PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE
Ceea ce experienĠiem ca mulĠumire, tristeĠe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret
rezultă din combinaĠia inedită dintre felul în care gândim, modul în care ne comportăm úi
modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaĠie
de viaĠă. EmoĠiile reprezintă aúadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o
suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi, úi Băban,
2000). În procesul apariĠiei unei emoĠii, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul
activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex., faptul că o numim „frică” úi nu „tristeĠe”) va
rezulta din specificul componentelor cognitive implicate (Singer úi Schachter, 1962; David úi
colab., 2000).
Deúi la nivelul simĠului comun afectivitatea este resimĠită ca un conglomerat de trăiri
aflate într-o complexă interacĠiune, cercetătorii au arătat că întreaga varietate de emoĠii
resimĠite se reduce la câteva dimensiuni de bază. Astfel, în urma mai multor studii, Watson úi
Tellegen (1985) au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două dimensiuni
necorelate între ele: emoĠiile pozitive úi emoĠiile negative. EmoĠiile pozitive sunt indicate de
măsura în care o persoană experienĠiază plăcere úi mulĠumire, în timp ce emoĠiile negative
sunt indicate de gradul de neplăcere experienĠiată (distresul psihologic).
Pe baza unei vaste experienĠe clinice, Albert Ellis (1962, 1994) a formulat modelul
binar al distresului (David, Schnur úi Belloiu, 2002), împărĠind pentru prima dată emoĠiile
negative în două categorii – emoĠii negative funcĠionale úi emoĠii negative disfuncĠionale.
FuncĠionalitatea sau disfuncĠionalitatea unei emoĠii negative este dată de: 1) experienĠa
subiectivă asociată emoĠiei, (2) credinĠele asociate úi (3) consecinĠele comportamentale ale
emoĠiei respective (Ellis úi DiGiuseppe, 1993). Această categorizare se bazează pe
diferenĠele calitative care există între emoĠii cu aceeaúi valenĠă – diferenĠă dată în principal de
credinĠele subiacente acestora - úi nu pe variaĠiile în intensitate (Ellis 1994; Ellis úi Harper,
1975). Altfel spus, o intensitate mai mare a „tristeĠei” nu se numeúte „deprimare”, diferenĠa
dintre cele două trăiri emoĠionale fiind dată de credinĠele specifice care le determină (ex.,
credinĠe raĠionale pentru emoĠiile negative funcĠionale úi credinĠe iraĠionale pentru emoĠiile
negative disfuncĠionale).
DiferenĠele la nivel subiectiv între emoĠiile negative funcĠionale úi emoĠiile negative
disfuncĠionale au fost investigate în mai multe studii; rezultatele indică existenĠa unor
diferenĠe cantitative úi calitative între cele două tipuri de emoĠii (Kassinove, Eckhardt úi
Endes, 1993; David, Schnur úi Birk, 2004; Opriú úi Macavei, 2005).
Profilul Distresului EmoĠional (PDE) este un instrument elaborat pentru a servi la
evaluarea dimensiunii subiective a emoĠiilor negative funcĠionale úi disfuncĠionale.

1
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)

CE MĂSOARĂ SCALA?
Profilul Distresului EmoĠional (PDE) este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoĠiile
negative disfuncĠionale úi emoĠiile negative funcĠionale din categoriile „frică” úi
„tristeĠe/deprimare”.
Scala permite atât calcularea unui scor general de distres, cât úi a scorurilor separate
pentru „frică funcĠională”, „frică disfuncĠională”, „tristeĠe/deprimare funcĠională” úi
„tristeĠe/deprimare disfuncĠională”.
Scala a fost concepută în 2005 (Opriú úi Macavei, 2005) pornind de la itemii Profilului
Distresului EmoĠional, varianta scurtă (Profile of Mood Disorders, Short Version - DiLorenzo,
Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999). Acestor itemi li s-au adăugat
cuvinte care descriu emoĠii identificate cu ajutorul unui dicĠionar de sinonime. Cei 26 de itemi
care formează varianta finală a scalei au rezultat în urma unei validări cu experĠi úi a mai
multor studii experimentale menite să stabilească relevanĠa lor úi subscalele în care se
încadrează.
EficienĠa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei valori
globale a distresului, cât úi calcularea unor scoruri separate pentru emoĠiile negative
funcĠionale úi disfuncĠionale, precum úi pentru „frică funcĠională”, „frică disfuncĠională”,
„tristeĠe/deprimare funcĠională” úi „tristeĠe/deprimare disfuncĠională”. Comparativ cu alte scale,
PDE conĠine un număr relativ mic de itemi formulaĠi într-un limbaj accesibil, fiind uúor de
administrat úi cotat.

