Sunteți pe pagina 1din 2

PROIECT

DATA:
CLASA A IV-A
TEMA: SPIRITUL DE SOLIDARITATE, SUPORT AL ÎNCREDERII ÎN MINE!
OBIECTIVE CADRU
1.Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine ca persoană unică și valoroasă.
2.Formarea atitudinilor, achiziționarea cunoștințelor și abilităților interpersonale.
3.Dezvoltarea abilităților de utilizare a informațiilor în procesul de învățare.
4.Dobândirea abilităților de explorare și planificare a carierei.
5.Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate.

VALORI ȘI ATITUDINI
Respect și încredere în sine și în ceilalți.
Aprecierea unicității fiecăruia.
Receptivitate la emoțiile celorlalți.
Valorizarea relațiilor interpersonale.
Valorificarea critică și selectivă a informațiilor.
Adaptare și deschidere la noi tipuri de învățare.

OBIECTIVE RE REFERINȚĂ
- să identifice dezavantaje ale manifestării comportamentului agresiv
- să identifice nevoia grupului
- să intervină responsabil atunci când apar situații critice

MATERIALE: fişe de lucru, tabla, cretă


METODE: argumentația, jocul de rol, discuția , conversația , exemplul
Desfășurarea lecției
1. Moment organizatoric.. Asigurarea liniștii și ordinii în clasă.
2. Captarea atenției și prezentarea temei. Tema la ora este:
Spiritul de solidaritate, suport al încrederii în mine!
3. Enunțarea obiectivelor operaționale urmărite.
4. Desfășurarea activității.
A. Elevii sunt rugați să scrie pe postit - uri ce reprezintă pentru ei cuvântul
solidaritate, rezultatele fiind lipite pe tablă, iar cu ajutorul lor găsim o
definiție .
Posibilă definiție a solidarității: atitudine de adeziune la alții, la grupul din care facem parte,
prin identificare cu aspirațiile, nevoile grupului. Solidaritatea , atracția față de un grup,
dezvoltă rezistență față de influențele distructive interioare sau exterioare. Grupul permite
realizarea unor scopuri individuale, activități ce se pot realiza doar aici, permițând satisfacerea
unor nevoi. Scopurile pot fi: de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu aparțin
grupului-clasă) și individuale (stabilite în interiorul clasei). Se impune, ca o formă de
echilibrare a structurii organizatorice a clasei de elevi, armonizarea și integrarea reciprocă a
celor două tipuri de finalități.

B. Elevii sunt îndrumați să evidențieze situațiile în care au fost solidari, să


grupeze apoi situațiile pozitive de cele negative.
Ești solidar cu cineva pentru că e o victima a cuiva, a ceva și nu poți fi indiferent, mai ales că
simți că așa trebuie, așa e frățește; nu te gândești la vreo răsplată, oricum răsplata va veni când
și tu ai mare nevoie de solidaritatea cuiva. Mai este un fel de solidaritate , solidaritate din
interes, doar pentru ca este șeful, liderul , pentru că are puterea ,etc. și vrei să arăți că ești
alături de el ( visând la o răsplată pe măsură).

C. Se cere elevilor să dea exemplu de momente când au avut parte de


solidaritatea colegilor și în ce fel i-a ajutat.
Solidaritatea canalizată pozitiv duce la creșterea prestigiului de grup, creează grupului o mare
forță de asimilare și integrare, dezvoltă relații de cooperare, comunicare, echilibru. Toate
acestea duc la creșterea încrederii în sine, la puterea de a percepe bucuria, dreptatea iubirea,
succesul. Singurătatea duce la sentimentul de timiditate, slăbiciune, neîmplinire.

D. Elevilor li se propune următorul set de întrebări:


 Ce ai face dacă un coleg are un necaz?
 Cum te-ai comporta dacă ai afla că un coleg fură?
 Cum te comporți dacă un coleg are un comportament agresiv?
Se înregistrează și analizează răspunsurile primite de la elevi și se poartă discuții.

E. Surse de stres școlar .


Se știe că stresul poate cauza izolare sau reacții exagerate. Identificarea surselor de stres școlar
poate fi un punct de plecare în înțelegerea relațiilor dintre elevi .Se împarte clasa pe grupe de câte
4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres școlar pe care o
prezintă apoi întregii clase. Urmează discuții cu întreaga clasă: pot fi diminuate, cum se pot adapta
la condițiile de stres etc.

F. Joc de rol: Un elev propune colegilor să chiulească de la ore. El încearcă să-i


convingă cu diferite argumente. Clasa răspunde provocărilor lansate.

5. Aprecieri și concluzii finale.


Prin structurarea conduitelor de acceptare și respectare a normelor ia naștere
conformitatea, ca trăsătură a clasei de elevi. Ea este susținută de înțelegerea scopurilor, de
atracția pe care grupul o exercită pentru fiecare membru al său, de coeziunea
grupului și de gradul de satisfacție pe care îl asigură viața de grup pentru membrii săi.