Sunteți pe pagina 1din 175
ld s ellis Bo 2 ese gy Loa Aa OMe uate “1 Od Ss 8°38 8 sa a PRINCIPIt DE NUTRITIE LA SUGAR SI COPIL ‘Nutritia ar putea fi definitd ca un ansamblu de func ale organismului care asigur’ transformarea, asimilarea si utilizarea alimentetor sau a substangelor nutritive (alimentatie parenterala) pentru a se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunziitoare varstei,o activitate fizicd si intelectuald adecvatd, promovand o bund stare de sindtate. Necesarul de apa Apa, constituent esential al organelor gi fesuturilor, vehicul pentru exeretia metabolifilor de citre rinichi, constituent al sudorii cu rol esential in termoregiare, umidificator al cdilor respiratorii, este inciusa intre substanjele nutritive. Cantitatea de ap din organismul copilului (70-75%) este diferits de cea de la adult (60-65%), iar necesarul de api la varstele mici este sensibil mai mare decat la varsta maturé. Pierderile insensibile se raporteaz la suprafata corporal gi, cu cit te mai mic, sugaral are 0 suprafafi corporal mai mare Corespunzitoare fiecdrui kg/greutate. Se adaugh incapacitatea de concentrare a urinei la varstele mici, asadar pierderi urinare care depigesc 40-50% din Volumul de lichide ingerat. in condigii de temperaturi ambianttcrescutt (sau fototerapie!) precum si in condi patologice (pierderi digestive, lipsa de aport) sugarul mic {si plstreazi cu dificultate balanta hidric’, avand mare tendingi de deshidratare, Nevoile de lichide depind de vast, dar si de continutul caloric al alimentelor. Pentru fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g api, si aceasta variabil, dup raportul diferitelor macronutriente din compozitia hranei. Sugarul mic, alimentat natural, nu Recesiti suplimentarea cu ceai a aportului hidric, chiar {inconditii de temperatura ambianti crescutt (label 2.1.) Tabel 2.1. Necesaru estimat de apa la diterte varste (m/kg/i) carirovut 2 —___arrronon_ 2 NUTRITIE $1 ALIMENTATIE Necesarul de calorii (aportul energetic) Ratia caloricd a sugarului este ratia cu care cregte, O ‘curb ponderalé satisfc&toare este cea mai bund dovada unui aport caloric adecvat. Foamea este un mecanism Fidel, ea indicator al nevoitor calorice ta sugarul gi copilul sindtos. Acest mecanism incepe si functioneze dupa varsta de 6 stiptimani. Pentra prematuri, postnatal se doreste si se objink un ritm de crestere egal cu cel de restere intrauterin’, ceea ce este posibil cu un aport calorie proportional mai mare, care si poatd sustine acest ritm accelerat (120 kcal/kg). Necesarul caloric depinde de virstd si el este repartizat astfel: 50 kcal/kg (sugar) Sau 20 keal/kg (adult) reprezinti metabolismul bazal, ia care se adaugi 12-25 keai/kg/zi pentru activitatea fizic’, Necesarul de crestere este de 3-4,5 kcal pentna fiecare gram de spor ponderal. Se previd calorii suplifmentare pentru actiunea dinamica specificd a, proteinelor (7-8% din cantitatea total de calorii) precum gi pentra ‘men{inerea echilibrului termic. Pentru nou-n&scut, limita superioard a portului caloric este de 165-180 keal/kg/zi, cli peste aceasta valoare caloriile nu mai sunt wilizate adecvat pentru crestere. Nou-nascutul cregte intr-un ritm optim cu 100 kcal/kgizi daca sursa este laptele mater gi cu 10% mai mutte calorii dact sugarul este alimentat artificial. Necesarul caloric in primul an de via se cifreazd 1a 80-120 kcal/kg, urmind ca, pentru fiecare etapa ulterioard de 3 ani, necesarul calorie sti scad8 cu 10 kealke/zi (tabel 2.2.). Sursele de azot din alimente sunt valorificate mai eficient fn prezenga unui aport caloric adecvat. Pentru a se objine o crestere optim’, cu depunere moderati de grisimi (20%) $i utilizare maxima a proteinelor, este Recesar un raport ideal calorii/proteine. Acesta este de 32-35 keal pentru fiecare gram de proteine. Acest raport asigurd o crestere in greutate de 18-20 g/zi. Pentru nevoile 2ilnice, prematurul cu greutate foarte mic’ (1180-1500 g, Suge Copit ] Premaror eo grew foarte mick Tid 300 | Fant 115-128 Nou nine 100-150 [ani 100-110 3 iu 140-160 | 6 ani 30-100 Giuni 130-150 [10 ai 70-85 ni a asras Pant 30-60 2 ul [0-135 is ani 30-50 23 24° |_Esentialul in PEDIATAIE — edit a 2-a Tabel 2.2. Necesarui energetic (kcal/kg) estimat pentru prematur, ientat enteral (dupa Klaus) (oot baz a [activate muscular mixin : 7 urs ocaionat prin sedere tempera amblante 10 ierderi feeate 1S — q ‘creseres, inclusiv termogeneza care rezultd din metabalizare 7 q virsti gestational 27-33 stiptiméni) se recomanda un aportcaloric de 120 keal/kg/2i, aportul de proteine fiind de 3,3-3,6 gikg/zi si raportul kilocalorii/proteine 32-35. Din metabolizarea unui gram de proteine rezulth 4 kcal, pe cind din metabolizarea unui gram de lipide ~ 9 keal sia unui gram de glucide ~ 4,2 kcal. Un procent de 40- 50% din calorii trebuie si rezulte din arderea hidratilor de carbon, 35-40% din arderea lipidelor si sub 10% din metabolizarea proteinelos. Necesarul de proteine Proteincle sunt constituent! obligatorii ai alimentelor pentru copii, fiind macronutriente cu rol esential ia crestere, Proteinele din alimentatje asiguri materialul necesar pentru sinteza hormonilor, a sistemului de apirare imund, dezvoltarea sistemului nervos, sinteza neurotransmititorilor etc. Sursa exclusiva de protein primele luni de viayi este laptele uman, respectiv formulele care asigur& un aport adecvat calitativ gi cantitativ. Cazeina, zerul si ou! sunt considerate surse ideale de proteine, deoarece confin tofi aminoacizii esenfiali. Din tofi cei 24 de aminoacizi, 9 sunt esentiali (nu pot fi sintetizati gi trebuie si se giseasc’ obligatoriu jn hrana copilului mic). Acestia sunt: treonina, valina, eucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina gi histidina, Dacd ne referim la prematur, se adaugs gi erginina, cistina gi taurina. Taurina se gaseste {in cantitate mare in laptele uman gi se adaugi in fonmulele pentru prematuri deoarece acestia nu o pot sintetiza din cauza unor deficiente enzimatice legate de varstd. Are rol fn sinteza substanjelor neurotransmig&toare gi in desivargireu functiilor retinei. Unele proteine din laptele ‘uman nu sunt absorbite (lactoferina, [g/s), darele confer’ calititile antiinfectioase ale laptelui uman, neavand rol in nutritie. Proteinele din alimentatie care nu sunt specio- specifice (alte surse decat laptele uman) pot deveni alergenice (Fiind antigenice). Orice copil cu anamnezi Samiliald povitivi penivu alergie poate dezvolta atergie Ja proteinele laptelui de vacd. In aceste cazuri, se recomandi intérzierea” introducerii in alimentatie a proteinelor steine” (came, peste, ou) peste virsta de 6 luni, Prelungirea afimentatici naturale este © metod’ eficientd de evitare a alergiet alimentare. Procesul industrial de preparare a formulelor scade porensialut alergogen al proteinetor din laptele de vac, Necesarul ™~ Toul: 128 q de proteine depinde de varsti i ritm de crestere, precum, si de calitatea sursei utilizate. Pentru prematurul cu sgreutate foarte mict la nastere, necesarul recomandat de proteine este de 3,2-3,6 g/kg/2i, dar sunt autori care accept si 4 g/kg pentru a asigura postnatal un ritm de ccreglere identic cu cel intrauterin, Pentru toati perioada, Ge sugar necesarul de proteine este de 2-2.2 s/kghei, pentru ca intre 1-3 ani st fie de 23 gizi, intre 4-6 ani de 30 gizi, inte 7-10 ani de 34 g/zi, iar la adolescent si ajung’ la 50 g/zi. Regimurile hiperproteice la varstele ‘miei nu sunt avantajoase gi conduc la acidoza $i eresterea valorilor ureei. Regimul hipoproteic se soldeaza nu numai cu edeme hipoproteice sau malnutrigic de tip kwashiorkor, ci are efecte complexe, cici se vorbeste de un raport optim intre mineralele din alimentatje (ig) gi cantitatea de proteine (g). Conform directivelor Comunitayii Europene, se vorbeste de un minim proteie (2,8 2/100 kcal) pentru sugarul afimentat cu formule din lapte de vacd gi de un aport proteic de 2,25 9/100) kcal dact sursa de proteine este soia. Dac’ un produs dietetic se bazeazt pe hidrolizat de proteine. cu valoare| biologic& mai mic, minimul proteic trebuie si fie 