DESCRIEREA ITEMILOR
PDE conĠine 26 de adjective care descriu emoĠii negative (Anexă). Cei 26 de itemi se
grupează în úase subscale:
(1) 6 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale din categoria „tristeĠe/deprimare”.
(2) 8 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale din categoria „tristeĠe/deprimare”.
(3) 6 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale din categoria „frică”.
(4) 6 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale din categoria „frică”.
(5) 12 itemi reprezintă emoĠii negative funcĠionale (categoriile „tristeĠe/deprimare” úi
„frică”).
(6) 14 itemi reprezintă emoĠii negative disfuncĠionale (categoriile „tristeĠe/deprimare” úi
„frică”).

2
 PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

Tabelul 1. DistribuĠia itemilor PDE pe subscale.

TristeĠe/Deprimare Frică
FuncĠionale DisfuncĠionale FuncĠionale DisfuncĠionale
trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8
mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16
amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniútit item 24 panicat item 20
melancolic item 3 fără speranĠă item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11
necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoúat item 25
supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17
îndurerat item 18
disperat item 23

PosibilităĠile de răspuns ale subiecĠilor la fiecare din cei 26 de itemi sunt:

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE
PUğIN MULT

Nici itemii scalei úi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel
posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataúate.

ADMINISTRARE ùI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (úi în varianta
autoadministrare), cât úi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este
posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15
persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să
crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.
Materiale necesare
ƒ Scala cu instrucĠiunile de completare úi itemii;
ƒ Instrument de scris.

CondiĠii de administrare
ƒ Mediu securizant úi ferit de zgomote;
ƒ Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei úi odihnită;
ƒ Mobilier úi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiĠii bune a scalei;
ƒ În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.

InstrucĠiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.

3
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

După ce materialele úi condiĠiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,

persoanei examinate i se spune:
Mai jos v prezentăm o listă de cuvinte care descriu emoĠiile pe care oamenii le
ă
au în diverse situaĠii. CitiĠi cu atenĠie fiecare cuvânt, apoi încercuiĠi varianta/marcaĠi
varianta care corespunde cel mai bine întrebării: CUM V-AğI SIMğIT ÎN ULTIMELE
DOUĂ SĂPTĂMÂNI?
Această instrucĠiune apare úi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de
câte ori doreúte pe parcursul evaluării.
În plus, persoana examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înĠelege
sensul vreunui item. Examinatorul va răspunde la astfel de întrebări prin înúirarea listei de
adjective din categoria în care se găseúte itemul cu probleme (a se vedea Tabelul 1). Spre
exemplu, dacă subiectul întreabă „Ce înseamnă anxios?”, examinatorul va răspunde „Acest
cuvânt are un sens apropiat de al cuvintelor „îngrozit”, „panicat”, înspăimântat”, „înfricoúat”,
„nervos””. Printr-un astfel de răspuns standard, se încearcă (1) evitarea răspunsurilor la
întâmplare, (2) evitarea lipsei răspunsurilor la mai mulĠi itemi, precum úi (3) evitarea sugerării
unor răspunsuri în funcĠie de expectanĠele úi/sau cunoútinĠele examinatorului (ex. „Anxios
înseamnă înfricoúat, panicat, preocupat, supărat”).
SubiecĠii sunt rugaĠi să îúi evalueze emoĠiile pe o scală cu cinci variante (deloc, foarte
puĠin, mediu, mult, foarte mult) úi să coloreze cerculeĠul din dreptul variantei de răspuns
alese, încercând să nu omită nici unul din cei 26 de itemi.
Ex. Răspunsul subiectului la itemul „Tensionat (ă)” este „Foarte puĠin”.

