Sunteți pe pagina 1din 11

CICIU VALENTINA

F. DE LITERE, MASTER, ANUL II, SEM. II, P.M.P.E

PROIECT DIDACTIC
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Național „SPIRU HARET”
DATA: 18.05.2018
CLASA: a X-a E
PROFESOR: Oprițescu Valentina
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi Comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
TITLUL LECTIEI: Modernismul. Tudor Arghezi
TIPUL LECŢIEI: Consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor

COMPETENTE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în
diferite situații de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea unor
texte poetice;
3. argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
COMPETENTE SPECIFICE:
1.1 utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea textelor literare;
2.2 utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări
eficiente și personalizate;
3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) OBIECTIVE COGNITIVE:
O1- să definească termenul de „modernism”;
O2 - să identifice particularitățile modernismului;
O3 - să analizeze un text poetic dat;
O4 – să argumenteze apartenența unui text dat la un curent literar;
b) OBIECTIVE AFECTIVE:
- Să valorifice gândirea autonomă, reflexivă și critică în raport cu diversele mesaje receptate;
- Să manifeste atitudine pozitivă, deschisă față de comunicare;
- Să conștientizeze importanța exersării capacității de abordare optimă a unui text la prima
vedere.

STRATEGII DIDACTICE :
a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, descoperirea,
dezbaterea.
b) Mijloace de învăţământ: caiet, fişe de lucru, tablă, manual.
c) Forme de organizare : individual, frontal.

FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică, aprecieri


verbale.
Anexa 1

În viziunea criticului, sincronismul înseamnă


acțiunea uniformizatoare a timpului
asupra vieții sociale și culturale a
diferitelor popoare legate între ele printr-o
interdependență materială și morală.

Eugen Lovinescu

Teoria lovinesciană, purtând denumirea de sincronism (teoria imitației), este expusă în


două dintre cele mai importante lucrări ale sale, și anume: Istoria civilizației române
moderne, respectiv Istoria literaturii române contemporane. Acesta susține că există
un spirit al veacului, care determină evoluția unitară a civilizațiilor europene, prin
sincronizarea lor. Astfel, culturile europene mai puțin dezvoltate suferă influența pozitivă
a celor superioare, avansate, realizându-se așadar o uniformizare prin sincronizare.
Anexa 2
Fișă de lucru

Le-am scris cu unghia pe tencuială Şi de foame de scrum,


Pe un părete de firidă goală, Stihurile de acum.
Pe întuneric, în singurătate,
Cu puterile neajutate Când mi s-a tocit unghia îngerească
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul Am lăsat-o să crească
Care au lucrat împrejurul și nu a mai crescut -
Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan. Sau nu o mai am cunoscut.
Sunt stihuri fără an,
Stihuri de groapă, Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.
De sete de apă și mă durea mâna ca o ghiară
Neputincioasă să se strângă
și m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.

Tudor Arghezi, Flori de mucigai


1. Ce figură de stil constituie titlul poeziei? Comentează titlulul poeziei și al volumului,
făcând referire la opera poetului Charles Baudelaire, Les Fleurs du Mal, care a fost
sursă de inspirație pentru Arghezi.
2. Care este noua formulă artistică sugerată de titlu?
3. Descoperă termenii care sugerează o atmosferă rece, întunecată şi care trimit la
imposibilitatea “evadării” eului liric.
4. Indicaţi tema/temele poeziei și motivele literare prezente în text.
5. Ce credeți că reprezintă taurul, leul, vulturul ? Folosiţi următorul citat pentru a
interpreta simbolurile din aceste versuri: Pentru Matei un bărbat, pentru Marcu, un
leu, pentru Luca, un bou, pentru Ioan, un vultur. Cel cu chip omenesc înfăţişează
tăria şi puterea împărătească; cel cu chip de bou înfăţişează virtutea preoţească şi
jertfa; acela cu chip de vultur înfăţişează pogorârea Sfântului Duh.
6. Care este structura poeziei?
7. Identificaţi elementele de modernitate în poezia Flori de mucigai.
8. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poetic Flori de mucigai, evidențiând
două trăsături ale modernismului.
Scenariu didactic
Nr. Etapele lecţiei Conţinutul informațional și demersul didactic Strategii didactice
crt. Metode şi procedee Mijloace de Forme de Evaluar
învăţământ organizare