2.25 g/00 keal Necesarul de hidrafi de carbon Glucidete sunt macronutriente utilizate in organism caprincipali sursa de calor. Singura form’ de depozitae ahidratitor de carbon este glicogenul, stocat in ficat sin muschi. Se gisesc in alimentatie sub forma de monozaharide (glucoz4, galactoz’, fructozi), dizaharide (lactoz4, sucrozd, maltozs) sau polizaharide (amidon). Necesarul de hidrati de carbon este egal cu cantitatea care asigurd 40-50% din nevoile calorice ale copitului. Un regim hipoglucidic (sub 15% din nevoile calorice) conduce la cetozi de foame, iar un regim cu exces de hidragi de carbon conduce 1a hiperponderabilitate gi obezitate. Nevoia de glucide este de 12 gkp/zi penttu sugar $i copilul mie gi de 10 e/kg/zi penttu celelalt te, Pentru prematur, nou-niiscut gi sugarul din primele 4-5 lumi, sursa de hidrati de carbon este reprezentatd ‘aproape in exclusivitate de laptele uman sau de formule fn care concentrajia de lactozi este de 7%. Pentay digesta actozei este necesarii actaza, enzima situatd la nivelul marginit in perie a epiteliuyj intestinal, © parte din lactozd ramane neabsorbiti gi ajunge in tumenut * scum slew lat de care mde ‘onda glzi, nide at sh stele terea umal tip reste ‘mg) elor xteie nule 100 dus oare fie jntestinului gros unde este fermentatt de citre flora jntestinali, asigued un pH acid al scaunelor $i favorizeaza deqvoltarea lactobacilului bifidus. pH-ul acid favorizeaza gi absorbtia calciului si fosforului, Prematurii cu varsta de gestafie de 30-34 de stiptiméni au o activitate sciizuti alactazei, 50% fag de valoarea activittyii nou-niscutului la tcrmen, motiv pentru care este posibil si nu tolereze formule cu confinut standard de lactoz (7%). Glucoza se absoarbe printr-un mecanism de cotransport activ, in conjunctie echimolar’ cu sodiul. Glucoza se poate absorbi Prk hidroliza si, deci, nu necesiti nici o interventie enzimatic’. Amidonul, un polimer de glucozi, se giseste informa linear sau cu structurd ramificat’ (amilopectine). fn conciii normale, digestia amidonului este asigurath de amilaza de origine pancreatic sau salivard, Nou-nascutul digera amidonul cu ajutorul glucoamilazei intestinale. Rezulté produsi intermediari care sunt hidrolizasi pan’ la stadiul de glucozt de citre sucraz’, izomaltazd gi maltaz- glucoamilaz3. Desi au existat dispute fn literatura, s-a demonstrat cX nou-niscutul poate digera amidonul. Fibrele (pectina, celuloza,lignina, hemiceluloza), care ‘nu se pot digera si nu sunt surse de calorii, fac parte de asemenea din grupa hidratilor de carbon. Fibrele lipsesc din alimentatia sugarului pnt in momentul in care se introduc alimente solide (diversificare). Ele asigura consistenfa scaunelor gi participa la reglarea tranzitului intestinal, absorb apa, acizii organici si mineralele. Nu exist date despre rolul fibrelor in reglarea functiei intestinale a sugarului, desi rolul de reglator al tranzitului intestinal indeplinit de supa de morcovi este bine cunoscut in pediatria clasici. Pentru viitor, se preconizeaza ideea de a se introduce fibre in formulele pentru sugar, ceea ce ar putea rezolvaeventual problema colicilor, S-au realizat deja formule pentru sugari care congin fibre solubile (Conformil/Milupa, Humana HN/ Humana), Se estimeaza inst c& fibrele din formule ar putea avea si efecte nedorite, in sensul sctderii absorbtici substangelor minerale Necesarul de lipide Lipidele din alimentatie sunt cea mai importanti surs& ‘enecgetic3. dar lise atribuie gi un important rol structural si de vehicul pentru vitaminele tiposolubile. Majoritatea surselor alimentare naturale de lipide sunt reprezentate de Uigliceride (98%). Acizii grasi care intr in compozitia Acestora au catene cu lungime variabild (de la4 la 24 atomi de carbon) si un numir variabil de legaturi simple sau duble (nesaturate). In functie de pozitia dublei legituri (@3 sau 06), aciaii grasi nesaturati au functii biologice distinete, Absorbfia si rolut biologic al diferitelor tipuri de acizi gragi variaz’i foarte mult. Digestia gi absor>yia sunt de