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE

PUğIN MULT
Tensionat
( ă)
Pentru a corespunde cerinĠelor diferitelor situaĠii úi studii, instrucĠiunile se pot referi la
diverse intervale de timp (de la „două săptămâni”, cum apare în instrucĠiunile standard, la „în
acest moment” sau „în cursul săptămânii trecute”).
PDE este recomandat atât pentru evaluarea distresului în cazul subiecĠilor adulĠi fără
psihopatologie, cât úi în cazul subiecĠilor adulĠi cu diferite forme de psihopatologie (excepĠie
condiĠiile medicale care afectează capacitatea de introspecĠie asupra propriilor stări
emoĠionale).

Cotarea răspunsurilor
Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item,
alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum urmează: Deloc = 1, Foarte puĠin = 2, Mediu = 3,
Mult = 4, Foarte mult = 5.

4
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

Pe lângă scorul global de distres – obĠinut prin însumarea scorurilor la cei 26 de

itemi, se mai pot calcula scoruri pe cele 6 subscale, prin însumarea scorurilor la itemii care le
compun (a se vedea Tabelul 1).

FIDELITATE ùI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aúteptată a
măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obĠinute în condiĠii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster úi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenĠei interne úi a stabilităĠii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
ConsistenĠa internă a unei scale se referă la măsura în care toĠi itemii scalei măsoară
aceeaúi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în
timp un subiect obĠine rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea PDE a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenĠă internă Alfa
Cronbach. Eúantionul utilizat a fost de 745 subiecĠi, valorile Alfa pentru scorurile globale úi
scorurile pe scale fiind cuprinse între .75 úi .94 (Tabelul 2). Aceste valori indică o foarte bună
consistenĠă internă, ceea ce exprimă faptul că itemii testului evaluează acelaúi construct –
distresul emoĠional. Cei mai mici indici de consistenĠă internă se înregistrează în cazul scalei
de „frică” (între .75 úi .81), fiind totuúi suficient de mari pentru a indica o fidelitate acceptabilă.

Tabelul 2. Statistici descriptive úi indicii Alfa de consistenĠă internă pentru scalele PDE

Scala PDE AdulĠi (vârsta cuprinsă între 15-73; m=32.81)

Femei BărbaĠi Lipsă date Total
sex
Scor total M 51.37 48.87 49.11 50.59
S.D. 17.60 15.49 10-06 16.94
N 482 212 9 703
D .94 .93 .85 .94
TristeĠe/Deprimare M 12.64 11.81 11.50 12.37
funcĠional
S.D. 4.96 4.48 3.39 4.81
N 496 223 12 731
D .87 .83 .60 .85
TristeĠe/Deprimare M 13.03 12.65 14.00 12.93
disfuncĠional
S.D. 5.90 5.30 4.91 5.70
N 494 222 12 728
D .88 .86 .79 .87

5
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

Frică funcĠional M 15.40 14.71 15.00 15.19

S.D. 4.72 4.29 4.28 4.60
N 503 223 12 738
D .81 .78 .78 .80
Frică disfuncĠional M 10.40 9.80 9.53 10.21
S.D. 4.12 3.45 2.06 3.91
N 498 219 13 730
D .82 .75 .20 .80
Total funcĠional M 28.02 26.57 26.50 27.56
S.D. 8.94 7.92 5.81 8.62
N 495 220 10 725
D .89 .87 .75 .89
Total disfuncĠional M 23.42 22.30 23.75 23.09
S.D. 9.49 8.10 5.92 9.05
N 490 216 12 718
D .91 .89 .74 .91

Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenĠele pe care le facem pornind de la rezultatele obĠinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conĠinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eúantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea PDE s-a pornit de la POMS-SV (Shacham, 1983), de unde au fost
extraúi itemi pentru subscalele de anxietate úi depresie. AlĠi itemi au fost selectaĠi din varianta
lungă a POMS (McNair, Lorr, úi Droppelman, 1971). Folosindu-se un dicĠionar de sinonime,
itemilor deja construiĠi li s-au adăugat alĠii astfel încât s-a ajuns la o listă de 41 de adjective
care descriu emoĠii. În selecĠia adjectivelor s-a Ġinut cont de principiile teoriei raĠional-emotive
úi comportamentale, care subliniază distincĠia dintre emoĠiile negative funcĠionale úi
disfuncĠionale. Cei 41 de itemi au fost ulterior clasificaĠi în cele două categorii (emoĠii
funcĠionale úi disfuncĠionale) de 3 experĠi în psihoterapie raĠional-emotivă úi comportamentală
de la AsociaĠia de Psihoterapii Cognitive úi Comportamentale din România. Cei 26 de itemi
care compun varianta finală a scalei sunt cei care au întrunit consensul interevaluatori.
Aúadar, PDE a fost astfel construit încât conĠinutul său reflectă principii teoriei
raĠional-emotive úi comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste similare deja
existente úi care úi-au dovedit utilitatea.

