabilizarea celorlalţi

Catastrofarea Culpabilizarea celorlalţi apare atunci când


îi învinovăţim pe ceilalţi pentru ceea ce ni
Catastrofarea apare atunci când ne gândim în s-a întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalţi
mod recurent la cât de teribil a fost evenimentul responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat şi/sau
trăit şi la faptul că este cel mai crunt/groaznic atunci când ne gândim la greşelile pe care le-au
lucru care se putea întampla, că este mult mai facut ceilalţi în această privinţă. Un scor ridicat
grav decât ceea ce li s-a întâmplat altora. Un scor indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un
ridicat indică utilizarea frecventă a Catastrofării scor scăzut indică o utilizare mai puţin frecventă
ca strategie de coping. Un scor scăzut indică a acestei strategii.
utilizarea acestei strategii într-o mai mică

Bibliografie

Albu, M. (2008). Suprafactorii modelului Big Five Lazarus, R.S. & Folkman, S., (1984) Stress Appraisal
(CP5F)., CAS++ - Cognitrom Assessment System, vol. and Coping, New York: Springer.
III - Personalitate şi interese, ASCR, Cluj-Napoca. Lovibond SH, Lovibond PF., (1993) Manual for
Connor-Smith, J.K & Flachbart, C. (2007). Relations the Depression Anxiety Stress Scales (DASS).
between Personality and Ccoping: A Meta- University of New South Wales.
Analysis. Journal of Personality and Social Snyder C.R., & Dinoff, B.L. (1999). Coping. Where
Psychology, vol. 93, nr. 6, pag. 1080-1107. have you been. Coping. The Psychology of what
Dunahoo, C.L., Hobfoll, S.E., Monnier, J., Hulsizer, works, New York, Oxford University Press.
M.R., Johnson, R. (1998). There is more than Vollrath, M. & Torgersen, S. (2000). Personality types
rugged individualism in coping. Anxiety, Stress, and coping. Personality and Individual Differences,
Coping: An Int. J., 11(2):137-165. Vol 29, Aug 2000, Pages 367-378.
Folkman, S. & Moskowitz, T. (2004). Coping: Pitfalls Watson, D. , David, J.P. & Suls, J. (1999). Personality,
and Promise, Annu. Rev. Psychol., 55, 745-774. Affectivity and Coping. Coping. The Psychology of
Folkman, S, Lazarus, R.S, Gruen, R.J & DeLongis, what works, New York, Oxford University Press.
A. (1986). Appraisal, Coping, Health Status and Budău, O., Perţe, A., Ciuca, A., Miclea, S. & Albu, M.
Psychological Symptoms. Journal of Personality (2010). The Romanian Version of the Strategic
and Social Psychology, Vol. 50, No- 3, 571-579. Apprpoach to Coping Scale, SACS. The
Garnefski, N., Kraaij, V. & Spinhoven, Ph. (2002). Adaptation and Validation Process. in preparation.
Manual for the use of the Cognitive Emotion Zimmerman, M. (2002). The Psychiatric Diagnostic
Regulation Questionnaire, Leiderdorp, The Screening Questionnaire. Western Psychological
Netherlands: DATEC. Services: Los Angeles.

75
Anexa 1

Tabele cu etaloane

Pentru a evalua dacă o anumită persoană foloseşte frecvent sau mai


puţin frecvent o anumită strategie de coping cognitiv în comparaţie cu
alte persoane, scorul brut obţinut va fi comparat cu media scorurilor
persoanelor din populaţia comparabilă, aşa-numitul grup etalon. Cu totul,
sunt disponibile două grupuri etalon. Pentru fiecare dintre acestea, s-a
construit un etalon separat pentru bărbaţi şi unul separat pentru femei. În
total, au rezultat 4 tabele cu etaloane. Modul de utilizare sau de interpretare
a etaloanelor este explicat în secţiunea Standardizare. Paginile următoare
enumeră etaloanele pentru următoarele grupuri:

A. Adolescenţi cu vâsta între 13-18 ani: fete


B. Adolescenţi cu vâsta între 13-18 ani: băieţi
C. Adulţi din populaţia generală, cu vârsta între 19-65 ani: bărbaţi
D. Adulţi din populaţia generală, cu vârsta între 19-65 ani: femei

77
A. Etaloanele pentu grupul Adolescenţi, vârsta 13-18 ani, fete

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

(AS)

