Sunteți pe pagina 1din 126

Colecţia Monografii medicale

Prof. dr. Emilian Hutu


Prof. dr. Mihaela Păuna (Conf. dr. Vasile Bodnar
O) "Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate
Conf. dr. Marian Viadimir Constantinescu
EDITURII NAȚIONAL.
Dr. Ana Maria Țâncu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


HUTU, EMILIAN
Edentaţia totală/Emilian Hutu, Mihaela Păuna,[Vasile Bodnar,Marian Vladimir
Constantinescu, Ana Maria Țâncu
București: Naţional, 2005
252 p.: 17 x 24 Gră (Colecția monografii medicale)
EDENTAȚIA TOTALĂ +
ISBN 973-659-122-0

Redactor-şef: Violeta Borzea


Redactor: Alexandru Giurgea
Nicoleta Radu
"Tehnoredactare: Anne MarieOlănescu
Coperta: Dorel Melinte

ANNAȚIONAL
« di tura

ISBN 973-659.1220 2005


Colecţia Monografii medicale
Prof, dr. Emilian Hutu
Prof. dr. Mihaela Păuna (Conf. dr. Vasile Bodnar
O Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate
EDITURII NAȚIONAL.
Conf. dr. Marian Vladimir Constantinescu
Dr. Ana Maria Țâncu Ă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


HUTU, EMILIAN
Edentaţia totală/Emilian Hutu, Mihaela Păuna,[Vasile Bodnar,Marian Vladimir
Constantinescu, Ana Maria Țâncu |
Bucureşti: Naţional, 2005
252 p.: 17 24 Gh, (Colecţia monografii medicale)
EDENTAȚIA TOTALĂ.
ISBN 973-659.122-0

Redactor-sef: Violeta Borzea


Redactor: Alexandru Giurgea
Nicoleta Radu
Tehnoredactare: Anne Marie Olănescu
Coperta: Dorel Melinte

ANNAȚIONAL
e d i tour a

ISBN 973-659.122-0 2005


Cuvântînainte.

Autori:
Edentaţia totală este unuldintre semnele cele mai pregnante ale îmbătrânirii.
l Prof, dr. Emilian Hutu — Șef Catedră Discipline Stomatologice, Facultatea de Medicină În lumea animalelor, apariția ei determină destulde repede moarica fiinţeirespective.
Dentară a Universităţii „Titu Maiorescu“, București Pentru om, multă vreme a reprezentat o fatalitate, afectând nu numai indivizii de
2. Prof, dr. Mihaela Păuna — Șef Catedra de Protetică Dentară Mobilă, Facultatea de vârsta treia, ci chiar mulți oameni încătineri.
Medicină Dentară, U.M.F.„Carol Davila“, Bucureşti Impactul apariţiei edentaţieitotale asupră fiziologiei normale a omului și asupra
3.|Conf. dr. Vasile Bodnar|- Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie, U.M.E vieţii sociale este deosebit de puternic, favorizând apariția sau amplificarea a numeroase
„Carol Davila“, București boli și afectând cu prisosință relațiile interumane pe multiple planuri.
4. Conf. dr. Marian Vladimir Constantinescu — Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. La ora actuală, edentația totală este mult mai rară, datorită succeselor tratamentelor
„Carol Davila“, București _ odontale, parodontale și protetice. Cu toate acestea, ea reprezintă și acum o boală cu mare
5. De. Ana Maria Țâncu — Asistent universitar, Catedrade Protetică Dentară Mobilă, răspândire în masă, care necesită un rapid și eficient tratamentprotetic.
U.M.F. „Carol Davila“, București
civilizate în care se respectă dimensiunea medicală a stomatologiei costul tratamentului
protetic este suportatde casele de asigurări.
Edentaţia totală trebuie cunoscută în amănunțime de studenții și detinerii medici
stomatologi, de aceeacolectivulcare a scris această cartese adresează în primulrândlor.
Ideea realizării unei monografii despre edentațiatotală și-a demonstrat cu prisosință
utilitatea.
Fără a fi exhaustivă, cartea caută să informeze tânărul cititor în legătură cu datele
esenţialeale problemei, în concordanţă cu lucrările recent apăruteîn lumea medicală.
În acest fel se continuă șise perfecționează o veche tradiţie a Școlii de Protetică
Dentară din București, care a avut și în acest domeniuiluștri reprezentanți și ai cărei foști
studenţi au demonstratcu cinste în multe țări ale lumii stăpânirea unei bogate pregătiri
teoretice și practice. Această pregătirea avutloc pe băncilefacultății și în cabinetele acesteia,
unde au participat cu competență Ia efectuarea tratamentelorprotetice la pacienții edentați
total.
De aceea, am găsit ca fiind excelentă ideea Prof. dr. Gănuţă de fi realizată o
enciclopedie stomatologicăîn care să fie inclusă şi edentația totală.
Această enciclopedievafi editată de admirabilii specialişti ai Editurii Naţional. Pentru
corectituduineaşi înaltul lor profesionalism, le rămânem recunoscători şi suntem. dornici
de a colabora șiîn viitor.

Prof. dr. Emilian Hutu


CAPITOLUL 1

EDENTAȚIA TOTALĂ -ASPECTE GENERALE


| „Natura nu face nimic incorect.
II , Orice formă frumoasă sau urâtă îșiare cauza ei;
şi, dincâteființe există, nici una măcar nu e așa cum n-ar trebui să fie.“
1.1. DEFINIȚIE Factorul iatrogenic declanșează, de
obicei, îmbolnăviri parodontale la dinții
Diderot
Prin edentaţie totală bimaxilară se restanți în edentaţia parțialăfie prin supra-
înțelege absența tuturordinților din cavitatea solicitări ocluzate (utilizarea unor micropro-
bucală,fenomen produs după erupțialor. teze incorecte, plan deocluziedenivelat etc.),
Edentaţia totală poate fi însă și uni- fie prin utilizarea unor elemente de men-
maxilară. Absența dinţilor de pe maxilarul ținere, sprijin şi stabilizarea protezelor mo-
superiorse nurnește edentaţietotală maxilară, bile,total neadecvate.
iar absența doar a celor de pe maxilarul infe- Frecvența edentațieitotale este, la ora
riorse numește edentațietotală mandibulară. actuală, mai mare la femei și la populația
din mediul urban. Analizând pe grupe de
1.2. ETIOLOGIE
vârstă, edentațiatotală este acum mai puțin
Edentaţia totală poate fi congenitală întâlnită între 60 și 69 ani;este mai frecventă
(rar) sau dobândită. Cea congenitală după 70 de aniși foarte frecventă după 75
— numită anodonție totală — apare din cauza de ani(vârsta a IV-a sau grupa „Old old“).
lipseituturor mugurilordentari, situație, din
1.2.2. Cauze favorizante:
fericire, destul de rară. Deoarece anodonția
totală se asociază şi cu o dezvoltare insu-
— diabetul (determină apariţia îmbolnă-
virilor parodontale şi agravează evoluția lor),
ficientă a maxilarelor, restaurarea protetică
- osteoporoza generalizată (condițio-
devine foarte dificilă.
neazăo slabă implantarea dinților);
1.2.1. În etiologia edentației totale — osteomalacia;
dobândite se menționează: = rahitismul (slabă mineralizare a
— complicațiile cariei dentare; oaselor maxilare).
— parodontopatiile marginale cronice;
— tumorile cavității bucale (în măsura 1.3. SIMPTOMATOLOGIE
în care interesează maxilarele);
— traumatismele care implică nume- Edentaţiatotală agraveazătulburările
roase extracții; ă funcționale masticatorii, fizionomice și
— tratamente incorecte ale edentatului fonetice, apărute de obicei după instalarea
parțial.
edentaţiei parțiale întinse.
143,1. Tulburări masticatorii 1.3.1.5. La anumiţi pacienți edentaţi dacă anturajul sesizează modificări în repercusiuni funcţionale la nivelul oaselor
1.3.1,1. De obicei, la pacienții vechi total cu creste moderat atrofiate, masticația pronunția cuvintelor, pacientul nu le mai maxilare, în mucoasa bucală, A.T.M., mușchii
purtători de proteze parțiale mobilizabile, se efectuează mulțumitor, chiar în absența observă sau nu le dă importanță, aparatului dento-maxilar, limbă, în strânsă
transformarea edentației parțiale în edentație protezelor (de multeori este utilizată doar o 1.3.3.3, Instalarea rapidă a edentaţiei corelație cu modificările elementelor
totală nu provoacă tulburări masticatorii fiziologicede reglare și coordonare neuromus-
singură proteză — mai ales cea maxilară). totale afecteazăgrav șifonația,împiedicând
decât în măsuraîn care vechile protezenu se culară caracteristice senescenței. Aceste
pacientul să-și continue activitatea normală
pot repara sau, Chiar reparate, au o mare 1.3.2. Tulburări fizionomice modificări trebuiebine cunoscute,deoarece pot
în societate (protezarea imediată face
instabilitate. 1.3.2,]. Edentaţia totală produsă rapid influența considerabil tratamentul protetic.
posibilă prevenirea acesteisituaţii).
1.3,1.2. Tulburări masticatorii foarte declanșează o gravă tulburare fizionomică, prin 1.5.1. Maxilarele
importanteapar la pacienții la care edentaţia modificarea părților moi ale feței, cu adâncirea 13,4. Tulburări psihice După extracția dinților se produc
totală a rezultatîn urma unor punți întinse șanţurilorperibucale,dispariția roşului buzelor, Infirmitatea creată de tulburările masti-
resorbția și atrofia proceseloralveolare și,
asociate cu extracţii multiple (dinţi fracturaţi, etc. determinând apariţia tulburătoare a catorii, fizionomice și fonetice poate afecta și în timp, uneori chiar ale oaselor maxilare,
dinți cu leziuni periapicale cronice, mobili imaginii pregnante de îmbătrânire. stareasistemului nervos central. Astfel, apar Imediat după extracție, coagulul
etc.). De abicei, în aceste situații se realizează Efectul șocant poate fi prevenit doar dereglări în comportamentul normal al sanguin se formează în interiorul alveolei,
0 protezare imediată, dar tulburările printr-o protezare imediată bine condusă, pacientului și dificultăți în realizarea trata- apoiepiteliul bucal închide această cavitate
masticatorii apar și în acestcaz. catecorectează impactulnegativcu psihicul mmentului adecvat al edentației totale. postextracțională. În acesttimp osul alveo-
1.3.1.3. Tulburările masticatorii sunt pacientului, măcar în timpul desfășurării lar se organizează, suferind ample modi- .
prezente la pacienții edentați total nepro- relaţiilor sociale.
1.4, EVOLUȚIA ficări structurale. Aceste modificări se pot
tezați. Imposibilitatea triturării alimentelor 1.3.2.2, În cazul intalării lente a eden- EDENTAȚIEI TOTALE întinde pe o perioadă de 9 până la 12luni
îi obligă să consume numai alimente moi, taţiei totale, transformarea pacientului edentat din momentul extracţiei (Lammie). Dar
După apariția edentației totale, aceasta acest proces de restructurare nu se opreşte
efectul nutritiv al acestora scăzând conside- parțial (mai ales subtotal) protezat în edentat
rabil. În această situaţie apar frecvent evoluează în timp, pe de o parteîn sensul după trecerea acestui timp, ci continuă, dar
total nu provoacă tulburări fizionomice
producerii unor modificări morfofuncționale într-un ritm mult încetinit.
îmbolnăviri gastrointestinale, cu slăbirea notabile, doar dacă ultimii dinți au fost frontali.
consecutivă a organismului. Afectarea la nivelul aparatului dentomaxilar, iar pe de Dinamica restructurării osoase post-
13.23. În multe situaţii, la pacienţii
altă parte în sensulagravării simptomatologiei extracționale a fost îndelung cercetată de
tubului digestiv este provocată și de trau- edentați parțial protezaţi cu rezultate slabe
matizarea cronică a mucoasei gastrice de descrise, ducând la apariția unor adevărate numeroși autori. La ora actuală,în această
fizionomice,transformarea lor în edentaţi
complicaţii digestive, psihice și articulare, problemăse disting următoarele concluzii:
către fragmentele alimentare insuficient total și protezarea consecutivă înlătură radi-
Fireşte, evoluția defavorabilă poate fi a) diminuarea masei osoase, la un an
fărâmiţate şiinsalivate, ceea ce duce la o cal tulburările fizionomice (datorită oprită sau întârziată prin aplicarea rapidă a dupăextracţie, se sumează 2-3 mm pentru
hipersecreție gastricăși la 0 creştere a moti- calităților noii protezări). tratamentului protetic optim. Dar, chiarîn aceste maxilarul superior şi 4-5 mm pentru man-
lităţii stomacale.
condiții,apariția edentaţiei totale Ia pacientul în dibulă (imediat după extracție se produce
1.3.1,4, Dificultăţi masticatorii apar la 1.3.3. Tulburări fonetice un procesireversibil foarte rapid de resorbție
vârstă face ca aceasta să evolueze în strânsă
edentatultotal protezat, din cauza menținerii 1.3.3.1. Absenţia unui singur dinte alveolară);
legătură cu procesul de îmbătrânire la care este
șistabilităţii deficitare a protezelor (de la frontal produceserioasedificultăți fonetice, b) continuarea resorbției produce o
supus organismul pacientului respectiv,
începutul protezării sau pe măsura atrofiei În maremăsură acest lucru este produsși de pierdere osoasă alveolară de aproximativ
câmpului protetic), şi din cauza aspectului absența premolarilor. Tubul fonetic se 1.5, MODIFICĂRILE 0,5 mra pe an la mandibulă și mai puţin la
necorespunzător al suprafeței ocluzate a adaptează însăla aceste modificări, pacientul MORFOFUNCȚIONALE ALE maxilar,
dinților artificiali (suprafață fără relief reuşind cutimpul să se obișnuiascăși cu noua c) la aproximativ 2 ani de la extracțiile
APARATULUI DENTO-MAXILAR
cuspidian sau care nu permite contacte situație morfologică a arcadelor dentare. efectuate la maxilarul superior și la 7 ani de
dento-dentare corecte, ducândși la instabi- 1.3.3.2, Absența tuturordinților, insta- În edentaţia totală se constată apariția la cele de la mandibulă, resorbția osoasă se
lizarea protezelor). lată în mod lent, are aceeași evoluție. Chiar unor multiple modificări morfologice, cu încetinește foarte mult, urmând o lungă

9
perioadă de stabilizare în care pierderea j) atrofia mandibulei este centrifugă.
unei protezări corecte imediate dirijează, de i) atrofia maxilarului superior este de
osoasăeste doar de 0,1-0,2 mm pe an; Resorbţia crestelor alveolare urmează, de
asemenea, evoluţia favorabilă a crestei obicei centripetă. Resorbţia osului alveolar asemenea, înclinația axelor dinţilor infe-
d) făcând o comparație între cele două alveolare; maxilar urmează direcția axelorînclinate ale riori. Aceştia au însă o divergență apicală,
Oase maxilare, resorbția dela mandibulă este
în total de 4 ori mai mare decât cea de la
8) după unii autori, există o relaţie dințilorsuperiori (aceste axe au convergeață şi, în consecință, pe măsura atrofierii, arcul
de.
maxilarul superior;
certă între morfologia facială (lungimea apicală). În consecință, pe măsura atrofierii cresteloralveolare mandibularese deschi
bular se
feţei) şi înălțimea crestei edentate (Tallgren)
osului, circumferința crestei edentate maxi- Această lărgire a arcului mandi
e) refacerea osoasă după extracţie se explică și prin apoziția osoasă pe cortexul
şi, de asemenea, între lungimea mandibulei
realizează prin umplerea progresivă a lare se micşorează;
și înălțimea crestei edentate respective, vestibular mandibular (fig. 1.2.);
alveolelor cu os identic cu cel al corticalelor
Astfel, la pacienţii brahicefali cu mandibulă
vestibularăși linguală; totuși, acestos este
mai puțin dens decâtla nivelul corticalelor:
lungă și ocluzie adâncă (deep bite), resorbția
osoasă va fi mai importantă în regiunea
N
f) gradul și evoluția resorbției şi atrofiei
depindîn mare măsură decauza pierderii dinţilor, posterioară maxilară și mandibulară. Spre
de ordinea cronologică a extracţiilor, de modul deosebire de aceștia, la pacienții dolicocefali SR
În care s-aefectuat intervenţia chirurgicală și, cu înălțime facială mai mare, o mandibulă
firește, de momentul șicalitatea protezării, relativ scurtă și ocluzie deschisă (open bite), centripetăla maxilarul superior
Fig, 1.2. — Atrofia crestelor edentate; centrifugă la mandibulă,
În cazulîn care edentația a fost provocată resorbția osoasă este mult mai redusă
de parodontopatii (tendință spre distrofie), (Ingevall, Thilander). Acest lucru s-ar datora,
printrealtele, predominanței acțiunii mus- k) maxilarul superior se atrofiază mai 1) mandibula se atrofiază mult mai
resorbția osoasă devine mult mai importantă
decât atunci când edentaţia a avut ca agent culareîn regiunea anterioară la brahicefali; lent decât mandibula, dar, în anumite cazuri rapid decât maxilarul superior. Frecvența
cauzal caria dentară cu complicațiile ei. Atrofia h) atrofia maxilarelor poatefi: nefericite, se ajungedestul de repedela atro- apariției unui câmp protetic deficitar i-a
cresteloralveolare este mai accentuată în = simetrică(în cazulîn care pierderea fii destul de importante (în regiunea ante- făcutpe diverşi autori să studieze în amă-
zoneleundedinţii au fost extrași de mai mult dinților depe ambele hemiareade s-a produs rioară câmpul protetic ajunge la spina nazală nunţimeacest proces, sărealizeze clasificări
timp. Extracţia dentară fără sacrificiu de concomitent sau la scurt interval de timp); anterioară, cavitatea bucalăfiind despărțită alecrestelor edentate total mandibulare, cu
substanță osoasă sau cu regularizare parci- — asimetrică (pierderea dinților de pe de cea nazală doar printr-o lamă osoasă multe aplicaţii practice (oportunitatea diferi-
“ subțire). De regulă, atrofia maxilarului su-
monioasă de creastă alveolară însoţită de cele două hemiarcade a fostdistanțată printr-o telor modalități de tratament, evaluarea
sutură și vindecarerapidă permite realizarea perior conduce la apariția anumitor varietăți
bunăperioadă de timp — pacientul a avut mult rezultatelorpozitive și a eșecuriloretc.).
uneicreste alveolare deînălțime corespun- câmp protetic.
timp edentație terminală unilaterală întinsă
+ Clasificarea cea mai realistă făcut-o Clasificarea lui Atwooddistinge
zătoare, cu contur neted, regulat. Realizarea - clasa a [l-a Kennedy) (fig. 1.1.);
în acest sens Sangiuolo: | 6 categorii de creste edentate:
— în clasaI, substratul ososeste puțin [. Starea osului alveolar înainte de
atrofiat, crestele edentate fiind înalte, extracții. :
rotunjite, tuberozităţile bine reprezentate, II. Creasta edentată imediat după
bolta adâncă, fără torus; extiacții. |
— în clasaa II-ase evidențiază creste III. Creasta înaltă și regula tă.
edentate şituberozități cu atrofie medie. IV; Creasta înaltă, dar subțire (Anife
Bolta palatină este de adâncime medie, cu Edge). A
atin prezent,
V, Creasta mai redusă, dar rotunjită.
ATROFIE SIMETRICĂ ATROFIE ASIMETRICĂ i e claaa III-a crestele edentate și
VI, Creasta absentă deoarece absorbția
tuberozitățile sunt mult atrofiate,iar bolta
a maxilarului
Fig. 1.1. — Atrofie simetrică, atrofie asimetrică a maxilarului palatină devine plată; a atins chiar osulbazal (fig. 1.3.) -- -

10 1
normală tot la pacienți cu tulburări siste- două maxilare să fie mai apropiate decât în
mice; dentat,
— grupa 3 — creste destulde resorbite De foare multe ori, masticația fără
proteze îl obligă peedentatultotalsă apropie

O 9»
la pacienţi cu stare generală bună, dar cu
parafuncții; mult creasta alveolară mandibulară de
- grupa 4 — crestecu înălțimeîntre S și creasta maxilară. Prin repetare delungă du-
10 mr, organe periferice fără interferenţe, rată, pacientul se obișnuiește cu această
Knife Edge la pacient ideal foarte puţin îmbătrânit. poziţie predominant propulsivă, Mandibula
1 2 3 Dupiacest autor, grupele | și 2 cuprind îşi schimbă înfățișarea atât prin apoziţia
4 5 6
78% dintre pacienți. osoasă bazală, cât și prin resorbția din regiu-
Fig. 1.3. — Clasificarea Attwood În urma apariţiei edentaţiei totale, se neaanterioară a ramurii verticale.
produce o lărgire în sens orizontal acorpului Unghiul goniac se deschide, apro-
mandibulei. Această lărgire se explică prin piindu-se de valoarea de 120-130”, iar apo-
Clasificarea lui Mercier prezintă — Srupa a III-a - creastă alveolară
4 grupedistincte considerate mai frecvente: restructurarea şi apoziţia osoasăpe cortexul fiza coronoidă capătă progresiv forma unui
resorbită total (proteza va fi așezată doar pe cârlig (hooklike). Acest lucru se pare că este
— grmpa I — creastă normală şi sănă- vestibular,
osul bazal);
Creasta alveolară din regiunea ante- provocat de modificărilefiziologice ale
toasă, dar cu frenurile inserate aproape de — grupa a IV-a — resorbția interesează
rioară se resoarbe lingua! și sagital. Mandi- temporalului (contracție mai frecventă la
muchia crestei; şi o partea osului bazal (Negati
e (Negative ve Rid,
Ridge)
bula se deplasează înainte (în protruzie) în edentați) în urma extracțiilor și rotației
— grupa a II-a — creastă ascuţită ca o
întregime,făcândca în poziția de repaus cele mandibuleiîn sus și înainte(fig. 1.5).
lamă, foarte dureroasă la presiunile mastica-
torii (Painful Ridge); Apofiza coronoidă capătă
forma de croșet (hook like)
Painful Ridge
Atrofia porțiunii anterioare
” a ramurii verticale mandibulare
Negative Ridge

=e 1209-130*
3 4
coronoidă capătă formă de croșet
Fig. 1.4. - Clasificarea Mercier Fig. 1.5 — Deschiderea unghiului goniac 1a edentatul total: apofiza 110%, 120% 30%
mandibulare unghi de
(hooklike). Arrofia porțiunii anterioare a ramurii verticale

Clasificarea lui Sangiuolo: Luând în considerareșistarea generală


— Clasa I — creastă de înălțimeegală sau 1.5.2, Modificările mucoaseifixe și La începutul acestui proces, crestele
a pacienţilor în vârstă, Mersel face urmă-
mai mare de 10 mr, cu inserţiejoasă a frenurilor, mobile alveolare sunt acoperite de obicei cu o mu-
toarea clasificare:
tuberculi piriformi duri și bine formaţi; Mucoasa care acoperăatât crestele coasă de grosime și consistență uniforme.
- clasaa [l-a — creste cu aceleași carac- — grupa | — creste mult resorbite Evoluția acestui țesut poate fi urmă-
edentatemaxilare şi mandibulare,cât și bolta
tereca la clasa I, dar cu aspect hiperplazie; (0-5 mm), cuinserţieînaltă a trenurilor, limbă toarea:
palatină (mucoasa fixă) este supusă unor
— clasa a III-a — creste cu atrofiate plate hipertrofică la pacienți cu tulburări sistemice;
modificări legate de existențaîn continuare 2) Mucoasa nu urmează atrofia osoasă.
cu hiperplazie de planșeu; — grupa2 — creastă destulde atrofiată, a procesului de atrofie osoasă, În consecință, deasupracresteialveolare mult
— Clasaa IV-a — crestenegative. + 5 mm, inserție joasă a frenurilor, limbă
13
12
arofiate rămâne unstrat de mucoasă ce poate situati , protezetotale (hipotonia musculară pericli-
(situație comparată cu aspectul tegumentelor Inserţia frenului buzei superioare se
fi mobilizat, balansat cao „creastă de Cocoş“
unui om care a slăbit brusc) (fig. 1.6). situează foarte aproape de papilă. Această tează închiderea externă a protezelor).
ștergerea rugilorse întâlnește la pacienţii Relaxarea şi lăţirealimbiiîn urma dis-
vechi protezați cu proteze mobilizabile ce pariției arcadelor dentare duce la modifi-
acoperă bolta palatină. carea tonusului ei normal, Limba capătă, pe
e) La mandibulă,în cazurile de atrofie lângărolulde insaliva șitransporta bolul
foarte accentuată, mucoasa fixă se reduce]a alimentar, şi pe acela de a fărâmițaalimen-
o simplălinie sau dispare complet. tele de consistență redusă.
f) În urma resorbției osului alveolar, Limba își regăseşte poziţii variate,
fundurile de sac vestibulare se apropie de venind în contact cu creasta edentată (muș-
muchia crestelor (în mod normal, la dentat chiu! genioglos ajungefrecvent să se insereze
gafe
fundurile de sac se găsesc la $ mm distanță în apropiere de muchia crestei edentate man-
Fig. 1.6 - Mucoasa balanță de pecreasta frontală („creastă de cocoș")
de planul apexian al dinţilor). dibulare) și cu mucoasa obrazului.
Frenurile se pot situa astfel foarte
1.5.4. Modificările A.T.M.
Atitudineaterapeutică cea mai indicată aproape sau chiar pe muchia, crestelor, nece-
În aceste zone mucoasaare o reziliență mare Prin dispariţia dinților naturali din zona
este îndepărtarea chirurgicală a mucoasei sitând de cele mai multeori excizii chirurgicale.
(comprimabilitate reversibilă în sens verti- frontală și laterală, mișcările mandibulei
respective, Atunci când acestlucru rin este cal). Ea poatefi glisată orizontal. 1.5.3. Modificările morfofuncțio- devin mai libere, În această situație, pentru a
posibil, se recomandă tehnici speciale de c) Mucoasa devine foarte subțire — nale ale mușchilor aparatului dento- efectua o mișcare de propulsie sau de latera-
amprentare, deosebit desensibilă (în special pe torusul litate, mandubula nu mai trebuie să coboare,
maxilar
n aceste cazuri de atrofie și resobție maxilar, pe torusul mandibular sau chiar pe ci poate trece direct la aceste mişcări. Condilul
osoasăaccentuată, tuberculul piriform poate La edentatul total mușchii ridicători
crestele edentate), suportândcu greu presiu- ai mandibulei se contractă mai mult ca la tinde astfel să se deplaseze orizonial, provo-
fi acoperit cu o mucoasă cese poate mobiliza nile. dentat(necesitatea apropierii crestelor eden- când presiuni asupra porțiunii anterioare a
n toatesensurile (nu suportă presiuni şi este tuberculutui articular (acestepresiuni setrans-
greu de amprentat carect).
d) Rugile palatine (3-7 perechi) devin tate antagoniste pentru efectuarea masticației,
şterse, uneori se desfacîn evantai, iar papila mai ales înainte de protezare), producându-se mit prin intesmediul meniscului).
b) Mucoasa fixă se îngroașă. Crește Cu timpul, aceste presiuni duc la re-
stratul submucos între periost și mucoasă.
bunoidă se apropie de muchia crestei fron- astfelo scurtare a lor. Această modificare înte-
tale (fig. 1.7). resează în special fascicululvertical al sorbția atât a părții anterioare a meniscului
maseterului și fasciculele posterioare ale (se poate ajunge la perforarea lui), cât și a
temporalului. unei porțiuni din tuberculul articular care
Muşchii suprahioidieni suferă din își modifică în acest fel înclinarea iniţială.
aceleași motive o întindere mai mare (la Aceste presiuni pe porțiunea ante-
edentatul total neprotezat, şi poziţia de rioară articulației stau la baza apariției
repaus mandibular este mai apropiată de sindromului disfuncțional dureros al lui
maxilarul superior decât la dentat). Prin Costen.
atrofia osului alveolar mușchiul milohioi- În acelașitimp, prin propierea cronică
dian se apropie de vârful crestei. a mandibulei de maxilar, capul condilului
Muşchii oro-faciali potsuferi o modi- se deplasează distal, întinzând capsula
Fi ip, Î.7-
7 În urma atrofi
atroj ei se prod
ro uce ște: Tgereaa ru, gitor ilor palati
dai tine,
ne, iur tur pupupila
la bunoi
bu dă Se sihe
LI ază pe ficare a tonusului normal, în concordanță cu articulară. Cu timpul, aceste deplasări anor-
mucoasa crestei
procesul de îmbătrânire. Acest lucru afectează male favorizează labilizarea mișcărilor
serios posibilitățile de menţinere a viitoarelor condilului în articulație.
9)
tras en Sloan
Sutura mediană Gata Incisvă
Interrnaxală
[seciul tonusulta palatin)

CAPITOLUL 2
CÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL

Prin „câmp protetic“ se înțelege Creasta edentată rezultă din apofiza


teritoriul biologic pe care se aplică proteza
maxilară(processus alveolaris) după exira- Lama orizontală Spina nazală posiericară
mobilizabilă sau, cu alte cuvinte,totalitatea a osuui palatin
gerea dinților.
țesuturilor care vin în contact cu proteza
O altă componentă a osului maxilar
respectivă. Fig. 2.1. — Substratul osos al câmpului protetic maxim
este uberozitatea maxilară (tuber maxilae),
În mod obișnuit, câmpul protetic edentat
situatăîn regiunea posterioară a apofizelor
total este împărțit în două zone caracteristice:
alveolare; are, de asemenea, un rolfoarte
zona de sprijin și zonade succiune.
important în menţinerea și stabilizarea De aceeatrebuie evitată transmiterea La maxilarul superior, resorbția este
A) Zona de sprijin cuprinde crestele
protezei totale, unor presiuni prea mari prin intermediul centripetă. Există însă zone unde resorbția
alveolare şi tuberozităţile maxilare, bolta
palatină și crestele edentate mandibulare
În sfârşit, bolta palatină rezultă din protezelor, presiuni ce potprovoca resorbția este mult diminuată. Acestea sunt situate la
unirea apofizelor palatine ale osului maxilar osoasă și de multeori hiperplazia mucoasei nivelul inserţiei frenurilor (median și bu-
(substratul osos) acoperite de o mucoasăfixă.
(processus palatinus) situate în cele două | cale). Aceasta determină apariţia destul de
B) Zona de succiune cuprinde mu- acoperitoare.
treimi anterioare ale bolţii, cu lamele ori- frecventă a unei suprafețe osoase în formă
coasa care vine în contact cu marginile În evoluţia osului, după Leriche și
zontale ale oaselor palatinesituateîn treimea de pentagon(fig. 2.2).
protezei. Această zonă este situată periferic Policard, orice modificare a vascularizării
posterioară a bolţii.
faţăde zona de sprijin, lui prin ischemie san hiperemie duce la
Pe linia mediană de-alungul căreia se
Mucoasarespectivă este formată pe de osteoliză. De aceea,o proteză instabilă sau
unesc apofizele palatine simetrice poatefi
o parte din bandeleia pasiv mobilă, ce face una care presează excesiv și inegal câmpul
situatăo proeminență osoasă, numită torus
trecerea dintre mucoasa fixă și mucoasa protetic ducefrecventla resorbția osului.
mobilă, iar pe dealtă parte din mucoasa palatin (vizibilă la inspecţie sau doar pal-
Evoluţia osuluieste condiţionată și de
mobilă, ce se aplică pe faţa externă a pabilă),
interacțiunea proteză-câmp protetic, după
protezei, în vecinătatea marginilor. Unirea apofizelor palatine maxilare cu
lamele orizontale ale oaselor palatine seface regulile stabilite de Jores. Astfel: |
prin sutura palato-maxilară, -o presiune continuă duce la resorbție
21. CÂMPUL PROTETIC
osoasă;
MAXILAR Suprafața de sprijin maxilară poate
Suporta presiuni masticatorii destulde mari. — o presiune discontinuă,cu intervale Fig, 2.2. — Resorbţia osului alveolar, diminuată la
de repaus mai lungi, favorizează osteoge- nivelul inserțieifrenurilor, transformă suprafaţa
A) Zona de sprijin are substratul Osos După Nagleși Sears(citați de Lejoyeux), câmpului protetic maxilar într-un pentagon
reprezentat de: crestele aJveolare edentate; acest substrat osos este capabil să suporte o neza; E
tuberozităţile maxilare; bolta palatină. Cea presiune de 1,265-1,687 kg/cm? (de altfel — aceeaşi presiune discontinuă, sepa-
mai mare partea acestui substrat osos este suficientăpentru masticaţie la edentatul to- rată însă deintervale de repausfoarte scurte, Crestele edentate maxilare capătă în
formatădin componente ale osului maxilar. tal) (fig. 2.1). favorizează resorbția. decursul evoluţiei lor anumite forme