6
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)

Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe

care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în
care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre
care se presupune că măsoară acelaúi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva,
1993).
Într-un studiu efectuat pe populaĠie românească (Macavei, 2006 – lucrare
nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care emoĠiile negative funcĠionale úi
disfuncĠionale (măsurate cu PDE) se asociază cu anumite cogniĠii conform modului teoretic
propus de Albert Ellis (teoria raĠional-emotivă úi comportamentală). AsumpĠia de bază a
modelului amintit este că la baza problemelor de tip emoĠional úi comportamental stau
credinĠele dezadaptrative úi iraĠionale despre sine, lume úi viaĠă. Atunci când cineva deĠine
credinĠe adaptative despre sine, ceilalĠi úi viaĠă úi se poate considera o fiinĠă valoroasă
indiferent de comportamentele sale va trăi emoĠii pozitive sau negative (conform dinamicii
dintre evenimentele de viaĠă úi scopurile sale), însă nu va trăi emoĠii
invalidante/disfuncĠionale. Întrucât persoanele cuprinse în studiu nu au probleme de
intensitate clinică (altfel spus emoĠiile negative trăite de ele nu apar ca parte a unui tablou
clinic invalidant) este mai dificil de evidenĠiat dinamica diferită a emoĠiilor negative funcĠionale
úi disfuncĠionale. Studiul de faĠă pune în evidenĠă:
1. asocierea pozitivă dintre distresul emoĠional úi distorsiunile cognitive (credinĠele
dezadaptative, de tip iraĠional);
2. asocierea pozitivă dintre distresul emoĠional úi anxietate úi depresie (evaluate ca úi
complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice úi subiective).
La studiu au participat în total 701 subiecĠi; o parte dintre aceútia au fost studenĠi
recompensaĠi pentru participare prin recunoaúterea unor activităĠi de profil prevăzute în
curricula úcolară. CeilalĠi subiecĠi au fost incluúi în studiu pe bază de voliuntariat, în urma unor
anunĠuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui
părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă úi faptul că unii dintre
participanĠii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaĠii complete vizând nivelul
educaĠional, vârsta, statutul marital etc.

Tabelul 3. Date statistice privind subiecĠii incluúi în studiu

Nivel educaĠional N = 701 100 %

ùcoală primară = 22 (3.1 %)

ùcoală profesională = 28 (4.0 %)
Liceu = 222 (31.7 %)
ùcoală postliceală = 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniveristare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)
Vârsta N = 695 Sex N = 574

7
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

Date lipsă N=6 Date lipsă N=127

M= 34.42 Min.= 15 BărbaĠi = 169

Max.= 73 Femei = 405

Statut marital N = 567

Date lipsă N=134
Căsătorit = 326
Necăsătorit = 241

Instumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncĠionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman úi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenĠei atitudinilor/credinĠelor disfuncĠionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw,
úi Emery, 1979) conĠine 21 de itemi úi a fost utilizat pentru identificarea prezenĠei
simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoĠii, comportamente, credinĠe úi
manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini úi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, úi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi úi este un instrument valid pentru
identificarea prezenĠei credinĠelor iraĠionale úi raĠionale centrale teoriei raĠional-emotive úi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăĠi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiĠionată a propriei persoane – USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain úi Haaga, 2001) este format din
20 de itemi úi măsoară acceptarea necondiĠionată a propriei persoane, ca factor protectiv
care previne declanúarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaĠiile negative
de viaĠă.
Profilul distresului emoĠional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriú úi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenĠa emoĠiilor negative funcĠionale
úi disfuncĠionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeĠea); utilizează principiul de
construcĠie al Profilului dispoziĠiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, úi Jacobsen, 1999) úi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoĠional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziĠiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—
Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoĠiile
positive úi negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon
úi Kendall, 1980) conĠine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 úi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca
stare úi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de