Centil s M±sd
99 9 +3s
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9 20 20 19
Foarte
98 9
98 9 +2s 19 20 18 20 ≥18 17 ridicat
97 9 18 18 20 20 17
96 9
96 9 17 17 14
95 8 20 19 16
93 8 16 17 16 19 19
92 8 15 13
90 8 18 15
88 8 15 18 19 18
86 7 14 14 12
84 7 +1s 16 17 17
82 7 13 18 17 13 Ridicat
79 7 14 11
76 6 12 15
73 6 16 17 16 16 12
69 6 14 15 15 10 Peste mediu
66 6 13 16 15
62 6 11 14 14 11 9
58 5 13 15 14
54 5 10 13 10
50 5 0 12 13 Mediu
46 5 12 12 14 13 9
42 5 12
38 4 9 11 11 12 8
34 4 11 10 13
31 4 11 11 8 Sub mediu
27 4 10 9 12 10 7
24 4 8 10
21 3 10
18 3 9 11 7 6
16 3 -1s 8 9 9 Scăzut
14 3 7 9
12 2 8 6
10 2 8 7 10 8 5
8 2 7 6
7 2 6 8
6 2 9 7
4 2 7 6 7 5 Foarte
4 1 6 scăzut
3 1 5 6 5 5 8 6
2 1 -2s
2 1 5 5
1 1
1 1 4 5 4 4 7 4 4 4 4

78
B. Etaloanele pentru grupul Adolescenţi, vârsta 13-18 ani, băieţi

Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Reevaluare

Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă

pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

(AS)

Centil s M±sd
99 9 +3s 20 20
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9 17 19 18 18
Foarte
98 9
98 9 +2s 20 16 20 20 17 ridicat
97 9 15 19 15 19 19 19 17 16
96 9
96 9 17
95 8 14 18 15 15
93 8 13 18 20 18 17 14 14
92 8 19 17
90 8 12 16 14 17
88 8 18 16 13 13
86 7 15 16
84 7 +1s
82 7 17 16 15 Ridicat
79 7 11 13 15 12 12
76 6 14 15 11
73 6 16 14
Peste
69 6 13 12 14 14 11
66 6 10 13 10 mediu
62 6 13 15
58 5 11 13 10
54 5 12 9
50 5 0 12 14 12 Mediu
46 5 9 12 9
42 5 11 10 11 13 11
38 4 10 11
34 4 10 9 8 8
31 4 8 9 10 7 Sub mediu
27 4 8 12 10
24 4 9 9 7
21 3 7 8 11
18 3 7 9
16 3 -1s 7 6 6 Scăzut
14 3 8 10 8
12 2 6
10 2 6 9 8 5
8 2 6 7 5
7 2 6 5
6 2 5 7
4 2 5 8 7
Foarte
4 1 7 6
3 1 6 scăzut
2 1 -2s
2 1 6 5
1 1

1 1 4 5 4 4 5 5 4 4 4

79
C. Etaloanele pentru grupul Adulţi din populaţia generală, vârsta 18-65 ani, bărbaţi

Refocalizare pozitivă

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
Stanine
P(z ≤ z)

(AS)

Centil s M±sd
99 9 +3s 20 20
99 9
99 9 ≥18
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9 ≥19
99 9 17 20 18 ≥16
Foarte
98 9 16 17
98 9 +2s 18 18 15 ridicat
97 9 20 16
96 9
96 9 17 17 19
95 8 15 ≥19 20 15 14
93 8 18 20 18
92 8 14 13
90 8 14 16 16 17 19
88 8 15 19 13 12
86 7 13 17 12
84 7 +1s 15 14 16 18 11
82 7 12 18 Ridicat
79 7 15 16 11
76 6 14 17 10
73 6 11 13 14 17 15
Peste
69 6 10
66 6 13 13 16 14 9 mediu
62 6 10 12 16 9
58 5 12 12 15
54 5 15 13
50 5 0 11 11 Mediu
46 5 14 12 8
42 5 9 11 10 14 8
38 4 10 7
34 4 13 13 11
31 4 10 7 Sub mediu
27 4 9 9 6
24 4 12 10
21 3 8 9 12 6
18 3 8 11
16 3 -1s 8 Scăzut
14 3 11 9 5
12 2 7 5
10 2 8 7 7 10 10
8 2 6 6
7 2 9 9 8
6 2 7 Foarte
4 2 scăzut
4 1 6 5 8 7
3 1 5 6 5 8
2 1 -2s 7 6
1 1 4 5 4 4 6 7 5 4 4

80
D. Etaloanele pentru grupul Adulţi din populaţia generală, vârsta 18-65 ani, femei

Reevaluare pozitivă
Autoculpabilizare
Abatere standard

Refocalizare pe

Culpabilizarea
Refocalizare

Catastrofare
perspectivă
Punerea în
planificare
Ruminare
Acceptare

celorlalţi
pozitivă
Stanine
P(z ≤ z)

(AS)