16
17
caracteristice. Dacă la început sunt înalte, De obicei, crestele înalte retentive se Când volumul ei crescu: face ca Al doilea tip, de formă longitudinală,
cu versantul vestibular retentiv, ulterior ele asociază cu 0 boltă adâncă (fig. 2.3), cele tuberozitatea să se apropie foarte mult de nu prea pronunțată, se găseșteîn cele două
se micșoreazăși retentivitatea dispare, ver- neutre se asociază cu o boltă de înălțime creasta edentată mandibulară sau de tuber- treimi posterioare ale bolții.
santul vestibular devenind drept, fără nici o medie,iar cele neretentive cu o boltă plată culul mandibular, vorbim de o m*erozitate Al treilea tip cuprinde cele două treimi
convexitate (creste neutre), Pe măsură ce
(fig. 2.4). „procidentă“. Atât în acest caz. câtși în anterioare ale liniei mediane și este destul
atrofia continuă, crestele alveolare capătă un
versant oblic îndreptat în jos și către linia situațiile în care tuberozitatea este foarte de bine reprezentat.
mediană (creste neretentive). ALA retentivă, împiedicând aplicarea ușoară a
protezei pe câmpul protetic, se recomandă
Al patrulea tip se întinde doar în
treimea anterioară a palatului.
Cresteretentve, boltă adâncă remodelarea eichirurgicală. În acest fel se Al cincilea tip se întinde de la gaura
obține un spațiu protetic pentru bazelecelor palatină anterioară până la limita distală a
două proteze totale. palatului dur.
Aşa cum am amintit mai sus, pelinia După acest autor, numai în 1% dintre
Creste neutre. boită rnedie, torus prezent mediană a bolții palatine se întâlneşte o cazuri, pelinia mediană se găseşte o depre-
proeminenţă osoasă numită toruspalatin. Fiind iune,
No acoperit cu o mucoasă subțire,sensibilă și După Ene și Popovici, la populaţia țării
Creste neretentive, cu catrofie marcată, boltă plată depășind două zone cu reziliență msicrescută, noastre se întâlnește foartefrecventuntorus
acoperirea intimă a acestei formaţiuni situat în treimea mijlocie a bolţii palatine,
Fig, 2.3. - Câmp edentattotal maxilarcu creste Fig. 2.4, — Apecte ale profiluluisecțiunii favorizează apariția frecventă a leziunilor de Marginea posterioarăa bolțiieste for-
retentive şi boltă adâncă transversale a bolţii palatine la edentatul total decubit și producerea fracturării protezei mată din limita distală a lamelor orizontale
maxilare. În consecință, se recomandă întot- ale oaselor palatine. Pelinia mediană această
deaunafolierea modelului în această zonă, margine prezintă o proeminență osoasă
Creasta edentată maxilară se termină "Tuberozitatea retentivă se asociază de Torusul maxilar mai are importanţă — spina nazală posterioară — acoperită de
în regiunea posterioară cu o proeminență cele mai multeori și cu un volum crescut. protetică atunci când vine în contact sau mucoasă și care poate fi palpată. Proteza
numită tuberozitate (tuber maxilaz). Aceasta Retentivitatea tnberozității poate exista intersectează linia de reflexie a vălului pa- totală maxilară trebuie să se întindă până la
poatefi asemănătoare crestei edentate, adică în sens vestibulo-oral (pe o partesau pe ambele latin. Aşa cum vom vedea, această linie această marpine, fără să o depășească mai
poatefi retentivă sau neutră, sau ștearsă, părți ale maxilarului) (fig, 2.5) și în senssagital (denumită „linia Ah“) este locul celei mai
mult de 1-1,5 mm.
neretentivă. (fig. 2.6) sau chiar în ambele sensuri, importante închideri marginale a protezei
În zona anterioară a bolţii, în urina
superioare. Intersectarea torusului palatin
atrofiei maxilare, se poate ajunge la spina
NA prin polul său posteriorcu această linie
creează mari dificultăți stomatologului în
nazală anterioară.
încercareadea obțineo etanșeizare a protezei Substratul mucos al câmpului prote-
Tuberozitate retenitvă
pe o singură parte la acestnivel. De aceea, pe mulți autori i-a tic maxilar
interesat frecvenţa întinderii torasului în Este constituit din mucoasa care aco-
peră crestele edentate pe bolta palatină — deci

LA
această regiune,
După Landa,există cinci variante de zonadesprijin — și este denumit mucoasafixă.
torus: Această mucoasăconține:
Tulerozitate reientivă Un prim tip estesituatîn treimea poste- a) un epiteliu de de tip pavimentosstra-
pe ambele părți rioarăa palatului, are o formă rotunțilă, este tificat, care are:
Fig. 2.5. — Retentivitatea tuberozităţii văzută pe palpabilşi poateatinse uneori dimensiunea — un strat bazal sau germinativ cu
Fig. 2.6. — Tuberozitatea retentivă în sens sagital
secțiune transversală (distal) și procidentă unei alune(și chiar mai mare), celule turtite cu nucleu voluminos;

18
19
— corpul mucos al lui Malpighi, for- senzitivă dependentă de trigemen se efec-
mucoasa este subțire, palidă și foarte sensi- mucoasă puțin aderentă la periost, care poate
mat din mai multe straturi de celule polie- tuează cu ajutorulterminaţiilor nervoase atât
bilă (suportă greu presiunile masticatorii). fi mobilizată de către medic sau prin mișcă-
drice; în corion, cât și în epiteliu.
Senzaţia tactilă este, de asemenea, de mare rile funcționale ale pacientului (prin inter-
— unstrat superficial de celule aplati- Sensibilitatea mucoasei este remar-
duritate. mediul formațiunilor musculo-tendinoase
zate. cabilă. Ea sesizează cu mare fineţe variaţia
În ambele situaţii descrise vorbim de din apropiere).
„b) corionul, țesut conjunctiv ce con- presiunilor, temperatura și chimismul com-
câmp protetic „dur“, dar atitudineaprotetică Mucoasa pasiv-mobilă are o tățime
ține: pușilor și substanțelor cu care mucoasavine
diferă,atâtîn ceea ce priveşte amprentarea, între ! și 3 mm și este situată în apropierea
— unstrat reticulo-papilar cu prelungiri în contact. , fundurilor de sac vestibulare, mai aproape
câtșiîn privinţa adaptării protezei şia prog-
care pătrund în epiteliu; Urmnectarea permanentă a mucoasei
nosticului acestuitratament, de versantele crestelor edentate.
— unțesut conjunctiv mai bine repre- realizată de secreția grandulară asigură
* Mucoasaareunstrat considerabil de În profunzime, mucoasa acestei zone
zentat, care poate adera la periost. automenţinerea şi păstrarea țesuturilor mu-
țesut submucoscu legătură slabăcu periostul. are țesut submucos lax, careîi permite să
Corionul poatefi dens şigros,aderent coasei bucale într-o stare fiziologică nor-
Aceasta determină o comprimabilitate cres- alunece pe planul osos,
la periost, la nivelul rugilorpalatine(regiune mală. cută a mucoasei (reziliență mare), dar şi Cu cât această zonăeste mai lată, cu
suport de presiuni pentru zdrobirea ali- Din cauza variabilităţii grosimii stra-
posibilitatea alunecării ei orizontale pe atât fenomenul de succiune se poate instala
mentelor cu ajutorul limbii). turilor mucoase și submucoase, zona de
substratul osos. mai ușor.
Sub această mucoasă există țesuturile sprijin maxilară are consistență sau „duri-
Aceste câmpuri deformabile „moi“se Mucoasa pasiv-mobilă face trecerea
submucoase bogate în țesut glandular și tăți“ anumite. Astfel: datoreazăpurtăriiîndelungate a unorproteze spre mucoasa mobilă intens vascularizată (se
adipos. La maxilar elesuntbinereprezentate * Pe crestele edentateși pe tuberozități delimitează clar prin coloraţie). Mucoasa
incorecte (baze instabile sau cu mijloace
în regiunea premolarilor(între sutura înter- există o adevărată fibromucoasă de tip excepționale de menţinere nepotrivite, ar- mobilă tapetează restul cavității bucale,
maxilară şicreasta edentată)saua molarilor malpighian pavimentos,cu un strat cornos cade dentare incorect concepute și relații conținând o mare cantitate de țesuturi
(tot pe palat, între tuberozitate şi linia me- superficial, Acest strat cornos bine dezvoltat ocluzale necorespunzătoare. Aceste câmpuri submucoase,vase,nervi, formaţiuni muscu-
diană). se întâlnește frecvent la pacienţii edentaţi protetice „moi'necesită tehnici speciale de lare sau ligamente. Aceste elemente mus-
Existenţa stratului submucos permite care nu poartăproteze (Lejoyeux). amprentare (fig. 2.7). culo-tendinoase pot mobiliza mucoasa în
fibromucoasei să se deplaseze pe planurile * În caz că mucoasa nu urmează în toate sensurile. Din punct de vedere al
profunde. Aceasta are deci o reziliență evoluția saatrofia osoasă, deasupra crestei tratamentului, mucoasa mobilă nu poate fi
crescută, alveolare(în special frontale) rămâne unstrat ucoperită niciodată de proteză (apar im-
În regiunea premolarilor, de pe palat, de mucoască balantă („creastă de cocoș“), ce portante leziuni de decubit), dar se poate
amintită mai sus, există un țesut adipos pune mari problemela amprentareași apoi la aplica pe fața externă a protezei, perfectând
(Lejoyeux), iar în regiunea molarilor, tot de stabilizarea protezei, necesitând de multe ori închiderea marginală.
pe palat, cunoscută sub numele de „zonele excizia chirurgicală preprotetică.
lui Schroder“, există țesut glandular și, de * Pe bolta palatină, în regiunea ante- 2.2. CÂMPUL PROTETIC
asemenea, adipos. rioarăa rugilorpalatine,corionuleste dens, MANDIBULAR
Glandelesalivare palatine existenteîn grosși aderentla periost. În acest caz, fibro-
această regiune secretă o salivă bogată în mucoasa vascularizată dă senzația tactilă de Fig. 2.7 Mucoasa de pe bolta palatină are un A) Zona desprijin are un substrat osos
mucină, foarte necesară umectării protezei duritate. grad mare de reziliență. Pacientul poartă o proteză reprezentat decreasta edentată mandibulară,
De multe ori această structură (şi instabilă, întodeauna mult mai redusă decât creasta
totale. Această zonă poatefi comparatăcu o
pernă hidraulică, amortizând o partedintre consecință) o are toată mucoasa zonei de edentată maxilară.
presiunile transmise de proteză în acestloc, sprijin. B. Zona de succiune sau zona de în- Acest lucru se datorează uneiatrofii
Mucoasa câmpului protetic maxilar = La nivelul torusului palatin, dar chidere marginală este reprezentată de mai accentuate a osului alveolar mandibu-
este de obicei bine vascularizată, iar inervația uneori la fel pe întreaga zonă desprijin, mucoasa pasiv-mobilă. Aceasta este o lar condiționată de:

20 21
—o troficitate scăzută ca urmare a unei împreună cu marginea anterioară a ramurii trigonului retromolar în urma extracției — anterior se găsește spaţiul lingual
vascularizări mai reduse; ascendente triunghiul retromolar. molarului de minte (fig. 2.9), lateral, unde proteza se poate întinde uneori
— pierdereatimpuriea dinţilor maxila- Creasta milohioidianăreprezintă, pen- mai jos delinia milohioidiană;
rului inferior (Ene, Popovici). tru majoritatea autorilor, limita pânăla care — şi mai anterior, de o parteși de alta a
Zona de sprijin mandibulară este se poate întinde — în regiunea linguală — Tubercul piriforma liniei mediane, se găseşte zonalinguală cen-
delimitată vestibular delinia oblică externă proteza mandibulară. Acestlucru este argu- trală.
— sediul inserției inferioare a mușchiului mentat de faptul că de cele mai multe ori Dar despre utilizarea acestor regiuni
buccinator. această creastă este proeminentă, ascuțită, vora vorbila descrierea zonelorfuncţionale.
În caz de aizofie accentuată a crestei sensibilă și pe ease inseră mușchi puternici Substratulmucos al zonei de sprijin man-
edentate, inserția buccinatorului se apropie care pat mobiliza ușorproteza. dibulare nuesteatât de aderent cala maxilar.
de creastă și, astfel, între mucoasași periostul Deasupra liniei obliceinterne, în drep- Din cauza atrofiei mai rapide și mai
care acoperă creasta, se potgăsișifibre mus- tul premolarilor, se găsesc de multeori două accentuate a osului alveolar mandibular,
culare. proeminențe osoase rotunjite, simate sime- Fig. 2.9 — Poziţia tuberculului piriform mucoasa poate deveni mobilă pe suprafața
Pe fața internă a mandibulei, opusă tric, de mărimea unor boabe de mazăre (sau periostală și poateformacute,bridelongitu-
liniei oblice externe, se găsește linia oblică mai mari), acoperite cu o mucoasă subțire, Acest tubercul are la început o poziție dinale paralele cu creasta.
internă sau creasta milohioidiană. Această sensibilă. Uneori, proeminențele potfi de oarecum orizontală, cu un substrat .0sos Acestea se întâlnesc mai ales în zona
linieeste sediul inserției mușchilor milohioi- dimensiuni diferite. Câteodată poate exista acoperit de o mucoasă groasă aderentă la molară a crestei edentate,
dian și constrictor superior al faringelui o singură proeminență (fig. 2.8). periost, În porțiunealui superioară seinseră Prezenţabridelorlongitudinale obligă
(fibrele se inseră perpendicular la periferia ligamentul pterigorandibular. practicianul săfoloseascătehnicispeciale de
câmpului. protetic), Tuberculu! piriform ia naştere ca for- amprentare, care înlesnesc marginalizarea
Atât linia oblică externă, cât şi cea maţiune distinctă prin atrofia mai redusă a acestor bride și folosirea lor la închiderea
internă au un traiect descendent, dinspre pereteluidistalal alveolei molarului trei in- periferică. ”
posterior către anterior. Linia oblică internă ferior. În alte cazuri, osulalveolar se atrofiază
coboară anterior în continuarea marginii Pe măsura atrofiei osului alveolar din atât de mult, încât nu mai rămânenimicdin el,
anterioare a ramurii ascendente până în imediata vecinătate, tuberculul capătă o iarîn locul creste;cu substrat ferm osos rămâne
dreptul găurii mentoniere. poziție oblică sau chiar verticală. Substratul doar o creastă mucoasă subțire şibalantă.
În urma atrofiei accentuate a osului al- său ososse reduce,iar mucoasa acoperitoare B) Zona de succiune
veolar, această gaură mentonieră se poate situa Fig. 2.8 — Torusul mandibular situat în dreptul din fibroasă poate deveni moale și balantă. Câmpul protetic edentat total conţine
chiar pe muchia crestei, necesitând despo- premolarilor, deasupra linie milohioidiene
În orice situaţie, această zonă anato- la periferie zona de succiunesaudeînchidere
vărarea zonei de amprentare finală. Deasupra mică trebuie acoperită de proteză. Limita marginală, zonăîn care se face trecerea
acestei linii se găsesc inserțiile buccinatorului, Această formaţiune se numește tonus pânăla care poatefi acoperit tubercululeste dintre mucoasa fixă și cea mobilă. Această
dar dispoziţia lor se situează paralel cu mandibular. Ea creează dificultăți în prote- treimea sa posterioară, deoarece în această „trecere“ este reprezentată de mucoasa
periferia câmpului protetic şi nu împiedică zare (baza protezeicare acoperă torusulpro- treimese inseră de obicei ligamentulpterigo- pasiv-mobilă, tapetatăcuunțesut submucos
extensia protezeiîn această regiune. voacă mereu leziuni de decubit); deaceea se mandibular. care-i permitesă fie mobilizată față de planul
Linia oblicăinternă urcă spre poste- recomandă preprotetic exereza ei chirurgi- Zona desprijin mandibulară este deli- osos subiacent, Această mobilizare poate fi
rior, plecând dela apofizelegenii (situate pe cală. Acest lucru este recomandabil, chiar mitatălingual, plecând dela posterior către făcută la formațiunile musculo-tendinoase
linia mediană, seidu al inserției mușchilor dacă de multe ori torusulse reface. anterior, de următoarele regiuni anatomice: din vecinătatesau prin acțiunea de modelare
genioaloși şi geniohioidieni), spre ramura Zona de sprijin mandibulară este deli- — în dreptul tuberculului piriform se funcţională executată de medic.
ascendentă mandibulară. La acest nivel pos- mitată posterior de tmberculul mandibular, găsește nișa linguală retromolară, folosită Mucoasa pasiv-mobilă la maxilarul
terior, linia oblică internă delimitează formațiune anatomicăce ia naștere în locul de unii autori pentru extensiunea protezei; inferior, situată pe versantele vestibulare ale

22 23
crestelor edentate în apropierea fundului de periferia câmpului protetic (legătură anato- 1. Mușchiul buccinatorestesituat în nul retromolar până la primul molar infe-
sac vestibular, areo lăţime de 1-3 mm. mică și funcțională). partealaterală a cavităţii bucale în grosimea rior;
Lăţimea marea bandeletei de mucoasă După Costa, Ene și Popovici, esențial — posterior, inserția oblică aproape
fiecărui obraz și are următoarele inserții:
pasiv-mobilă șisituarea ei cât mai aproape pentru stabilirea și menţinerea viitoarei verticală pe ligamentul pterigomandibular.
- superior, inserție osoasă orizontală
de fundul de sac favorizează apariția suc- protezeeste raportuldintredirecțiade inser- — anterior, fibrele buccinatorului se
de la nivelul tuberozității până în dreptul
ciunii. O lăţime redusă (o simplă linie) în- ție a fibrelor musculare și marginea câm- fixează pe pielea comisurii formând nodul
molarului prim superior,
greunează mult reuşita închiderii marginale. pului protetic. comisural (modiolus), loc de inserție şi
— inferior, pe faţa externă a mandibulei,
La mandibulă, delimitarea dintre Există zone în care fibrele musculare
de-alungul linieioblice externe,de Îatrigo- pentru alți muşchiai mimicii (fig. 2.10).
mucoasa fixă și cea mobilă estede multeori se inserează perpendicular (sau „direct“,
greu de făcut, în special lingual, creând după Schreinemakers) peperiferia câmpului
dificultăți în realizarea închiderii marginale. protetic. În aceastăsituaţie, este absolut
Mucoasa mobilă are un bogatțesut necesar ca marginea protezei să nu depă-
şească această inserție,altfel proteza va fi
submucos, sub ea trecând nenumărate for-
mobilizată prin contracția fibrelor muscu-
maţiuni musculo-tendinoase. Ea acoperărestul m. .
cavităţii bucale. Poate fi mobilizată în toate lare respective.
Aceste zone suntsituateastfel:
sensurile și are rol în obținerea închiderii
marginaleexterne, aplicându-sepe faţa externă — la maxilarul superior există limita
posterioară a câmpuluiprotetic (zona Ah), os malar m. triunghiular
a protezei. Din cauza mobilității şi a com-
poziției, ea nutrebuie săfie acoperităde proteză undese întâlneşteinserția perpendiculară a m. mare

majorității mușchilor vălului palatin; zigomatic


(apar leziuni dedecubit graveși se prejudiciază m. pâtrat al
— la mandibulăinserția perpendiculară m. mentalis
menținerea și stabilitatea protezei). buzei inferioare
a mușchilor buzei inferioare și mentalis
Pentru realizareaînchiderii marginale (mușchiul bărbiei) se întâlnește în zona
la proteza totală — atât de necesară menținerii Fig, 2.10 — Dispunerea fibrelor mușchilor oro-faciali
vestibulară labială (vestibulară centrală);
ei —esteobligatorie cunoaşterea funcţionali-
- tot la mandibulă întreaga zonă
tății zonelorperiferice ale câmpuluiprotetic periferică linguală conţine inserția perpen- _. Fibrele superioare ale buccinatrului se Muşchiul buccinatorare fibre dispuse
— așa-numitele zone funcționale, ' diculară a mușchiului milohioidian (poste- îndreaptă antero-inferior către buza paralel cu marginea protezei şi poate
Acestea sunt dominate de prezența și riorși lateral) și a mușchiuluigenioglos (lin- inferioară,iar fibreleinferioare se îndreaptă contribui prin tonicitatea sa la menținereași
de acțiunea unor formațiuni musculare deo- gual central). antero-superior către buza superioară. Iastabilizarea protezei.
sebit de importante, care trebuie mai întâi În tot restul periferiei câmpului pro- Inserarea acestor fibre se face la nivelul 2. Muşchiul orbicular al buzeloreste
cunoscutepentru a înțelege nai bine necesi- tetic, musculaturaare fibre paralel cu mar- modiolusului. Atâtfibrele superioare, cât și situat în grosimea buzelor, având caracte-
tatea nenumăratelor manevre de adaptare și ginea protezei şi poate participa eficient la cele inferioare ale buccinatorului participă risticile unui adevăratsfincter. Fibrele sale
amprentare, modalitatea de montare a menţinerea, protezei totale. la formarea mușchiului orbicular. Când gura sunt aproximativ paralele cu marginile pro-
dinților, conformarea bazei protezeietc. Acești mușchi fac parte din musculatura este deschisă, mușchiul buccinator se com- tezei, deoarece au o direcție relativ orizon-
oro-facială și cunoașterea lor este absolut portă ca o perdea bine întinsă. Când gura tală.
2.3. MUSCULATURA DIN În timpulcontracției se aplicăpe partea
necesară pentru a înțelege rolulfuncționalități este închisă, buccinatorul acoperit de
VECINATATEA CAMPULUI lorîn menţinerea și stabilizarea protezei. vestibulară a protezelor, în dreptul dinților
mucoasa bucală formează în vestibulul su-
PROTETIC frontali. Mușchiul orbicular permite
Mușchii oro-faciali perior un spaţiu ampular, descris de
Eisenring,și alt spaţiu asemănător în vesti- prehensiunea alimentelor şidirijează des-
În realizareatratamentului protetic al În ordinea importanței lor în prote-
bulul inferior, descris de Fish (punga jugu- chiderea orificiului bucal în timpul func- .
edentatuluitotal, neinteresează formațiunile zarea edentatuluitotal, vom prezenta urmă-
lară). țiilor aparatului dento-maxilar. Între orbicular
musculare care au o relație directă cu torii mușchi oro-faciali:

25
24
— mușchii limbii, dacă marginile ei pătrund în teritoriul do-
şi buccinator există o anumită legătură 7. Mușchiul pătrat al buzei inferioarese
inserează tot pe linia oblică externă, în relații — mușchii văluluipalatin; minat de mobilitatea milobioidianului.
funcţională, datorită întrepătrunderii fibre-
strânse cu triunghiularul buzei,iar cealaltă — mușchiifaringelui. În consecință, de cele mai multe ori,
lor musculare,
Muşchii ridicători proteza nu trebuie să depășească spre lin-
3. Mușchiul marele zigomatic — „muş- inserție (superioară) se face în grosimea
Mușchiul maseter, prin fasciculul său gual linia oblicăinternă, iar atunci când o
Chiul râsului“ — se inserează pe porțiunea segmentului buzeiinferioare. Prin contracția
superficial (care se inserează superior pe face trebuie să existe anumitesituații favo-
postero-externă a malarului și în comisură. sa, se răsfrângeîn afară buza inferioară.
marginea inferioară a arcadeizigomatice și rabile.
În timpul contracției sale trage comisura în 8. Mușchiul bărbiei (mentalis) se
inferior pe unghiul mandibulei), prin porțiu- Dintre mușchii limbii (7 mușchi) ne
Susși înapoi. inserează pe de o parte pe rebordulalveolar
nea sa cea mai anterioară, poate veniîn con- interesează în special genioglosul, care se
4. Mușchiul miculzigomaticestesituat în dreptul dinților frontati inferiori, iar pe
tact cu marginea protezei mandibulare (fig. inserează pe apofizele genii şi se desfășoară
paralel, dar mai intern față de marele zigo- de altă parte în tegumentul de pe proemi-
nența bărbiei. Acest muşchi limitează prin 2.12), apoi ca într-un evantai în interiorul limbii.
matic. Inserţia sa inferioară este situată în
Este un mușchi puternic, principal mobili-
buza superioară. Prin contracția. acestui inserția sa superioară întinderea vestibulară
mușchi, fața capătă o alură tristă. frontală a protezei inferioare.
zator al limbii, care dezvoltă o forță consi-
derabilă,în special în zona deinserţie osoasă
5. Mușchiul canin se inserează supe- Toţi mușchii oro-faciali descrișiau rol
(apofizele genii).
rior în fosa caninăși inferior în comisură și atât în menținereași stabilizarea protezelor
Există o strânsă interdependenţă func-
buza inferioară. Prin contracția sa poate totale, câtși în delimitareaarieideîntindere
țională între contracția genioglosuluiși
ridica buza inferioară (tristeţe) sau buza a marginilor protezei. Această delimitare se
superioară (agresivitate) (Lejoyeux) face cu ajutorul modelării funcționale a
contracțiamilohioidianului, de aceeajenarea
(fig, 2.11). marginilor lingurilor individuale şi apoi a contracției unuia dintre mușchi (o lingură
Fasciculvertical
profimd prea lungă sau o proteză preaextinsă) atrage
amprentei funcționale.
Configurarea marginilor amprentei se dupăsine dificultăţi în contracția celuilalt.
Fascicul oblic
O atenţie deosebită trebuie deci acor-
face prin mișcări funcționale care pun în superficial
acțiune și mușchii oro-faciali (mișcări tipice, dată marginii linguale a limbiiindividuale
Fig, 2.12 — Muşchiul maseter şi apoi a protezei în zona linguală centrală
test, ca: deschiderea mare a gurii, balansarea
mandibulei, râs forțat, țuguierea buzelor, pentru menajarea mobilităţii genioglosului.
răsfrângerea buzeiinferioare, etc.) sau prin Muşchiul temporal are două fascicule, Mușchii vălului palatin
superficial șiprofund, care se unescîntr-un Vălul palatin reprezintă limita până la
mobilizarea, rotarea nodulului comisural de
Fosa canina către medic (în modiolus seinserează tendon ce înconjoară apofiza coronoidă a care trebuie să se întindă baza protezei totale
buccinatorul, orbicularul, marele zigomatic, mandibulei și se prelungesc până la trigonul maxilare. El este constituit din grupuri muscu-
caninul, triunghiularulşi pătratulbuzeiinfe- retromolar, unde pot veni în contact cu lare pereche acoperite de mucoasă, Vălul
Comisura
rioare). Inserţiile acestor mușchi se fac în marginea posterioară a protezeiinferioare. palatin este o zonăa reflexelor de vomă și
nodulul comisural ca spiţele unei roți, Dintre mușchii coborâtori ai mandi- intervine în cursul deglutiției și fonaţiei.
Fig. 2.1] — Mușchiul canin se inserează în fosa
permițând dintr-o dată, prin aceste mișcări bulei, celcare vine în contact aproape per- Muşchii vălului suntîn număr de cinci
canină, în comisură și buza inferioară
rotatorii, să se delimiteze foarte exact aria manent cu marginite tinguale ale protezei , perechi. Dintre aceştia neinteresează:
de întindere viitoareiproteze. este mușchiul milohioidian. EI se inserează — mușchii ridicători și tensori (perista-
6. Mușchiul triunghiular al buzei În relația proteză-câmp protetic mai pe linia oblică internă șipe rafeulfibros filinul extern și peristafilinulintern), care
inferioare are o inserţie pe linia oblică extemă intervin şi alte formaţiuni musculare,care median, întins de la osul hioid la simfiza modifică poziția palatului moale în cursul
și alta în nodului comisural, iar prin con- fac parte din următoarele grupe musculare: mentonieră. Inserţia perpendicularăa fibre- emiterii vocalei „a“;
tracţie coboară comisura și exprimă dez- — mușchii mobilizatori şi ai mandi- lor acestui mușchi pe periferia câmpului mușchii coborâtori ai vălului — gloso-
gustul, bulei (ridicători, coborâtori și propulsori); protetic poate duce la mobilizarea proteze. stafilin (palatoglos)șifaringostafilin —, care

27
26
permit delimitarea marginii posterioare a Pentru realizarea unei bune menţineri reflexie a mucoasei) se face prin îndepăr-
amprentei (manevra Valsalva). Spaţiul
vestibulariabial
a protezei în această zonădistală a câmpului tarea ușoară a buzei superioare, și nu prin
Toţi aceşti mușchi seinserează perpen- protetic este necesar caîntreg spaţiul să fie tracțiuni energice.
dicular pe periferia câmpului protetic, de ocupat de grosimea protezei. Grosimea lingurii individuale ta acest
Spaţiul
aceea marginealingurii individuale și apoi vestibularlateral Din păcate, aspectul acestui spațiu nivel şi, respectiv, a viitoareiproteze trebuie
a protezei trebuie să se situeze foarte exact rezultat după o amprentă statică nu mai sățină seamadeconsiderentele fizionomice
la acestnivel, pentrua nu jena contracția Spatiul corespunde cu volumulsău în timpul miș- ale cazului respectiv. În această zonăfrenul
mușchilorrespectivi. În caz contrar, proteza is: 4 Eisenring cărilor funcționale ale mandibulei. buzei superioare trebuie ocolit cu atenţie,
nu mai are o bună menţinere sau apar leziuni Zona Ab În timpul balansării mandibulei apo- pentru a nu mobiliza proteza. La acest nivei
de decubit. fiza coronoidă a mandibulei ajunge în marginile. protezei trebuie rotunjite și bine
Muşchii faringelui Fig. 2.13 — Zonele funcţionale ale câmpului dreptul pungii Eisenring, modificându-i netezite, evitându-se astfel producerea leziu-
protetic edentat maxilar
Dintre aceşti: mușchi ne interesează lărgimea (mai ales când tuberozitatea este nilorde decubit.
doar constrictorul superior, care, prin fasci- foarte proeminentă vestibular). Sintetizând caracteristicile întregii
Caracteristica principalăa zonei vesti-
culul său milobioidian, poate veni în con- La unii pacienți, balansarea mandibulei zone vestibulare de la maxilar, menționăm:
bulare este aceea că musculatura aferentă
tact cu proteza mandibulară, în caz că aceasta este aproape imposibilă şi în acest caz — prezența musculaturii cufibre ori-
zoneirespective are fibre orizontale favora-
este extinsă în spațiul retromilohioidian (în modelarea spațiului retrozigomatic se poate zontale care contribuie prin tonicitatea
bile menţinerii și stabilizării protezei prin
această situaţie apar frecvent instabilitatea face doar prin presarea şi rotatea zonei musculară la menţinerea șila stabilizarea
fenomenulde tonicitate musculară.
protezei șidificultăți în deglutiție). tegumentare corespunzătoare acestui Spaţiu. protezei(închidere internă);
2.4.1.1. Spaţiulretrozigomatic (punga
Musculatura care înconjoară periferia 2.4.1.2. Spaţiul vestibular lateral — existența unui fund de sac accesibil
lui Eisenring) este delimitat posterior de
câmpului protetic, ale cărei particularități Estesituat mai anterior faţă de spațiul şi suficientde larg, undese poatepreciza și
șanțul pterigormaxilar şi anterior de apofiza lui Eisenring. Este delimitat posterior de
morfofuncționale le-am prezentat până lăţimea mucoasei pasiv mobile și se poate
zigomatoalveolară. apofiza zizomato-alveolară șianterior de
acum, determină existența unor zone dis- realiza o închidere marginală corespun-
Acestspaţiu vestibular este determinat frenul bucal. Acest fren este pus în evidență
tincte marginale, deosebit de importante zătoare;
de existența mușchiului buccinator(inserția prin tracţiunea obrazului în afară și trebuie
pentru realizarea unei amprentări corecte a — prezența frenurilor buzeisuperioare
sa superioară). Pe secțiune, fundul de sac ocolit de marginea lingurii, respectiv a
câmpului protetic edentattotal. şi bucale laterale,care trebuie ocolite cu grijă
vestibular este patat de mucoasa mobilă, sub protezei (pentru a nu mobiliza proteza sau
Acesteporţiuni ale periferiei câmpului pentru a se obține o bună menţinere și
care se găsește țesut conjunctiv ax şi apoi pentru nufi lezatde aceasta).
protetic au fost denumite zone funcționale. stabilizare a protezei în timpul funcţiilorşi
fibrele mușchiului buccinator. Acest spațiu Acest spaţiu este de multe ori foarte
ampular se lărgeşte pe măsuraatrofieiosului pentru a seevita apariția leziunilorde decubit.
2.4. ZONELE FUNCŢIONALE ALE redus (3-4 mm), iar marginea închiderii 2.4,1.4, Zona distală, cunoscută și sub
CAMPULUI PROTETIC alveolar. marginale face ca la acest nivel marginea
Punerea în evidență a pungiilui Ein- numele de zonă de linie Ah, este limita
protezei să fie scurtată.
2.4.1. Zonele funcționaleale câmpu- senringseface în felul următor: posterioară a câmpului protetic maxilar și
2.4.1.3. Spaţiul vestibular labial
lui protetic maxilar superior reprezintă zonade reflexie a vălului palatin
Se deschide moderăt gura, iar man- (frontal sau anterior) este delimitat poste-
, Periferia câmpului protetic maxilar dibula va fi deviată în partea examinată. faţă de palatuldur.
rior de cele două frenuri bucale (dreptși
Această limită posterioară este o
are două regiuni sau zone distincte: Deplasând apoi mandibula în partea opusă, stâng) şi este împărțit de frenul buzeisupe-
„zonă“atunci când lăţimea ei constituie o
— zona vestibulară; se poate aprecia cât de mult se reducelăr- rioare în două porțiuni, nu întotdeaunasime-
— zonadistală. bandă neuniformă de 2-5 mm sauo „linie“
gimea acestui spațiu. trice. Creasta alveolară la acest niveleste
când bandaestefoarte îngustă.
Zona vestibulară se împarte în: De fapt, modelarea funcțională a am- acoperită de o mucoasă care, de cele mai
— spațiul retrozigomatic; prentei acestei zone se face prin balansarea Landa descrie treipoziţii ale vălului
multe ori, glisează pe planulosos.
— spaţiul vestibular lateral; mandibuleiîntr-o parteşi în alta, bineînțeles Evidenţierea corectă a dimensiunilor palatin în repaus, cu deosebită importanță
— spaţiul vestibular abia! (fig. 2.13). după deschiderea gurii. “ acestui spaţiu (pentru precizarea limitei de practică:

29
28
= 0 poziție orizontală, care prelungește imaginară care trece înapoiafeţei distale a
Sintetizând caracteristile zoneidistale,
aproape în același plan palatul dur,în acest caz molarului de 12 ani șiintersectează spre ves-
putem spune următoarele:
se întâlneşte o zonă Ah cu lățime de tibular linia oblică extenă, iar spre lingual
* Zona distală estesediulînchiderii sau
2-5 mmcecuprinde, foveele palatineşi conţine linia milohioidiană. Posterior, tuberculul
îndiguirii posterioare, denumită de Green
o mucoasă rezilientă favorabilă realizării unei este delimitatde inserțialigamentului pteri-
„posterior damming“.
bune și mai facile închideri marginale; fomaxilar. Zona tubercululuipiriform este
* Această închidere marginală are rol
— o zonă de înclinaţie oblică, în care în esenţă atât o zonă de sprijin, câtși o zonă
esențial în menţinerea protezeitotale supe-
palatul moale cade ca o perdea dincolo de de închidere marginală, participând la stabi-
rioare, de aceea i se mai spune și „cheia
marginea posterioară a lamelor orizontale lizareași la menţinerea protezeitotale, [me-
Fig, 2.14 - Delimitarea șanțului retrotuberozitar menținerii protezei superioare“.
palatine. În acest caz, limita posterioară a diat după pierderea ultimilor molari,
* Spre deosebire de zona vestibulară,
câmpului protetic se reducela o simplălinie, tuberculul piriform are o poziție orizontală
în zona distalăexistă o slabă închidere margi-
iar foveele palatine rămân situat posterior În acest loc se trasează cu creionul o linie pe care o poate menţine mult timp.
nală (chiar atunci când sunt condiții favo-
faţă de ea. Închiderea marginală se face în Curbăcu convexitatea posterioară. Se observă
“ rabile), din cauza prezenţei mușchilor
această situație cu mare greutate,iar rezul- apoi foveele palatineși se desenează o linie Tuberculpiriform
văluluipalatin,ce aufibre perpendiculare
tatele suntincerte; curbă, de asemenea, cu convexitatea poste-
rioară, imediatînapoia acestor fovee (fig, 2,15).
pe periferia câmpului protetic şi care solicită
— o zonă deînclinaţie medie (între cea Zona linguală
mereu această închidere. laterală
orizontală şi cea oblică), cu evidente avantaje Se unesc apoiîntre eleliniile deja trasate,
* Etanșeizarea marginilor protezei se
față de precedenta.
face numai pe partea internă (între mucoasă Zana Fish
Deoareceînchiderea marginală poste-
şi margini), lipsind închiderea externă.
rioară reprezintă o condiţie esențială pentru
menținerea protezei totale superioare 2,42. Zonelefuncționale ale câmpu- Zona vestibularăcentrată
(„cheia“ menţinerii acestei proteze), deli- lui protetic mandibular
mitarea zonei sau liniei Ah are o deosebită Acestea sunt, cași la maxilarul supe- Fig, 2.16 - Zonele funcționale mandibulare
importanţă, rior, situate periferic față de suprafața de
La pronunțarea vocalei„a“ saua feno- sprijin, dar aceasta este mult mai redusă decât De cele mai multe ori, ta edentatul
menului „Ah“intră în acţiune ridicătorii și la maxilarul superior. parțial terminal și mai ales la edentatul to-
tensorii vălului palatin, permițând delimitarea Musculatura existentă la periferia câm- tal, pe măsura atrofiei crestei alveolare,
prin inspecție a palatului dur de palatul moale. pului protetic are grupe musculare cu fibre poziţia tuberculului devinedin ceîn ce mai
Această manevră constituie un procedeu de înserate perpendicular pe această periferie verticală (fig. 2.17).
modelare funcţională a amprentei maxilare. (atât pe toată întinderea zonele linguale,cât
Delimitarea dorsală se poate face și și frontal vestibular).
prin manevra inversă, de coborârea vălului Zonele funcționale mandibulare sunt
palatin (manevra Valsalva), și în acest caz se
Fig, 2.15 - Limita posterioară este o acoladă sau
în număr de trei perechi (zona tuberculului
poate observa cu ușurință trecerea dintre piriform,zona linguală laterală și zona vesti-
o linie curbă având convexitatea spre anterior
palatul durși palatul moale, bulară laterală) și două impare (zona linguală
O metodă foartesigură de delimitare centrală și zona vestibulară centrală sau
a zonei distale este aceea care combină Decele mai multe ori, această delimitare
grafică va corespunde cu situația reală labială) (fig. 2.16).
palpareacu inspecția. Se începecu plasarea 2.4.2.1. Zona tubercululuipiriform
anatomică. Pentru verificarea ei, după desenare
latului sondei imediat retrotuberozitat (fig. ocupă de fapt regiunea molarului de minte
se face și manevra Valsalva, permițând corec- „Fig, 2.17 - În urma atrofieicrestei alveolare,
2.14), inferior. Este delimitată anterior de o linie muberculul piriform capătă o poziție verticală.
tarea delimitărilor corespunzătoare.

30 31
Mucoasa acoperitoare poatefi destul de linia imaginară ce trece înapoia feţei dreptul spațiului dintre canin și primul alveolare şi limbă este foarte strâmt, dar
de groasă, cu anumită duritate, dar atunci distale a molarului II inferior (amintită mai premolar. | NI destul de frecventse întâlneşte o adâncitură
când pierde legătura cu periostul devine
Sus), iar anterior de frenul bucal (format de În această zonăexistența inserției rotunjită în dreptul premolarilor, ce reali-
mobilă, nepermițând realizarea unei închi-
ligamentul mușchiului triunghiular). Aceas- milohioidianului pe o creastă proeminentă zează o fosă linguală în carese poateîntinde
deri marginale corecte.
tă zonă conţine punga jugală sau punga lui face ca întinderea marginii linguale a margineaprotezei(se poatepuneîn evidență
Proteza mandibulară trebuie să aco-
Fish, spaţiu forrat între porțiunea inferioară protezeisă se opreascăla linia oblică internă. şi este perfect utilizabilă, atuncicând fundul
pere întotdeaunatuberculul. Numai în felul Aceasta (creasta milohioidiană) are un de sac lingual se adânceştela mişcarea de
a buccinatrului și creasta edentată. Acest
acesta se asigură menţinerea, sprijinul și traseu descendent, dinpredistal spre mezial, ridicarea limbii). Acestspaţiu dintre creastă
spaţiu destulde complezent permite frecvent
stabilizarea protezei mobile, De regulă, nu permițând ca versantul lingual al protezei şi limbă se continuă cu o prelungire ori-
extinderea protezei în acest teritoriu.
tottuberculul este accesibil, ci mai ales două săfie mai lungspre mezial, constituind așa- zontală sublinguală, în carese poateinsinua
2.4.2.3. Zona vestibulară centrală
treimi anterioare, deoarece ligamentul numitele „aripioare paralinguale“. Uneori, și proteza prinașa-numita „aripioară sublin-
(labială) este dominată pe de o parte de
pterigomandibular se inserează frecvent în spațiuldintre versantulintern al crestei guală“(fig. 2.18).
treimea posterioară a muberculului și mobili- acțiunea mușchiului triunghiular, pătrat, al
zează ușor proteza dacă aceasta depășește buzeiinferioare şi a mușchiului bărbiei (cu
inserția perpendiculară pe periferia câm- Limba Limba
zona de inserție a ligamentului. Uneori
puluiprotetic), care modificăesențial mobi- a
fibrele tendinoase din mușchiul temporal +
ajungîn zona tuberculului fie în ligamentul litatea fundului de sac vestibular, iar pe de -t

pterisomandibular, fie paralel și, împreună altă parte de tonicitatea, uneori foarte mare,
cu fibrele dinconstrictorul superior al a orbicularului buzelor.
Aripioare paralinguale Aripioare linguale
faringelui, pot mobiliza proteza. Acţiunea acestor mușchieste defavo-
Totîn zona tuberculului piriform, şi rabilă amprentării și apoi menţinerii și
Fig, 2.18 - Aripioarele protetice para- și sublinguale
anumeîn porțiunea vestibulară, [a închiderea stabilităţii protezei, mai ales când se întâl-
gurii, proteza poate veni în contact cu neşte şi o atrofie marcată crestei edentate.
marginea anterioară a mușchiului maseter Din păcate, această atrofie, chiar dispariția Tot în această zonă proteza trebuie Pentru a asigura O bună menținere a
(de aceea se recomandă ca atât lingura crestei, face ca închiderea marginală să se uneori să se insinueze între creasta alveolară protezei mandibulare (deci o bunăînchidere
individuală, cât și proteza să aibă o scobitură poată realiza numai între fața externă a şi glanda sublinguală care herniază peste marginală la acestnivel), marginea linguală
la acestnivel). protezeiși mucoasa labială. Totîn această creastă. În felul acesta se obține de multeori a protezeitrebuiesă aibă un contact perma-
Pe partea linguală a tuberculului, în zonă există adesea frenul buzei inferioare. o închidere marginală externă. nent cu mucoasa planșeului bucal, atât în
porțiunea cea mai posterioară, se găsesc nișa El poatefi îndepărtat chirurgical pentru a 2.4,2.5. Zona linguală centrală se repaus, câtşi în poziția de protracție a limbii.
linguală retromolară ce conține muşchii permite existența unei zone mai mari de întinde pe o distanţă de 3 cm (L,5 cm în stânga Acest lucru este de multe ori greu de
palatoglos și constrictorul superioral farin- închidere marginală. Excizia chirurgicală se şi 1,5 cm în dreapta liniei mediane) și este realizat și face obiectul unorvariate metode
gelui, care potinterfera cu proteza mandi- recomandă a fi făcută după ce s-a confec- dominată deacțiunea genioglosului, muşchi și tehnici de amprentare.
bulară, creând dificultăți în deglutiţie. De foarte puternic, înserat perpendicular pe Schreinemakers recomandă ca am-
ționatproteza, aceasta devenind un adevărat
aceea, extinderea protezei în această nișă nu periferia câmpului protetic. prentarea funcțională a acestei zone să se
conformator care dirijează vindecarea,
este recomandată. Amprentarea, adaptarea Genioglosul modifică foarte mult facăcerând pacientuluisă execute protracția
stabilind o anumită adândime a fundului
lingurii individuale și testarea închiderii nivelul fundului de sac lingual în timpul maximă a limbii.
de sac.
marginale la nivelul tuberculului piriform diferitelor mișcări funcţionaleale limbii. De Școalade Protetică Dentarădin Bucu-
2.4.2.4, Zona linguală laterală
le vom prezenta Ia capitolul Amprentă. aceea,trebuie să sețină seamade diferența rești (Prof. dr. Ene, dr. Popovici), experi-
(dreaptă şistângă) are calimită posterioară
2.4.2.2. Zona vestibulară laterală dintre adâncimeaacestui fund de sac în mentând această metodă, ajungela concluzia
linia care trece prin fața distală a molarului
(dreaptă șistângă) este delimitată posterior repausși în protracție. că ea asigură o bună închidere marginală
Uinferior, îar limita anterioară ajunge în

32 33
doar în situația în care există o poziție care asigură menţinereaatâtîn repaus, cât și
constantă anterioară a limbii în repaus, în momentele de funcționalitate a limbii.
deoarece forma și poziția fundului de sac Dealtfel, s-a observat că mișcarea de
lingual prezintă modificări minime între protracție maximă a limbii recomandată de
poziția de protracţie și cea de repaus ale Schreinemakersare o semnificaţie funcțio- CAPITOLUL 3
limbii anterioare. nală redusă, fiind foarte rar efectuată de
Dinpăcate,situația se complică atunci pacienţi. EXAMENUL PACIENTULUI EDENTAT TOTAL
când limba ia constant în repaus o poziţie În această zonă linguală centrală,
posterioară. În aceastăsituație rămâne un realizarea unei închideri marginale corecte
spaţiu de 1,2-2,5 cm între vârful limbii și are rol esențial în menţinerea, dar și în
creastă. La o mișcare de protracție, spațiul 3,1. EXAMENUL CLINIC experimentatși înțelegător (soră, asistentă
stabilizarea protezeimandibulare, Marginea
se reducefoarte mult. linguriindividuale şi apoi a protezei trebuie
medicală). |
Pentru a asiguraun contact permanent La ora actuală,cei mai mulţi pacienți Medicul stomatolog trebuie să fie
să fie mai groasă la acest nivel, pentru
între proteză şi mucoasa planșeului, atât în realizarea cu mai multă ușurință a închiderii edentaţi total care solicită tratamentprotetic competentîn înțelegerea și comunicarea cu
repaus,cât şiîn pozițiade protracțiea limbii depășesc vârsta de 70 de ani,și sunt de regulă pacienții săi și să ştie să găsească cea mai
marginale şi pentru ca presiunile exercitate
(obiectiv esenţial al protezării) estenecesară protezaţi. Ei doresc însă confecționarea unor bună cale pentru a îndepărtaneliniștea și
de genioglos să fie repartizatepe o suprafață
de această dată o modelare funcțională a noi proteze, deoarece cele vechi fie s-au anxietatea atâtdefrecvente la acești pacienţi
mai mare (în felulacesta se evită și leziunile
amprentei doar prin plimbarea limbii pe deteriorat, fie nu corespund dorințelor lor (Bloomfield, Cinotti, Stringob).
de decubit),
mânerul lingurii individuale sau cel mult de restaurare morfofuncțională. Solicitarea unui tratamentprotetic este
Datorită importanţei deosebite pe care
prin umezirea cu limba a roșului buzei La acești pacienţi este deosebit de determinată de regulă de existența unor tul-
o arerealizarea corectă a închiderii margi-
inferioare. importantă examinarea atentăa vechilor burări funcţionale (masticatorii, fizionomice,
nale la zona linguală centrală, această regiune
În acest fel, cu multă străduință, se proteze. fonetice), dar rezolvarealor este apreciată de
este comparată ca importanță cu zona Ah de
realizează o modelare închiderii marginii Mult mai rar seprezintă acum pacienți multe ari foarte diferit, pe de o parte de spe-
la maxilarul superior.
edentați total neprotezaţi, care nu au purtat cialist, iar pe de altă parte depacient.
nici un fel de proteză mobilizabilă şicare au Prin examinarea atentă, medicul
0 mare neîncredere față de acest mod de stomatolog poate preciza dacănoile proteze
tratament protetic. Ei îl acceptă în cele din sevor menţine mai bine decât cele vechi, și
urmă capeo fatalitate, rămânând însă mereu în ce măsură vor putea satisface cerințele
suspicioşi, fizionomice (de multe ori exagerate) ale
Examenulatent al câmpului protetic pacienţilor.
trebuie precedat în ambele cazuride o Interviulva trebui să realizeze o anam-.
convorbire foarte atentă cu pacientul, de un neză cât mai exactă, să precizeze starea
interogatoriu sau mai binezis de un interviu, generală de sănătatea pacientului, etiologia
din care se pot afla foarte multe despre şi istoricul pierderii dinţilor, evoluția trata-
istoricul pierderii dinților, evoluția trata- mentului, experiențele anterioare personale
mentului şi dorințele pacientului. sau chiar familiale în legătură cu trata-
Defoarte mare importanță este primul mentele stomatologice etc.
contact, care trebuie săasigure pacientul de În discuţiile preliminare șiulterioare
seriozitatea și bunele intenții ale stomato- cu pacientul, aprecierile legatede tratament
logului. Acest prim contact este bine să se vor trebuisă fie prudente și ferme, pentru a
realizeze prin intermediul unui ajutor nu crea iluzii false legate mai ales de

34 35
menţinereaprotezelor şi de restaura
rea fizio-verticale etajului inferior al feţei), defor- + Mucoasapalidă,subțire cu reziliență
nomică. * O creastă moderat retentivă va fi
mările profilului(atrofia diferită a crestelor favorabilă menţinerii şistabilităţii protezei. foarte mică (câmp protetic „dur“) necesită
Examinarea €X0- și endobucalăare ca
scop Strângerea datelor necesare alveolareale celor două maximare). Va necesita amprentarea cu materiale ce amprentarea compresivă — cu materiale
stabilirii termoplastice sau cu elastomeri de sinteză
aoalți şichiar a detaliilor de trat Palparea completează inspecția și devin elastice (alginate, elastomeri de sin-
ament,
poate preciza gradul de atrofie a ramurii de consistență medie.
eo uției și adaptării pieselor protetic teză).
eși în + Mucoasacu bride longitudinaleva fi
are măsură ŞI conturării prognosticul orizontale a mandibulei șialte deformări * O creastă foarteretentivăfrontal ves-
acestui tratament protetic,
ui
osoase sau ale părților moi. tibular necesită corectare chirurgicală, dacă amprentată cu materiale care potîntinde
Tot palparea va putea preciza modul este asociată și cu tuberozitate retentivă aceste bride spre periferia cîmpului protetic
| Examenul exobucal se face mai
întâi
de deplasare a condililorla deschiderea şi distal, (materiale termoplastice).
Prin inspecția masivului facial
i din n fiaţăşi şidi
din * Mucoasa balantă se îndepărtează
închiderea gurii (excursie uniformă sau în * Creasta alveolară foartesensibilă la
salturi, amplăsau limitată, cu cracmentesau palpare va trebui despovărată (amprentă cu chirurgical, sau când nu este posibil, se
Se pot constata astfel:
dureri) și starea grupurilor ganglionare. materiale de consistență redusă, lingura amprentează cu materiale bucoplastice. Zona
a - tipul feței (oval, triunghiular, pătr
at,
o Examenul endobucal stabileşte mai distanțată sau perforată). de închidere marginală se examinează ves-
pezoidal), necesar alegerii dinților
fron- * Tuberozităţile procidente necesită tibular și distal.
tali superiori, întâi dacă deschidereagurii se faceîn limite
corectare chirurgicală (pentru crearea spa- * În zona frontală, un fren inserat
> conturul obrajilor (normali, turg normale (aproximativ3 cm) sau este limitată
sent înfundaţi) ce pune proble
es- ținlui protetic). aproape de muchia cresteipoate fi corectat
me în adap- (dificu ltăți în amprentare).
* Bolta palatină în formă de „U“ chirurgical. În altesituaţii va fi ocolit cu
area lingurii individuale, modelarea | Se cercetează cu ajutorul oglinzii toni-
Santelor vestibulare ale protezel
ver- (protezava avea adeziune, sprijin şi stabili- atenţie atâtde lingura individuală,cât șide
or; citatea orbicularului buzelor (interesează
tate mulțumnitoare). protezafinită.
fi j existența unor asimetrii,
pareze adaptarea lingurii individuale, adaptarea + Bolta palatină în formă de „V“ * Bridele canine necesită, de asemenea,
aaa (Probleme în orientarea plan
ului de șabloanelor, montarea dinţilor frontali), răscroirea ta nivelul lor.
i uzie), modificări de contur prin Se examinează mucoasa mobilă ce (adeziune şi stabilitate reduse, sprijin defi-
pierdere citar). * Zona Eisenring se examinează cu
e suostantă, sau, dimpotrivă, prin hipe
rtrofii acoperă obrajii (colorații normale sau parti- * 'Torus palatin proeminent (necesită gura ușor deschisă. Se apreciază lărgimea
și] iperplazii (necesitatea unor inte
rvenții culare) și se controlează brideleși frenurile foliere pentru prevenirea basulării protezei acestui spațiu balansând mandibula într-o
Chirurgicale), (direcţia de inserție pentru adaptarea margi-
şi a fracturării ei). parte șiîn alta,
ÎN Se poate aprecia amploarea nilor linguri, grosimea și inserția lor în
modi- * Torussituatîn treimea posterioară a * Zona Ah. Se poate observa prin
asărilor faciale caracteristice
edentatului raport cu creasta alveolară și eventualitatea inspecţietrecereadintrepalatuidur şipalatul
ol ca: accentuarea șanțurilor bolţii (pune probleme la închiderea
peri- şi unorintervenții chirurgicale proprotetice). marginală lalinia Ah). moale. Pentru siguranță se apreciază la
para abiale, apariția ragadelor
comisurale, Examenul substratului osos începe cu inspecție palparea cu latul sondei și manevra
înfundarea buzelor (micşorarea Stratul mucosdin zona desprijin de la
dimensiunii Cercetarea crestei edentate maxilare (fig. 3.1). Valsalva. Se trasează limita distalăcucreion
maximarul superior este examinat prin
Chimic. Aspectul vălului palatin (orizontal,
oblic) poatepreciza dacăestezonăsau linie
mucoasei). Ah.
Aspectul diferit al mucoasei din zona Substratul osos mandibular esterepre-
de sprijin determină alegerea tehnicii şi zentat de creasta alveolară, de multe ori
materialelor de amprentare, astfel: foarte redusă.
* Mucoasa de coloraţie normală, groa- În caz că estebine reprezentată,poate
să, aderentă estecapabilă săsuporte presiuni fi:
masticatorii. Poatefi amprentată cu orice — retentivă (car) vestibular frontal (ne-
Fie, 31, - Creasta edeentată maxila
ilară
ră cu contur neregulatîn zonele laterale și retenti material. cesită amprentă cu materialecedevin elastice);
văfrontal

36 37
— sensibilă la palpare (amprentă
de — anterioară,favorabilă, ce permite
despovărare). — existenţa unor obiceiuri vicioase; B. Gradulde retentivitate a crestelor
protracţia la modelarea marginii linguale
* Torusul mandibular proeminentuni- a — modalitatea de igienizare a pro- edentate, imberozităților, crestei milohioi-
amprentei; tezelor, | diene, apreciere necesară pentru:
lateral sau bilateral necesită redu
cerea — posterioară, defavorabilă, ce necesită
chirurgicală, În final, examenul pacientului poate — alegerea materialului din care se va
un modelaj marginal limitat la mișcarea
* Torusul mandibular mai mic acoperit de preciza dacă ne aflăm în fața unui CAZ BOX confecționa lingura individuală,
umezire a modelului între cele douăbutoa malcu elemente favorabile sau, dimpotrivă,
cu mucoasă subțire sensibilă (amprent ne — alegerea materialului de amprentare
ă de depresiune,
despovărare, folierea modelulu în faţa unui cazdificil care ne va crea finală; a
i). * Planşeul poate avea o inserție joasă
* Creastă milohioidiană proeminentă probleme în efectuarea tratamentului. | — întinderea marginilor lingurii indi-
și O tonicitate mică (situaţiefavorabilă). Oricare vafi situația, nu ne este permis
ascuțită (lingura individuală și prot viduale; | _ |
eza se * Inserția înaltă asociată cuo tonicitate
Opresc la acest nivel). să refuzăm acesttratament, cu atât mai mult - modalitatea de inserție viitoarei
mare creează dificultăți în amprentare
* Creastă milohioidiană rotunjit şi cu cât se ştie că răbdarea, luciditatea şi proteze; | ÎN
ă (se împiedică extinderea protezei dinc
poate tatona o prelungire paraling olo de perseverenţa fac posibil un succes chiar — eventualitatea unorintervenţii chi-
uală). limita milohioidiană.
Substratul mucos în majoritatea acolo unde este foarte puțin așteptat. rurgicale proprotetice, LL
Examenul vechilor proteze se faceatât
cazurilor areo reziliență crescută C. Poziţia tuberculului piriform —
(amprentă în afara cavităţii bucale, cât și aplic 3.2. EXAMINAREA MODELELOR CE
Cu materiale fluide). ate pe pentru precizareaîntinderii distale a lingurii
câmpul protetic, Acesta oferă informaț REPREZINTĂ CÂMPUL PROTETIC
Dacă prezintă bride longitudinale, ii mandibulare. | o
se despre materialul folosit la confecționarea EDENTAT TOTAL
recomandă amprentarea cu material D. Inserția bridelor şi a frenurilorîn
e termo- lor:
plastice pentru a le putea împingela raport cu creasta edentată — pent
periferia — dacă fost tolerat sau nu: Examenul pacientului edentat total
câmpului protetic. - efectuarea corectăa răscroirilor lin-
— despreaspectul bazei și al marginilor trebuie completat şi cu analiza modelelor
* Tuberculul piriform, indiferent gurilor individuale; |
de ca întindere, modelaj șigrosime. din gips ce rezultă atât din amprentarea
poziţia sa, va fi acoperit (2/3 ante — eventuale corectări chirurgicale.
rioare) de Este de mare importanță studierea preliminară, cât șidin ceafinală.
lingură, amprentă şi proteză, E. Aspectul reliefului mucos în zona
rapoartelor ocluzateîntre dinții artificiali, Amprenta preliminară luată cu mate-
* Bridele laterale seocolesc cu grijă papilei bunoideși a rugilorpalatine — pentru
de aspectullor pecrestele alveolare, dacă păs- riale ce capătăelasticitate dupăpriză (hidro-
linguraindividuală și de proteză, trează sau nu D.V.O. coloizi și elastiomeri de sinteză) reproduce a aprecia: |
* Frenul labial se poate secționa cu mare fidelitate contururile zonei de — gradul de atrofie a crestei edentate
după Dacă vechile proteze au fost bine
ce proteza este terminată. adaptate, multe elemente Caracteristice sprijin și permite confecționarea unor frontal maxilar și modificarea reliefului
+ Pungile jugale (Fish) vor fi pot mUCOS. Ă
am- fi reproduse pe noile proteze. modelepecare medicul poate observa unele
preniate, pe câtposibil, la lăţimea detalii care scapă examenuluiclinic și de F. Valoarea unghiului dintre papila
lor reală, În primul rând, permit folosirea ca
Cu mareatenţie sunt examinate limb care trebuie să se țină seama în elaborarea incisivă şiextremitățile primelor rugi pala-
a linguri preliminare, creând de la început
și planșeul: planuluide tratament. N tine (Frei, fig. 3.2), |
condiții optime pentru amprentare,
* Limba poate fi voluminoasă, toni Totuşi, în multe situaţii, protezele Ce putem constata examinând aceste Între papilaincisivă și extremitățile

(dificultăți în amprentare, ocupă modele: _ primelor rugi palatine se poate delimita un
spaţiul vechi nu corespund vederilornormal corecte
protetic, dar va contribui la men A. Întinderea zonelor de sprijin - unghi cu valori diferite,de la caz la caz, care
ţinerea de tratament și, în consecință, folosirea lor
protezei dacă se va putea plas apreciere necesară pentru: ne poateinformaîn privința aranjamentului
a deasupra ca modele de urmat este inoportună,
versantelor ei externe linguale), Tot cu ocazia examinării vechilor — alegerea uneialte linguri standard fostei arcade dentare naturale maxilare din
* Poziţia limbii se apreciază prote mai exacte; | regiunea frontală. |
după ze,s e pot constata:
deschiderea gurii, pacientul având
proteza — felulalimentaţiei (folosirea Cuțitului, — alegerea materialului din care se Un unghi de 90” ar corespunde unei
veche aplicată în cavitatea bucală. confecționează lingura individuală, i arcade înghesuite(fig.3.3). ,
Ea poate consumul alimentelor dure, deprinderi ca-
fi: Tacteristice); — prognosticarea realizării menţinerii, Aranjarea normală a frontalilor supe-
sprijinuluiși stabilizării la viitoareaproteză. rior ar corespunde unui unghi obhuz.
38
39
=
În plan sagital seîntâlneștede obicei o
linie interalveolară oblică înclinată spre pos-
terior (fig. 3.5) mai ales când atrofia ac-
centuată a crestelor alveolare s-a produsîntr-o
4) perioadă lungă de timp sau mai rar, când
pacientula prezentat o progenie.