asemenea diferite in raport cu lungimea catenelor. ‘Triglceridele cu languri medi (C:8-C:10) se absorb intacte, ici hidroliz’ prealabilS, direct in circulatia portal’ Capitola 2 — Nutritie gialimentatio | 25 Acestea, cunoscute sub denumirea internationals de MCT (medium chain tryglicerides) sunt constituenti indispensabili ai produselor dietetice pentru sugar indicate in afectiuni in care exist tulburari de gbsorbtie intestinal, dar nu se recomandit in formulele destinate sugatilor singtosi slimentati artificial. q Aciaii grasi esengiali (EFA: essential fatty acids) nu pot fi sintetizayi in organism, de aceea ei trebuie si se Biscasca obligatoriu in sursa de alimente. Este vorba de acidul linoleic (C:18:206), acidul alfa linolenic (C:18:303) gi acidul arahidonic (C:20:406), ultimul fiind considerat esential facultativ deoarece s-a demonstrat ci ar putea fi sintetizat in vivo din acidul linoleic. Acidul linoleic din formule trebuie si acopere 3% din calorii (300 me/100 keal), acidul alfa-linolenic 50 mg/100 keal iar raportul acid linoleic/acid alfa-linolenic recomandat de ESPGAN (European Society for Paediatric Gastroenterology and Nutrition) este de 5-15, Aceste capete de serie” ale acizilor gragi polinesaturayi mai sunt cunoscute sub numele de PUFA (polyunsaturated fatty acids), Din ei, prin desaturari gi elongatii de catend, care au loc suecesiv in microsomii hepatici sau din ereier, se nase alti compugi cu rol esential in functionalitatea organelor i sistemelor. : PUFA (polyunsaturated fatty acids) sunt componente majore ale lipidelor structurale, care alc&tuiesc membranele celulare si au rot vital tn functionalitatea acestora (mentinerea integrititii membranelor si a functiei enzimelor acestora). PUFA au rol in transportul transmembranar, permeabilitatea gafinitatea receptorilor membranelor celulare. De asemenea, au rol in imunitate ea precursoriai eicosanoidelor, sunt reglatori ai metabo- lismului colesterolului gi au rol specific fn dezvoltarea creierului sia retinei. Deficienta lor conduce la cresterea susceptibilit&tii la infectii (modificdri structurale ale membrane’ limfocitare). Efectul antiinflamator al acizilor grasi @3 este legat de inhibarea productiei de citokine, Se gtie cl 60% din materialul structural al creierului este ale3tuit din lipide, dar componentele majore sunt reprezentate de acidul docosahexaenoic (C:22:«3) $i acidul arahidonic (C:20:4 a6). gragi polinesaturati cu eaten lunga (C:20- €:22), cunoscuti sub denumirea internagionalti de LCP (long chain polyunsarurated fatty acids) sunt componente integrale ale membranelor celulare cirora le asiguri permeabilitatea, susfindnd si activitatea enzimelor legate de membrand, LCP au un rol particular in dezvoltarea creierului fitului si sugarului mic; astfel, in ultimele luni de sarcind este amplificat transportul transplacentar al acestora, pentru ca in petioada postnatala sursa lor si fie seprezentati de laptele matern, Doar cele mai noi formule speciale pentru alimentarea nou-nascutflor si prematurilor (formute de ultima generatie) contin LCP, deoarece chiar nou-ndscutul la termen are o capacitate limitati de cesaturare a acizilor gragi 26 |_Esenfialut in PEDIATRIE— eat a2-a Concentratia ridicatd a colesterolului din laptele ‘matern a atras atenjia asupra posibilului rol al acestuia in dieta primei perioade de varstl. Se stie ci el este precursonul hormonilor cu structurd sterolicd si are rot {in formarea membranelor celulare. Doaro mic& proportie ‘de colesterol poate fi sintetizat de ficatul copiior prematuri, de aceea formulele speciale pentru prematuriicu greutate foarte mic& trebuie sti congin’ $ mg/dl colesterol pentru romovarea unui ritm optim de crestere. ‘Necesarul de lipide in alimentatie este egal cu cantitatea de lipide care si asigure prin ardere 35-40% din totalul Tajiei calorice. Pentru sugar aceasta cantitate este egal cu 3.5-6 g/kglai, se majoreazit la 4,5 g/kg/zi la varsta de 1-3 ani, dupii care rata lipidicd se stabilizeaad la 2 gikg/zi. Pentru formulele destinate