Chimie clasa a IX-a

Tema:
Substanțe organice cu importanță biologică: grăsimi, hidrați de carboni (glucoză, zaharoză, amidon,
celuloză).Compoziția, răspândirea în natură, rolul lor biologic. Importanța procesului de fotosinteză.

Conspect-reper
Grăsimile sunt o clasă de substanțe bine-cunoscute și folosite pe larg. Grăsimea de pasăre, de vită sau de porc,
untul, uleiul și alte tipuri de grăsimi intră în rația alimentară zilnică a fiecărui om.
Grăsimile sunt de proveniență animală (de exemplu, grăsimea de porc) și vegetală (uleiul de floarea-soarelui, de
porumb, de măsline, de cânepă etc.).
În compoziția chimică a grăsimilor intră, de obicei, resturi de acizi monocarboxilici superiori (de exemplu, acidul
stearic C17H35COOH) și de alcool trihidroxilic – glicerolul.

Proprietățile. Grăsimile pot fi solide și lichide. De obicei, grăsimile solide sunt de proveniențг animală, iar
cele lichide – de proveniențг vegetală. Grăsimile lichide se mai numesc uleiuri.

Utilizarea. Grăsimile sunt utilizate pe larg în industria alimentară. Ele se folosesc, de asemenea, la sinteza
săpunurilor, produselor cosmetice și medicamentelor. Datorită capacitгții lor de a forma pelicule, grăsimile sunt
folosite la producerea lacurilor și vopselelor.

Valoarea biologică a grăsimilor.

Organismul nostru are nevoie de ener gie. El o obține pe baza oxidării câtorva tipuri de substanțe nutritive, cum ar
fi grăsimile, proteinele, hidrații de carbon, care pătrund în organism odată cu hrana.
Grăsimile sunt produse alimentare foarte calorice (de două ori mai calorice decât proteinele și hidrații de carbon).
De exemplu, un om cu masa de 70 kg poate supraviețui fără hrană timp de 40 de zile, dacă organismul lui conține
cca 15 kg de grăsime. În cazuri extremale, grăsimile constituie și o rezervă de apă. De exemplu, 1g de grăsime
asigură 38,9kj de energie.
Hidrații de carbon (glucoză, zaharoză, amidon, celuloză).

Răгspândirea în natură și importanța. Pag.140

Glucoza. C6H12O6. (sunt numite și monozaharide: Glucoză și Fructoză) Pag.140

H+
Zaharoza . C12H22O11 (sunt numite și dizaharide:C12H22O11 + H2O →C6H12O6 + C6H12O6 Pag.141
glucoză fructoză
Amidonul și celuloza sunt compuși macromoleculari (C6H10O5)n -asemeni polimerilor. Moleculele lor constau
din fragmente de glucoză. Atât amidonul, cât și celuloza se pot forma în natură prin fotosinteză, din sute și mii de
molecule de glucoză.
nC6H12O6 →(C6H10O5)n + (n-1)H2O
glucoză amidon sau
celuloză
Amidonul și celuloza sunt numiți și polizaharide. De ce?
Deoarece moleculele lor sunt alcătuite din multe (poli) fragmente de glucoză (zaharide).

Amidonul. (C6H10O5)n pag.142

Celuloza. (C6H10O5)n pag.142