Fig. 32.
x =420
În faţa unui unghi obtuz foarte deschis

d
C. Gradulde reziliență a mucoaseifixe
ne putem gândi la existențaîn antecedentea
unei diasteme(fig. 3.4 -a, b). (pentru a se stabili tipul de amprentă func-
Ce nuse poatevedea cu certitudine pe țională, se precizează de asemenea prin Fig. 3.5
palpareîn cavitatea bucală).
Fig, 34.b
modelul preliminar?
| A. Adâncimea reală a fundurilor de sac Examinarea relațiilor anatomice ale Mai rar, se întâlneşteo linie interal-
Deobicei,acesterelații seevidențiază
ŞI zona mucoasei pasiv mobile, celor două modele edentatetotal se poate veolară (fig. 3.6) atunci când edentația totală
cu ajutorul modelelor definitive, după
| B, Existenţa sau inexistența torusului face doar după determinarea raporturilor bimaxilară este de dată recentă șia survenit
amprentarea finală funcțională, iar opera-
maxilar (se poate decela cu precizie doar prin intermaxilare, cu ajutorul șabloanelor de pe maxilar cudinții frontali în ocluzie psali-
ținea reflectă uneori o grabă dăunătoare,
palpare în cavitatea bucală), ocluzie. dodontă.
căcisituația apărută îl obligă pe practician
să reorienteze planulde ocluzieîn regiunea

>
laterală sau să se întoarcă la o intervenție
chirurgicală preprotetică.
Este vorba de obiceidesituaţia clinică

IN În
în careo tuberozitate procidentăse plasează
cu polul său inferior foarte aproape de
creasta edentată mandibulară.
În acestcaz,este necesar să se realizeze
o convergență între planul de ocluzie al Fig. 3.6
şabloanelorși planul lui Camper.
De aceea,ar fi binevenită în astfel de Foarterar se întâlneşteo linie interal-
cazuri o determinare prealabilă a raportu- veolară înclinată spreanterior(fig. 3.7.), când
rilor intermaxilare chiar cu modelele pre- a existatun prognatism superior. De obicei,
liminare. cutrecereatimpului, atrofia crestelor alveo-
Examinarea modelelor fixate în lare duce Ia verticalizarea liniei interal-
ocluzator sau articulator poate evidenția veolare.
direcțialiniei interalveolareîn plan sagital În plan frontal, dacă se faceo secțiune
Fig, 33, Fig, 3.4. a sau frontal. Ă transversală lanivelul molarilor, se întâlnește
40
4
frecvent o linie interalveolară oblică Cipal de modelarea fizionomică a valurilor de chirurgicale, iar proteza trebuie căptușită sau
înclinată către linia mediană și se poate ocluzie de pe șabloane (acest lucru se va descrie chiar refăcută, , _
determina unghiul supero-intern dintre De aceeaeste bine caîn unele situații,
în detaliu la capitolul respectiv).
această linie interalveolară și planul de când examenulclinic corect condus nu se
ocluzie, Dacă acest unghi este mai mic de 3.3. EXAMENUL RADIOLOGIC AL orientează suficient asupra unor amănunte
80* (fig. 3.8), montarea dinților laterali se EDENTATULUI TOTAL ale câmpului protetic, să recurgem la aju-
face în relaţie inversă sau încrucișată, torul examenului radiologic care poate pune
Examinarea în edeniaţia totală poate un diagnostic de certitudine şi ne poate
şi trebuie să beneficiezeîn anumite condiţii orienta asupra planuluidetratament, Fig. 3.10
de aportul unor examene complementare: Ortopantomografia dă o imagine de
examenulradiologic, examenulelectromio- ansamblu a câmpului protetic și poateoferi
grafic, mandibulo-kineziograma, date despre structura osului în general sau Uneori, după instalarea edentației totale,
în anumite zone (fig. 3.9). în maxilare pot rămânedinți incluși, Acești dinți
3,3,1. Examentul radiologic sunt, de obicei, molarul de minte inferior(fig.
Dintre examenele complementare, 3,LÎ)și caninulsuperior (fig. 3.12).
Fig. 3.7 examenulradiologic este cel mai abordabil,
EIpoate aduce completări preţioase în ceea
ce priveşte diagnosticul clinic. Datorită
Examinarea modelelor definitive va
permite precizarea zonelor de foliat: informaţiilor culese prin examinarea radio-
logică se poate hotărî dacăîn afara confec-
— torus maxilar;
ționării propriu-zisea protezelor, se vor lua
— torus mandibular etc.și a întinderii
zonei de gravare(la linia Ah).
şi alte măsuri terapeutice sau dacă în decursul
confecționării protezelor Vor exista aspecte
Montarea dinţilor, indiferent de caracte-
risticile modelelor, va trebui să țină cont în prin- particulare ale manoperelor clinice și/saude Fi. 3.9

ih
laborator.
Tuberozitățile maxilare pot fi volu-

i
minoase,dândo primă impresie favorabilă.
La un examen Clinic atent, confirmatde cel
radiologic, se poate observacă tuberozităţile
nu conțin țesut osos, ci un țesut fibros, de-
plasabil, carenu va asigura unsuport protetic
favorabil(fig. 3.10).
Este dedorit ca tuberozitățile fibroase,
voluminoase, deplasabile să se corecteze
Fig. 3.8. chirurgical chiar dacă nu interferează cu
Uneori, după inserarea unei proteze localizarea planului ocluzal. Fig. 3.12
medicul în simaţia neplăcută dea descoperi
totale, pacientul acuză durere mereuîn aceeași Dacătuberozitatea este dură, fermă la
resturi radiculare rămase intraosos, un dinte
zonă, Retușurile, uneori importante, nu inclus pe cale să erupă sau o exostoză palpare,iar examenulradiologic arată că este
Sub efectul presiunilor exercitate de
ameliorează suferinţa. Examenul radiologic, alcătuită dintr-unstratsubțire de țesutfibros
nedecelabilălaexamenul clinic, În aceste condiții proteză, acești dinți pot căpăta un potențial
făcut uneori chiar la sugestia pacientului, pune pacientultrebuie supus unei intervenții care acoperă osul, tuberozitatea poate fi
menţinută și acoperită de proteză. eruptiv, provocând dureri și/sau instabilitatea
42
43
protezei. Când se bănuiește prezenţa unuui
edentată rezultată este favorabilă protezării, rotunjite, ceea ce creează dificultăți atât este de obicei corectarea chirurgicală a acestor
molarde minte inferior inclus este bine ca, odată
cu o zonă mai multsau mai puţin plană și medicului, cât și pacientului. Prezența acestor exostoze şi căptușirea protezei cu un material
confirmat diagnosticul, să se facă extracția
versante aproape verticale. Când creasta exostoze de multeori nu este decelată clinic, rezilient până la vindecare. În cazul unei
înainte de protezare, având în vedere faptul că
edentată are această formă, eaasi, gură un bun Mucoasa poate apărea perfect netedăși de contraindicații majore a intervenției chirur-
acești dinți sunt localizați pe o zonă extrem de
suport pentru forțele verticale transmise prin culoare normală. Palparea cu degetul poate gicale se poate apela de la început la urilizarea
vulnerabilă a câmpului protetic mandibular.
intermediul protezelor, fiind rezistentă şi să nu localizeze zonele ascuţite, acestea fiind unui material rezilientcu utilizare îndelungată
Modificarea care are loc în urma exiracției va
față deforțeleorizontale (alunecare,derapaj, descoperite numai la examenul radiologic (exemplu: MalloplastB). Există și posibilitatea
schimbaradical configurația zonei,
O proteză maxilară iniţial stabilă poate
rotaţie) care tind să deplaseze protezele pe (fig. 3.16). ca,în timp, osul săsufere modificări care duc
câmpul protetic. la dispariția zonelor ascuțite, cu dispariția
începesă basculeze din cauza erupției unui Ş
consecutivă a durerii.
canin inclus. Se impune extracția dintelui și
Examenulclinic poate decela o zonă
căptuşirea protezei, iniţial cu un material cu
de bombareîn bolta palatină, care prin
vâscozitate lentprogresivă (GC Soft Liner)
localizare și consistență ne poateface să ne
Până la vindecarea plăgii, apoi cu un acrilat
gândim la un chistrezidual. Examenul ra-
autopolimerizabil (GC Reline).
diologic poate pune diagnosticul de certitu-
După inserţia protezelor pacientul dine (fig, 3.17).
poate acuza 0 zonă dureroasă pe creastă,
durere care nu poate fi explicată prin Fig. 3.15
conformaţia feței mucozale a protezei la Fig, 3.13.
acest nivel și niciprin deficienţele Tapoar-
telor interdentare. Examenul radiologic
poate evidenția prezența unor resturi radi-
culare restante sub mucoasă. Acesteresturi
potfi reprezentate de așchii mici(fig. 3.13)
,
defragmente mari radiculare (fig. 3.14) sau
de rădăciniîntregi (fig, 3.15). Fig. 3.17
Dupăextracția dinților, în osul crestei
alveolare rămân niște cavități (alve Fig. 3.16
olele) Modelele de studiu montate în oclu-
care au conținutrădăcinile dinţilor, precum
şi creste osoase ascuţite în jurul fiecă zatorpot evidenția mărimeaspațiuluiexist-
rei De obicei, aceste exostoze sunt pre- ent între cele două creste edentate în
alveole corespunzătoare marginii alveolare,
Cheagulcare se formează în alveolă după zente în zona frontală a crestei edentate regiunea distată, între tmberozitatea maxilară
extracție se organizează constituind matrița mandibulare unde au persistatultimii dinți și tuberculul piriform. Valoarea acestui
pentru apoziția osoasăalveolară. Ar fi foarte pe arcade, spaţiu este importantă pentru că micșorarea
bine dacă osul de neoformație ar umple în Mucoasa care acoperă aceste exostoze va luinu va permite confecționarea protezelor
totalitate alveolele, dar acest lucr fi strivită între baza protezei și o în timpul în cele mai bune condiții. Tuberozităţile
u se Fig. 3.14.
întâmplă rar. Paralel cu apoziția osoasă, în masticaţiei și ori de câteori dinții vin în con- procidente necesită plasarea extremității
interiorulalveolei marginea osoasă a alveolei tact, Oricât de bine suntconfecționate protezele, distale a planuluide ocluzie mai jos, renun-
Din păcate, la mulți pacienți apoziția din cauza durerii acuzate de pacientele vor țarea la montarea ultimului dinte sau, mai
se resoarbe, rotunjindu-se. Când aceste două osoasă în alveolele dinților extrași nu este
fenomene se produc echilibrat, creasta necesita retușuri repetate la acest nivel, ceeace frecvent, scurtarea bazei protezei mandibu-
completă, iar marginile nu sunt întotdeauna larefaţă de conturulei corect (fig. 3.18).
poate duce chiar la eșecul tratamentului. Soluția

a 45
jenăîn mișcările de închidere — deschidere făcut. Cu ajutorulteleradiografiei se poate Metoda radiografiei cefalometrice a
sau/și lateralitate, cracmente, crepitații), stabili un prognostic mai exact, un prognostic fost descrisăși perfecționată în primul rând
suferință care nu dispare după măsuri tera- dinamic, de ortodonțiși estefolosită prin tradiție mai
peutice simple, cum arfi îndepărtarea Teleradiografia ajută la îndrumarea ales în această specialitate a stomatologiei.
vechilor proteze incorecte. Necesitateaunui
tratamentului, oferind relații asupra celui Skotnycky expune,în 1960, importanța tele-
diagnostic precis al gradului de afectarea mai adecvat mod detratament şi asupra radiografiei din punctde vedere protetic. El
ATM impune examenul radiologic care eficacității tratamentului în timp. arată căprin teleradiografie se poateface o
decelează aspectul modificatal structurilor
Fig, 3.18 În afara unor avantaje ce provin din evaluare anatomică a craniului visceral, o
articulare (fig. 3.20),
legile fizicii (transformarea unor suprafețe evaluareestetică feţei și se poate ajungela
„Dacă spaţiul de la acest nivel punctiforme în suprafețe întinse de umbră cunoașterea profilului normal, ceea ce poate
este şi penumbrăîn imaginearadiografiei), dato- fi un ghid pentru reconstituirile pe care
insuficient, bazele protezelor se var
atinge rită cărora raporturilestructurii osoase devin
prematur, ceea ce poate provoca glis urmează să le efectueze,
area mai confuze, mai greu de precizat, majo- Metoda școlii franceze de proteză
protezelor, mai alesa celei mandibulare,
spre ritatea dezavantajelor acestei metode sunt
anterior, În aceastăsituaţie este posibilă totală, sintetizând metodele propuse de
și însă de altănatură,ele sedatoreazăîn primul
abrazarea în timp a bazelor cu perforar Tweed, Ballard, Downs,Steiner, Ricketts și
ea rând faptului că se observă mari diferențe,
bazei protezei superioare și afec Sassouni, oferă un cadru destul de precisal
tarea după autori, în ceea ce priveşte felul de a
consecutivă a menținerii, modului de utilizare a examenului cefalo-
În situaţiile extrem de rare, când pro- trata problemele teoretice ale acestui do- metric la edentatultotal.
tezele nu se pot executa fără corectar meniu de cercetare, Teleradiografia de profil permite
ea Lipsaunei concepții unitare,nerespec-
chirurgicală a tuberozităților volumino studiul comparativ al părților moi şi al infra-
ase tarea principiilortehnicii (proiecții greșite,
cu substrat osos, trebuie evitată desc structurii osoase, Teleradiografiile sagitale și
hiderea
sinusului maxilar în cursul interven Fig. 3.20 poziţii incorecte ale capului), sau unele frontale pot fi făcute înaintea oricărui
ției. greșelide interpretare, în aparență neînsem-
Inaintea intervenţieichirurgicale exam tratament sau în cursultratamentului, cu
enul nate, pot genera uneori greşeli mari.
radiologic este obligatoriu,pentru şabloane de ocluzie, cu machetele protezelor
a aprecia 3.3.2. Teleradiografia și analiza
distanța față de sinus (fig. 3.19), Chiar și în cazul unorteleradiografii sau cu protezele terminate. În prealabil,
cefalometrică executate conform principiilor stabilite,
Teleradiografia craniană realizează o suprafața mucozală apiesei protetice și
faptul că porțiunile simetriceale feței sunt suprafața ocluzată trebuie făcute să fie ra-
reprezentare echidimensională a scheletulu
i situate la distanțediferite atâtfață de placa dioopace. Suprapunerea periodică a clișeelor
şi se efectuează în trei incidenţe; de profil
, fotosensibilă, cât şi faţă de focarul genera- permite evaluarea calității protezării sau
defaţă șiaxială,
tor de raze Rântgen, face să rezulte o lipsă eşeculacesteia, De asemenea, pot fi descope-
, Importanța metodeiteleradiografice în
de suprapunere a celor două părți ale feței
diagnostic trebuie căutată înainte de toate rite cauzele eşecurilor,
în care poate fi răspunzătoare de unele erori în
insuficiența amănuntelor diagnostice“ Punctele, planurile și unghiurile de
ob- interpretare,
Fnute prin celelalte metode. Faţă de acest referințăutilizabile în protezarea totală
ea, Lipsa unei experiențe anumite în acest
teleradiografia ne permite o „privire înăun Dintre toate punctele, planurile și
Fie. 3.09 - domeniu de cercetare face ca reperele sau
tru“;are rolul unei fotografii metrice, spaţiale, unghiurile de referinţă adoptate în orto-
metodelefolosite în analizaradiografică, care
Importanța metodei este evidentă donţie, numeroase sunt aceleacare pot aduce
Examenulradiologic al ATM poate sunt foarte numeroase și complexe, să
fi îndeosebi în cazurile clinice complexe, o coniribuţie substanțială în tratamentul
necesar când examentulclinic dece de dezorienteze, Acesta este un motivîn pluscare
lează o limită, în care se apreciază diagnosticul; în rest,
suferință a articulației (durere la nu a permis transformarea acestei metode de edentaţieitotale. Punctele frecventutilizate
palpare, ea ușurează doar și confirmă diagnosticulcli
nic analiză cefalometrică într-o metodă derutină. sunt următoarele (fig. 3.21, 3.22):
46
47
inferioral marginiianterioare al lui Foramen — Id — infradentale. Punctulcel mai
magnum; anterior al rebordului alveolar inferior;
— Ar — articulare sau punctuldeinter- - B - punctulcel mai decliv al profi-
secție a proiecţiilor condiliene și craniene; lului marginii anterioare a mandibulei;
—R1 - punctulcel mai decliv al conca- - Pog — Pogonion. Punctul cel mai
vității marginii anterioare a ramului des- anterioer al simfizei mentoniere;
cendent; — d - Pogonionul cutanat;
- R2 — punctul cel mai decliv al - Gn — Gnathion. Intersecţia marginiii
incluziunii sigmoide; anterioare a mandibulei cu bisectoarea un-
- R3 — punctul opus lui RI pe mar- ghiuluidintre planul mandibular și planul
ginea posterioară a ramului ascendent,
facial;
- R4 — punctul opus lui R2 situat pe
- Mc — punctulcel mai inferior al
marginea bazilară;
“simfizei mentoniere;
— Xi — centrul patrulaterului descris
— D — centrulsimfizei;
de R1,R2, R3, R4,
— Go — Gonion;
— Or — punctul suborbitar sau celmai
— M — Malare. Punctulmedian al seg-
decliv al marginii orbitare inferioare;
— ANS — vârfulspinei nazale anterioare; mentuluiproiecției malare limitatde apofiza
- PNS — vârfulspinei nazale poste- coronoidă;
rioare; - Mx — Maxillare. Partea cea mai
— e — vârful nasului; declivă a concavităţii laterale a maxilarului
— A — punctulcel mai decliv al rebor- superior, între primul molar și apofiza coro-
dului alveolar superior, noidă.
— Pr — Prosthion. Punctul cel mai an- Planurile de referință pe clișeul de
terior al reborduluialveolar superior; profil sunt ilustrateîn fig. 3.23.

Fig. 3.22 — Punctele de referinţă


- clișeul sagital [după Lejoyeux)

| — GI — Glabella sau punctul cel


i -Bo — punctullei Bolton sau punctul
anterior al osului frontal;
cel mai decliv al convavității posterio
-N- Nasion, Sutura dintre fron are a
tal și condilului occipital;
oasele proprii ale nasului;
— C — centrul condilului;
— S — centrul șeii turceşti;
- R — mijlocul distanței care separă
— Po — Porion sau punctulcel mai
înalt punctul $ deplanul Na Bo;
al conductului auditiv extern; Fig. 3.23 — Planurile de referințăpeclișeulde profil (după Lajoyeux)
— Ba — Basion sau punctul cel mai

„48
4
1. Planul lui Camper,
2. Planul deia Frankfurt cefalometric,
— verificarea, după montareadinţilor,
de analiză original românesc, sub denumirea aproximativ 10-12 minute, după care pre-
a spațiului liberde inoctuzie fiziologică; Jucrarea matematică a datelor, interpretarea
3. Planul lui Bolton, care uneşte Na- SAADI(Sistem de Analiză Digitală Automată
sion cu punctul Bolton. — confirmarearadiologicăa uneirelații
a Imaginii) (Stanciu și Gheorghe). Metoda a şi stocareainformației se fac autornat, |
4. Planurile mandibulare: a. planul
Centrice corecte;
fost preluată și simplificată de Clinica de Folosind metoda automată în analiza
paralel la axul corpului mandibular şi tan- — studiul traietoriilor condiliene și al
Proteticăîn scopul utilizării la edentatul total cefalometrică, aceasta poate deveni un
gent la punctelecele mai inferioare; b, planul pozițiilor mandibulare; | , examen util și accesibil în diagnosticul și
(Păunași Stanciu, 1994).
— localizarea corectă a incisivului su- prognosticul edentației totale, Prin datele
Care uneşte Gonion cu Gnathion; c. planul Prelucrarea clasică a unei teleradio-
care unește Gonion cu mentonul, perior șia incisivului inferior; furnizate din analizateleradiografieifiecă-
grafii presupuneun timpîndelungat, calcule
5. Planul palatin, care unește spina — orientarea optimă a acestora;
laborioaseşi stocareadificilă a datelor. rui caz, se poate constitui o bancă de date
nazală anterioară cu spina nazalăposterioară. — localizarea ideală a molarilor Metoda automată cu ajutorul SAADI care pot fi interpretate cuajutorulaltor pro-
6. SBo sau planul care unește șaua superiori și inferiori în cele trei planuri ale grame de analiză statistică.
dă posibilitatea introducerii datelor în
turcească cu punctullui Bolton. Spațiului;
7. Planul SoNa unind punctulsfeno- — controlul periodic al valorii clinice
occipital cu Nasion. 4 protezelor totale.
8. Planul SNaunind şaua turcească cu Tehnicile moderne de interpretare
Nasion, includ prezența organică a calculatorului,
9. Planul de ocluzie, dând posibilitatea, ca într-un timp foarte
Indicațiile cefalometriei în proteza scurt, teleradiografia să fie prelucrată după
totală (Lejoyeux) orice metodă. Totodată, ea permite
Ele pot fi de ordin general şi în acest Compararea cu ușurință a datelor proprii cu
caz seadaugă elementelorde diagnostic sau cele existente în literatura de specialitate,
de ordin local specifice unei anumite faze Prelucrarea datelor se face astfel rapid,
din construcția protezei, teleradiografia devenind un instrument de
Indicații generale: lucru și control.
— stabilirea cu certitudine că avem un Datorită complexității tehnicilor de
caz de prognație sau retrognație mandi- interpretare, se poate selecționa cu ajutorul
bulară, tehnicilor de calcul o serie de parametri cu
— evaluarea unghiului goniac; valoare diagnostică crescută pentru fiecare
— punerea în evidenţăa tuturor asime- caz în parte, eliminându-se astfel greşelile
triilor scheletice: - de marcarea punctelor.
— aprecierea conturului părților moi; Analiza cu tehnica de calcul a datelor
— cunoașterea comportamentului neu- radiografice permite șirealizarea unui model
romuscular al pacientului, cuajutorul unui de previziunea evoluției postprotezare,
tratament logetronic al clișeului. Aceasta va influența în mod direct
Indicații specifice: tratamentulși eficacitatea acestuia, putând
— orientarea planului protetic de oclu- fi corelată și cu dateprovenind din alte ana-
zie în cabinet și laborator;
lizeale aparatului dento-maxilar sau cu ana-
— determinarea valorii etajului infe- lize generale.
rior al feței în raport cu restul feţei şi cu
Clinica de Ortodonţie a Facultăţii de
craniul; Stomatologie din București folosește un sistem

"50
Sl
ușoară și depinde în mare măsură de starea montarea dințilorpotrestabili în mare măsură
de sănătate a pacientului. schemafizionomică a pacientului respectiv.
Odată obţinute aceste obiective se În oarecare măsură, șanțurile faciale
CAPITOLUL 4 potențează reciproc, ducând în final la accentuate de edentație potfi estompate,
TRATAMENTUL EDENTAȚIEI TOTALE. integrarea biologică a pieselor protetice. obținându-seși o oarecareplenitudine,Striu-
NOȚIUNI GENERALE rile transversale ale buzei superioare (ade-
4,1, RESTABILIREA FUNCŢIILOR vărate„vergeturi“) nu pot fi corectate,
APARATULUI DENTO-MAXILAR
4.1.3. Funcţia fonetică, perturbată
Edentaţia totală reprezintă una dintre 4.1.1. Refacerea funcției masticațorii
asupra țesuturilor de suport sunt cu totul serios în urma edentării, nu se refaceplenar,
cele mai grave îmbolnăviri ale aparatului se realizează abia în proporție de maximum
altele decâtcele transmise de dinții naturali. dar tubul fonetic se adaptează rapid după
dento-maxilar. 1/5 din capacitatea masticatorie a pacientului
Menţinerea, stabilizarea orizontală a prote- aplicarea protezelor în cavitatea bucală, în
Prin dispariția tuturor dinților, homeo- dentat. Motivele sunt următoarele:
Zelor șitransmitereaechilibrată a presiunilor special datorităreliefuluidințilorartificiali.
stazia aparatului dento-maxilar este serio — dispariția câmpului receptor paro-
s dezvoltate mai ales în timpul masticației Din păcate, din cauza bazei protezei,
afectată, iar refacerea morfofuncțională prin dontal (reflexele parodonto-musculare dis-
îmbracă aspecte caracteristice legate de vibraţiile sonore nu mai suntreceptate corect
tratament protetic necesită corelareaa nu- părute în urma edentării sunt înlocuite
morfologia câmpului protetic. şi nu mai suntnicitransmisela valoarealor
meroși factori, care asigură în final succesul treptat cu reflexele gingivo-musculare);
În funcție de aspectele particulare ale către celelalte cavităţi ale masivuluifacial.
acestui tratament. — senescența provoacă o hipotonie a
acestui câmp, stabilite cu precizie la exa- Funcţia fonetică va fi îngreunată și de
La ora actuală, tratamentul edentației mușchilor mobilizatori ai mandibulei și un
menul pacientului, se vor alege tehnici instabilitatea protezei.
totale urmează treidirecţii principale: control neurogen deficitar al dinamicii
speciale de amprentare și se vor monta mandibulare;
„A. Realizarea de protezetotale mobi- 4.1.4. Funcţia de automenținere.
judicios dinții artificiali, — instabilitatea protezei (mișcările
lizabile, menținute, sprijinite şistabilizate Restaurarea protetică a arcadelor dentare,
„_. Obieotivele tratamentului protetic men- predominant verticale necesare menţinerii
pe crestele edentate maxilare san mandi- asociată cu refacerea dimensiunii verticale
Honat mai sus sunt următoarele; protezelor scad totuși eficacitatea mastica-
bulare. normale a etajului inferioral feţei și repo-
1. Reabilitarea funcţiilor aparatului torie);
B. Realizarea de implanteenedoosoase dento-maxilar perturbate prin edentație — ziționarea corectă a condililor în cavitatea
(osteointegrate, subperiostale) pe care se fi- — sensibilitatea exagerată a receptorilor glenoidă va crea condiții optime pentru
masticație, fizionomie, fonație, automen-
xează punți totale, din mucoasa ce acoperă câmpul protetic
ținere (principiile curativ și homeostazic). reechilibrarea activității musculare şi pentru
C. Realizarea unor supraproteze mobi- poate întrerupe reflex contracția musculară,
2. Asigurarea stabilității şi menţinerii menţinerea unei troficităţi normale a țesutu-
lizabile pe bonturile implantelor. Chiar când forţa dezvoltată este destul de rilor aparatului dento-maxilar. Readaptarea
protezeiîn timpul desfășurării funcțiilor mică; .
În acestcapitol ne vom ocupa de stu- aparatului dento-maxilar (principiul bio- structurilor biologice la noile situații create
diulproblemelor pe care le pune medicului — relieful ocluzal necuspidat, moderat
mecanic), înseamnă restabilirea homeostaziei sau a
Stomatolog tratamentul „clasic“cu ajuto cuspidat și îngustat micşorează aria funcţiei de automenţinere(descrisă astfel de
rul 3. Stimularea troficităţii țesuturilor de
protezelortotale mobilizabile fără ajutorul funcțională masticatorie,
suport şi evitarea producerii de leziuni din Prof. Costa).
implantelor. Cutoată experiența acestor impedi-
cauzapresiunilor masticatorii, a contactulu
Arcadele dentare artificiale de pe i mente, restaurareafuncţiei masticatorii este 4.2, ASIGURAREA MENȚINERII,
protezei cu părțile moi sau a modificării chi-
protezele mobilizabile nu se pot realiza îden- o realitate, în majoritatea cazurilor pacienții STABILITĂȚII ŞI SPRIJINULUI |
mismului bucal (principiile profilactic şi
tic cu arcadele naturale, Ele nu se pot men- reuşind să se alimenteze corespunzător. PROTEZEI ÎN CAVITATEA BUCALĂ
biologic).
țineîn gură în aceleași condiții caarcadele
Trebuie subliniat faptul că realizarea
naturale, iar presiunile pe care le transmit 4.1.2. Refacerea funcţieifizionomice Dela începuttrebuiesă specificăm că,
în totalitate a acestorobiective nu este deloc
se obține și ea parțial. Forma, culoarea și în limbajul stomatologic curent, folosirea

52
53
termenilor: „menţinere“, „stabilizare“ şi accelerată crestei edentate mandibulare, și
superioare și să nu depășească (decât în Din păcate, acest lucru nu se poate
„Sprijin“ semnificăanumite acţiuni șirezul- așa deficitare,
anumite condiţii bine stabilite) zonele de realiza întotdeauna, mai ales în situațiile
tate precise, b) Presiunile ocluzale dezvoltate mai
inserție a musculaturii cu fibre perpen- undeexistă crestealveolarefoarte atrofiate.
A. Menjinerea,în înţelesul nostru, ales în timpul masticației pot avea un efect diculare pe periferia câmpului protetic. În acestecazuri proteza se poate deplasa fie
înseamnă contracarareasau frânareaforțelor stabilizator (contact cuspid-fosă) sau de
d) Acţiuneaalimentelor lipicioase (în antero-posterior, fie postero-anterior, în
care tind să desprindă proteza de câmpul desprinderea protezei(contact cuspid-pantă
special pastele făinoase) se materializează funcţie de predominarea acțiunii uneia sau
protetic.
cuspidiană, ce ducela descompunereaforței alteia dintre grupele musculare menţionate.
B. Stabilizarea semnifică împiedicarea prin tracțiune asupra zonelor mai puțin
verticale în forțe orizontale de dislocare).
stabileale protezei. Alimentele lipicioasese De asemenea, se poate întâmplași în sens
saufrânarea tendinţelorde deplasare orizon-
Presiunie ocluzale masticatorii au latero-lateral,
tală a protezei. prind în special de ultimii dinţi și, uneori,
acțiuneintermitentă, favorizând refacerea Deplasările protezelor provocate de
C. Sprijinul însemnă modalitatea de concomitent pe ambele proteze (în cazul
circulaţiei subiacente și a metabolismului forțele orizontale duc cu timpul la accen-
transmitere a presiunilorocluzaleprin inter- protezării mobile bimaxilare).
local. tuarea atrofiei crestelor,la inflamarea cro-
mediulprotezei asupra elementelor câmpu- 2. Forţele orizontale:
Conform legilor lui Jores,aceste pre- nică a mucoasei şi la crearea depliuri mu-
luiprotetic — cu alte cuvinte, împiedică sau a) componentele orizontale rezultate
siuni intermitente au efect stimulator asupra coase balante, i
diminuează efectele înfundării protezeiîn prin descompunerea forțelorverticale;
osului alveolar. Cele de lungă durată favo- A. Menţinerea protezei totale — adică
mucoasa fixă. b) forțele dezvoltate de musculatura
tizează resorbția și atrofia osoasă (produc frânarea desprinderii ei de pe câmpul pro-
Realizarea menținerii, sprijinului și periprotetică.
ischemie localăși, ulterior, efect osteoclas- tetic —se realizează prin unele mijloacefizice:
stabilizării înseamnă crearea unor condiţii a) Contactele cuspizilor cu-versantele
tic). — adeziunea;
de echilibru necesare pratezeiatât în timpul pantelorcuspidiene duc la descompunerea — succiunea;
În realizarea efectului stimulativ sau
desfășurării funcţiilor aparatului dento- forțelor verticale în componente orizontale.
defavorabil al forțelor cu punct de plecare — presiunea atmosferică;
maxilar, cât și în repaus, Mărimea componentelor orizontale depinde şi prin două mijloacefiziologice care
ocluzal trebuie săse țină contși de valoarea
Pentru a înţelege mai bine aceste lu- acestor forțe, de înclinarea acestor pante(dacă sunt mai potfavoriza folosirea cu succes a mijloa-
cruri, este necesar să facem o scurtă apreciere abrupte sau nu) și de punctul de aplicare al
Greutatea unei protezetotale nu depă- celorfizice:
a forțelor care acționează asupra protezelor forțelor, = tonicitatea musculară,
şeşte 15 g. La aceasta se adaugă o presiune
totale. Contactul dento-maxilar în aceste
de aproxitnativ 3 kg forță produsă în timpul — deglutiția.
1. Forțele verticale: masticației. Această presiune nu afectează situații provoacă deplasarea laterală a pro- Dintre mijloacele fizice, adeziunea este
a) gravitația; rezistența desuport a osului alveolar. Totuși, tezei, cel mai frecvent folosită și poate cel mai ușor
b) presiunile ocluzale; unii pacienți dezvoltă câteodată o forță Dacăexistă unax de sprijin (de exem- de realizat, mai întâi printr-o procedură ce
€) tracţiunile formațiunilor mobile; considerabilă. Ea este periculoasă, mai ales ptu, untorus palatin), proteza basculează în are ca scop reproducerea exactă a zonei de
d) acţiunea alimentelor lipicioase, în condițiile în care acțiuneaei este foarte jurullui, înfundându-se în zonele reziliente sprijin a viitoarei proteze.
a) Gravitaţia acționează ca factor de frecventă — aproape continuă (bruxism, laterale. Același lucru se produce și când Adeziunea este un fenomen complex,
desprindere doar asupra protezei maxilare, dimensiune verticală supradimensionată). dinții laterali artificiali (molari șipremolari) caracterizat prin atracția ce apare între
Asupra celei mandibulare poate aveaacţiune c) Tracţiuneaformațiunilor mobile de sunt montațiîn afara crestelor. moleculele diferite ale suprafeţelor unor
de menţinere. la periferia câmpuluiprotetic poate mobiliza b) Cândbaza protezeiși dinții articutari corpuri puse în contact. |
| S-a încercatîn trecut îngreunarea pro- proteza totală în situațiile în care marginile mandibulari se găsescîntr-o zonă neutră, de Energiadela suprafaţa unuisolid este
tezei mandibulare (înglodarea unoralice de protezei nu respectă jocul acestor echilibru,între cele două grupe musculare mai mare decât în interior. În acest interior
plumb) pentru a favoriza menţinerea, formaţiuni. Proteza trebuie să ocolească puternice de la periferia câmpului protetic distanţele dintre atomi suntegaleși energia
Rezultatele nuau fost concludente. Protezele ligamentele pterigomandibulare și pterigo- (limba, pe deo parte, şi musculatura buzelor este minimă, La suprafață energia este mai
astfel îngreunate au determinat atrofierea maxilare, frenurile bucale, frenul buzei și obrajilor, pe dealtă parte) staticaprotezei mare, pentru că atomii exteriori nu sunț
este asigurată. atrași în mod uniform în toate direcţiile.
54
55
Există o atracție evidentă între atomii de Adeziunea mai este condiționată de închiderea externă care favorizează apariţia
Tensiunea superficială mai mare a
suprafaţă ai aceluiași corp, creându-se feno- suprafeței corpului solid este aceea care Capilaritate, fenomen care permite atracția succiunii. De aceea, în zonele vestibulare,
menul cunoscut sub numele de tensiune favorizează întinderea salivei (deci ume- moleculară într-un strat subțire de salivă, fenomenuleste mai ușor de realizat.
superficială. zirea) peîntreagasuprafață. Există materiale stabilind continuitateadintre salivacavității Niciîn zona Ah, nicila nivelultuber-
Când două suprafețe solide diferite care nu permit întinderea unuifilm de lichid bucale șifilmulsalivar de sub proteză. culului piriform nu există posibilităţi de a
Sunt puse în contact, oricât de netede ar pe suprafață, ca de exemplu teflonul(potite- În concluzie, adeziunea depindede: realiza o închidere externă, de aceea succi-
fi
ele, atracţia lor molecularăeste neglijabilă trafluoroetilen). — punerea în contact a două suprafețe unea se obține în aceste locuri dupăo foarte
(la examenul microscopie suprafețele ma- Tot astfel unele suprafeţesolide potfi solide foarte asemănătoare; atentă şi minuțioasă manevră de închidere
Croscopic netede suntîn realitate Tugoase şi „contaminate“de alte lichide (cu tensiune — existența unui strat subțire de lichid marginală, doar între proteză și mucoasa
se întâlnesc în puține puncte). superficială crescută), împiedicând umec- (salivă) între ele; subiacentă.
„De aceea, pentru a apărea cu adevărat tarea. În aceastăsituaţie potfi protezele — aceste suprafeţe trebuie să aibă o Realizarea corectă a închiderii mar-
adeziunea, între cele două suprafețe solide dentare unsecu ulei sau pline de grăsime. tensiunesuperficială suficient de mare, care ginale în aceste zonedificile are carezultat
trebuiesă se interpună un strat subțire de , Gradul de umectare a unei suprafețe să permită umectarea suprafeţelor; obținerea evidentă a succiunii pentru în-
lichid. În cazulatracției dintre moleculele solide poate fi apreciat prin măsurarea — unghiul de contact dintre lichid și treaga proteză.
mucoasei fixe şi cele ale protezei, lichidul unghiului de contactdintre lichid și supra- suprafaţa solidătrebuiesă fie nulsau extrem Zonele protetice de dificultate (zona
este reprezentat desalivă. Acest strat șterge fața solidă. O umezire bună face sănuexiste de mic. Ah, zona tuberculului piriform, zona lin-
diferența dintre asperităţi, provocând atrac- nici un unghi între suprafața solidă şi cea Adeziunea la proteza totală apare mai
guală centrală) se mai numesc și „zone-
lichidă. O slabă contaminare ducela apariția ales la pacienții edentați total cuo boltă plată.
ția moleculară dintre mucoasă şi salivă, și cheie“, datorită efectului pecare-lrealizează
unui unghide aproximativ 7%, Dacă întreaga Suprafețele verticale maxilare nu favori-
implicit, dintre salivă șiproteză. Deci pentru închiderea marginală de la aceste nivele.
suprafață esteinteresată, unghiul poate zează apariţia fenomenului de adeziune,La
a putea apărea adeziunea, suprafeţele Tespec- Presiunea atmosferică acționează atât
crește la 45%,iar în cazulteflonului poate mandibulă, în majoritatea cazurilor există o
tive trebuie să aibă proprietatea de umezire, asupra protezei maxilare,cât și asupra celei
ajunge la 112%fig. 4.1). mică suprafață de adeziune.
mandibulare, Ea are ca efect aplicarea
Succiunea este cel mai eficient mijloc
lichid x F=0 constantă a pieselor protetice pe mucoasa
de menţinere a protezei totale, Ea transformă
x=7 fixă, favorizând apariția adeziunii și suc-