sugarilor, cantitatea de recomandatt este de 4,4-6 g/100 keal, iar minimul lipidic este evaluat la 4,4 g/100 kcal, ceea ce asiguri 40% din ratia caloric’, Se vorbeste gi de un minimum lipidic care are a fi 1,5 g/kg/zi. In schimb, daci lipidele ajung sii acopere 60% din totalul caloriilor, apare cetoza. Necesarul de electroliti si oligoelemente Sodiul —este principalul electrolit al organismului. Se Pare c& nevoia de sodiu este de 2,5 mmol/kg pentru nou- niiscut (este inclus si necesarul pentru crestere). Necesarul de sodiu scade dramatic Ia adult, varsté la care este de numai 0,7 mmol/kg. Daca raportiim necesarul de sodiu la numéral de calorii, cifra este de 2,5 mmoi/100 kcal. Deoarece sodiul nu se giiseste in cantitate indestulttoare ‘in alimente, in mAncare se -adaugi sare de sodiu. Regimul obignuit al unui adolescent confine 100-300 mmol/zi. Laptele de vaca are un continut cidicat de sodiu (23 mmol/, ‘in comparajie cu laptele uman care are numai 6,5 mmol/), de aceea alimentarea precoce a sugarului cu lapte de vacd induce © concentratie osmotici ridicatit care, in condigi ormale, este compensatii de excretia renal gi nu este unmatd de hipernatremie. Aceasta apare doar la varstele foarte mici (prematuri si nou-niseu) cfd functia renalti este imaturd. S-a susfinut, de asemenea, cd un apart excesiv de sodiu in perioada de sugar ar predispune la hipertensiune arteriala la maturitate. Potasiul ~ este un electrolit predominant intracelular (98%), cea mare cantitate din organism aflindu-se la nivelul muschilor scheletici. Necesarul de potasiu este de aproximativ 2,5 mmol/100 keal, sursa fiind reprezentata de carne, lapte, cartofi, fructe. Calciut ~ este constituentul esential al oaselor si dintilor (99%). In ultinwul wimesteu de via intrauterind aeresia de calciu este de 310 mgyzi, cantitate care postnatal nu este acoperiti nici de laptele uman, acesta Contindnd calciy cu o foarte bund disponibilitate (40 mg/ 100 keal). Nou-nascutii alimentati cu lapte de vaci dezvolti convulsii hipocalcemice de cauzd nutrijionalt mai ales datoriti raportului inadecvat calciu/fosfor (exces telativ de fosfor) din acesta. Osteopenia fogtilor prematuti este 0 adevaratt problema cu care ne confruntim in practic’, de aceea formulele de start contin 70-80 mg de 4 calciu/dl. Formulele fir lactozi induc o Scidere a aportului de calciu cu 20%, prin reducerea absorbtici paracelulare de calcu, favorizatii de lactozit. Cantitatea decalciu din organism variaz’ cu varsta; lanastere, canti- tatea de calciu este de 8 gikg, pentru ca la adolescent si ajungi la 19 g/kg. Aceasta crestere presupune un aport Zilnic de calciu care se cifreazi fa 180-200 mg. Pentru Primele 4 luni de via’ necesarul zilnic de calciu este de 177 mg (Fomon). BI scade a 70 mg/zi intre 3-4 ani, Pentru a creste in preajma pubertigii la 380 mg/zi Recomandirile dietetice sunt in discrepant cu aceste nevoi. De exemplu, in Regatul Unit al Marii Britanii se recomanda administrarea zilnict de 600-700 mg de calciu, de la nagtere pand ia 18 ani! Codex alimentarium Fecomanda pentru sugar 50 mg/100 keal sau 400-600 ‘mg/zi iar pentru prematur 70-140 mg/100 kcal. Fosforul ~ este un constituent principal al oaselor (80%) gi muschilor (9%), avand importante roluri structurale (intr in componenta fosfolipidelor, nucleotidelor si ATP-ului). Acrejia intrauterint de fosfor in ultimul trimestru de gestatie este de 75-85 mg/kp/2i, Aportul postnatal asigurd o crestere a cantititii de fosfor de la 17 g (la nou-niscut) la 700 g (la adult), Fomon a Sugerat c& acrejia de fosfor in cursul procesului de cregtere este in medie de 90-100 mg/zi, dar necesarul de fosfor in primete 4 luni de viagi este de 160 mg/zi, pentru ca la varsta de 3 ani s& scad& la 120 mg/zi. Raportul calciu/fosfor in organism este de 1,7 la nagtere gi creste 122 la adult, raport care nu se regaseste in majoritatea surselor de alimente, Formnulele pentru sugari propun ins tun raport Ca/P de 2/1 sau 1.8/1. Laptele uman contine 15 mg Pia, ceea ce explic4 partial osteopenia sugarilor