8
 PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) úi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimĠământului de

participare la studiu, după care subiecĠii au fost completat individual câte un pachet conĠinând
instrumentele menĠionate anterior, fără limită de timp.
Rezultatele obĠinute pun în evidenĠă relaĠia pozitivă dintre emoĠiile negative
disfuncĠionale úi distorsiunile cognitive. Este de remarcat că, deúi nu se poate vorbi de
probleme emoĠionale în cazul lotului utilizat, corelaĠiile emoĠiilor negative disfuncĠionale (END)
cu distorsiunile cognitive (DC) sunt sistematic uúor mai mari decât corelaĠiile dintre emoĠiile
negative funcĠionale (ENF) úi aceleaúi distorsiuni cognitive (DC-END .28, .49, .30 versus
DC-ENF .22, .44, .22). Mai mult, credinĠele raĠionale úi acceptarea necondiĠionată a propriei
persoane se asociază negativ cu distresul emoĠional – evaluat ca úi combinaĠie de emoĠii
funcĠionale úi disfuncĠionale; deúi corelaĠiile nu sunt mari, direcĠia acestora sugerează rolul de
posibili factori protectivi al respectivelor cogniĠii.
De asemenea, scorurile obĠinute confirmă (1) asocierea pozitivă dintre distresul
emoĠional úi distorsiunile cognitive (credinĠele dezadaptative, de tip iraĠional) úi (2) asocierea
pozitivă dintre distresul emoĠional úi anxietate úi depresie (evaluate ca úi complexe de
manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice úi subiective).

Tabelul 4. CorelaĠii între scorurile la PDE úi scorurile la alte instrumente de evaluare a

cogniĠiilor úi emoĠiilor funcĠionale úi disfuncĠionale.

PDE PDE– PDE – PDE – PDE – emoĠii PDE – PDE –

– tristeĠe îngrijorare emoĠii negative anxietate depresie
scor negative disfuncĠionale
total funcĠionale
BDI . 56* .50* .40* .50* -.57* .50* .57*
N 173 174 176 174 174 175 175
DAS-A .26* .21* .19* .22* .28* .25* .27*
N 539 555 558 551 548 554 555
ATQ .48* .43* .40* .44* .49* .46* .49*
N 112 117 118 116 116 117 118
ABS2- .27* .23* .18* .22* .30* .28* .30*
IB 330 344 348 342 336 342 342
N
ABS2- -.26* -.21* -.21 -.23* -.27* -.25* -.26*
RB 326 340 344 338 334 338 340
N
POMS .74* .70* .70* .73* .71* .67* .70*
– TOT 106 108 110 108 107 108 109
N
POMS- .75* .72* .71* .75* .72* .68* .71*
NEG 110 112 114 112 111 112 113
N
POMS- -.46* -.43* -.44* -.45* -.45* -.42* -.45*
POZ 112 115 116 114 114 115 116

9
 PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)

N
STAI – .58* .55* .59* .60* .54* .55* .51*
X1 115 118 119 117 117 118 119
N
STAI- .47* .43* .42* .44* .48* .44* .48*
X2 98 101 102 100 100 101 102
N
USAQ -.19* -.15 -.20* -.18* -.18* -.14 -.20*
N 115 118 119 117 117 118 119
* corelaĠiile sunt semnificative la p.05

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că PDE are

proprietăĠi psihometrice bune úi poate fi utilizat pentru evaluarea distresului pentru populaĠia
nonclinică. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaĠii
viitoare, se impune prudenĠă în utilizarea PDE.

Etalonare
Pentru scorul total la PDE úi scorul la PDE - emoĠii negative disfuncĠionale nu există
diferenĠe semnificative în funcĠie de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei, cât úi
pentru bărbaĠi (vezi Tabelul 5). Pentru scorul la PDE- emoĠii negative funcĠionale există
diferenĠe în funcĠie de sex, etaloanele separate reflectând această diferenĠă.

Tabelul 5. Date descriptive úi pragurile de semnificaĠie pentru comparaĠiile pe scale în funcĠie

de sex.