(4494
proteza într-un fel de ventuză, sporindu-i
rezistența faţă de tracțiunile la care este supusă. ciunii,
Dintrecele dovă mijloacefiziologice
umectare foarte bună
suprafață s/ab contaminată Această succiune este necesară în
umectara incompletă timpul exercitării funcțiilor aparatului den- cuefect de menţinere a protezelortotale, cel
to-maxilar, în special în timpul masticaţiei. mai important este tonicitatea musculară,
Marginileprotezeitrebuiesărealizeze Tonicitatea musculară acţionează ca
NE 2 1120 factor fiziologic de menţinere a protezelor
o așa-numită închidere marginală de ventil.
Acest lucru se poate obține aducând totaleîn situația în care proteza cu marginile
marginile protezei pânăla nivelui mucoasei și baza ei, dar și cu dinții artificiali, va fi
FZ pasiv mobile, sau mai bine zis, pânăla limita plasată într-o zonă de echilibru între mus-
suprafată mult contaminată 7 maximă a câmpului protetic, care permite culatura oro-facială şi musculatura limbii.
Suprafaţă de tefion cu silabă
urmectare redusă Permiţând contracția neîngrădită a
tensiune superficială jocul formațiunilor mobile de la periferia
umectare foarte slabă
acestuicâmpși favorizează aplicarea părților musculaturii, aceasta, în primulrând,nu ac-
moi pe zona exterioară marginală a protezei. ționeazăîn sensul desprinderii protezei.
Fig. 4.1. — Unghiul de contact dintre o suprafață În al doilea rând, tonicitatea musculară
solidă și lichidul care o umectează Mucoasa obrajilor, buzelor șilimbii
devine un fel de supapă, producând poate contribui la menținerea protezei prin

"56 37
contracția simultanăa două grupe musculare
a) În ceeace priveşte folosirea reten- Dar despre aceste lucruri vom vorbi și la
(limba şi buccinatorul), aplicând proteza dezvoltateîn timpul masticaţiei. În acest fel
tivităților anatomice, cuprinderea crestelor
prin zonadesprijin, deci favorizând apariția proba machetei. şi deplasările protezei sunt reduse,iar osul
edentateîn întregime împiedică deplasarea
adeziunii şia succiunii, c) Atât la proteza maxilară, cât și la subiacent nu suferă.
sagitală și transversală a protezei.
În al treilea rând, tonicitatea musculară cea mandibulară, un rolfoarte importantîn Mucoasa poate fi însă foarte subțire,
Atunci când există retentivităţi vesti- stabilizare îl are coincidența dintre R.C, și
poate contribui la menţinerea protezei prin sensibilă, slab vascularizată. Ea acoperă de
bularela maxilar sau retrotuberozitare șiele
plasamentulatât al musculaturii oro-faciale I.M. la arcadele dentare artificiale, Acest foarte multe ori zonele proeminente osoase
potfi folosite,se frânează în același timp și
(Cu fibre paralele cu marginile protezei), cât lucru se datorează în primul rând aplicării ale câmpului protetic (torus maxilar, torus
desprinderea, repetate în aceeași poziție a protezelor pe
și al limbii, pe feţele externeale protezei. În mandibular). Presiunile masticatorii suntîn
Crestele înalte cu versante paralele baza lor de sprijin, având drept consecință
această situație, masa și greutatea acestei acest caz receptate în mod dureros (apare
între ele împiedică eficient deplasarea ori-
musculaturi contribuie la menținerea pro- apariţia adeziuniiși a succiuniiși transmi- necesitatea amprentării cu despovărare și,
tezei. Tonicitatea musculară contribuie la zontală, terea fiziologică a presiunilor ocluzale, iar în final, folierea zonelor respective).
producerea succiunii, permițând realizarea La mandibulă, stabilizarea este mai în al doilea rând realizării contactului cus- Când există o mucoasă hiperplazică
închiderii exteme. Eaeste deosebit de utilă greu de realizat pe seama folosirii retenti-
pid-fosă pe dinţii artificiali, ce nu duce la deformabilă (în special la mandibulă), sunt
pacientului dacă acesta s-a adaptat cu vităţilor anatomice, Rar există creste eden-
apariția forțelor componente orizontale: favorizate deplasarea bazei protezei şita-
protezele. De obicei, după un timp, prin tateproeminente, Întotdeauna trebuie plasată
C. Sprijinul protezelortotale sarea mucoasei, iar creasta alveolară supusă
atrofia câmpului protetic, se diminuează proteza pe tubercului piriform. În acest fel Sprijinul protezelortotale se realizează presiunilor anormale se resoarbe accelerat;
se obține succiunea (închiderea marginală
adeziunea şi dispare succiunea. Proteza se prin transmiterea presiunilor ocluzale pe în acest caz, amprentarea va trebui să nu
va menținepe câmpulprotetic destul de pre- la acestnivel), stabilizarea sagitală (împie-
suprafața periosto-mucoasei și, prin inter- preseze țesuturile de suport.
Car în mod obiectiv, dar suficient pentru pa- dicarea deplasării spredistal) şi un sprijin mediulei, asupra osului subiacent. Distribuția diferențiată a presiunilor
cient, doar cu ajutorultonicităţii musculare. adecvat (se împiedicăîn mare măsură înfun-
Această zonădesprijin nu este adaptată pe suprafaţa câmpului protetic, dorită atât
Deglutiția la un edentattotal protezat darea extremității distale a protezei).
filogenetic să primească presiunile transmise de mult, reprezintă un deziderat, un obiectiv
se repetă aproximativ de 150 de ori pe zi. În Din păcate,de multeori, atât la maxi- prin intermediul protezei(creasta edentată este al amprentării în primul rând,din păcate greu
timpul deglutiției proteza este aplicată pe larul superior, cât și la mandibulă, creasta
considerată o „cicatrice'“ postextracțională fără şi uneori imposibil de realizat.
câmpulprotetic cu o presiune asemănătoare edentată se poate resorbi foarte mult, osul
receptorii parodontali atât de specializați în Ceea ce se poate face însă (în orice
cu cea dezvoltată în timpul masticaţiei. În alveolar fiind înlocuit cu un țesut fibros.
analiza presiunilor ocluzale). situație) este dispersarea presiunilor pe o
acest felse restabilesc adeziunea şi succiunea, Această creastă balantă care rezultă se opune
Primul țesut care suportă aceste pre- suprafață cât mai mare. În acestfel, cu-
iar prin efectuarea deglutiţieiîn R.C, aceas extrem de slab tendințelor de deplasare
ta siuni este mucoasa fixă. De multeori, când prindereaîn întregimea zonei de sprijinsub
contribuie substanțial la stabilizarea pro- orizontală. : estesuficient de groasă, bine vascularizată, proteză micșorează valoarea presiunii pe
tezei. Se urmărește de fapt realizarea b) La mandibulă, dispunereaarcadelor sănătoasă, se amortizează șocurile care unitatea de suprafață, atenuând supraso-
la
edentatultotal protezat a unei corespondențe artificiale într-un teritoriu neutru situatîntre
rezultă din contactele dintre creste, licitarea țesuturilor de suport.
între L.M. și R.C. cele două chingi musculare (linguală și
B. Stabilizarea protezeitotale vestibulară) evită acțiunea defavorabilă a
Frânarea acţiunii forțelor orizontale muscul aturii (în sensul deplasării protezei).
poatefi realizată prin: În același scop versantul oral al bazei protezei
a) folosirea retentivităţilor anatomice; trebuie să permită plasarea neforțată a limbii
b) dispunerea bazei protezei cu dinții pe această suprafață externă. De asemenea,
artificiali în zonadeechilibru dintre grupe în zona vestibulară, musculatura orbicula-
le
musculare (zona neutră); ruluibuzei inferioare trebuie să se plaseze,
c) realizarea unei coincidenţe între tot neforțat, în unghiul diedru format între
R.C.și LM. baza protezei şi coletul incisivilor inferiori,

“58
59
Totuşi, de multă vreme, practicienii cu de proteză se dispersează pe o suprafață cât
experienţăau fundamentat obiectivele unei mai mare, atenuând impactul lor cu
amprenteideale. țesuturile subiacentepe unitatea de suprafață.
Astfel în 1910, frații Greene formu- Transmiterea uniformă a presiunilor
CAPITOLUL 5 lează principiile care vorsta la baza majori- pe întreaga suprafaţă osoasă a zoneide spri-
AMPRENTAREA CÂMPULUI PROTEȚIC EDENIAT tății tehnicilor de amprentare şi care sunt jin rămânetotuși un dezideratce nu a putut
TOTAL valabile și la ora actuală. Aceste principii fi obţinut, din cauza rezilienței variate a
sunt următoarele: mucoasei acoperitoare.
— prin amprentaretrebuie să se obțină Pentru această uniformizare s-au în-
Amprentarea reprezintă faza clinică, 5.1. SCOPURILE AMPRENTĂRII o suprafață protetică întinsă la maximum, cercat amprente compresie care n-au făcut
dar şi modalitatea cu ajutorulcăreia se re- necesară asigurăriisprijinului optim și sta- altceva decât să deformeze orizontal
produce imaginea in vitro a câmpului pro- Scopurile amprentării sunt multiple. bilității protezei; mucoasa, producând dureri și leziuni de
tetic, aspectul suprafeței țesuturilor pe care Redând cât mai multe detalii ale câmpului - să se determine înălțimea, formași decubit, ischemie,resorbții și atrofii osoase.
se va sprijini proteza şi cu care va veni protetic, amprenta va asigura sprijinul, grosimea marginilor protezei, necesare apa- Aceste metode n-auținut seama de faptul
aceasta în contactla margini. Cu alte cuvinte, menţinerea și stabilitatea protezei. Aceasta riţiei închiderii marginale, respectării activi- că mucoasa, conținând peste 70% apă se
amprenta este copia negativă a câmpului se va putea întinde pe o suprafață cât mai tăților musculareși obținerii unei bune men- comportă ca un lichid închisîntr-un recipient,
protetic după care tehnicianul realizează mare, dar, în limite funcţionale, va putea țineri; lichid care, conform principiului lui Pascal,
modelul, elementul de bază al tuturor beneficia deacţiunea stabilizatoare 2 muscu- — să seasiguretransmiterea armonioasă transmite presiunea primită în toate direcțiile
procedurilor tehnice care urmează. laturii care înconjoară câmpul proteticși va presiunilor asupra țesuturilor câmpuluipro- şi nu poate fi comprimat, ci numai deformat în
Reproducerea cât mai exactă a detaliilor permite desfășurarea tuturor funcțiilor tetic, funcție de rezistența pereților recipientului,
câmpului protetic — ca elementconstructiv aparatului dento-maxilar, favorizând, bine- Realizarea acestor obiectiveeste posi- Procedeul de amprentă compresivă la
esențial necesar confecționării pieseiprotetice — înțeles,și automenţinerea țesuturilor cu care bilă prin folosirea a minimum două faze de edentatul total (va fi descris la amprenta
a stat Ja baza dezvoltării impetuoase a Vine în contact. amprentare: amprenta preliminară și am- finală) esterecomandatdoar în așa-numitele
Dar realizarea acestor obiective nu este prenta finală. câmpuri protetice dure cu mucoasa subțire,
materialelor și tehnicilor de amprentare.
posibi lă într-o singură etapă clinică, nece- Analizând mai atent obiectivele am- puțin deformabită, pentru obținerea unei mai
La un moment dat se susținea că
sitând minimum două sau chiar mai multe prentării în concordanță cu cele prezentate bune închideri marginale.
amprentarea este cea mai importantă etapă
în înlănțuirea procedurilor clinice şi tehnice faze de amprentare,
mai sus, se pot prefigura câteva probleme În câmpuri protetice cuzonesensibile
n istoria proteticii dentare, amprenta care se cer rezolvate de către amprente: la presiune și cu mucoasă foarte rezilientă
necesare realizării protezei.
pentr u confecționarea protezelorapare spre 1. probleme de sprijin; (câmpuri protetice moi), amprenta vatrebui
Şcoala de Protetică Dentară din Bucu-
sfârși tul secolului al XVIII-lea, când se 2. probleme de stabilitate; Îuată cu presiune minimă, folosind materiale
eşti, fără a susțineacest lucru (căcitot atât de 3. probleme de menţinere;
folos eau ceara de albine, gutaperca sau cu vâscozitate redusă.
importante ca amprentarea sunt şi înregis-
gipsul 4. probleme fizionomice; Rezolvarea problemelor de sprijin nu
trarea și realizarea unor relaţii ocluzale cores .
- 5. probleme de fonație. ține numai de amprentă, ciși deînregistrarea
punzătoare la dinţii artificiali) acordă o foarte Pe la 1850, CH. Stens inventează
„Stent s-ul“, relațiilor intermaxilare, de montareadinţilor
mare importanță amprentării câmpului o masătermoplastică ce va revo- 5.1.1. Rezolvarea problemelor de
luţion a tehnic și de echilibrarea ocluzală.
protetic edentattotal, selectând în mod eclec- ile de amprentare. sprijin
tic, din marea varietate de tehnici descrise în În deceni ulal doilea al secolului XX Rezolvarea problemelor de sprijin și 5.1.2. Rezolvarea problemelor de
literatură, pe acelea care corespund mai bine apar hidroc oloide lereversibile și abia după transmiterea presiunilorocluzalepresupune stabilitate
experienţei îndelungate a specialiștilor săi în cel de-ald oilea război mondial se încetă- amprentarea suprafeței maxime accesibile Stabilizarea protezei înseamnă frâ-
țenesc alginatele în practicaobișnuită stoma-
obținerea rezultatelor optime. a zoneide sprijin acoperite de mucoasa fixă. narea tendinţelor de deplasare orizontală a
tologică.
În felul acesta presiunile ocluzale transmise protezeiatât în senssagital, cât șitransversal.
60
sI
În acest scop trebuie reproduse cu fonetice), grosimea acestor margini și mena- deformează câmpul protetic va fi rezolvată postextracționaleetc. și se suprimă, când este
exactitate toate detaliile şi tetentivităţile
jarea funcţionalității limbii, asigurarea men- integral de amprenta preliminară. posibil, purtarea protezelor defectuoase care
anatomice ale zonei de sprijin,iar amprenta
ținerii și stabilităţii protezei contribuie la Amprentarea deformată a zonei de trauratizează țesuturile. ,
să se situeze funcţional într-o zonă neutră,
rezolvarea parțială a fonaţiei(contribuţia sprijin vafi transmisăși ea la etapele ulte- Tot așa se poate efectua ca tratament
de echilibru între chingile musculare care
înconjoară câmpul protetic. majoră o au aici aspectul arcadelordentare Tioare. de condiționare căptușirea protezelor vechi
artificiale și montarea dinților). Dacă această rezolvare a sprijinului acceptabile cu materiale de vâcozitate lent
Amprenta rezolvă doar parţial pra-
blemele de stabilitate, la ea contribuind şi trebuie asigurată de la amprenta preliminară, progresivă, tip Hidrocast, Viscogel, Coe
morfologia dinților, montarea lor, echili-
„5.2,AMPRENTA PRELIMINARĂ totatât de adevărateste și faptul că defini- Comfort etc.
brarea ocluzală. tivareasprijinului se poateface după adap- 1 se explică pacientului scopulși desfă-
Amprenta preliminară are denumiri
mai vechi: amprentă anatomică (presupunea
tarealinguriiindividuale la amprentafinală, șurarea tehnicii de amprentare alese.
5.1.3. Rezolvarea problemeleor de “caîncazul amprentei compresive sau al „Pentruprevenirea reflexului devomă
menținere O lipsă a modelării funcționale), amprență
amprentelor de despovărare.Amprenta it să cuprindăcu amândouămâi-
Adeziunea va depinde de exactitatea deorientare (în oarecare măsură imprecisă,
reliminară trebuie să rezolveparțial proble- “ile ungenu chi şi să-l. apropie. de.piept,
amprentei și de întinderea suprafeței plane fără prea multe detalii) sau denumiri mai
orizontalecu careva veni în contact proteza. noi:amprentă primară, mai ales în literatura
stăbilizăre și, tot parțial problemele, controlandu-și singur înlăturarea reflexului .
Succiunea va depinde de corectitudi- anglo-saxonă(pritaryimpression). Recurgem demenţinere (adeziunea) şi are un rol mai “de vomă,
nea închiderilor marginale realizate de la folosirea acestui termen de amprentă redus în rezolvarea problemelor de fizio- În caz că pacientul reacționează greu
amprentă (întindere, grosime, respectarea preliminară, cu care ne-am obișnuit şi care nomie și fonație,. la aceste indicaţii (areactiv, scleroză avan-
funcționalității părților moi periprotetice), reflectă (după Eneşi Popovici) o fazăclinică Dacă ar fi să folosim doar prima am- sată), un ajutor plasatîn spatelelui presează
Tonicitatea musculară va fancţiona fa- prentă, rezultatele nu ar fi întotdeauna cu ambele mâini pe umerii pacientului,
Ce poate grupa mai multe amprente și
vorabil dacă amprenta se va întinde în limi- legătura ei cu amprentafinală (încununarea satisfăcătoare, de aceea există posibilitatea obținându-se același rezultat.
tele permise deacţiunea grupelor musculare, eforturiloracestei etape esenţiale în reali- repetării amprentei preliminare într-o lingură Pacientul este apoi instruit să execute
favorizândrealizarea închiderii externe, zarea protezei). Amprenta preliminară „preliminară individualizată“, confecționată anumite mișcări funcționale pe care le va repeta
Rezolvareaproblemelor de menţinere urmărește realizarea următoarelor obiec- pe un model realizat după prima amprentă. în timpul amprentării, cum ar fi: deschiderea
ține aproape în întregime de corectitudinea În acestfel corectăm neșansafolosirii largă a gurii, mișcări variate ale limbii etc,
tive:
amprentelor. unei linguri standard necorespunzătoare.
= copierea cu maximum de exactitate
Amprenta preliminară necesită urmă- 5.2.2. Alegerea șiverificarea lingurii
5.1.4. Rezolvarea problemelor de a suprafețeizonei de sprijin:
= toarele operaţiuni care se desfășoară în standard
fizionomie reproducerea cât mai precisă apo- Se fac cu ușurință atunci când există
ziţiei funcționale aformațiunilor mobile de cabinetul stomatologic:
Grosimea marginilor amprentei, atât vechile proteze. Forma jgheabuluilingurii
de necesarăapariției succiunii, trebuie să “Ia periferia câmpuluiprotetic (pentr deli-
. pregătirea amprentării,
2, alegereașiverificarea linguristan- trebuie să corespundă mărimiiși conturului
restabilească în același timp conturul nor- miritarea cât mai funcțională a viitoare
dard; zonei de sprijin șisă tolereze între versantele
mal fizionomic al șanţurilor perinazale şi portamprente);
crestelorși pereții interiori ai lingurii cu un
peribucale. În consecinţă, pe lângă aportul —realizarea unei linguri individuale 3, alegerea materialului de amprentă
esențial al montării dinţilorîn restaurarea cesilă cât mai puţine mnânoperede și a tehniciideamprentare; spaţiu de 3-5 mm (pentru grosimea mate-
fizionomică, amprenta își are şi ea rolul ei "4, proiectarealingurii individuale: in- rialului de amprentă),
în rezolvarea parțială a acestei probleme. dicații transmise laboratorului în vederea Lingurile standard sunt confecționate
Amprenta preliminarăeste în măsură
sărezolve mai mult, parțial sau deloc unele confecționării portamprentei individuale, din metal, putând fi sterilizate, Ele potfi
5.1.5. Rezolvarea problemelor fona- netede saucu elementederetenție,pot copia
probleme discutate mai sus,
torii 5.2.1. Pregătirea amprentării contururile câmpului protetic edentat total
ceea ce privește sprijinul protezei,
Modelarea funcțională a marginilor Începe după examinarea pacientului sau au un jgheab în formă de casetă (sunt
se consideră că reproducerea integrală exactă
amprentei (de multeori chiar prin teste dacă se constată vindecarea plăgilor utilizate și la dentat).
a zonei de sprijin cu materiale care nu

'62
63
Unele linguri pot avea o nervură de nu jeneze contracțiga enioglosului şi nicia
retenție aproape de margini,orificii sau chiar _milohioidianului. Se va controla dacă, fiind autopolimerizabil, pe modelul realizatdin „creionchimic, pe,amprenta preliminară
turnarea primei amprente. limitele până la carese va întinde placa
un fel de plasă pentru retenționarea petoată “preaÎun
prea gă, nuprinde îninteriorulei mucoasa Noualingură va fi mult mai apropiată ingurii pe viitorul model,
suprafața materialului de amprentă. obrazului sau planșeul, de dimensiunile câmpului protetic și rezul- ” În proiectarea aceste portamprente ne
Probarea lingurii maxilare Multedintre lingurile standard mandi- tatul va fi mult mai bun. servim în mod obișnuit de două modele:
După aprecierea prin inspecție a mă- bulare intersectează cu marginile lorlin- Tot pentru realizarea unei amprente a) Delimitarea lingurii se face din
rimii lingurii în raport cu câmpul protetic, guale liniile oblice interne, jenând contrac- preliminare cât mai exacte, se poate folosi aproapeîn aproape, comparând detaliile de
se introduce linguraîn cavitatea bucală,mai ţia milohio idianul ui. Schreinemakers a ca portamprentă vechea proteză (se va amprentă cu situaţia din cavitatea bucală,
realizat nişte linguri standard numite Clan descrie metodala tehnici de amprentare).
Întâiînparteadreaptăși apoi. încea stângă. scopul principalfiind,precizarea sediuluis
“Lingura este ținută de mâner cu mâna Tray, care au marginea linguală mar scurtă _IUCOaS€ i pasiv mobile. Se însemnea zăpe
spre distal și mai lungă spre mezial, cores- 5.2.3. Alegerea materialului de am-
dreaptă, iar îndepărtarea comisurilor se face această limită marginală , com-
punzătoare direcției liniei milohioidiene cu prentă și a tehnicii de amprentare preli- amprentă
cu mâna stângă. minară pletată cu ocolirea bridelor şi a frenurilor.
traiect descendent distomezial (fig. 5.1)
În cavitatea bucală seva
se va aplica mai Aceasta depinde de mai mulţi factori, Deliinitarearespectivă necesită o mare
Întâi marginea posterioară a linguri, retro- între care menționări: experienţă, deoarece nu întotdeauna imă-
“Tuberozitar, Apoi Vor.fi. cuj rinse,crestele — existența crestelor edentate și a tubero- ginea exactă a câmpuluiprotetic poate fi
laterale, iarînfinal și creasta frontală, Se zităţilor retentiveimpunefolo sirea unui male- reprodusă pe amprenta preliminară.
" Controleazădacă lingura ajunge în fundul ial care devineelastic (alginate, siliconi); b) Schreinemakers stabilește cu inge-
de sac vestibular. — existența unui câmp protetic cu mu- niozitate o modalitate simplă de trasare a
, Dacă linguraeste prea îngustă, ea va coasă rezilientă, deformabilă, necesită un limitelor lingurii individuale cu rezultate
veni în contactcu creasta alveolară și mar- Linia material cu vâscozitate mică (alginate, gips); foarte bune în majoritatea cazurilor.
ginea ei va apărea prin materialul de am- milohioidiană - prezenţa unui câmp protetic „dur“ Pe amprenta de lam maxilarul.Superior.
prentă (se poate lărgi cu ajutorul cleștelui cu mucoasă subțire nedeformabilă permite
se însemnează mai întâipoziţia foreglorpaa-.
crampon), Dacă este preascurtă, sepoate Fig. 5.1] — Lingura Clan Tray permite amprentarea amprentarea cu materiale cu vâscozitate
câmpului protetic mandibular în zona linguală crescutăde tip stents; tineșisetraseazăînapoialo:
lungicu benzide cearăsau, maibine, cu. Tot cu linii curbe
pânăla nivelul inserției mușchiului milohioidian. — necesitatea realizării unei linguri „convexitate posterioară.
lipit delingură.
individuale directe, prin transformarea „cu convexita te posterioa răse trasează șan-
Dacălingura este prea mare,ea devine
amprentei preliminare, impune folosirea țurile reizotuberozitare. Apoi, aceste treilinii
foarte neplăcută pentru pacient, provocând Aceste linguri sunt structurate pe gru-
stents-ului sau a siliconilor chitoși + siliconi curbe se unesc și astfel se contureazălimita
dureri, senzație de vomăși nupermite o am- pe antropologice,iar alegerea lorse facecu
de consistență medie; posterioară Ah.
prentare corectă (părţile moi ale cavității ajutorul unui compas. În afara Jingurilor
— posibilitatea folosirii vechilor pro- Marginea veștibulară setrasează înce-
„Standard_metalice se potfolosi şi linguri
bucale pătrund în interiorullinguri).
standarddin acrilat termopolimerizabil
tezecaportamprentă cereutilizarea materia” pândcuînsemnarea fundului de sac vestibu-
sau lelor cu vâscozitate lent progresivă ip lar (pe amprentă este reprezentat de con-
Probarea lingurii mandibulare “linguri dinacniat termoplastic.
Se verificălungimea lingurii în raport vexitatea maximă a marginilor vestibulare).
“Din păcate, faptul că de. multe ori — existența câmpurilor protetice nor-
cu întinderea antero-posterioară a crestei Limita vestibularăa lingurii va fi
lingurastandard și câmpul protetic nu cores- male,fărăcaracteristici particulare,dar care
edentate. pund determină luarea unei amprente pre- situată la 1 mm distanță spreinteriorul lin-
După introducerea ejîn cavitatea solicită proceduri rapide şi comode, ne gurii.
liminare imprecise. determină să folosim alginatele.
„bucală,secerepacientuluiridice.limba, Pe amprenta mandibularăse începecu
Pentru corectarea acestuilucru secere
Lingura trebuie săacopere2/3din tuberculul confecționarea unei linguri preliminare în 5.2.4. Proiectarea lingurii individuale însemnarealiniei
mediene în zonalinguală
marchează în continuare mar-
piritorm, să încadreze crestele edentate,să laborator, din placă de bază sau acrilat Trasarea conturului lingurii indivi- „centrală. Se
duale se face de obicei însemnândcuun. pinealinguală
a viitoarei linguri de parte

65
şi de alta a liniei mediane, pe o distanță totală maximă a marginii amprentei în zona În încercarea de clasificare a acestor
Din experiența acumulatăîn protetica
de 3 cm. Însemnarease face pe convexitatea linguală centrală (fig, 5,2), materiale s-au folosit mai multecriterii.
dentară s-au sintetizat următoarele calități
ale unui material de amprentă ideal: Astfel, Pogiolli, diferențiază mateșia-
1) săfie plasticla o temperaturăsupor- leie de amprentă după consistenţa pecare o
tată de cavitatea bucală (maximum 50* C); capătă la sfârşitul fazeide amprentare. Este,
2) plasticitatea să dispară relativ re- de altfel, cea mai cunoscutăclasificare. După
pede (2-3 minute reprezentând timpul de acest autor, materialele sunt:
priză), dar să poată fi întârziată la dorința — rigide (gips, polimetil-metacrilat,
practicianului, Mucoseal);
3) săaibă miros, gustși culoare agrea- — semirigide (termoplastice — tip Stents,
bile; Kerr,etc, bucoplastice — tip Adheseal, Den-
4) să nufie toxic sau iritant pentru tiplastetc., ceruri, pasta de oxid de zinc-
țesuturile cavităţii bucale; eurogenol);
5) să reproducă fidel cele mai mici = elastice (hidrocoloizi reversibilişi
Fig. 5.2 - Trasarea limitelor lingurii individuale după Schreinematars.. Zona BAC amănunte ale câmpului protetic; ireversibili, elastomeri de sinteză).
centrală. Din B şi C se trasează perpendiculare pelini - zona lingua
ua,lă
a crestei(Bu și Ci). Limitalin guală a ingurii
C-E) va trebui săfie aproximativ paralelă cu linia crestei(B/-D, (B-D și 6) să poatăfi îndepărtat cu ușurință Clasificarea lui Pogiolli înglobează în
și C-E,), din cavitatea bucală; " grupa semirigidelor un mare număr de
7) să aibă rezistență mecanică su- materiale foarte diferite ca structură, com-
| Din punctele de terminare a zonei
ficientă pentru a nu se deteriorala îndepăr- portament şi modde utilizare, care nu se pot
cându-se materialul din care se va confecționa tarea din cavitatea bucală; asocia într-o adevărată clasificare.
linguale centrale (B și C) se duc două lingura(acrilat autopolimerizabi!, placă de 8) să prezinte stabilitate dimensională Reflectând asupra necesităţii diferen-
perpendiculare pe muchia crestei edentate bază), contactulcu modelul preliminar (intim în condiţii de temperatură şiumiditate obiş- ţierii materialelor necesare amprentării
(fundul jgheabului amprentei). sau la distanță) și aspectul și poziția mânerului nuite în cabinet, după amprentare și în câmpului protetic edentattotal, Ene și Popo-
| Dela punctele de contactale perpen- și a butoanelor de presiune. laborator, pentru un timp suficient tumării vicile clasifică după gradulde vâscozitate
dicularelor cu linia crestei (B' și C")
se modelului; pe care îl auîn stareade plasticitate. Ele pot
trasează direcția crestei edentate până la 5.3, MATERIALE DE AMPRENTARE 9) să nu altereze materialele din care avea o vâscozitate:
tuberculul piriform. UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL - se confecționează modelele; 1. redusă: gips,pastă de oxid de zinc-
Acum, totdela punctele de terminare EDENTAȚIEI TOTALE 10) să fie ușor de preparat în scopul cugonol, alginateși anumiți elastomeri de
a zonei lingualecentrale(B şi C) se duclinii amprentării, folosind un minimum de echi-
| La oraactuală, stomatologia și în spe- sinteză fluizi;
paralele cătredistal (linia punctată linguală), pament;
cial protetica dentară stau sub semnul 2. medie: materiale bucoplastice,
Aceste linii traversează tuberculul lingual 11) să aibă o perioadă de depozitare și
dezvoltării și diversificării extraordinarea elastomeri desinteză cu consistență mijlocie;
la unirea treimii posterioare cu cele 2/3 distribuire adecvată posibilității cabinetelor; 3. crescută: mase termoplastice tip
anterioareale tuberculului și apoi se curbează materialelor utilizateîn toatefazele delucru,
12) să prezinte un raport favorabil
Dintreacestea, materialele de ampren- Stents, Kerr, elastomeri de sinteză cu con-
către vestibular. În această regiune limita între calitate șipreț,
tă au 0 semnificaţie aparte,căci facobiectul sistență crescută;
vestibulară a lingurii (tot linie punctată) se 13) să nu fie afectate de umezeala
unei curse pentru perfecţiune între nume- 4, lent progresivă.
situează la | mm spre interiorul amprentei cavității bucale;
roase firmede prestigiu. Multe dintre aceste Mai recent, mulți autori nu se mai
față de convexitatea maximă a marginii ves- 14) să poată fi dezinfectat fără a pierde
materiale sunt destinate amprentării eden- celelalte calități. străduiesc să clasifice aceste materiale, Ei le
tibulare a amprentei.
tației totale. Marea diversitate a câmpurilor Din păcate, la oraactuală nuse găseşte discern în ordinea folosirii lor intensive.
După ce se trasează aceste linii pe
protetice explică, în parte, marea varietate a
un material de amprentă care să întrunească Astfel, se menţionează că cel mai frecvent
amprentă, ea se trimite în laborator, specifi-
materialelor de amprentare. toatecalitățile prezentate mai sus. utilizați sunt hidrocoloizii și elastomerii de