Centil s M±sd
99 9 +3s
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9
99 9 ≥18 ≥19 ≥16
Foarte
98 9
98 9 +2s 17 20 20 20 17 16 ridicat
97 9 19 19 16
96 9
96 9 16 19 20 15
95 8 18 18 14
93 8 15 18 14 13
92 8 17 20 20 19
90 8 14 17 17 13 12
88 8
86 7 16 16 19 18 12 11
84 7 +1s 13 16 19
82 7 15 Ridicat
79 7 15 18 17 11 10
76 6 12 15 18
73 6 14 14 16 10
Peste
69 6 14 17 17
66 6 13 13 15 9 mediu
62 6 11 16 9
58 5 13 12 12 16
54 5 10 15 14
50 5 0 12 15 Mediu
46 5 11 11 14 13 8 8
42 5 14
38 4
34 4 9 11 10 10 13 12 7
Sub
31 4 13 7
27 4 12 11 mediu
24 4 10 9
21 3 9 12 6 6
18 3 8 9 11 10
16 3 -1s Scăzut
14 3 8 9
12 2 8 10 5
10 2 7 11 5
8 2 8 7 10 9
7 2
6 2 6 7 9 8
Foarte
4 2 6
4 1 6 scăzut
3 1 7
2 1 -2s 5 8 7
2 1 5 6 5 8 7 6
1 1 4 5 4 4 7 6 5 4 4

81
Anexa 2

Itemii testului CERQ


CERQ
Nume: ____________________________________________________________________ Vârstă ______

Data _____________________________ Sex: F M Nivel de educaţie (ani de şcoală) _________

Etnie: română maghiară rromă altele ______________________ Garnefski, Kraaij & Spinhoven
Publicat de:

Cum faceţi faţă evenimentelor negative?


Toţi oamenii se confruntă din când în când cu evenimente negative sau neplăcute şi fiecare reacţionează la ele în modul său propriu.
Prin întrebările de mai jos, vi se cere să indicaţi la ce vă gândiţi atunci când trăiţi evenimente negative sau neplăcute.

(aproape) de (aproape)
uneori adesea
niciodată obicei întotdeauna
1. Simt că eu sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
2. Mă gândesc că trebuie să accept ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
3. Mă gândesc la ceea ce simt faţă de ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
4. Mă gândesc la lucruri mai frumoase decât ceea ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
5. Mă gândesc la ce ar fi cel mai bine să fac. 1 2 3 4 5
6. Mă gândesc că pot învăţa ceva din situaţia respectivă. 1 2 3 4 5
7. Mă gândesc că totul putea fi mult mai rău. 1 2 3 4 5
8. Mă gândesc că ceea ce mi s-a întâmplat este mult mai rău decât ceea ce li s-a întâmplat altora. 1 2 3 4 5
9. Cred că alţii sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
10. Simt că eu sunt cel/cea responsabil(ă) pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
11. Mă gândesc că trebuie să accept situaţia. 1 2 3 4 5
12. Mă preocupă ce gândesc şi ce simt legat de ceea ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
13. Mă gândesc la lucruri plăcute care nu au nicio legătură cu situaţia respectivă. 1 2 3 4 5
14. Mă gândesc la cum pot face faţă cel mai bine situaţiei. 1 2 3 4 5
15. Mă gândesc că pot deveni un om mai puternic ca urmare a ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
16. Mă gândesc că alţi oameni trec prin experienţe mult mai rele. 1 2 3 4 5
17. Mă tot gândesc la cât de groaznic este ceea ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
18. Consider că alţii sunt responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
19. Mă gândesc la greşelile pe care le-am făcut în această situaţie. 1 2 3 4 5
20. Mă gândesc că nu pot schimba nimic legat de ceea ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
21. Vreau să înţeleg de ce simt ceea ce simt în legătură cu ceea ce mi s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
22. Mă gândesc la ceva frumos în loc să mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
23. Mă gândesc cum să schimb situaţia. 1 2 3 4 5
24. Mă gândesc că situaţia are şi părţi bune. 1 2 3 4 5
25. Mă gândesc că nu a fost chiar atât de rău în comparaţie cu alte lucruri. 1 2 3 4 5
26. Mă gândesc că ceea ce mi s-a întâmplat este cel mai rău lucru care i se poate întâmpla cuiva. 1 2 3 4 5
27. Mă gândesc la greşelile făcute de ceilalţi în situaţia respectivă. 1 2 3 4 5
28. Mă gândesc că, de fapt, eu sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
29. Mă gândesc că trebuie să învăţ să trăiesc cu asta. 1 2 3 4 5
30. Mă gândesc mult la sentimentele pe care mi le-a declanşat situaţia. 1 2 3 4 5
31. Mă gândesc la experienţe plăcute. 1 2 3 4 5
32. Mă gândesc la un plan pentru ce ar fi cel mai bine să fac. 1 2 3 4 5
33. Caut părţile bune ale situaţiei. 1 2 3 4 5
34. Îmi spun că sunt şi lucruri mai rele în viaţă. 1 2 3 4 5
35. Mă tot gândesc la cât de groaznică a fost situaţia. 1 2 3 4 5
36. Consider că, de fapt, alţii sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5

Vă mulţumim că aţi completat chestionarul!