SEX N Media A.S. t p

Total PDE masculin 212 48.87 15.49 -1.78 ! .05
feminin 482 51.37 17.60
Depresie/tristeĠe masculin 223 11.81 4.48 -2.13 .05
FuncĠional
feminin 496 12.64 4.96
Depresie/tristeĠe masculin 222 12.65 5.30 -.82 !.05
DisfuncĠional
feminin 494 13.03 5.90
Frică FuncĠional masculin 223 14.71 4.29 -1.88 ! .05
feminin 503 15.40 4.72
Frică DisfuncĠional masculin 219 9.80 3.45 -1.88 ! .05
feminin 498 10.40 4.12
Total FuncĠional masculin 220 26.57 7.92 -2.06  .05
feminin 495 28.02 8.94
Total DisfuncĠional masculin 216 22.30 8.10 -1.50 !.05
feminin 490 23.42 9.49

PDE total, N=782

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de distres d 28
II Nivel scăzut de distres 29-39

10
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

III Nivel mediu de distres 40-56

IV Nivel ridicat de distres 57-86
V Nivel foarte ridicat de distres t 87

PDE disfuncĠional, N=799

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoĠii negative d 14
disfuncĠionale
II Nivel scăzut de emoĠii negative disfuncĠionale 15-17
III Nivel mediu de emoĠii negative disfuncĠionale 18-25
IV Nivel ridicat de emoĠii negative disfuncĠionale 26-42
V Nivel foarte ridicat de emoĠii negative t 43
disfuncĠionale

PDE funcĠional – Femei, N=546

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoĠii negative funcĠionale d 15
II Nivel scăzut de emoĠii negative funcĠionale 16-22
III Nivel mediu de emoĠii negative funcĠionale 23-31
IV Nivel ridicat de emoĠii negative funcĠionale 32-43
V Nivel foarte ridicat de emoĠii negative funcĠionale t 44

PDE funcĠional – BărbaĠi, N=249

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoĠii negative funcĠionale d 14
II Nivel scăzut de emoĠii negative funcĠionale 15-22
III Nivel mediu de emoĠii negative funcĠionale 23-30
IV Nivel ridicat de emoĠii negative funcĠionale 31-43
V Nivel foarte ridicat de emoĠii negative funcĠionale t 44

11
PROFILUL DISTRESULUI EMOğIONAL (PDE)

BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (1998). Construirea úi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. úi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression.
Guilford Press: New York.
David, D., Holdevici, I., Szamoskozi, ù., úi Băban, A. (2000). Psihoterapie úi hipnoterapie
cognitiv-comportamentală. Editura Risoprin: Cluj-Napoca.
David, D., Schnur J., úi Belloiu A. (2002). Another search for the “hot” cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions, and their relation to emotion. Journal of Rational-
Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131.
David, D., Schnur, J., úi Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional feelings in Ellis’ cognitive
theory of emotion; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.
Dempster, F.N., úi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. úi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior
Therapy, Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., úi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Lyle Stuart.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane.
Ellis, A., úi Harper, R.A. (1975). A new guide to rational living (rev. ed.). Hollywood, CA:
Wilshire Books Company.
Ellis, A.. úi DiGiuseppe, R. (1993). Are inappropriate or dysfunctional feelings in rational-
emotive therapy qualitative or quantitative? Cognitive Therapy and Research, 17,
471-477.
Hollon, S.D., úi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Kassinove, H., Eckhardt, C., úi Endes, R. (1993). Assessing the Intensity of “Appropriate” and
“Inappropriate” Emotions in Rational-Emotive Therapy. Journal of Cognitive
Psychotherapy: An International Quarterly, 7, 227-239.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
McNair, D.M., Lorr, M., úi Droppelman, L.F. (1971). EITS Manual for the Profile of Mood
States. San Diego: Educational and Industry Testing Service.

12
PROFILUL DISTRESULUI EMO ğIONAL (PDE)

Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-

749.
Opriú, D., úi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional
negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral
Psychotherapies, 5, 181-195.
Schachter, S., úi Singer, J.E. (1962). Cognitive, social and physiological determinants of
emotional state. Psychologial Review, 69, 379-399.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Watson, D., úi Tellegen, A. (1985). Toward a Consensual Structure of Mood. Psychological
Bulletin, 98, 219-235.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., úi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.

13