"66
67
sinteză, iar mai puțin utilizate sunt pastele
Agar-Agar-ul, componenta principală
ZOE (de oxid de zinc-eugenol), mater
ialele plastic. Aceste tuburi se introduc în apă deformări din cauza apariției unortensiuni
a acestor materiale, este extras din anum
termoplasticeși gipsul, ite interne). |
alge marine (din mările Japoniei) și a fost pentru 8-12 minute în vederea lichefierii.
În scopul unei informări rapide și cât După amprentare, modelul trebuie
de la începutfolosit în prepararea medii Dacă dupăaceasta materialulnu estefolosit.
mai practice, vorm foloşi şinoi această lor turmat imediat, deoarece expunerea la der
ultimă de cultură bacteriologică (gelo
za). el poate fi (după gelificare) din nou lichefiat
ordine de prezentare a materialelor de am- ducelapierderea apei din amprentă,însoțită
Ca material de amprentă a fost folosit în apă clocotită (sunt necesare2-4 minute în
prentă, de contracții.
mai întâi de către un dentist vienez, în am- plus). Pe măsurareutilizărilor, gelul capătă
La ora actuală, cele mai utilizate ma- În cazuri excepţionale amprenta poate
prentarea defectelor craniene consecutive o consistență mai fermă. De aceea, nu se
teriale de amprentă suntcele care Tămâ fi păstrată învelită în șerveţele ude (un timp
n operaţiilor de neurochirurgie, în recomandă mai mult de 4 reutilizări. |
elastice dupăterminareafazeide plasticita vederea foarte scurt) sau în mediu cu umiditate 100%
te corectării protetice a acestordefecte În procedura de preparare se menţio-
(în care timp se poate amprenta câmpul . Ulte- o |
fiora fost folosit și în protetica dentară,în timp de o oră,
protetic), nează că tubulcu hidrocoloid scos din apă Chiar după întărireaprimarăa gipsului,
activitatea clinică, dar mai ales în cea clocotită va trebui scufundat în apă la 43-
Din această mare grupă de materiale de modelulîmpreună cu amprenta se vor plasa
laborator, 49*C pentru a fi răcit uniform. ÎN
fac parte substanțe foarte diferite din punc într-o atmosferă umedă, pentru a preveni
t Principalul constituent al hidroco- tubului și um
de vedere chimic, dar cu multe calit Urmează deschider ea uscareași contracția. _
ăți loizilor reversibil — Agar-Agar sau
asemănătoare (din punct de vede
re al este un ester sulfuric al unui
geloza — plerea portamprentei. Aceasta, la rândul ei, Aceste materiale au următoarele ca-
interesului stomatologic). Pe zi ce trece polimerlinear vafi cufundată la 46*C timp de 2 minuteşi
, de galactoză, El se găsește în propo racteristici, conform specificațiilor (ANSI-
firmele producătoare pun în circulație rție de 8- apoiintrodusăîn cavitatea bucală. | ADA): , |
noi 15% în aceste materiale de ampr
materiale, din ceîn ce mi perfecționate, care entă , Dupălichefierea hidrocoloidului, acesta — trebuie să se gelifice la temperaturi
Materialul formează o soluție coloi-
nu potfi analizate în întregime; de aceea
, dală în amestec cu apa, se liche poatefi menținut(înainte de fi utilizat) într-o între 37 şi 45%, după ce au fost ținute 8
unele şcoli de stomatologie nuse mai stră- fiază Ja baie termostat la 63-66*C, |
temperatura de 60-70*C (după Skinner minute în apăclocotită şi apoiîn baie ter-
duiesc să le înregistreze pe toate, îndre şi Chiar lingura umplută cu material j
p- R.Phillips) sau 71-100*C (după Craig mostat;
tându-și atenţia doar asupra caracteristicil ) și se poate fi menținută în Daiatermostat — la 46 C — au o deformare permanentă (DP)
or gelifică între 30 şi 50C (depinde
lorstructurale și de comportament. de con-
Centrația de Agar-Agar). timp de 2 minute. În felul acesta se asigurăo ceva mai mică decât alginatele;
Din această grupă de materiale fac temperatură acceptabilă pacientului şi se — rezistența lorla compresiuneeste de
Vâscozitatea solului are o importanță
parte hidrocoloizii sau hidrocoloide obține o consistență mai crescută a mate- 8.000 gem;
2,
N _
le deosebită pentru amprente. Mater
(reversibili şi izeversibili) și elastomerii ialul lichefiat
de trebuie săfie destul de vâscos rialului. | — rezistențala rupere,în jurul valorii
sinteză (polisulfidele, siliconii și poliesterii) pentr u nufugi Ă ui
. din lingură, când aceasta este Lingura umplută cu materialul de de 700 g/cm:.
răsturnată pentru
a fi introdusăîn cavitatea bucală. Pe de amprentare este aplicată pe câmpul protetic Amprenta cu hidrocoloid reversibi
5.3.1. Hidrocoloidele altă
parte, materialul trebuie să poată pătrundeprin şi aici urmează răcirea eiîn vederea geliti- trebuie spălată imediat de sângeși salivă,
5.3.1.1. Hidrocoloidele reversibile orificiile de retenție ale lingurii și să copie cării materialului. Răcirea se face de obicei care întârzie priza gipsului; de asemenea,
Hidrocoloidele au revoluționat cate- cupre ze trebuie îndepărtat prin spălareși exsudatul
cizie detaliile câmpului protetic.„Solul“ cu apă curentă, care circulă prin tuburile
goric protetica dentară, Primele material rezultat din sinereză. DI
e simplu al gelozeieste totuși prea fluid și
pentru lingurii speciale. Apa nu trebuie să aibă o
de acest felintrateîn practica stomatologic
ă a-l densifica, se adaugă borax (prin temperatură mai micăde 13*C timp de mini Excesul de apă trebuie îndepărtat cu
au fost hidrocoloidele reversibile. Aces reacţ ie se
tea transformă în borat) care creşte vâsco mum 5 minute. O temperatură mai crescută un jet de aer (care să nu deshidrateze însă
sunt alcătuite din geluri ce conţin apă. Odat zitat ea şi |
ă rezistența gelului. necesită un timp de răcire mai lung, iar o materialul).
încălzite ele se lichefiază (trec în Aceste materiale dau amprente preii-
faza de
„S0l“), iar la răcirerevin în starea de gel“
Ca mod deutilizare a acestor materiale temperatură mai scăzută poate ducela o
. se menționează următoarele: gelificare prea rapidă (cu producerea unor minare de bunăcalitate.
Deoarece procesul se poate repeta, gelur
ile Hidrocoloizii reversibili se găsesc în
de acest tip se numesc reversibile,
comerţ în tuburi metalice sau din mater
ia] + American National Standards Institute — American Dental Association (ANSI-A
DA)
58
6
5.3.1.2, Hidrocolozii ireversibili (al.
Realizarea unui gel insolubil (la sfâr- Timpul de spatulare pentru alginatul
ginici) O formulă de hidrocoloid ireversibil,
şitul operațiunii de amprentare) se face cu priză normală este de aproximativ, Lmi-
În timpul celui de-al doilea război cu după Skinner șiPhillips, este următoarea:
mondial, importul degeloză din Japonia către ajutorul sulfatului de calciu (gips). Aces mut, iar pentru alginatul cu priză rapidă de
ta — alginat de K 12%; _—
Europa, dar mai ales către S.U. reacţionează cu alginatul de Na sau 45 de secunde. | N
A, a fost K, — pământde diatomee 74%;
întrerupt. Majoritatearezervelorde gelo ducând la formarea unui alginat de Catimp de lucru,mat erialul cu priză
ză a Ca — sulfat de Ca dihidrat 12%;
fost destinată pede parte bacteriologiei,
iar
(insolubil).
— fosfat trisodic 2%, _ normalăa reminute (ANSI-ADA cere cel
pe de altă parte industriei militare, pent Astfel,sulfatulCapoatefi numit 2 minute), iar celcu priză rapidă1,24-
ru
„&etivator..sau..„reactor::ori.„acce După Craig șicolaboratorii, formula puţin
confecționarea băilorelectrolitice necesare lerator“ minute (ANSI-ADĂcere un timp de cel
bateriilorpentru submarine, și el este înglobatca atare (sulfat de ar fi ; dp: puţin 1,25 minute), iii de manipulare
calul
Încercările americanilor de a extrage dihidrat) în pulberea materialului
de am- _absinade & 18 d Comparând toți timpii de manipulare,
geloza din mările accesibile,pline de alge prentă. 240 14%; i: avem următoareasituaţie: N
Ca30,+
(Accelerator al ten) 10 + La alginatele cu priză normal în
(Marea Sargaselor, de exemplu), nu au Din păcate, alginatul solubil (de Na
dat
rezultate, în schimba fostextras acid sau K) poate reacţiona cu sulfatul de calc rap ste de|anprenar Răm rea
minut.e(umple
ul al- iu forură
er de K,delicațbo
efectul înhibare prizei pol &Piepentru
ginic, ale cărui săruri de sodiu şi pota foarte repede, ducând la întărirea (geli
siu fi-
(solubile în apă) vor sta la baza viitoare
lor carea) imediată a materialului, De aceea
este zipsului de modelprodus de Hidrocoloid). lingurii se facefoarterapid). Timpulde priză
materiale de amprentă: hidrocoloizii irev nevoie de un „retardor““ sau „inh NaPO4 2% , este de 2-4,5 minute. a
er- ibitor“ care
sibili, să împiedice gelifierea materialului în (Întărzie timpul de gelificarea hidro- * La alginatelecu priză rapidă timpul
Laora actuală, alginatele sunt foarte tim- coloidului.)
pul amestecării pulberii cu apa, al plasă de preparareeste de 45 secunde, timpulde
utilizate atâtîn edentaţia parțială întinsă, rii
cât materialului în lingură,al aplicării în = pământ de diatomee, pulbere de si- amprentare este de 30-75 secunde (bineîn-
şi în edentaţia totaă, Aceste materiale capă cavi-
tă tatea bucală și al modelării funcţionale. licat 56% „_ ţeles, se umple lingura foarte repede). Tim-
la terminarea prizei o elasticitate foart
ebună, Acest inhibitor (fosfatul trisodic) (Rolîn obținerea unei anumite CONSIS- bul de priză este de 1-2 minute. su
comparabilă cu a hidrocoloizilor reversib
il. permntite formarea mai
rapidă a fosfatului de tenţe la prepararea și elasticitatea după priză.) Prelungirea timpului depriză la A
În ceeace privește compoziţia algina-
telor, menţionăm că acidul algi calciu decât a alginatului decalciu. Glicoliîn cantitate mică. nate se poate face prin coborârea temp
nic, cu cuvinte, Cu alte Elimină praful atât de nociv pentru urii apei.
greutate moleculară mare, este insotubi în prezenţa fosfatului trisodic,
apă. Acidulpoatetrece uşorîn ester cu
] în sulfa
tul de Ca reacţionează combinându-s adie şi asistentă.) Totuşi, nu este recomandată o tempe
grupe e ratură a apei mai mică de 18*C sau mai m
carboxil libere. Majoritatea sărurilo cu aces ta mai degrabă decât cu alginatul de Coloranți și aromatizanți.
r sale ează aspect,gustșimiros plăcut.) de 24*C, LL
suntinsolubile în apă, cu excepția săru Nasau K,
rilor a E cantitatea de „inhibitor'“, Unii recomand ă răcirea spatulei și a
de sodiu, potasiu, amoniu şi magneziu În acest fel, reacția sulfatde Ca-algin
. at |
În alginatele utilizate în stomatologie solubil este împiedicată atâta timp cât exis izează materi iză rapidă Sau bolului înainte de preparare.
tă 99 După Skinner şi Phillips, timpul optim
Suntprezentate sărurile de sodiu și pota o
se bereapatere
meat pirfoarte
de alginat este
siu, încă în soluție cea mai redusă Cantitate de fină şi de gelificare (măsurat de la începutul ni
Din punct de vedere chimic, un alginat inhibitor. În afară de fosfați, inhib
itori mai la prepa- xajului și până terminarea formării
poate fi considerat unpolimerlinear aj
sării Sunt și oxalații și carbonaţii de Na și K,
ă i
de sodiu (sau potasiu) a acidului Când se epuizează cantitatea defosfa rare.
dezo |
antttemare epi la pe ti) trebuie săă fie situatîntre3 şi 7 minute, la
anhydro t
Bera, Alfa, manuronic (ac. alginic). trisodic, ionii de Ca încep să reacț Aceste particule potfi acoperite a o iempertură nene aciicarea, a nu
ionezeca 01 fă t în material, după formula ! elif Mp
După prepararea„solului“ de alginate alginatul solu
bil pentru a produce alginatul
(prin amestecarea pulberii cu apă), aces sicnel ni ce permiterealizarea unui trebuie tulburată prin presiuni, acule
ta de Cainsolubil.
este pusîn portamprentă și apoi este intr
odus Reacţiaeste următoarea: Alginatde agil care nu face praf (dustless products). pentru că rupereafibrelorde gel
în cavitatea bucală, Aici se produce reac K- sibilă.
ția + Sulfat de Ca dihidrat — Alginat Ca mod de preparare, se amestecă
Chimică de gelificare. de Ca Este indicat, în măsura posibilului, ca
(gel) + Sulfatde K. pulberea cu apă în pr oporțiile recomandate > ei A
x
de firmele producătoare. amprenta să fie menţinută pe câmpul protetic

-70
7
încă 2-3 minute după gelificare, pentru
a Deformarea permanentă (D.P): orice Firma De Trey are alginatele: ,
creşte rezistența și elasticitatea materialul la suprafața lorsau prin exsudarea unui îluid,
ui, amprentă cu alginate este comprimată — Blueprintși Zelgan Quick Mix.
Însă menţinerea în gură mai mult de 3 minu în fenomen numit sinereză. În urma sinerezei,
te zonele cu retentivităţi, şi valoareaacest Firma Caulk are alginatele:
duce la deformări. ei lichidul pierdut poate avea pH alcalin sau
comprimări depinde de mărimearete acid (după compoziţia gelului). - Jeltrade cu priză normală şi Jeltrade
În ceea ce privește conservarea algi- n-
tivităților și de grosimea materialului Prin pierderea apei amprentele se con Fast-Seting, cu priză rapidă, |
natelor se recomandă să nu se stocheze de
amprentă dintre câmp şi portamprentă Firma Lascod are un interesant alginat
numit Kromapan, care şi vireazăculoarea
materialul mai mult de 1 an în cabinetu . tractă, Astfel, păstrate în aer, după 30 de 7ninute
l Deformarea scade prin reducerea proc
stomatologic (într-un loc rece şi uscat en- în funcţie de diversele morente ale trecerii
). În tuală a comprimării și prin micşorarea tim- aceea devin inexace. stând amprena d
Caz că materialul este păstratîn cutii metalice
pului de comprimare și a timpului de reve- apă, ea se va „umilagcul absorbind apa,și din stareade solîn cea de gel, indicând anu-
sau deplastic, după fiecare utilizare capacele mite momente ale procesului (violet în tim-
nire din compresiune (la circa & Tinu amprenta va fi, de asemenea, inexartă :
acestora trebuie foarte bine închise, pent te). pui preparării; roz când materialul va fi
ru Dacă modelul nu poate fi turnat me introdus în lingură; alb când lingura va fi
a preveni „contaminarea“pulberii cu unai- Aceastase asigură clinic prin obținerea unei diat, amprenta trebuie ţinută în atmosferă
ditate, grosimi rezonabile a materialului de am- cu umiditate relativă 100% (şervet umed). introdusă în cavitatea bucal)
prentă, prin îndepărarea amprentei print Înainte de turnarea gipsului în am- Firma Espe are:alpinatele: PN
Se recomandă, de asemenea, ca în r-o
momentul utilizării (mai ales când mate singură mişcareși prin respectarea unui timp prentă, aceasta trebuie dezinfectată pentru a — Palet, cu variantele: PalgatPM şi
- ale SIDA p,jgat Quick TM 4,careîși nică meu! înni
rialul a fost stocat mai mult timp) să se agite de 8 minute până la turnarea modelulu
i. nu transmite virusurile hepatiteiB,
Pa - t Quici
simplex prin intermediul je priză prin adăugare de Palgarap
cutia pentru dispersarea uniformăîn pulb Grosimea gelului ireversibil (dar, de
ere colrator. j cat ca
a tuturor constituenților. altfel, șia celui reversibil) între portamprentă telacuprtohniianulu. Această
şi țesuturi nu trebuie să fie mai micăde 3 mm, dezinfecție se poateface cu soluție 1% _ Palgaflex (fără formare e pr ca
În ceeace priveşte structuragelului de
alginat, se considerăcă are fibrele legate într pentru a împiedica deformarea excesivă hipoclorit de Na sau 2% glutaraldehidă gust mentolat) și Palgaflex Quick au
e în
ele o prin legături primare, şi nu prin forțe timpul scoaterii din cavitatea bucală. (amprentele vor fi ținute
inute  la
îîn soluţie 10 până i e
praf, are priză idă și t i
entolat).
30 de minute). Aceste substanțe nu moi că | irma Sw al pezint girat
intermoleculare, cala hidrocoloizii Tever
- Reproducerea suprafețelor, deci preci- i
sibili. Pe măsura gelificării, se formează zia unui model este realizată destul de bine i tea amprentei,i dar, dacă apar une]le gi. cuvariante
Algi-X 1
le Light
variantele yp
În fi introdusîn seringăși Heavy B body pentru
material 0 reţea tridimensională. Structur dealginate, eafiind ceva mai bunăla modificări acestea nu sunt semnificative.
a hidro- le maima i în lingură.
a fi aplicat j curei cunoscutjă
finală a materialului poate fi imaginată ca coloizii reversibili. Se pare alei
are căcă alginatele sunt cele
o Firmacehă Spofa, foarte c i
rețeade fibrile de alginat de Ca, o oare Peniru obținerea unui model cât mai i i
care cu edentaţie
la celie a fabricatalginatul Elastic și acum aigi-
noi,i i
cantitate de solde alginat de Na neint precis, este necesarăspălarea cât mai teme ,
atât la edentatulto
II tal,câtși
e
rat în i- natu , |
reacţie, un excedent de apăși alte Subprodu nică a amprentei în apă rece, urmată
se de pa i) i i algi â
i româneas
Industria căă de materia le
dereacţie chimică(Skinner şi Phillips). îndepărtarea excesului de apă pentru a nu
se e iar he
Minte . Dintrecel
Unul(american)
fost Getz e Ai
mai cunos-: tomatologice a produsalginatul Algodent.
So!
Rezistența la compresiune a alginatului dilua gipsul,
cutela ora actuală, menţionăm: | _ 5.32. Elastomeri de sinteză |
nu trebuie să fie mai mică de 2000 g/em:, Dacă modelul nu se toarnă imediat,
ANSI-ADA recomandă o rezistență mini — Xantalgin (Bayer), alginai fără Se utilizează trei tipuri de elastomeri
- amprenta trebuie din nou spălată înainte de
mală de 3,500 g/em?. Rezistenţa scade uneor desinteză: Polisulfide, Siliconiși Polieteri,
i turnare pentru a elimina exsudatul rezultat plumbîn compoziția sa, foarte fin şi foarte
din cauza greșelilor de manipulare (mal 5.3.2.1. Polisulfidele (polisulfuri,
a- din sinereză, elastic. Nu formeazăpraf;
xare cu apăîn cantitate prea mare sau prea - Xantalgin Quick, de culoare roz, cu mercaptanisau thiokoli) încep să fie utilizate
După priza gipsului, modelul mu va fi
mică; malaxare redusă ca timp, ce duce
la ținut mult timp în amprentă, deoa a ifcare rapidă; cu gelificare normală, de în 1953. >vine de la
Denumirea de „thiokoli
imposibilitatea dizolvării uniforme a const rece sul-
i- fatul de Ca din gips extrage apad
tuenților pulberii; malaxare prelungită, ce
deteriorând modelul,
in alginat, uloare galbenă. “ | firma Thiokol Chemical Corporation din
ducela dezagregarea gelului de alginatde

Bayer mai prezintă:
ae
Trenton, NeJersey. ,
Amprentele cu alginate - ca orice
Ca deja format). CAsingles Foarteelastic, lipsit de Acestemateriale de amprentare: = pre
geluri, dealtfel — pierd apa prin evaporar zintă în trei variante de consistențe diferite:
e praf, foarte fidel, rezistentla rupere.
-72
73
— consistență redusă (se utilizea
ză | a (-SH) terminale şi laterale care sunt Siliconii de condensare mai frecvent
amprenta de spălare); oxidate Acceleratorul poatefi un lichid com-
de acceleratorși legateîntreele, pus dintr-o suspensie de octoatdestaniu și utilizaţi au ca avantaje:
— consistență medie (regular);
| În urma reacțieise produce o creştere alkil silicat sau sub formă de pastă, prin — scăderea vâscozităţii prin creşterea
— consistență crescută (pentru por
tam rapidă a greutății moleculare, Această adăugarea unei mase de umplutură. frecvenţei spatulării;
prentă). reacție
Polisulfidele se livrează sub forma
esle ușor exotermă, cu o creștere a tempera- Reacţia dintre bazăşi accelerator duce — priză rapidă;
a turii de 3-4<C, la realizarea unei reţele tridimensionale de — bună rezistență mecanică;
două paste în tuburi (bază + acce
lerator).
Tubul cu pastă bază ate după unii | În aproximativ 10-20 de minute mate polimeri cueliberarea de alcooletilic. Reac- — nu au mirosși gust dezagreabil.
-
autori (Craig și colaboratorii) urmă rialul capătă elasticitate, dar polimeri ia este ușor exotermă (creşterea temperatu- Ca dezavantaje,se constată;
toarele zarea
compoziţii: se desfășoară în câteva ore. Polimeri rii sub 1*C), Acceleratorul se devalorizează —o schimbare dimensională importan-
zarea
— polimer polisulfidie 83-89%, laterală reduce deformarea,care se prod în timp, deoarece octoatul de Snse poate tă după priza materialelor,
uce
— dioxid de titan, sulfat de Zn,carbonat prin compresiune în timpul îndepărtării oxida. - îmbătrânirea și devalorizarea catali-
am-
de Cu sau oxid de siliciu 16-18%, prentei din cavitatea bucală. Siliconii de condensare suntdeobicei zatorului.
Tubul cupastă accelerator conține: Amprentelecu polisulfide prezintă,în prezenţi într-o formă fluidă şi unafoarte Siliconii de adițieau multiple avantaje
— dioxid de Pb 60-98%,; mare, următoarele avantaje: vâscoasă (dar există și forme medii). în raport cu ceilalți elastomteri (vorfi pre-
= dibutii sau dioctilftalat 30-35%; PN timp de lucru suficient peniru b)Siliconii de adițiesunt cunoscuţi sub zentate comparativ mai jos), însăau și un
prac- dezavantaj redutabil: preţul încă foarte ri-
— sulf 3%; tician; numele devinilpolisiloxani. Ei potprezenta
— stearat de Mg și deodorante 2%; — elasticitate bună; 4 consecințe (fluid, mediu, vâscosşi foarte dicat,
După alți autori (J.N, Nally, Landez „vâscos) şi suntcastructurătot polisiloxani. Cadenumiri comerciale,la siliconii de
reproducerea excelentă a detaliilor
ic.) baza este formată din: Câmpului protețic; Pasta bază conține polimeri cu greutate condensare întâlnim:
— polisulfuri de cauciuc 80%; moleculară mijlocie spre mică, având între + Firma Detax Dental:
— slabă variaţie dimensională,
— Oxid de zinc 54%; 3 și 10 grupări silane (-Și -H) pentru fiecare - Silaplast — foarte vâscos;
Ca dezavantaje, menționăm:
— sulfat de calciu 15%, - Silone — vâscozitate medie;
— timp de priză prea lung; moleculă.
Iar acceleratorul din: — Staseal — vâscozitate medie,
— miros neplăcut pentru pacient, Acceleratorul conține polimer cu gru-
— peroxid de Pb 774%, - Silasoft N şiSilasoft $ — fluide.
Polisulfidele au ca produse comerciale pări terminale vinil, la care se adaugă masa
— sulf 4%, * Firma Bayer:
următoarele denumiri: Permlastie de umplutură și acod cloroplatinic. Reacţia
(Ken), — Optosil — vâscozitate mare;
- ulei dericin 15%; Unilastic (Kerr), Coeflex (Coe), Neof de polimerizare în acestcaz este o reacție
— alte substanţe 3%; lex — Xantopren verde- vâscozitate medie;
(Surgident), Super Rubber (Bos
worth), ionică de adiție. Apare încă o reacţie
De fapt ingredientele, ca și cor — Xantopren albastru - fluid;
ziți Ă 3.3,2.2. Siliconii (polisiloxan secundară între „H“ eliberat sub formă de
procentuală, pot varia de la un oeodus i) sunt - Xantopren albastru L - poate fi
all, divizați în două subclase: de condensare gaz, și grupările „-OH“. Împotriva acestei
Cel mai comun ingredient activ și folosit în injectarea cu seringa.
din de adiție (după tipul de polimerizare). reacții acționează platina sau paladium
* Firma Coltene:
accelerator este dioxidul de Pb, prezente în material, care absorbhidrogenul.
dar se poate 4) Siliconii de condensare au o bază şi
adăuga și dioxidul de Mg. Datorită - Coltoflax — foartevâscos;
dioxi- un accelerator, Baza conține unsilic Siliconii sunt materiale hidrofobe.
dului de Pb culoarea acestor materiale on cu — Coltexhard — mediu, fine, extrafine.
este greutate moleculară moderată sau mică Unghiul de contact gips-silicon este mare,
maro Închis Saugri brun, Pentru modificarea : poli * Firma Kettenbach:
(dimetil) siloxan. Această Substanţă prez ducând frecventla realizarea unor modele
culorii se folosesc agenţi Oxidanţi intă — Lastic 90 —fine, medium;
(prin grupări hidroxil (HO-) term cu bule de aer. De aceea,unii fabricanți
folosirea Cu(0B),, materialele inale reactive, — Tewesil — fluid;
respective Masa siliconului („umplutura“) poat adaugă așa-numiții surfactanţi, care micşo-
de înprint apără culoarea verde). e - Sicoform — folositîn seringă,
fi carbonat de Ca sau silice, în concentr rează acest unghi și favorizează turnarea
olisulfidele au o greutate m ație * Firma Cavex Holland:
unor modele corecte(dar în acestcaz devine
de 2.000-4.000, având rupa ii de 37-75%, direct proporțională cu consis- dificilă aderenţa soluțiilor pentru galvano-
— Sil 21 — roşu, vâscozitate medie;
tența materialului. — albastru,vâscozitate scăzută,
plastie),
74
75
Cadenumiri comerciale, la siliconii polieterii (1-2%), siliconii de condensare(1-
adiţie amintim:
Ca avantaje, polieterii prezintă: de condensareși la polisulfide) potfi com-
„eo ieonide — mare fidelitate; pensate printr-o amprentă de spălare. 3%) şi polisulfidele(3-6%). Exactitatea am-
- President (Coltene), cu următoarele prentei poate fi afectată de creşterea defor-
vâscozităţi: putty, light, regularși heavy.
Da deformare şi variație dimensională Siliconul vâscos își epuizează variațiile vo-
scăzută; lumetrice, iar cel fluid în strat subțire suferă mării la îndepărtarea amprentei din cavitatea
— Provil (Bayer),tot cu 4 vâscozități; bucală.
— mare duritate după priză. o deformare neglijabilă.
- Detaseal (Detax); Revenirea elastică de la deformare se
Ca dezavantaje, se menţionează: 3. Efectele frecvenţei de spatulare
— GC.
C.E Extrafine (G.C,
„C. Int. Int. Co Corp) (este produce într-un anumit interval de timp.
un material hidrofil de polivinil siloxan);
— timpul de lucru scurt; asupra vâscozităţii se prezintă asifel: toate
= sortimentelede polieteri au în majo- materialele prezintă o scădere a vâscozităţii Respectarea acestui interval poate conduce
— Permagum (Espe);
itatea cazurilor o vâscozitate unică, prin creștereafrecvenței de spatulare. Efectulla creșterea exactităţii amprentei (acest lucru
— Reflect (Kerr);
Ca materiale de amprentă cu anumite este numit „fluidificare prin spatulare“ seîntâm
plă mai ales la polisulfide). S-a con-
- Reprosil HF (De Trey). 20-30 minute, revenirea
denumiri comerciale, menționăm,de la fir- (shear thinning) şi estt important pentru statatc după ă,
este minimă , deci modelul trebuie
5,3.2.3. Polieterii ma Espe: materiale cu o singură vâscozitate (polieteri elastică
| A treia mare grupă de elastomeri de realizat dupăacest interval de timp.
— Împregum; şi polisulfide).
sinteză se prezintă totca bazăși accelerator — Permadyne; 4. Stabilireadimensională la priză 6. Rezistenţa la compresiune O au în
i de adiţie, urmaţi de po-
în două tuburi. Materialul este de obicei de — Ramitec, Siliconii de condensare au cele mai primul rând siliconi
consistență
« ţ medie sau sub două forme(fluid:
idă În încercarea de a clasifica elasto- mari modificări (aproximativ 0,60%) prin lieteri, desiliconii de condensareși depoli-
a este și ordinea descrescândă
ȘI vâscoasă). (să merele de sinteză dupăcalităţi, vom preciza evaporarea produșilor secundari de reacţie sulfide (aceast
Baza este reprezentată de un polieter comportamentul lor în anumite momente volatilă. a rigidităţii),
cu grupuri terminale etilen-iminice sub legate de amprentare. Siliconii de adiţie au cele mai mici 7. Rezistenţala tracțiune. Siliconii și
formă de inele. În bază mai intră un mate- Î Timpul de lucru. Cel mai mic timp îl modificări (aproximativ 0,15%), apoi polie- polieterii se deformează cel mai puțin la
rial de umplutură (Silice) și plastifianți tracțiune.
ifanț (gli
(gli- au polieterii, urmaţi de siliconi și polisul- terii (0,20%) şi polisulfidele (0,40%).
coterftalat), ei fide. Timpii de lucru și depriză sunt scurtați În cazulsiliconilorde adiţie se menţio- 8. Duritatea este examinată la 1,5
Pasta de catalizator conţine 2,5 diclor în general, de creșterea temperaturii şi a nează câteva particularităţi: minute-2 ore după scoaterea amprentei din
benzensulfonat, Atât bazei, cât şi catali- umidității. — unele sortimente eliberează hidrogen cavitatea bucală. Polisulfidele și siliconii de
zatorului li se pot include coloranți. | 2 Vâscozitatea. Creşte cel mai repede după polimerizare, ceea ce ducela apariția adiţie nu-și modifică semnificativ duritatea.
La amestecul bazeiși catalizatorului la siliconi şi la polieteri, pe măsura polimeri- de bule pe modelul de gips (aceasta impune În schimb, siliconii de condensare, cei de
are loc o polimerizare cationică și o des- zării, Vâscozitatea inițială a siliconiloreste turnarea lui peste 1-2 ore);
adiţie foarte vâscoși şi polieterii capătă o
chidere inelelor iminice. În urmareacției mai mică decât a celorlalte materiale, ceea — pentru a elimina acest inconvenient, duritate mare și o flexibilitate mică.
Crește temperaturacu aproximativ 42C, După 9. Rezistenţa la rupere. În general,
ce face ca amestecul să se desfășoare mai unii siliconi auîn compoziţie Pd sau Pt, care
e
amestecarea substanţelor,, crește vâscozi
cozit UȘOL. absorb hidrogenul; elastomerii de sinteză au o rezistență de
materialului. | Spatularea completă şi riguroasă ini- - suntșisiliconi de adiţie hidrofili, care 2.000-4.000 g/cm.
| Polieterii pun la dispoziţie cel mai mic 10. Fidelitatea reproducerii detaliilor
țială este esenţială, deoarece unele porțiuni permit tarnarea unormodele perfecte degips.
timp de lucru dintretoate elastomerele. ale amestecului potsă nu conțină suficient În cazul polieterilor, aceștia permit "Toate elastomerele, cu excepția formelor
Amprentele cu polieteri nu trebuie accelerator pentru o bună polimerizare. realizarea unor modele de gips saugalvanice foarte vâscoase, trebuie să poată redaun șanț
păstrate în apă, deoarece prin absorbția apei | Polimerizarea elastomerilor continuă fidele, cu condiția ca amprenta sănu fie ținută în formăde „V“*,latde 0,02 mm (reproduc-
se modifică dimensional. De fapt, polieterii tibil și pe model).
şi după îndepărtarea amprenteidin cavitatea în apă (se modificădimensional prin absorb-
au o deformare permanentă (D.P) mai mică bucală. ţia apei). 11. Flexibilitatea maximă o au polisul-
decât siliconii de condensare. În timp își Îndepărtarea prearapidă poate ducela 5. Deformarea permanentă fidele şi cea mai micăpolieterii.
Cresc și duritatea, căpătând o flexibilitate deformări permanente. Modificările Valorile cele mai micile au siliconii 12. Hidrofilia elastomerilor de sinteză
destulde redusă, dimensionale de priză (mai ales la siliconii de adiție (0,05-0,50%). Urmează, în ordine, reglementează posibilitatea obținerii unui