1. Moment Se pregătesc materialele necesare desfășurării lecției, se Frontal


organizatoric înregistrează absențe în catalog, dacă este cazul. Conversaţia observar
2 min. sistemati
Individual

Se citează un fragment:
2. Captarea Teoria lovinesciană, purtând denumirea de sincronism
atenţiei (teoria imitației), este expusă în două dintre cele mai
importante lucrări ale sale, și anume: Istoria civilizației
4 min. române moderne,  respectiv Istoria literaturii române
contemporane. În viziunea criticului, sincronismul Conversaţia
înseamnă acțiunea uniformizatoare a timpului
asupra vieții sociale și culturale a diferitelor Frontal Observare
popoare legate între ele printr-o interdependență sistematic
materială și morală. Acesta susține că există un spirit Fișă de
al veacului, care determină evoluția unitară a lucru
civilizațiilor europene, prin sincronizarea lor. Astfel,
culturile europene mai puțin dezvoltate suferă influența
pozitivă a celor superioare, avansate, realizându-se Conversaţia
așadar o uniformizare prin sincronizare. (Anexa 1)
3. Reactualizarea Se adresează elevilor întrebări prin intermediul cărora se
cunoştinţelor reactualizează cunoștințele dobândite anterior referitoare la Conversaţia frontal
5 min. trăsăturile curentelor literare studiate anterior. Observare
sistematic

Explicaţia individual
Aprecier
Conversaţia verbală
frontal
Titlul lecției se scrie pe tablă și se anunță obiectivele
4. Enunţarea operaționale. Se împart fișe de lucru. Explicaţia frontal
temei şi a
obiectivelor
propuse
2 min. Conversaţia Tabla Observar
sistemati
individual
Se subliniază importanța studierii curentelor literare din Expunerea
5. Dirijarea perspectiva structurii subiectelor examenului de
învățării bacalaureat.
25 min. Se explică elevilor, care-și notează în caiete definiția Caietele
modernismului (- mișcare culturală, artistică și ideatică, Conversaţia elevilor
manifestată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul frontal
secolului XX, caracterizată prin introducerea unor idei și
concepții noi asupra expresiei artistice. În literatura română
Eugen Lovinescu pune bazele modernismului românesc Fișă de Observar
prin intermediul revistei și cenaclului Sburătorul. 1919- lucru sistemati
1922; 1926-1927). Mișcarea culturală cuprinde mai multe
explicaţia
curente literare: simbolismul, avangardismul,
expresionismul, futurismul, etc. Caietele
Se comunică elevilor trăsăturile modernismului: - cultul elevilor
artificialului și respingerea naturalului; - estetica urâtului
(dezumanizarea, dezorientarea, „transcendența goală”,
izolare, alienare); - cultul „fanteziei dictatoriale”: poetul nu frontal observare
„exprimă” o realitate, ci crează universuri imaginare; - sistematic
incifrarea semnificațiilor, ermetism, fragmentarism(* Fișă de
poemul modernist se constituie din secvente fara legaturi lucru
evidente intre ele); - la nivelul limbajului: ambiguitate,
expresivitate, elipsă, dislocare sintactică, refuzul
retorismului; - la nivel prozodic: predilecția pentru versul
alb, ingambamentul (= continuarea unei idei în versurile Exerciţiul
următoare, scrisă cu litera mică de la inceput de rând); - Caietele
tendința absolutului; se cultivă principiul disonanței(* eul elevilor
liric este prins între trăiri contradictorii, între care nu există individual Aprecieri
nicio posibilitate de conciliere); apar metafore verbale
surprinzătoare, revelatorii; - se observă depersonalizarea(*
detasarea artistului fata de sentiment,pentru ca acesta
reprezinta o "intoxicatie a inimii" astfel,poezia modernista frontal
este elaborata "la rece",iar eul poetic tinde sa fie o prezenta
tot mai discreta); - apare metamorfoza(* poetul modernist
surprinde lucrurile, dar și limbajul într-o continuă
metamorfoză, altfel spus, poetul golește cuvintele de toate
semnificațiile lor, atribuindu-le serii noi și infinite de
sensuri).
Se prezintă un text poetic literar și se distibuie elevilor fișe
de lucru care conțin textul și itemii care vizează înțelegerea
acestuia, decodificarea și comprehensiunea mesajului
(Anexa 2).
Se distribuie elevilor o altă fișă de notițe care le va facilita
răspunsul unor itemi. (Anexa 3).
Se solicită unui elev să citească textul cu voce tare, corect,
fluent, precis, conștient și expresiv.
Se adresează elevilor întrebări prin intermediul cărora se
stabilește tipul textului și stilul funcțional căruia îi aparține
acesta.
Se verifică dacă elevii înțeleg sensul cuvintelor din text (*
firidă = Spațiul liber dintre corpurile unei sobe; Adâncitură
de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid, în peretele
unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ.)
Se cere elevilor să răspundă întâi oral , apoi în scris la
îtemii fișei de lucru.
Se răspunde de către elevi, sub îndrumarea profesorului la
fiecare întrebare.
Se urmărește comprehensiunea textului de către elevi în
vederea rezolvării ultimului item din structura subiectelor
de la examenul de bacalaureat: *Comentează, în minimum
50 de cuvinte, textul poetic Flori de mucegai, evidențiind
două trăsături ale modernismului.
Obţinerea Se fac aprecieri verbale pe tot prcursul lecției, vizând
performanţei și participarea elevilor, pertinența argumentelor și adecvarea Explicaţia
6. asigurarea exemplelor, calitatea și corectitudinea exprimării.
feedbackului
Individual Aprecieri
verbale
Frontal
Expunerea

