Deducerea legilor reflexiei și refracției pe baza principiului lui Huygens

Principiul Huygens-Fresnel (numit după fizicianul olandez Christiaan Huygens și fizicianul

francez Augustin-Jean Fresnel) este o metodă de analiză aplicată problemelor de propagare a
undelor atât în limitele câmpului îndepărtat, cât și în difracția în câmpul din vecinătate. Se afirmă
că fiecare punct de pe front este el însuși sursa undelor sferice, că sferă de lumină în expansiune
se comport ca şi cum fiecare punct al frontului de undă ar fi o sursa nouă de radiaţie de aceeasi
frecvenţă şi fază.
Principiul lui Huygens poate fi văzut ca o consecință a omogenității spațiu – spațiul este uniform
în toate locațiile. Orice perturbare creată într-o regiune suficient de mică a spațiului omogen (sau
într-un mediu omogen) se propagă din acea regiune în toate direcțiile geodezice. Undele create de
această perturbare, la rândul lor, creează perturbări în alte regiuni și așa mai departe. Suprapunerea
tuturor undelor are ca rezultat modelul observat de propagare a undelor. Cu alte cuvinte, toate
punctele de pe un front de undă pot fi considerate ca surse punctiforme pentru producerea de unde
sferice secundare. După un anumit interval de timp, noua poziţie a frontului de undă va fi dată de
suprafaţa tangentă la aceste unde secundare.
A fost demonstrat pe baza teoriei generale a elasticităţii pornind de la observaţia că perturbaţia
iniţială ce se propagă într-un mediu este reprodusă de toate punctele lui, atinse de undă. Frontul de
undă coincide cu cel al undei primare şi reprezintă înfășurătoarea undelor secundare. Acest
principiu a permis explicarea pe baza teoriei ondulatorii, a numeroaselor fenomene cum ar fi:
reflexia, refracţia, interferenţa, difracţia, refracția dublă.
În 1678, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629- 1695)
a scris un tratat intitulat Traité de la Lumière asupra teoriei
ondulatorii a luminii în care susţinea că, în orice moment,
frontul de undă al luminii care se propagă este înfăşurătoarea
undelor sferice elementare ale unui front de undă anterior.
Ulterior, Augustin Fresnel (1788 - 1827) aduce o îmbunătăţire
principiului, aducându-i o fundamentare matematică. Fresnel
susţine că amplitudinea undei la un moment dat este dată de
suma amplitudinilor undelor elementare (de acceaşi frecvenţă) ale unui front anterior.
Gustav Robert Kirchhoff (1824 - 1887) arată că principiul lui Huygens poate fi dedus din ecuațiile
lui Maxwell.