76 N
model perfectdin gips extradur. Acestlucru oxidul
dezinc și eugenol. Seformează astfel o
celălalt tub eugenoi,accelerator șiaditivi(cu Dacă se amestecă pulberea cuulei: min-
esterealizat de siliconii de adiţie hidrofili şi
masă cu o anumită duritate, folosită atât în acte
sau fără material inert de umplutură). Amnes- eral, se obține o pastă.La fel, lichidul,dacă se
de polieteri, în opoziţie cu siliconii de
terapeutice odoniale, cât șiîn protetica dentară,
tecândcele două paste(de obicei, pe hârtie amestecă împreună cu pământ cu diatomee
condensare şi cu ceide adiţiehidrofobi. O
Acest material este folosit ca produs sautalc, se poate transformatot în pastă.
poziţie intermediară între aceste două grupe specială) în proporțiile indicate de fabricant,
de obturație provizorie, pansament chirur- Mult timp,în Clinica de Protetică Den-
de materiale o au polisulfidele, consistenţa materialului de amprentă ajunge
gical, pentru obturaţia canalelor radiculare, tară din Bucureşti a fostfolosită pasta de
13. Dezinfectarea amprentelor să fie fluidă sau mai vâscoasă, pânăla
fixarea provizorie a microprotezelor, ca ma- oxid de zinc-eugeno! cu următoarea for-
Ca substanțe dezinfectante se reco- consistenţa untoasă. Compoziția tipică a
ferial de amprentare în edentația totală și cu mulă:
mandăsoluţia de glutaraldehidă 2%, gluta- pastelor ZOE(după Craig) este următoarea:
anumite tehnici, și în edentaţia terminală. Î. Pasta A:
raldehidă cu fenol,clorhexidină, clorură de Baza
Pastele ZOE produc amprente destul de rigi- — colofoniu 20 de părți;
benzal koniuma. — Zn0 80%;
de, cu un grad mare de fidelitate. - eugenol6 părți.
Modificările amprentelor astfel dezin- — uleiuri inerte 15%.
fectate au fostfoarte micila siliconii de adiție La început au fost fologite în edentația 2. Pasta B:
Acceleratorul:
și la polisulfide. Amprentele cu polieteri se totalăla finisarea amprentelor luate cu masă — oxid de Zn 27 de părți;
termopl astică — eugenol sau ulei degaroafe 15%, — lanolină 9 părți;
pot dezinfecta, doar cu un spray clorurat. de tip stents (amprentă de
spălare). Ulterior, aufost folosite în edentaţia = colofoniu și alteuleiuri 65%; —apădistilată o parte.
În edentaţia totală, elastomerii de — masă de umplutură (Talc/Kaolin)
sinteză pot fi utilizaţi astfel: totală, ca material unic de amprentare finală În momentul întrebuințări se ames-
1) Polisulfidele ca material de amprentă funcţională, în linguri foarte bine adaptate, 16%; tecă părți pastă A cu o parte pastă B. Pentru
2
— Mg CI,accelerator 4%. |
definitivăîn linguri individuale (Schreine- confecționate din acrilatsau placă de bază. accelerarea prizei se adaugăclorură de Mg,
Produsele ZOE oferă următoarele Colofoniul este un constituent impor- acetat de Zn, acid acetic. j
makers folosește Permiastic, Kerr).
avantaje: tantşi poatefi încorporat în tubul cu Zn0, Reacţia depriză esteurmătoare a; două
2) a. Siliconii de condensare cu vâs-
cozitate marese folosesc la amprenta preli- — aderă la suprafețe uscate (din masă fie în cel cu eugenol, fieîn amândouă, Colo- molecule de eugenol reacționează cu o
minară, care poatefi transformată în termoplastică și/sau rășini); foniul dă pastei coeziune, omogenitate şi moleculă de Zn0 şi formează un chelat,
portamprentă individuală; — au sezistențăsuficient de mare după permite demularea amprentei în apă caldă. eugenolat de Zn. |
b. Siliconii de condensare cu vâsco- amprentare; EI poatefi înlocuitşi cualte rășini sal ceruri, Dacă oxidul de Zneste complet deshi-
zitate medie vor fi folosiți la amprente com- — permit reinserția amprentei în cavi- MgCl, grăbeşte priza pastei ZOE. dratatînainte dea fi amestecat cu eugenol,
presive; tatea bucală pentru corectură, fără a se Aceasta este în mod normal destul de lentă, pasta nu maiface priză. Acest Îucru de-
c. Siliconii de condensare cu vâsco- deforma; iar MgCI,o grăbeşte, făcând-o convenabilă monstrează că prezența apei este absolut
zitate redusă vor fi folosiţi la amprente fi- — au un timp delucru suficient delung pentru activitatea practică obişnuită. necesară reacției.
naleîn câmpuri protetice moi Și la amprente pentru modelarea funcțională a periferiei DupăSkinner, pasta de oxid de Zn-eu- ZnO trebuie să se găsească în pastă
de spălare (preliminare sau finale), genol este formată dintr-o pulbere şi un întotdeauna în exces. _u
amprentei;
3) Siliconii de adiție pot fi folosiţi la — amprentarea ușoară a câmpului lichid. | Mai întâi se realizează o „matrice de
aceleași amprenteca șisiliconii de conden- protetic (fără a necesita presarea amprentei), Pulberea conține: eugenat de Zn amorf, care leagă ZnO în
sare (rezultate mult mai bune). — oxid de Zn 80%; reacție. |
dar foarte exactă; ”
4) Polieterii potfi folosiţi la amprente - colofoniu 19%; Bugeno lul poatef i înlocui t cu cloro-
- stabilitate dimensională remarcabilă;
compresive, — nu necesită izolare înainte de turna- — clorură de Mg 1%. timol, care evită senzația de arsură (sau
rea modelului. Lichidul conţine: usturime) şi mirosul caracteristic neagreat
5.3.3. Pastelede oxid de zinc-eugenol de unii pacienţi.
Structură și compoziție - eugenolsauesenţă de garoate 66%;
(pastele ZOE)
Pastele ZOE se prezintă de obicei în - colofoniu 16%; Dozarea și amestecul
Una dintrereacțiile chimice folosite douătu
buri. Unuldintre tuburi conţine oxid — ulei de măsline 16%; De regulă, fabricanţii recomandă ames-
foarte mult în stomatologie este aceea dintre de
zinc,uleiuri minerale inerte și aditivi, iar — uleide in, ulei mineral 6%.
tecula două volumeegale din cele douăpaste.

8 79
Timpul de lucru variază între 2 şi 4,5
| Aceste tipuri de gips dentar sunt iden- Clorurade sodiueste cel mai cunoscut Înaintede turnarea modelului ampren-
minute,iar cel de priză între 2,5 și 6 minute,
ticedin punct de vedere chimie (CaSo, + 4 acceleratoral prizei. Proporția recomandată tele de gips potfi dezinfectate cu soluții
Spatularea se face timp de 30-40 de
HO). Gipsul (CaS0, + 2H,0) pierde apa este de 2-3%. La 20% clorură de sodiu cunoscute timp de o oră.
secunde pânăla obținerea unuiamestec uni-
prin încălzire şi se transformă în sulfat de întârzie priza prin așa-numita „otrăvire a Pentru a putea separa modelul de
form.
calciu semihidrat (CaS0, + 4 H,O) sauipsos, nucleelor decristalizare“. amprentă, aceasta din următrebuieizolată
În general, pastele ZOE au o priză
| Suifatuldecalciu dihidrat are structură Există şi substanțe care întârzie priza (deoarece ipsosul dizolvat din gipsul pentru
accelerată la temperaturi și umiditate mărite,
cristalină monoclinică. Prin încălzire la 110- gipsului, ca bicarbonatul de sodiu, carbo- model intrăîn porozitățile amprentei, făcând
Dacă în timpul amestecului se adaugă
130*C se transformă în ipsos (CaSO, + W natul de potasiu, citratul de sodiu,alcoolul imposibilă demularea corectă). Izolarea se
o picătură de apă sau alcool, se grăbeşte priza,
HO) cu structurăcristalină ortorombică. şi mai ales boraxul, care reduce expansiunea face cu soluții alcoolice de lacuri și ceruri,
Dimpotrivă, uleiurile adăugate încetinesc
Atuncicând ipsosul este amestecatcu depriză. soluții eterice de colofoniu etc.
priza.
apă, are loc reacţia inversă și sulfatul de În soluțiaîn care se amestecă gipsulse Dintre sortimentele de ipsos existente
Pastele de oxid de zinc-eugenol au
calciu semihidrat setransformă în sulfat de mai pot adăugacoloranți (albastrulde metil, în comerț amintim:
după priză o contracție foarte mică: 0,1%
calciu dihidrat, conform reacției: eozină etc.), aromatizanți, substanțe hidro- — ipsosul de Paris;
(la 30 de minute după spatulare), modificare
CaS0, % HO + 11/72 H,0...Cas0, solubile carefavorizează demularea șirăşini - G 77 (Odoncia);
ce rămâne constantă și după 24 de ore.
2H,0 + 399 cal. naturale pentru a da coeziună materialului. - Protodont;
Duritatea materialului variază între
| Această reacţie are loc indiferent dacă În privința raportului pulbere/apă se - Snow White (Kerr).
0,2 şi 2,5 mm (adâncimea la care pătrunde
un ac standard în materialul întărit). Valori gipsul esteutilizat ca material de amprentă, recomandă proporția 100 g ipsos + 45 cc.
apă; spatularea recomandată este de 30 de 5.3.5. Materiale termoplastice
mai mici de 0,5 min există la pastele „dure“, material de model sau masă de ambalat.
secunde (maximum un minut). Spatularea Materialele termoplastice sunt mate-
iar cele mai mari (0,9 mm) la cele „moi“. Gipsul de amprentă are ca rezultat
are un efectdirect asupra timpuluide priză iale de amprentăutilizate de foarte multă
După turnarea modelului (amprenta amprente rigide foarte exacte. Folosit în
vreme.Laoraactuală se folosesc mai multe
va trebui în prealabil spălată și uscată şi nu trecut și în amprenta câmpurilor protetice şi a dilatării consecutive. Creşterea gradului
adaptări marginale la lingurile individuale
trebuie izolată), demularea se va face abia edentate parțial(a fostînlocuit astăzi cu ma- de spatulare(viteză și timp) poate duce la
scurtarea timpului de priză. ale protezei totale, la amprenta întregului
după cel puţin o orăîn apăcaldă (60*C). teriale de amprentare cedevin elastice), este
În momentul în care pulberea este câmp protetic edentattotal — după anumite
La ora actuală există multe sortimente acum utilizat cu precădere în edentația
plasatăîn apă apare reacția ce ducela for- tehnici: ca portamprentă sau supraamprentă
de paste ZOE. Dintre cele mai cunoscute totală, în câmpuri protetice „moi“, care nu
la protezafixăsauca material de amprentare
menționăm: Momax (Suedia), Luralite trebuie deformate în timpul amprentării marea unei micicantități de sulfatde calciu
dihidrat. în inele de cupru pentru confecționarea unor
(Kerr), Cavex (Olanda), Impression Paste (amprentă finală) și ca material de amprentă anumite microproteze.
(SS White şi De Trey), Repin (Spofa). preliminară. În timpul spatulării aceste cristale se
Se prezintă sub formă de plăcuţe,
Pentru utilizarea ca material de am- rupîn cristale mai mici şi formează noi cen-
tre de cristalizare. Creşterea gradului de batoane,cilindri etc. și se plastifică pentru
5.3.4. Gipsul ca material de am- prentă, gipsuluitrebuie săi se reducă timpul
spatulare determină formarea unui număr încălzire în apă sau la flacără. Plăcile de
prentă de priză şi să i se controleze dilatarea, Sub-
mai mare de centre de cristalizare, deci
masă termoplastică se pun într-un săculeț
| Majoritatea formelor de produse din stanţele care permit realizareaacestui lucru de tifon și se introduc în apăla 709C;înacest
Sips sunt obținutedin gips mineral. Celetrei potfi dizolvateîn apa de amestec sau chiar transformarea rapidă a sulfatului de calciu
hemihidrat în sulfat de calciu dihidrat. fel materialul nuse lipește de fundulvasului
tipuri de gipsutilizate în protetica dentară
în pulbere. cu apă încălzită.
Sunt, conform clasificării ANSI-ADA nr. 25, Gipsultrebuie păstratîn vase închise
Pentru accelerarea prizei şi reducerea După aplicarea în lingură și apoiîn
următoarele: ermetic (pericolul „contaminării“ cu umi-
dilatării la 0,66% se folosesc sulfatul cavitatea bucală, aceste materiale de am-
- ipsos (gips normal — model plaster); de ditate).
potasiu, clorură de potasiu șinitratul de prentă capătă prin răcire o semirigiditate
- gips durpentru model (dental Stone); Dacă această „contaminare“ este mică,
potasiu (sulfatul de potasiii realizează aşa- care ducela deformarea amprentei când se
— gips extradur. priza este accelerată, iar dacăeste crescută,
numita soluție Fish), scoate dincavitatea bucală (în situațiaîn care
priza devine întârziată.

“80
3
câmpul protetic este retentiv). Temperatura degetele (dupăscoaterea lui din baia de apă)
masei termoplastice nu trebuie să depășească 5.3.6. Materiale bucoplastice Materialele bucoplastice aucalitatea
pentru omogenizareși pentru a-i dao formă Sunt tot materiale termoplastice, dar de a amprenta câmpul protetic edentat cu
50*C în momentul introducerii în cavitatea corespunzătoare. Malaxarea timp de 1-3
bucală, pentru a evita arsurile mucoasei. acestea devin plasticela temperatura cavității deformarea minimă a mucoasei. Aceste
minute poate să crească plasticitatea mate- bucale. materiale se plasează în lingură individuală
Masele termoplastcie nu amprentează
rialului, însă după întărire deformarea lui Sunt grupatedeunii autori în categoria din acrilat,
fidelsuprafața mucoasei, și nicidetaliile ce
țin de dinţii restanți.
depășește 6%, ceeace nu este recomandabil, cerurilor. Înainte de a fi scoasă din gură, am-
Compoziţia acestor materiale (după O altă sursăde inexactitateo reprezintă În compoziţia lor intră: prenta cu materiale bucoplastice trebuie
Craig), este în general, următoarea: contracția termică la trecerea materialului — parafină şi răşină (60 de părţi); foarte bine răcită. Transportul. la laborator
— Tășini (colofoniu) 30 de părți: de la temperatura cavităţii bucale la cea a — ceresină (20 de părți) (măreşte trebuie făcut în vase cu apă și cuburi de
— zășini de Copal 30 de părți; camerei (în mod normal ea este de 0,3%). fluiditatea materialului); gheaţă. Modelultrebuie turnat imediat.
— ceată de Carbauba 10 părţi: În comerţ se întâlnesc următoarele — spermaceti (20 de părți) (scade Avantajeleacestor materiale sunt mul-
= acid stearic 5 părţi; sortimente de material termoplastic: punctul de topire). tipte:
Produsuleste rigid la temperatura — permito amprentare funcționalăfără
— tale 75 de părți; — Impression compound (Kerz);
obişnuită a camerei. EIse păstrează în vase mici grabă, cu menţiuneacă presiunile continue
— coloranți după preferinţe, = Xantigen negru (Bayer);
metalice prevăzute cu mâner. Prin încălzirea asupra materialului timp de 5-10 minute
Coloranţii cei mai obișnuiți sunt cei — Exact Compound (SS White);
vasului la flacăra becului Bunsen sau a aunei determină o „fugă“a lui din lingură;
roşii (mai suntutilizaţi coloranți negri și - Spofa Dental (Spofa); lămpi cu spirt, materialul se plastifică, — permit amprentareafoarte fidelă a
verzi). - Ceroform (Spofa). permițând aplicarea lui în lingura individuală periferiei câmpului protetic;
După Bruner, compoziţia termoplas- În limbajulcurent, se foloseşte pentru prin pensulare. Acest material se întărește apoi — nu se insinnează în toate detaliile
tică ar fi următoarea: masa termoplastică de amprentă numele de în lingură și se introduce în această stare în
— Tășininaturale (Colofoniu, Copal) „mărunte“ ale mucoasei, în consecință,și
Stents (după numele primului realizator), cavitatea bucală. La temperatura de 35-37*C
37%; proteza va aveao față mucozală netedă, to-
Pedro Saizar folosește la amprentarea începe să se plastifice, amprentând câmpul
— acid stearicși acizi grași 189%; levată de mucoasă, care va favoriza apariția
câmpuluiprotetic edentattotal o masă ter- protetic pe care este plasat.
= talc 45%. fenomenelor de succiuneși adeziune,
moplastică denumită Godiva, Dintre aceste materiale cel mai cunos-
Masele termoplastice au o conduc- — amprenta poate fi reintrodusă în ca-
După Nally, materialele termoplastice cut este Adheseal (verde și roșu) folosit de
tibilitate termică mică. Prin încălzire se vitatea bucală și corectată prin pensulare,
trebuie să aibă următoarele calități: Herbstşi Devin la amprenta câmpului pro-
plastifică repede superficial, dar greu în
— să seplastifieze la 60-70*C; tetic edentattotal. 5.3,7. Materiale de amprentă cu vâs-
profunzime, Prin încălzire la flacără se pot
La noi s-au mai utilizat: exemplu: 3-N cozitate „lent progresivă“
volatiliza unii compuși sau chiar se potarde. — să nu fie lipicioase;
Gold (Meist) și Dentiplast (Spofa). Materialelede amprentă cu vâscozitate
Pentru rigidizarea amprentei răcirea — să se întărească după 2 minute,
În Clinica de Protetică Dentară din „lent progresivă“ sau „cu priză întârziată“
trebuie efectuată cu grijă, suficient timp ca Pentru a veni în sprijinul practicie- București s-a experimentat cu succes un
materialul să se întăreascăși în profunzime, ilor, firmele pun la dispoziţie sortimente sunt materiale acrilice plastifiate, cu între-
material bucoplastic, numit Rezinoplast, și
Amprentele și adaptările făcute cu cu diferite temperaturi deplastifiere (ramo- buințări multiple la edentatultotal. Ele pot
care conține:
mase termoplastice se pot zăci cujetde apă, lire). Astfel, firma Kerr pune în comerț fi folosite:
: - colofoniu 82 g;
dar nu mai recede 16-18*C, pentru a nu pro- — ca mijloc de „condiționare“ a mu-
— Kerr negru cu temperatura de ramo- — sheilack 5 g;
duce un disconfort pacientului și pentru a lire 56-57*C; coasei de pe câmpul protetic, lezată de
— ceară de albine 7,5 g (coboară punc-
nu provoca deformări ale amprentei. traumatismesau infecții, în vedereafolosirii
— Kerr roșucu temperaturade ramolire tul de plastifiere);
Atunci când plastifierea materialelor 55-56*C; protezelor totale;
— oleumm de parafină 7,5 g.
termoplastice se face în baie de apă, se — pentru „condiționarea“țesuturilor
— Kerr verde cu temperatura de ramo- Acest material seutilizează în același
obișnuiește să se malaxeze materialul cu câmpului protetic edentattotal în vederea
lire 50-51*C, mod ca celelalte materiale bucoplastice
adaptării cu o proteză imediată;
descrise mai sus,
"82
33
— pentru căptușirea temporarăa prote- Din această grupă de materiale men-
zelor instabile netolerate de pacient; 5.4. TEHNICI CURENTE DE 5.4.1. Amprenta preliminarăcu gips
ționăm: Pentru mulți autori, gipsul rămânecel
— Pentru amprentarea funcțională AMPRENTARE PRELIMINARĂ
G — Hydro Cast (Kay See Dental MFG mai bun material de amprentarepreliminară
postoperatorie sau în 'cazul confecționării
o.); Înmulțirea fără precedent a mate- în edentația totală, în special când există
unornoi proteze totale (când vechile proteze
— Visco-gel (De Trey); creste mobile și țesuturi fragile.
totale deteriorate păstrează totuși ocluzia rialelor de amprentă a făcut ca șitehnicile
— Coe Comfort (Coe); Înainte de luarea amprentei, trebuie să
echilibrată). Se prezintă sub formă de folosite la amprentareapreliminară sădifere
— Fitt (Kerr) (fig, 5.3 și 5.4.). ne asigurăm colaborarea pacientului,
pulbereși lichid uleios. Proporția folosită acum faţă de cele folosite mai demult.
este: 3 g de pudră (copolimeri ai metacrila- Diferențe mari s-au realizat chiar de câțiva Capulvafi sprijinit pe tetierăîn poziţie
tului de metil) și 2,22 mldelichid (soluție aproape verticală, iar toracele va fi protejat
ani, Este adevărat,însă, că tehnici chiar
de dibutilftalat), | foarte vechi și-au păstrat valoarea inițială,
cu o bavetă sau mai bine cu un șorț din cau-
. Se malaxează timp de 30 secunde și ciuc sau mai nou,din material plastic,
datorită preciziei pe care o realizează (am-
apoise acoperă suprafața internă a protezei ] se va explica pacientuluică vatrebui
prenta cu gips). Altele, destuldeprecise,dar
cu pasta rezultată din amestec(la 2-3 minute să respireliniștit pe naș, căgustul materialului
care necesită în realizare mult timp şi mai de amprentă vafi uşor săratși căspresfârşitul
de la începutul malaxării),
multă minuțiozitate, aufost părăsite de mulți amprentării va apăreao senzaţie neobișnuită
După cese aplicăîn cavitateabucală,
practicieni (amprenta cu stents), În schimb de căldură. Amprenta,atât cea maxilară cât
pacientul trebuie să închidă gura în ocluzie
a fost acceptată aproape detoți amprenta cu și cea mandibuiară, provoacă o hipersali-
norrnală (IM.și R.C.). În această poziție stă
alginate (chiar dacă necesită turnarea vaţie. Pentru a împiedica scurgerea salivei
2 minute. Apoi va mima masticația şi va
imediată a modelului). pe gât și toracese folosește o tăviță renală
înghiţi lent timp de alte 2 minute, După 7-8
minute de la începutul malaxării se Din ce în ce mai mult se folosesc aplicată sub bărbie, În ea se pot recolta și
controlează amprenta în afara cavității amprentele cu siliconi — „amprenta de fragmentelede gips desprinse depe lingură.
bucale. Eventualelelipsuri se pot corecta, prin spălare“ (chiar dacă este destul de scumpă) Portamprenta (lingura standard) este
adăngări de material. şi totdestulde frecvent amprenta cu mate- preferabil să fie din metal și neperforată, dar
| Această pastă de amprentareare pro- riale depriză întârziată (Flydrocastetc.) care să permită ajustarea ei cu un clește cram-
prietatea dea rămâne mult timp plastică (se foloseşte cu precădere — fără a disfuncționa pon.Va fi aleasă în așafelîncât să corepundă
întărește lent), iar consistenţafinală este topografiei arcadei edentate (întindere, re-
pacientul — vechea proteză.
remitentă (cu un grad de elasticitate). Acest lief, adâncimea fundurilor de sac etc.).. .
Vom prezenta în ordinea frecvenței de
lucru facilitează amprentarea cât mai func- Unii autori recomandă adăugarea pe
utilizare, cinci tehnici de amprentă care
ională a marginilor și repoziționarea țesu- maxilarele lingurii a unui rutou de ceară
reprezintă, de fapt, majoritatea procedeelor
turilor deplasate („condiționarea“), După moale.În orice caz, la lingura maxilarăeste
folosite pentm amprentarea preliminară a necesară îndiguirea posterioară cu ceară
24-48 de ore se poate turna modelul
edentatuluitotal: pentru a împiedica împingerea gipsului în
funcțional în vederea confecționării unei
1. amprenta preliminară cu gips; faringeși înghiţirea lui.
proteze. Defapt, faza „plastică“se menţine
2. amprenta preliminară cu alginate; Se recomandă de. asemenea, distan-
72 ore, după care urmează o fază „elastică“
3. amprenta preliminară cu siliconi; țarea linguricu pene de ceară moale plasate
Ce poate dura 2-3 săptămâni.
Dacă, după turnarea modelului, am- 4. amprenta preliminară cu mase ter- perpendicular pe creste, două în regiunile
prenta (în vechea proteză) se scoate cu grijă, moplastice; laterale şi una frontală (mai ales la lingurile
proteza vaputeafi folosită îii continuare de 5. amprenta preliminară cu materiale mandibulare) sau o pastilă de ceară în drep-
pacient până Ia realizareanoii piese protetice. cu priză întârziată (cu vâscozitatelent pro- tul mijlocului palatului (la lingura maxilară)
Fig. 5.4 gresivă). (fig, 5.5).
- 84
85
Margineaposterioarăa lingurii se va pozi- buzelor şi a obrajilor de suprafața externăa
ționaretrotuberozitar la nivelul zonei Ah și ampreatei, asociată cu tracțiuni exercitate
apoi lingura vafi împinsă şi în regiunea pe mâner.
anterioarăca să cuprindă șicreasta frontală. Pe amprenta de gips se copiază ușor
În acest momentseverifică și se reali- liniile trasate cu creion chimic în cavitatea
zează centrarea lingurii, astfel încât mânerul bucală. Pe această amprentă se pot desena
ei să corespundă cu frenul buzei superioare. cu ușurință limitele viitoarei linguri indi-
Centrarea estede altfeldirijată și deexistența viduale.
penelor de ceară plasate în lingură.
5.4.1.2. Amprentarea mandibulei
Fig. 5.5 - Distanţarea lingurilorcu ajutorul unorpene de ceară Până în acest moment operatorul s-a
După prepararea gipsuluiși umplerea
situat în fața pacientului. Acum e! poate
lingurii, se introduce gips cu ajutorul
să-și schimbe poziţia, trecând în spatele
Aceste pene distanțatoare servesc la Dacă malaxarea se face în vid, ames- spatuleiîn spaţiile lingualelaterale (care pot
acestuia și ținând în continuare cu degetele
ușurarea punerii în poziție a lingurii pe tecul de gips cu lichid este foarte omogen, fi retentive), apoi se aplică şi lingura pe
amprenta aplicată pe bolta palatină.
câmpul protetic, la obținere unei grosimi dar trebuiefolosit un lichid mai rece (5-6*C) câmpul protetic. Introducerea lingurii în
Schimbând alternativ mânade susținere a
suficiente și uniformea stratului de gipsdin pentru a aveala dispoziţie un timp de lucru cavitatea bucală este însoțită de ridicarea
amprentei, el poate efectua o modelare
amprentă și la împiedicarea presării exa- mai lung. limbii spre cenul gurii, pentru a se evita
funcțională a marginilor acesteia, rotind
gerate și necontrolate a materialului de plasarea lingurii pe limbă. Apoi se cere pa-
În amprentarea cu gips a câmpului modiolusul sau executândpresiuniși masaje
amprentă pecrestele edentate. protetic edentat total există unele dife- cientului să modeleze funcțional marginea
pe obraji.
Prepararea pastei de gips se face în linguală a amprentei, niișcând limba dintr-un
felul următor: se pune în botul de cauciuc
rențieri între cele două maxilare; de aceea, În cazulunei bune colaborări cu pa-
vom prezenta separat amprenta maxilarului cientul, modelarea funcționată se poate face obraz în altul și mimând umezirea buzei
sau de material plastic o cantitate de inferioare.
superior și pe cea a mandibulei. şi de către pacient prin țuguierea buzelor
aproximativ 50-60 ce de apăclocotită colo- După întărirea gipsului și după scoa-
(„brigitare“— pentru modelarea vestibulară,
rată cu albastru de metilensau eozină (pentru 5.4.1]. Amprentarea maxilarului su- terea amprentei din cavitatea bucală, pot
periar frontală) și prin balansareaîntr-o parte șiîn
a diferenția gipsul amprentei de cel al rămâne unele fragmente sublingual (dacă
alta a mandibulei (pentru modelarea zonelor
modelului) și în care este dizolvat accele- Se notează cu un creion chimic (după zona respectivăesteretentivă). Aceste frag-
latero-tuberozitare).
ratorul (de obicei NaCI 2,5-3%). În bol se îndepărtarea salivei cu un rulou de vată) mente se scotcu ajutorul pensei, se spală şi
Pentru obținerea celor mai bune
adaugăapoi ipsos, prin presărare, până cese limita posterioară a câmpului protetic (zona se pun în tăvița renală în vederea recon-
modelări funcționale, gipsultrebuiesă aibă
absoarbe aproape întreaga cantitate de Ah). Evidenţierea ei se face de obicei cu stituirii amprentei.
consistenţa „untului moale“.
lichid. Bolul se clatină sau se vibrează pe ajutorul manevrei Valsalva, Dificultăţi și incorectitudini ale am-
Capul pacientului vatrebui înclinat
maza vibratoare pentru ca gipsul să se disper- După prepararea materialului, medicul prentei cu gips:
ușor în Jos,pentru a evita alunecarea gipsului
seze uniform şi pentru a se evacua bulele de va aplica repede gipsul cu spatula pe bolta — uneori amprenta cu gips este greu de
spre faringe. În eventualitatea că există
aer. - palatină (dacă este adâncă) și latero- suportat de către pacienți (gust sărat,
fragmenteîn exces,acestea vorfi îndepărtate
În lipsa vibratorului, raalaxarea gip- tuberozitar pe ambele părți. Gipsulva fi
din cavitatea bucalăcu ajutoruloglinzii sau încălzirea mare a gipsului,rigiditate, gipsul
sului se facecu spatulade gips prin mișcări introdus apoi, cu ajutorul asistentei, și în întărit determină rănirea mucoasei la scoa-
al pensei.
cotatorii în sensul acelorde ceasornic, ținând lingură, În acest timp, medicul va avea grijă terea amprentei);
Se așteaptă apoiîntărirea gipsului
spatula permanent în contact cu pereții să vibreze permanent lingura pentru a elimina — așa cum s-a mai spus, gipsul bun
(semnalată prin apariția și intensificarea
bolului. Malaxarea nu va depăși un minut. eventualele bule deaer existenteîn amestec. pentru amprentă trebuie să aibă consistenţa
reacției de căldură).
La această amestecare manuală temperatura. Aplicarea lingurii pe câmpul protetic Scoaterea amprentei din cavitatea bu- untului moale, deoarece gipsul prea fluid
lichiduluiva trebui să fie în jur de 21*C. se va face dinspre posterior către anterior. „Îuge“ ușor din lingură sau este spălat de
cală se face după îndepărtarea succesivă a

36
87
salivă, iar gipsulprea vâscosse poateîntări rupturile, lingurile mai scurtevorfi prelun- Lipsurile de regulă, cer repetarea am- În final, grosimea marginilortrebuie
foarte repede, nepermițând o modelare gite cu materiale termoplastice (stents etc.)
prentei. să aibăîn medie 2-3 mm (aproximativ 3-
corectă a marginilor; lipite delingura respectivă. 4 mm la nivelul zonelor lui Finsenring și l-
Mai nou,aparițiaunoralginate perfec-
— când gipsuleste folosit la ampren- Lingura trebuiesă tolereze un anumit 3 mm în zonele sublinguale).
ționate permite o amprentă de spălare (se ia
tarea unui câmp retentiv, bucățile rupte din spațiu între pereţii ei interni și suprafața Amprenta va trebui să aibă degajate și
amprentă la scoaterea ei din cavitatea bucală mai întâi o amprentă cu un alginat vâscos,
crestelor edentate (aproximativ 3-5 mm) zonele de inserţie a bridelor și frenurilor.
urmată de o amprentă cu un fluid).
vortrebui culese cu grijă pentru a putea fi pentru castratul de alginatsă fie suficient Amprenta va fi spălată şi uscată și i se
Înainte de fi trimisă la laborator,
reconstituită (operațiune de multe ori difi- de gros, evitând astfel mperea sau defor- va adăuga apoipe margini un stratuniform
amprenta va fi foarte binespălată sub jetde
Cilăși incertă); marealui. Din același motiv se recomandă desilicon de consistență medie, cu priză lentă
apă, pentru întăturareasalivei uneori destul
— lipsurile mici (datorate unor bule de şi aici distanțarea lingurii de câmpulprotetic (de preteratcu ajutorulunei seringi), Astfel
aer) din amprentă potfi completate cuceară de abundente de pe amprentă. Se trasează
Cu ajutorul unor pene de ceară, pregătită amprenta, se reaplicăîn cavitatea
apoipe ealimitele lingurii individuale.
după întărireafinală și apoi uscarea gipsului. Tehnica de amprentare (aplicarea lin- bucală. Modelareafuncțională se vaface de
Modelu! vafi turnat imediat (dar nu
Lipsurile mari obligăla repetarea amprentei. gurii pe câmpul protetic, modelarea func- către pacient cu următoarele manevre:
mai devreme de 8 minutede la scoaterea din
țională etc.) este asemănătoare cucea descri- În cazul amprentării maxilarului su-
54.2, Amprenta preliminară cu al- cavitatea bucală) pentru a se evita apariția
să la amprentacu gips. perior, modelarea marginii vestibulare cere
ginate deformărilor (din cauza evaporăriiapei și a
Dupăterminarea modelării marginale, mimarea râsului („„rictusul clovnului“) pen-
La ora actuală, în întreaga lume, am- sinerezei la care este supusă amprenta).
lingura trebuie să fie susţinută de degetele îru zona anterioară până la comisuri, apoi
prentele preliminare cu alginate suntcel mai Alginatele permit în majoritatea cazurilor
medicului, fără ca aceasta să preseze în umflarea obrajilorși balansarea mandibulei
frecventutilizate, Precizia alginatelor și. luarea unei bune amprente preliminare(i se
continuare până la întărirea materialului.
reproşează totuși o supraextindere a maşi- la stângași la dreapta — pentru zonele Eisen-
manipularea lor ușoară fac să fie preferate După terminarea prizei alginatului,
nilor). ring. ,
față de gips. amprenta este scoasă din cavitatea bucală În cazul amprentării maxilaruluiin-
Alginatele sunt recomandate pentru tracționând de mâner cu mâna dreaptă și 5.4.3. Amprenta cu siliconi ferior, se recomandă acelaşi „rictus al
guri cu salivă redusăsau când câmpulprotetic rulând cu degetul arătătoral mâinii stângi Este denumită deunii autori amprenta clovnului“ pentru modelarea marginii vesti-
are un reliefretentiv. pe marginilevestibulare ale amprentei. bulare anterioare până la comisuri şi apoi
„prefuncțională“ deoarecepoate reda foarte
La pacienții cu salivă abundentă este Examinarea amprentei cu alginat se umflarea obrajilor pentru zonele lui Fish.
exact aspectul suprafeței mucozale.
indicată clătirea prealabilă cu preparatecare face imediat, putându-se constata urmă- Pentru modelarea marginii linguale a am-
La ora actuală siliconii sunt material
diminueazășifluidificăsaliva (defapt, chiar toarele; prentei, limba va trebuisă facă următoarele
deelecţie, această familie de produse carac-
clătirea cu apă rece diminuează secreția — amprentarea asimetrică a câmpului mișcări:
terizându-se printr-o gamă foarte mare de
salivară). protetic, cu marginiîntr-o parte prea subțiri - va fi trasă puternic înainte (mode-
vâscozități..
La pacienții cu tendință de vomă, și în alta prea groase, din cauza necentrării În ceea ce privește tehnica de am- larea zonelor linguale posterioare);
timpul de priză relativ redusal alginatelor lingurisau alegerii unei linguri necorespun- — se va plasa vârfullimbii alternative
prentare,se îa mai întâi o amprentă a între-
recomandăde asemeneautilizarea lor. zătoare; într-un. obraz și în altul (modelarea margi-
pului câmp protetic cu un silicon vâscos,într-o
Ca portamprente potfi folosite toate — neacoperirea cu alginat a tuturor nilor din dreptul liniilor milohioidiene);
lingură standard neperforată. După priza
tipurile de linguri standard. Ele trebuie să zonelor, fie din cauza unui material prea — se va împinge puternic cu limba pe
materialului, amprenta se scoate din lingură.
aibă însă un sistem de retenționare a mate- fluid,fie a uneipresiuni exagerateși a neu- porțiunea linguală anterioară a amprentei
Se trasează pe siliconul întărit limitele
rialului de amprentă (orificii, nervuri sau tilizării penelor de distanțare; (modelarea în zonele sublinguale).
viitoareilinguri individuale şi apoi se reduce
chiar benzi adezive de leucoplast aplicate — margini subțiri balante de material Manevrelefuncționaleale pacientului
din grosimea marginilor prin tăiere, cu aju-
pe margini), nesusținut(dacăacesteasuntsituate în afara trebuie făcute energic şi eventual completate
torul unui bisturiu foarte bine ascuţit. Unii
Deoarece alginatul trebuie susținut în zoneidesprijin, potfi secționate cu un bis- de medic prinrotări și tracțiuni de modio-
autori recomandă chiar folosirea unorfreze
lingură pentru a se evita deformările şi turiu sau cu o foarfecă). lus.
de acrilat pentru netezirea suprafeţelor.