Copyright © Garnefski, Kraaij & Spinhoven, 2001


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a firmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.
CERQ - copii
Nume: ____________________________________________________________________ Vârstă ______

Data _____________________________ Sex: F M Nivel de educaţie (ani de şcoală) _________

Etnie: română maghiară rromă altele ______________________ Garnefski, Kraaij & Spinhoven
Publicat de:

Cum faci faţă evenimentelor negative?


Uneori ţi se întâmplă lucruri frumoase, iar alteori ţi se pot întâmpla lucruri neplăcute. Când se întâmplă ceva neplăcut, te poţi gândi la asta mult timp.
La ce te gândeşti când ţi se întâmplă ceva neplăcut?

(aproape) de (aproape)
uneori adesea
niciodată obicei întotdeauna
1. Mă gândesc că eu sunt de vină. 1 2 3 4 5
2. Mă gândesc că trebuie să accept ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
3. Mă tot gândesc la cum mă simt faţă de ce mi s-a întâmplat.. 1 2 3 4 5
4. Mă gândesc la lucruri mai frumoase. 1 2 3 4 5
5. Mă gândesc la ce ar fi cel mai bine să fac pentru mine. 1 2 3 4 5
6. Mă gândesc că pot învăţa din asta. 1 2 3 4 5
7. Mă gândesc că se pot întâmpla şi lucruri mai rele. 1 2 3 4 5
8. Mă gândesc că asta este mult mai rău decât ce li se întâmplă altora. 1 2 3 4 5
9. Mă gândesc că alţii sunt de vină. 1 2 3 4 5
10. Mă gândesc că eu am fost prost/proastă. 1 2 3 4 5
11. S-a întâmplat pur şi simplu; nu am ce să fac. 1 2 3 4 5
12. Mă gândesc la ce-mi trece prin minte şi cum mă simt legat de ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
13. Mă gândesc la lucruri mai frumoase, care nu au nicio legătură cu ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
14. Mă gândesc la cum să fac faţă în situaţia asta. 1 2 3 4 5
15. Mă gândesc că ce mi s-a întâmplat mă face să mă simt „mai mare şi mai înţelept”. 1 2 3 4 5
16. Mă gândesc că altora li se întâmplă lucruri mai rele. 1 2 3 4 5
17. Mă tot gândesc cât de groaznic este totul. 1 2 3 4 5
18. Mă gândesc că ceilalţi au fost proşti. 1 2 3 4 5
19. Mă gândesc că este vina mea. 1 2 3 4 5
20. Mă gândesc că nu pot schimba ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
21. Mă gândesc că vreau să înţeleg de ce mă simt aşa. 1 2 3 4 5
22. Mă gândesc la ceva frumos şi nu la ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
23. Mă gândesc la cum pot schimba lucrurile. 1 2 3 4 5
24. Mă gândesc că ceea ce s-a întâmplat are şi părţi bune. 1 2 3 4 5
25. Mă gândesc că nu-i atât de rău ca alte lucruri care s-ar putea întâmpla. 1 2 3 4 5
26. Mă gândesc că acesta este cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla. 1 2 3 4 5
27. Mă gândesc că este vina altora. 1 2 3 4 5
28. Mă gândesc că eu am făcut să se întâmple asta. 1 2 3 4 5
29. Mă gândesc că nu mai pot face nimic în legătură cu ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
30. Mă gândesc la cum mă simt după ceea ce s-a întâmplat. 1 2 3 4 5
31. Mă gândesc la lucruri frumoase care mi s-au întâmplat. 1 2 3 4 5
32. Mă gândesc la ce pot să fac cel mai bine. 1 2 3 4 5
33. Mă gândesc că nu este chiar atât de rău. 1 2 3 4 5
34. Mă gândesc că sunt şi lucruri mai rele pe lumea asta. 1 2 3 4 5
35. Mă gândesc la cât de groaznică a fost situaţia. 1 2 3 4 5
36. Mă gândesc că alţii au făcut să se întâmple asta. 1 2 3 4 5

Îţi mulţumim că ai completat chestionarul!

Copyright © Garnefski, Kraaij & Spinhoven, 2001


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a firmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.