individual
Aprecieri
verbale

7. Asigurarea Se comunică elevilor tema pentru acasă: Comentează, în


retenției și a minimum 50 de cuvinte, textul poetic de Tudor Arghezi, Conversaţia Manualul
transferului din manualul de clasa a X-a, evidențiind două trăsături ale
modernismului.
<<La Arghezi, efectul artistic„constă în surprinderea
suavității sub expresia de mahala”; cu cât lexicul este mai
Anexa 3 indecent, „cu atât vibrația autentică e mai cuprinzătoare,
încât nimeni nu poate fi mai trivial cu atâta suavitate și
mai elevat cu mijloace atât de materiale” >> (G.
Călinescu)

Estetica urâtului „Tudor


<<Baudelaire a vorbit adeseori despre frumusețe. dar în lirica sa, ea s-a retras în formele Arghezi nu se
metrice și în vibrația limbajului. Subiectele sale nu mai tolerează conceptul mai vechi al mai bizuie pe
frumuseții. Pentru a-i cionferi o atracție agresivă, „aroma straniului”, Baudelaire recurge la ajutorul nici
unei puteri
calificative paradoxale care îi modifică semnificația. Ca să fie la adăpost de banal, sfidând
din afară,
gustul banal, frumusețea trebuie să fie bizară. „Pur și bizar” e una din definițiile date căci el nu mai
frumosului la Baudelaire.dar el a dorit fără nici un echivoc și urâtul, ca echivalent al este
misterului ce trebuia din nou abordat, locul de evadare pentru înălțarea în identitate. „din evanghelistul
urât, poetul va face să se nască un farmec nou.” Diformul produce surpriza, iar aceasta purtător al
declanșează „atacul neașteptat”. Mai violent decât până acum, anormalitatea se anunță ca unui sfânt
principiu al poeziei moderne, o dată cu una din cauzele ei: iritarea împotriva banalului și mesaj. Ceea
tradiționalului care, în ochii lui Baudelaire, sunt conținute și în frumusețea stilului mai ce scrie își
vechi. Noua „frumusețe”, care poate coincide cu urâtul, își dobândește neliniștea prin datorează lui
includerea banalului – o dată cu deformarea în bizar – și prin „împletirea oribilului cu însuși, muncii
bufonescul”.>> sale.” (N.
Manolescu)
(Hugo Friedrich, Structura liricii moderne, Ed. Univers, 1969, p.41)

„Arghezi a deschis principalele drumuri ale poeziei românești „ Ca să descrie infernul închisorii,
interbelice…, a intuit aproape toate formele liricii moderne. Poezia locul unde bântuiește justiția
fiorului religios, poezia sentimentului cosmic, poezia vizionară, omenească, poetul s-a silit să scrie cu
poezia răzvrătirii, poezia metamorfozelor materiei, poezia jocului,
unghia stângace, neinspirată.”(Șerban
poezia absurdului își au punctul de plecare în opera lui.”(Ovid. S.
Crohmăliniceanu) Cioculescu)