alimentayi natural exclusiv peste varsta de 6 luni, Magneziul — este cel mai important cation bivalent intracelutar. Cantitatea de Mg la nou-niscut este de 760 mg, pentra ca la adultul tinzir aceasta cantitate s se majoreze la 28 g, ceea ce inseamnd o acreie de Mg de 4 mg/zi, Jumdtate din cantitatea de magneziu se giseste Ja nivelul oaselor, restul in fesuturile moi, juednd rol de cofactor enzimatic la nivelul mitocondrilor precum gi un rol important in menjinerea excitabilititii neuromusculare. Mg este un constituent important al clorofile ise giseste din abundenjd in legumele verzi. Se recomand un aport ilnie de 60 mg/zi pentru sugar, care va creste la 300- 400 mg/zi la adolescent. Hipomagneziemia este rareori de naturd alimentar’, fiind mai degraba o manifestare a tulburatilor de homeostazie, Fierul ~este constituentul principal al hemoglobinei i mioglobinci, Se mai gaseste in citocromi sau sub forma de fier de depozit (feritina) in icat si splin, Fierul circuit in singe legat de o B globutin’, transferina, care tn mod normal este saiuratd doar in proportie de 30.40%, Me corespunde fefinerii zilnice a unei cantitiyi de if de fier pentru nevoile de crestere. Se conteazt pe fabsorbiie a fierului din alimente de 10%, dar acest pfocent este influentat de numerosifactori, Astfel, fierul bnjinut in spanac se absoarbe tn cantitate de 1-2% (1), ‘in comparatie cu fierul din carne care se absoarbe in {.de 10-20% (hemul si mioglobina se absorb intacte prin mucoasa intestinal). Depozitele de fier existente la sastere sunt sbficiente pam’ la varsia de 4 luni, astfel ca slimentatia lactatd, chiar fr supliment de fier, nu F conduce a apariia anemieiferiprive de cauz nutritional, 5 Prematurii necesita insa suplimentareaalimentatiei cu fier {care se adaugit in formul) cu condiia ca acesta sf fie tolerat digestiv. Anemia din primele 6-8 siptimdni de vial nueste de cauzi nutritional ci se datoreste sctide: i de hemoglobinii gi a precursorilor eritroizi ~ anit se = ng de ‘vim 3-600 selor prin inhibigia postnatal’ tranzitorie a eritropoezei — + hued $e Precum gi duratei mai scurte de vias a hematilor _ ctor, snettcate cu Hb fetal. Absorbia mai scizutd a fierului ‘sefor IL i2 primele 2 luni de viagS se datoreste unor depozite * ight. saturate de fier. Intre 4 si 6 luni depozitele se golesc gi ‘befor Tes precursor eritroizi. Abia dupit virsta de 6 luni cantitatea de fler necesara cresterii depinde exclusi de sursele alimentare, Necesarul de fier recomandat (RDA) este de 6 mg/2i pentru primele 5 luni gi de 10 mg/zi pénd la varsta de 1 an, Pentru prematuri se recomandi 2ilnic un aport de 2 mg/kg, incepand cu varsta de 2 luni, Laptele mater are un confinut scaizut in fier, dar cu 0 absorbtie de 40% (conditionati de prezenta lactazei, lactoferinei, a acidului ascorbic si a cantititii relativ selaute de cazein’). Formulele de lapte care nu sunt ona pm NE] imbogitite cu fier congin 0,07-0,14 mg/100 mi, pe cind formulele de start imbogatite contin 0,7-0,9 mg/100 ml, ent | itcelede-continuare 0,7-0,14 mg/100 ml. Dac se creste am ie | cattilatea de fier din formule, se interfereazt absorbtia cclorlalte oligoclemente gi se modifict gustul Zineul — este constituentul unor metaloenzime gi all uunor depozite hepatice. Se giseste in cantitate mare in colesttu; concentratia sa scade in laptele matur. Un sugar alimentat natural primeste 2 mg/zi sau 0,15-0,40 mg/kg Continutul in zinc al laptelui materneste relativ mic, dar suficient pentru a avea efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrist la sugarii infarcatj, probabil si prin prezenta acidului picatinic (metabolit al ‘wiptofanutui) cu care zincul formeaz’ complexe usor absorbabile. Prezenja fibratilor (lapte de soia) scade absorbia zincului. Pentru formulele de start, conginutul in zine recomandat este de 200-300 j1g/100 mi, pe cand penttu formulele de continuare concentragia de zine = Fecomandat este de 350 j1g/100 mil Cuprut ~se giseste in depozitul hepatic in momentul nasterii in proportie de 50% din intreaga cantitate din ‘organism, Doar prematurii care au depozite insuficiente Captotul 2— Nutrife si alimentatie | 27 pot prezenta deficit de cupra intr 3 si 6 luni, in cazul in care nu au fost alimentati cu formule tmbogitite. Cuprul din laptele uman, desi aflat fn cantitate mici, dispune de © foarte bunt biodisponibilitate, Adaysul de cupru in formule creste potentialul de oxidare a acizilor grasi, de aceea doar unele formule de start sunt imbogitite cu 40 ug cuprw/100 mi. Todul ~ este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni. Principala sursi de iod sunt alimentele, apa find o surst insuficient’, Cantitatea de fod din sol (sursa pentru plante si animale) este extrem de variabil’, Necesarul de iod pentrs adult este de 50-100 ugizi, dar fn timpul sarcinii sau la femeia care aliptesza (pentru a compensa pierderite prin glanda mamar’) este necesari © suplimentare de 25-50%. Cele mai importante surse alimentare de iod sunt animatele marine (300-3000 pghkg jn comparatie cu pestii de api dulce, care asiguri doar 20-40 e/kg). in multe zone de pe glob doar consumul sirii iodate asigurd necesarul de iod. Prematurul trebuic st primeascti 30-40 pgikp/zi, pe cind pentru now-nascutul {a termen 0 cantitate de 7-10 wg/kg/2i este suficientl. Formulele pentra sugari trebuie s confind 35 ye/dl, nivel de iod considerat maxim (recomandiirile minime pentru formule sunt de 10-20 pe/dl). Necesarul de vitamine \Vitaminele, descoperite fn prima jumatate a secolului XX, sunt cofactori obligatorii pentru metabolism gi crestere. Au fost clasificate in: liposolubile (A, D, E, K) si hidrosolubile (grupul vitaminelor B gi vitamina C). Necesarul de vitamine este asigurat de o alimentatie echilibrata, dar el creste proporjional cu varsta gi in functie de compozigia alimentelor. De exemplu, cantitatea de vitamina B6 este raportaté la cantitatea de proteine din alimentagie, nevoia de vitamina E este in relatic cu cantitatea de acid linoleic din diet etc. Vitamina A (retinol) ‘Se piiseste in cantitate mare in lapte, ou, ficat de peste. Provitamina A (B caroten) este insi de origine vegetal (feclt, morcov). Functia principalia retinolului este sinteza rodopsinei in celulele cu conuri din retin, Nevoia zilnicd este de 10 ugykg/zi, egal cu 30 uiskgizi, desi dozele recomandate pentru sugari sunt de 450 yg/zi iar pentra copii de 750 ig/lzi. Hipovitaminoza A are ca prim sema sclderea acuititi vizuale la intuneric (hemeralopie) ar in forma declarati este cunoscuti sub numele de xeroftalmie (comee uscati), Se intilneste in fire Asici de Sud-Est unde ‘alimentajia este bazati pe ore2, aliment care nu contine Vitamina A. Formulete pentru sugari asigurd 250 ui/1OOKcal Vitamina D Este indispensabil& pentru crestere gi fn reglarea metabolismului fosfocalcic, inclusiv osificare, Sursa 28 |_Esonfialul in PEDIATRIE— edijaa 2-2 principala de vitamina D fi are originea in piele, unde 7-dehidrocolesterolul furnizat de alimente de origine animald se transform’, sub acjiunea razelor ultraviolete, in colecalciferol (vitamina D3). Pentru garile cu climat rece gi temperat se conteazi pe sursele alimentare de vitamina D (peste, ou, unt) sau pe administrarea medica- rmentoasd (in primul an de via’). Laptele uman congine © cantitate mic de vitamina D liposolubil§; cu toate acestea,rahitismul apare rarla sugarul alimentat natural, probabil prin coexistenja unui produs hidrosolubil (sulfat de vitamina D) si a unui raport optim Ca/P. Laptele de ‘vaed, eare confine cantititi mici de vitamina D sium raport inadecvat Ca/P, este considerat un aliment rahitigen, Doza de vitamin D recomandati pentru toate varstele este de 400 uifzi (100 jg). Nici formutele de lapte imbogétite in vitamina D (400 yg/100 kcal) nu acoperi necesarul, astfel cZ, pentru condifiile climatice ale (iri noastre, adausu! medicamentos zilnic de vitamina D, panda varsta de 1 an, este 0 practicd obligatorie Vitamina E Este consideratt esentiala pentru crestere si dezvoltare Se giseste in doutl grupe de substante naturale: tocoferoli (a. B.7, 6) sitocotrienoli, Forma cea mai activa biologie este a-tocoferolul, Doza recomandati pentru primul semesiru de viatd este de 3 mg/zi, pentra ca pentru perioada urmitoare de 6 luni sii crease’ la 4 mg/zi. Se recomandtt 0.5 mg de a-tocoferol pentru 100 kcal si 0,5 mg pentru fiecare gram de acid linoleic (0,9 mg pentru 1 g PUFA). ‘S-au acceptat ca normale urmitoarele valor: a-tocoferol 0,3 mgéa (copil) sau> 0,5 mg/Al (adult), raportul vitamina Ehipide totale 2 0,6 mg/g ta copil i > 0,8 mg/g ta adult ‘Administrarea medicamentoasia vitaminei E la prematuri are efect favorabil in prevenirea retinopatiei prin prematu- ritate, Cel mai important rol biologic al vitaminei E este attibuit acfiunii antioxidante, prevenind distruetia PUPA. Deficienga de vitamind E la prematuri poate induce o form’ de anemic hemoliticd, Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de uleiurile vegetale (soi floarea soarelui). Vitamina K Sub aceasté denumire sunt reuniti 10 compusi liposolubili, unii intdinigi in vegetale verzi, alti sintetizati de citre bacteriile de putrefactie din lumenut intestinal Av fost sintetizagi si analogi hidrosolubili de vitamina K, (fitomenadiona), utilizayi in scopuri terapeutice. Sursa intestinal de vitamina K este suficiemtd. astfel incat hipovitaminoza K se semnaleazd numai in 3 situati, $1 anume la nou-nascufi, nainte de colonizarea intestinulu cu flora saprofita, in sindroame de malabsorbsie. inclusiv atrezie btiartgi dupitterapie antibiotic oral cu antibiotice cuspectat larg, Alimentarea sugarului cu formule de soia nesuplimentate cu vitamina K poate avea acelagi efeet Deficienga de vitamina K conduce fa tulburtiri de sinter en a factorilor de coagulare si este mai frecventit la sugai alimentati exclusiv natural (in afara orictrei st&ri patologice), laptele uman asigurind 0 cantitate minim’, de vitamina K. Supradozarea fitorhenadionei favorizeazt hiperbitirubinemia, mai ales la prematurul care asociaz’ si deficit de GOD, Vitamina B1 (tiamina) Este coenzima enzimelor de decarboxilare; se giseste fn ficat, carne si germeni de cereale, Necesarul zilnic este de 40 1g/100 kcal, cantitate in general acoperit& de alimente, cu exceptia populatiilor care se hrainesc cu orez decorticat (15 jg/100 keal) si care dezvolta beri-beri. Vitamina 82 (riboflavin) Este incorporatd in flavin-nucleotide, avind rol oxido- reducitor. Este dstribuitd larg in sursele alimentare (lapte, vegetale, came). Doza reconandaté este de 100 yg/100 Kea, Vitamina BS (piridoxina) Formeaz4 grupul prostetic al aminotransferazelos, participind, de asemenea, la conversia triptofanului in acid nicotinic. Deficienta nutritional este exceptionali, piridoxina gisindu-se in foarte multe alimente, Necesarul de vitamin B6 depinde de cantitatea de proteine ingerate, Doza zilnict recomandati este de 0,4 mg/zi la 1 an si de ‘2 mg/zi pan’ la 18 ani sau 35 pg/100 keal, Acidul nicotinic (niacina) Este coenzima pentra NAD si NAPD, cu rol oxidoreductitor si este ubicuitari in sursele alimentare ‘le omului. Dac’ aportul oral de vitamini este insuficient, sinteza niacinei are loc gi in organism. din triptofan, cu participarea vitaminelor BI, B2 gi B6. Aceasta presupure {ns un sport oral adecvat de tripiofan. Necesarul este de 250 41g/100 kcal gi aceasta este si cantitatea recomandat in formule, Vitamina B12 (ciancobalamina) Are structurd asemindtoare inelului porfirinic; pentra a fi absorbitd, are nevoie de o glicoproteini secretati de ccelulete parietale ale stomacului (factor intrinsec). Este cofactor enzimatic gi are rol in mielinizarea sistemului nervos, Deficienfa de vitamin B12 conduce Ja anemie pernicioasi, Nevoia de vitamin B12 variaza incre 0,3 pw/ai la sugar pind la 3 yg/zi ta adolescent. Vitamina C (acidul ascorbic) Spre deosebire de plante si uncle animale care 0 sintetizeazS din glucoz’, pentru om sursele de vitamina C sunt exclusiv de natura alimentard. Numeroasele sale roluriin procesele metabolice fac indispensabilS aceasti vitamin pentra o nutritie adeevatd. Sursete principale ee ee aay od sod ad nd ok od