88 89
După priza siliconului mediu se re- recomandă pacientului să efectueze modelări grăsimietc.din interiorul protezei, în gro- proteză, se aplică materialulrespectiv (Visco
- comandă o ușoară spaţiere, pe întreaga energicecu linba. | sime de aproximativ 1-2 mm, și apoi, în Gel, Hydrocast etc.).
suprafață a amprentei, în grosime de | mm, După răcirea amprentei, scoaterea din
prin frezare cu ajutorul unei freze de acrilat. cavitatea bucală și examinarea ei, se poaterelua
Această frezare trebuie să se oprească la modelarea marginală prin încălzirea stents-ului
3 mm de margini. de la marginicu ajutorul flăcării unei lămpi
În amprentă se aplică apoi un strat liliputane (Hanau) sau cu ajutorulflăcării dela
subțire desilicon fluid. Dupăceva fi aplicată o lampăcu spirt dirijată de o pară deaer.
în gură, pacientul varepeta manevrele func- În final,prin încălziri șimodelări fane-
ționale descrise mai sus până la priza ționale succesive și supraadăugări, se poate
obține o amprentă foarte exactă, cu închidere
materialului.
marginală și succiune.
Amprenta preliminară cu siliconi sea-
Amprenta este foarte laborioasă, ce- Fig. 5.6 — Proteză veche mandibulară căptușită cu Fydrocast
mănă foarte mult cu amprenta finală. Ea
rând multtimp și multă răbdare.
poate fi fotosită foarte bine ca amprentă
definitivă în cazul unei protezări provizorii 5.4.5. Amprenta cu ajutorul mate- Se așteaptă să înceapăîntărirea mate- fluid,care definitivează înregistrarea tuturor
sau când se urmăreşte o pregătiretisulară, rialelor cu priză întârziată (vâscozitate rialului și apoi se introduce proteza în detaliilor mucoasei. Modelultrebuie turnat
În alte condiţii, dupăce astfel de amprentă lent progresivă) cavitatea bucală. Modelarea marginală imediatîntr-un gipscuprizăaccelerată, pen-
se poate confecționa o lingură individuală Apariţia acestor materiale a îmbu- rezultă în urma mișcărilor funcționale pe tru a permite înapoierea protezei pacientului
care necesită foarte puține procedee de nătățit mult tratamentulclasic al edentației care le poate efectua pacientul, cala orice în aceeaşişedinţă.
adaptare, totale, datorită calităților lor deosebite, ce amprentă funcțională (deschiderea mare a Pe modelulrespectiv se poate confec-
permit o amprentare foarte exactă a câm- gurii şi închiderea ei, balansarea mandibulei, ționa o foarte bună proteză cu caracter de
5.4.4. Amprenta preliminară cu puluiprotetic şiîn acelașitimp „condițio- umezieacu limbaa buzelor, mișcarealimbii provizorat sau o lingură individuală de mare
mase termoplastice (amprenta cu stents) nează“ țesuturile moi pentru a puteafi apte într-un obraz șiîn altul, deglutiția). precizie, care va avea nevoie defoarte puține
Folosește aproximativ două plăcila să suporte proteza mobilă. Aceste mișcări trebuie repetate mereu, proceduri de adaptare.
maxilar șiuna la mandibulă.Acestea se introduc Amprenta preliminară cu astfel de pânăce consistenţa materialului devine mai
materiale poate avea următoarele indicații: fermă. Apoiproteza este scoasădin cavitatea 5.5. AMPRENTA FINALĂ
într-o pungă de tifonși apoi în apăcaldă la
— protezarea unui pacient purtător de bucală și este examinată amprenta (la 7-8
temperatura de 60-70*C. Când stents-ul a Amprenta finală reprezintă ultima
proteză mobilă parțială imediatdupăextrac- minute de la începutul malaxării mate-
devenit plastic, se scoate din pungă, se mala- reproducere clinică a imaginii reale a
ţia ultimilor dinți; , rialului),
xează în mânăși se aplică în lingura metalică Părţile subțiri şi nesusţinute de mate- câmpului protetic înainte de determinarea
— existența unei proteze totale vechi
aleasă în prealabil (după Swenson, marginile rial vorfi tăiate cu un bisturiu sau cu un relațiilor intermaxilare, Este denumită de
care poate fi recondiţionatăși folosită apoi
linguri standardnu trebuie să ajungăîn fundul foarfece. În zonele în care transpare proteza melți autori amprentă funcţională, deoarece
ca rezervă, Se observă, deci, că portamprenta
de sac). Se introduceîn cavitatea bucală șise prin material se va șlefui cu atenţie din acrilat majoritatea tehnicilor, dar nu toate,utilizează
este întotdeauna o veche proteză, fie ea
apasă puternic pe câmpul protetic pentru ca şi se va reacoperi zona cu materialulcupriză pentru modelarea marginilor amprentei
parțială sau totată(fig. 5.6).
stents-ul din lingură să pătrundă în fundurile întârziată, Pacientultrebuiesă poarte 24, 48, mișcări funcționale ce mobilizează țesuturile
Aceste proteze vorfi pregătite astfel: moi de la periferia câmpului protetic. Dar
de sac. Apoi, prin tracțiuni energicepe modio- sau 72 de ore protezacăptușită cu acest ma-
se completează cu acrilat autopolimerizat funcțională poale fi și amprenta preliminară.
hus şi masaje circulare pe obraji, se modelează terial, pentru a se putea verifica ameliorările
zonele lipsădin proteză, astfel încât baza să După alţi autori se numeşte amprentă
marginile vestibulare ale amprentei. În zona aduse menţinerii și stabilităţii protezei.
acopere în întregime zona de sprijin; se secundară, ce vinesă perfecționeze aspectele
Pentru perfectarea amprentării se poate
linguală la amprenta mandibulară se îndepărtează stratul de acrilat infiltrat cu
aplicapeste materialuldescris un stratfoarte înregistrate de o amprentă primară

90 91
(preliminară). Fărăa fi categoric împotriva b. exercitarea unei anumite presiuni Această metodă permiterealizarea
= răscroireainserțiilortendinoase la niv
aceste denumiri, menţionăm totuși că am- asupra câmpului protetic
și o anumită » realizarea unei grosimi a marginilor unor proteze cu marginiscurte şi subțiri, care
prentele preliminare pot fi mai multe pentru modelare funcţională marginal neglijează aportul tonicităţii musculare în
ă; individuale care să corespundă lărgimii
același câmp protetic, șiatunci amprenta c. întrebuințarea unuia sau a mai menţinerea protezei.
medii a fundului de sac mucozal.
finalăîn nici un caz nu poatefi numită se- multor materiale de amprenta Fiind rezervată doar unor practicieni
re, Modelarea marginală a amprentei,
Cundară. Dacă analizăm fiecare dintre aceste cu o bogată experiență în acest domeniu și
care va determinalimitele, conturul și gro-
Denurmirea de amprentă finală definește condiţii, se pot constata următoarele: având rezultate slabe în ceea ce priveşte
simea marginilor protezei, diferă după
totuși cel mai bine procedeul prin care se * confecționarea lingurii individuale menţinerea protezelor totale, metoda care
tehnicile de amprentare. În această privință
îmbină rezultatele obținute la amprenta seface de obiceiîn laborator pe modelul este puţinutilizată la ora actuală.
există două tipuri detehnici:
preliminară, cu completări șifinisări care duc preliminar, în limitele trasate de medic
pe a. tehnica mucostatică; b. Tehnica mucodinamică
la copierea cea mai exactă a câmpului protetic amprenta preliminară sau pe model;
b. tehnica mucodinamică. Această tehnică utilizează o lingură
şi care condiționează o foarte bună menţinere * lingurile vorfi prevăzutecu un mâner
a. Tehnica de amprentare mucostatică individuală care va fi adaptată în cavitatea
și stabilizare viitoarei proteze. - anterior de mărimea unuiincisiv, permiţând
În această tehnică (recomandată de bucală, urmărindu-se întinderea marginilor
Bineînțelescă, și în ceeace privește o manevrare ușoară și o modelare funcțio-
până la limita dintre mucoasafixă și cea
amprenta finală, au apărut numeroase teh- nală corespunzătoare; Granger, Page, Peutsch, Slack), amprenta
mobilă.
nici legate de proprietăţile anumitor mate- * la mandibulă lingura va avea două este luată și apoi menținutăîn cavitatea
Criteriile după care se precizează întin-
riale de amprentare sau de apectul atât de butoane de presiunesituate aproximativ în bucală fără presiune (se recomandăinsis-
derea marginilorpotfi: anatomofuncționale
variatal câmpuluiprotetic. Le vom prezenta dreptul premolarilor (permit 6 mai bună teni ca în timpul amprentării să nu fie
(după cum recomandă Schreinemakers) sau
pe cele mai cunoscute şi pe cele care au menţinere a lingurii pe câmpul protetic în deformată mucoasa câmpului protetic), iar
mișcări test (cele mai cunoscute sunt cele
devenit metode clasice, ce pot fi folosite în timpul modelării funcționale și o transmi- operatorul sau pacientulnu fac nici o mișcare
stabilite de Herbst).
anumitesituaţii clinice. tere uniformă a presiunilordigitale pe am- de modelare funcțională.
Amprenta finală repetă deregulă miș-
bele hemiarcade edentate); Lingura funcțională va fi mult scurtată
cările funcţionale utilizate la adaptarea
5.5.1. Obiectivele amprentei finale * contactullingurilor cu modelul se şi va fi distanțată de zonele asupracărora nu
lingurii individuale.
Cele mai importante au fost formu- poateface în felul următor: trebuie exercitată nici o presiune. Această Tehnica mucodinamicăutilizează pen-
lateîncă din 1910 de cătrefraţii Green, rămâ- — contactintim; protejare a zonelor respective (torus maxilar tru amprentare (de fapt pentru finalizarea
nând valabile și acum, - distanțări în anumite zone; sau mandibular, linia milobioidianăetc.) se amprentării marginale a lingurii şi apoi
Un prim obiectiv îl reprezintă obţine- — distanțareîn totalitatefață de model. face fie prin folierea lor pe modelul preli- pentru amprenta finală) asocierea de mate-
reaunei înălțimi corecte a marginilor și o » materialele preferate din care se minar, fie prin creareade orificii în lingura riale cu consistențe diferite. De exemplu:
extindere maximă a plăcii, Al doilea obiec- confecționează lingurile individuală în dreptul lor.
individuale sunt — material termoplastic Kerr saustents
tiv preconizează repartizarea de presiuni acrilatele autopolimeriza Modelarea marginalăsauînregistrarea
bile (nu se defor- pentru închidere marginală + pastă ZOE
egale asupra părților moi șitari, iar al treilea meazăîn timpul șlefuirilorși limitei de reflexie a mucoasei se lasă pe
nici prin încăl- pentru amprentă finală;
impune respectarealibertăţii mişcărilor zirea unor materiale de amprent seama fluidității materialuluide amprentare, - Subrofix (material bucoplastic)
are). La
musculare și realizareaînchiderii marginale maxilar, pe câmpuri normale,se asupralui neexercitându-se nici o presiune. pentru închidere marginală + Adheseal 15
poate folosi
a protezei. şi placa de bază (se fracturează UȘOr și se După confecționarea protezeiurmează verde, apoi Adheseal 15 roșu (bucopla-
Alegerea acestor obiective este urmă- deformează prin încălzire). o lungă perioadă de individualizare mar- ticitate diferită) pentru amprenta finală în
rită de majoritateatehnicilor de amprentare, Adaptarea lingurii individuale presu- ginală, prin retușări care presupun din partea tehnica Herbst;
Pentru realizarea lor sunt necesare: pune: medicului o foarte mare experienţă. — Permlastic regular (thiocauciuc de
a. confecționarea şi adaptarea lingu- * aducerea marginilor lingurii până la Materialul folosit la amprentare este consistență medie) + Permlasticlight bodied
rilor individuale ca portamprente (pentru un contact lejer cu mucoasa pasiv așa-numitul Mucoseal (un metacrilat, com- (thiocauciuc cu consistență redusă) — tehnica
mobilă
amprentele finale); (când aceasta este moderat mobilizată); binat cu uleide ricin și alcooletilic). Schreinemakers.

“92 93
Majoritatea procedeelor de ampren- Totorificii recomandă și Costa să fie Ca dezavantaje menționăm:
tare recomandate la oraactuală se încadrează
A,tehnici de amprentare cu gura des-
practicate în lingură, în dreptul tuturor . — ştergerea materialului, deciextin-
Chisă;
în această grupă a tehnicilor mucodinamice, zonelor anatomice sensibile,
B. tehnici de amprentare cu gura în- derea minimă a marginilor, când materialul
careutilizează cu precădere modelareafunc- Pedro Saizar este de părere că toată
chisă, de amprentă este preafluid sau modelarea
țională a marginilor amprentei șicare au ca lingura individuală (în afarăde unele puncte prea energică; |
a. Modelărilefuncţionale executate de
rezultat proteze ce se menţin în principal cu desprijin) trebuiesăfie situată la distanță — extinderea exagerată a marginilor,
medic suntfoarte folosite. Ele sunt recoman-
ajutorul succiunii. de câmpul protetic, iar Lejoyeux cere când materialul este vâscos și modelarea prea
dateîn special când se tratează: _
În ceea ce priveșteacțiunea amprentei folierea pe modela zonelorsensibile care ar i i să blândă;
— pacienţi neinstruiţ sau incapabil
asupra substratului mucosal câmpului pro- suportagreu presiunile șiîn acest fel lingura
modeleze funcțional marginile amprentei; — modelarea imprecisăla pungile buc-
tetic, tehnicile de amprentarese pot împărți individuală va fi distanțată doar în dreptul
— pacienți la caretratamentul trebuie cinatorului (Eisenring și Fish) la zona Ah și
în: acestor regiuni asupra cărora presiunea în
să se defășoare cu rapiditate, în zonele linguale (în caz că pacientul nu
a. amprente compresive; timpul amprentării va fi mult atenuată. poateface mişcări cu limba).
Intervenția medicului este recoman-
b. amprente de despovărare. Presiunea din timpul amprentării con- b. Mişcările comandatede medic sunt
diționează calitatea reproducerii suprafeţei dată şi atuncicând se folosesc materiale
a. Amprentele compresive exercită o
vâscoase (stents sau Kerr) care nu se pot prezentate atât la amprentele„cu gura des-
anumită presiunea asupra mucoaseifixe, de sprijin și influențează decisprijinul,
modelaușor numai prin acțiuneapacientului. chisă“, câtșila amprentele „cu gura închisă“.
căutând să obțină la periferie un surplus stabilitatea și adeziunea protezei totale.
Toate tehnicile de amprentare care Ele suntaplicate pacienților care pot cola-
mucozal necesar închiderii marginale, Sunt Succiunea datorată unei anumite gro-
recomandă modetările efectuate numai de bora bine cu medicul și suntinstruiți în
indicate numai la așa-numitele câmpuri pro- simi a marginilor viitoarei protezei şi
plasamentului lor (de multe ori atât de medic sunttehnici „cu gura deschisă“. prealabil.
tetice „dure“, cu mucoasă puțin rezilientă Mișcărilefuncţionale comandate sunt,
sinuos), în raport cu înserția mucoasei pasiv- Modelarea marginală se realizează:
aderentă de periost, de fapt, următoarele:
mobile, este condiționată de modelarea — cu ajutorul tracțiunilor de buza
Compresarea unei mucoase cu rezi- — deschiderea moderată a gurii;
lienţă mare este contraindicată deoarece funcțională a marginilor amprentei. inferioară pentru zona vestibulară centrală
(există pericolul ştergerii materialului de — deschiderea marea gurii;
ducela deformări în plan orizontal, leziuni Tot de această modelare funcțională
depinde în maremăsură și apariția tonicității amprentă când mișcările sunt prea energice); — balansarea într-o parte și în alta a
de decubitetc.
musculare, și ea influențează parţial fizio- - prin tracțiuni și rotații pe nodului mandibulei,
Amprenta compresivă folosește — mimarea unui râs forțat,
nomia şi fonaţia. comisural (modiolus) se modelează aproape
materiale cu vâscozitatecrescută (stents) sau — mimarea suptului sau a fluierării
Modelările funcționale marginale, ele- întreaga zonă vestibulară laterală (aproape
medie (elastiomeri de sinteză). |
b, Amprentele de despovărare sunt in-
mente caracteristice ale amprentelor muco- toți mușchii oro-faciali au relaţii prin fibre („brigitare“);
dinamice,pot fi grupate în mai imulte tipuri: musculo-tendinoase cu acest nodul); — mișcările limbii (protracție,ridicare,
dicate pentru câmpurile protetice cu zone balansare, împingere).
sensibile, incapabile să suporte presiuni. Prin a. modelări (mișcări) efectuate de — prin presiuni sau masaje pe obraz
medic; pentru zonele Eisenring şiFish; | Celcare a sintetizat foarte bine aceste
diferite metode,aceste zone sunt protejate
b. modelări comandate de medic; — prin presiuni cu degetul pe materiaiul mișcări funcţionale comandatea fost Herbst.
de acțiunea compresivă a materialelor de
c. modelări combinate; de amprentă care depășește posteriorliniaAh; Aceste mișcări funcționale (teste) stau la
amprentare.
d. modeiări realizate prin mișcări func- - prin presiuni cu degetele, masaje baza tehnicii personale de adaptare lingurii
Astfel, unii autori (Penelton și Stansbery)
ționale automatizate. submandibular şi lingual de-a lungul liniei individuale și amprentare funcțională despre
fac un orificiu de aproximativ 2 mtn în centrul
Aceste modelări marginale ale am- milohioidiene pentru marginea linguală a care vafi vorba mai târziu.
lingurii individuale superioare, prentelorfac parte din arsenalul tehnicilor Avantajele metodei constauîn modela-
amprentei. ,
Prin acest orificiu plasat aproximativ de amprentare descrise de diferiţi autori. Ca avantaj principal al metodei men- reaprecisă a marginilor, foarte apropiată de
la nivelul torusului palatin poate să refuleze Acestetehnici se împart în două mari cate- ționăm: modelarea rapidă fără coniribuția jocul formațiunilor musculare din timpul
pasta de amprentareși, astfel, întreg câmpul
gorii, care permit modelările funcționale în pacientului, mai ales când materialul folosit efectuării funcțiilor aparatului dento-ma-
protetic să fie mai puţin compresat.
două ipostaze: este vâscos, xilar,

94 95
ividuale. A fost
Ca dezavantaje, menţionăm: modela- reprezintă o caracteristicăspecifică omului Deci, determinarea dimensiunii verticale potrivite portamprenteind
tea incorectă în cazulefectuării unormișcări şi de aceea realizarea unor proteze caresă precedă amprentarea finală funcțională. prezentată de autorîn lucarea sa Logica în
sinteză a legă-
prea energice și al nerespectării ordinii în permită efectuareaei fărădificultăți are cele Amprenta sub presiune ocluzală poate fi luată proteza totală, o admirabilă
gia
Caretrebuiesă serealizeze aceste mișcări, mai mari șansede integrare biologică, şi în vechiproteze, dar cu relief ocluzal turilor care trebuiesăse facă în morfolo
c. Neajunsurile semnalate se pot înlă- Tot pentm modelarea automatizată a corespunzător. | aparatului dento-maxilar și a procedeelor
tura în mare măsură combinând elementele marginilor amprentei se folosesc, la ora În caz că există raport uri ocluza le practice, pentru a permiterealizarea unor
actuală, materiale cu priză lentă, întârziată, corecte la protezele vechi care mai suntpur - proteze adecvate. E
caracteristice de la ambele metode descrise
tip Hydracast, Viscogel etc, care seintroduc tate,se contraindicăacesttip de ampren tare, Amprenta prelimi nară este luată în
mai sus. De fapt, aceastăintenție o are majo-
într-o proteză cu arcade artificiale corecte, deoarecereflexele ocluzale vicioase pot alte- linguri standardcreatede autorşi cunoscu le
ritatea practicienilorcare combină modela-
rea funcțională personală a pacientului la Protezaastfel gamisită cu acest mate- ra amprentarea finală, presând necorespun- sub denumireade„Clan Tray“. Alegerea lor
zona Ah, în zona vestibulară frontală, la rial de amprentă (defapteste şi un material zător asupra zoneide sprijin. se facecu ajutorul unui compas, care măsoară
de „condiționare“) poatefi purtată 48-72 de Tehnici le „cu gura închisă “sunt reco- distanța dintre tuberozități (pentru cele
pungile buccinatorului şi în toată zona
ore, permițând modelarea perfectă funcţională mandate de Green, Schrei nemake rs Șa dar maxilare) şi dintre tuberculii piriformi (pen-
linguală, cu modelări ale medicului efec- mişcăr i
a marginilor. După acest timp,în respectiva au ca neajuns imposib ilitate a unor tru cele mandibulare),
tuateprin tracţiuni și rotații pe modiolus.
proteză-amprentă se poate tura un model funcționale mai ample, în special ale limbii, Ceea ceeste caracteristic la lingurile
d. Modelările automatizate ale margi-
care vaservila funcționarea unei noi proteze, obținându-se margini mai lungi care pot mandibularede acest tip faţă de altelinguri
nilor amprentei presupun purtarea ei în
Strâns legate de aceste metode de mobiliza viitoarea proteză. De aceea, aceste standard esteîntinderea marginii linguale
cavitatea bucală, timpîn care, sub influenţa amprente combină de multe ori deschiderea strict pânăla linia milohioidiană, fără să o
modelarefuncțională suntșitipurile de teh-
mişcărilor funcţionale ale părților moi gurii și mişcările limbii cu amprentarea sub depășeascăîn profunzimeîn zonaposterioară
nici amintite: „cu guradeschisă“și „cu gura
periprotetice (în special în timpul fonaţiei), presiune ocluzală (Schreinemakers).
închisă“. a câmpului protetic. Autorul recomandă
materialul de amprentă se modelează, prefi- Cele mai numeroase amprente „cu Marea varietate de tehnici de ampren- acest lucru pentru a nu se jena contracția
gurând contururile şi grosimea marginilor gura deschisă“ permit o bună modelare func- tare în edentaţia totală facedificilă cunoaș- milohioidianului și a genioglosului.
viitoarei proteze cât mai apropiate de aspec- țională, mai ales când combină mișcările terea tuturor în ampnunţime. Unele s-au Amprenta preliminară folosește ca
tele care permito funcţionalitate optimă. făcute de medic cu cele comandate și impus cu autoritate,altele rămân doar ca materiale de amprentă alginatele (nu trebuie
Această metodă presupune ori exis- efectnate de pacient. menționare bibliografică, Multe tehnici de _
să se deformeze câmpul protetic).
tența unor portamprente — şabloane foarte Aceste amprente cu gura deschisă sunt amprentare, aproximativ 30, au fostdescrise ea marginil or lingurii indivi-
Precizar
bine adaptate — ori a unor proteze confec- recomandate de Pedro Saizar, Herbst în cartea prof. Ele L.: „Amprenta în eden-
duale se face desenând pe amprenta preli-
ționate dupăalte metode, Hromatka ș.a., cu toate că li se impută lipsa tațiatotală“,care rămâne o lucrare de refe- _
| , minară în felul următor:
unei presiuni continue și uniforme pe ambele fință în acest domeniu.
Aceste piese protetice — atât șabloa- — marginea vestibulară se trasează cu
hemiarcade(prinschimbarea mâinilorce se Pentru informarea studenților şi a
nele, cât și protezele — trebuie să aibă o bună 1 mm mai scurtă decâta rezultat din am-
aplică pe lingura individuală în timpul pacienților ne-am permis să selecționăm din
menţinere, o bunăstabilitate şi o dimensiune prenta preliminară; |
modelărilor marginale), ele autotuși cea mai această mare varietate doar pe acelea care va cores-
verticală de ocluzie corect evaluată, „ — margine a distală la maxilar
mare eficienţă. pot contribui la formarea une: conduite
Șabloanele de ocluzie vor fi garnisite u linia Ah (aici, modelul i gravat
va
Amprentele „cu gura închisă“ au ca adecvate pentru amprentarea diferitelor pundec
cu materiale bucoplasticeşi apoiaplicate în de 2 mm în lățime şi adâncime,
scop important amprentarea câmpului prote- câmpuri protetice cu care sevor întâlni în pe distanţa
gură. Pacientul va vorbi, va citi un test, va activitatea curentă. şanţ în care va intra materialul linguri, reali-
tic sub presiunea ocluzală a pacientului, |
râde. zând o nervură);
acțiune cu valoare foarte apropiată de cea
Această modelare fonetică propusă de 5,5,2. Metode de amprentare — delimitarea marginii linguale a lin-
dezvoltată în timpul masticaiei.
Devin în 1958 aduce un element funcțional 5,5.2.1. Metoda Schreinemakers | gurii individuale mandibulare începe din
De aceea, portamprentele individuale
nou,deosebit de important pentru modelarea Vom începe cu prezen tarea aceste i zona centrală (1,5 cm la dreapta șitotatâta
trebuie prevăzute cu valuri de ocluzie adaptate
marginilor amprentei. Fonaţia, se ştie, la stângaliniei mediane).
la o dimensiune verticală corespunzătoare, metode deoarece ea stă la baza celor mai

96 97
Din punctele cele mai distaleale aces- 3, Exercitarea de presiuni în timpul Adaptarealingurii, procedeu foarte
light bodied. Reintrodusăîn cavitatea bucală,
tei zonel linguale centrale setraseazăo linie se repetă toate mișcările funcționale descrise amprentării pe suprafața câmpului protetic important, se face după următoarele mișcări
.
paralelă cu muchia crestei reprodusă în mai sus, este lăsată talatitudineapacientului. Această test:
amprentă. Acestelinii linguale se unesc cu Amprenta definitivă la maxilarul su- amprentă sub presiune octuzală („Cu gura 1. Deschiderea moderată gurii. Des-
cele trasatevestibular la nivelul tuberculului perior se ia cu Permplastic light bodied în închisă“) se apropie foarte mult de mo- prinderea lingurii impune reducerea mar.
piriform. felul următor: după amprentaea definitivă a mentele depresiune produse în timpul func- ginilor la nivelul premolarilorşi al primului
molar. ,
Schreinemakers mai recomandă în- câmpului protetic mandibular, această țiilor aparatului dento-maxilar. Folosirea
groșarealingurii (să aibă aproximativ 3 mm) amprentă sereaplicăîn cavitatea bucală, apoi acestei metode la pacienţii care poartă 2. Deschiderea maximă a gurii. Des-
în zona linguală centrală. Lingurile indivi- se aplică și lingura maxilară în care s-a proteze vechi cu ocluzie incorectă atrage prinderea lingurii impune retușarea margi-
duale,atât cele maxilare,cât şi cele mandi- introdus materialul amintit. Pacientul va dupăsine dezvoltarea unor presiuni disti- nilorîn regiuneacelui de-al doilea molar şi
bulare vor fi prevăzute cu valuri de ocluzie strânge moderat pe valurile de ocluzie și va buite defectuos, cu efecttraumatizant. degajarea ligamentului pterigomaxilar.
din ceară. țuguia buzele. 4. Mişcarea de protracție maximă a 3, Pacientul va mima un surâs forțat.
Pentru amprentareafinală (care se va După întărirea materialului se va limbii în timpul amprentării este valabilă la Împingerea marginilor lingurii necesită
efectua cu gura închisă) este necesară în controla amprenta și eventual se va adăuga pacienţii care au „limbă anterioară“. Această retușarea lor la nivelul primului molar și al
premolarului doi. a
prealabil determinarea unei dimensiuni Permplastic light bodied pentru o nouă mişcare nu poate fi recomandată la toți
verticale de ocluzie corecte,iar pacientul va amprentare funcţională. pacienţii, deoarecepoateduce la crearea unui 4. Mimareafluieratului. Se intervine
fi instruit săînchidăîn relația centrică. Aprecierea metodei versant lingual scurt, decila o lipsă de la nivelul marginii frontale dintre cei doi
Verificarea lingurii individuale infe- Î. Trasarea lingurii individuale,ținând succiune a protezei mandibulareîn repaus. canini superiori.
rioare urmărește întinderea marginii lin- contde morfologia câmpului protetic impri- 5. Menţinerea protezelor la maxilar și 5, Pacientul tuşește. Dacă lingura se
guale până la linia milohioidiană (se face mată în amprenta preliminară şi de morfo- mai ales la mandibulăse bazează, după acest desprinde,se retuşează la nivelul liniei Ah.
verificarea prin palpare cu degetul). Aceste logia tipică a musculaturii mobilizatoare a autor, în primul rând pe succiune,iar metoda Închiderea marginală se completează
marginitrebuie să fie simetrice, mandibulei și a mușchilor oro-faciali, de amprentare, în majoritateacazurilor, o în această zonă prin aplicarea unui rulou
Amprenta definitivă se ia maiîntâi la reprezintă o veritabilă inovaţie în ceea ce realizează. Dar nu întotdeauna gravarea la încălzit de Subrofix (material bucoplastic).
mandibulă. În lingura inferioară se intro- priveşteconceperea și realizareaunei linguri linia Ah rezolvă problema închiderii distale După efectuarea acestor teste, în lin-
duce Permplastic regular (polisulfid de individuale corecte. (mai alescând există linie, şinu o zonă Ah). gura individuală se aplică prin pensulare
consistență medie al firmei Kerr) și apoi se În acelașitimp, trasarea limitelor Atât la maxilar, cât mai ales la mandi- Adheseal 15 verde (cu o plasticitate mai
aplică pe câmpul protetic, Imediat seaplică lingurii individuale numai după aceste bulă, trebuie să se aibă în vedere aducerea redusă) în interiorul jgheabului linguri,
în cavitateabucală și lingura superioară, fără criterii, fără a confrunta datele obținute de marginilorlingurii până la limita de reflexie cuprinzând şi marginile în întregime, DI
material de amprentă. la amprenta preliminară cu variatele carac- a mucoasei(de aceea este nevoie de o atentă Astfel gamnisită, lingura se aplică în
Pacientuleste invitat săînchidă gura, teristiciindividuale, conducela nepotrivirea individualizare, obținută prin adaptare mar- cavitatea bucală fără a fi presată prea tare,
să strângă ușor pe valurile de ocluzieși să portamprentei cu câmpulprotetic (mai ales ginală, care modifică uneori limitele trasate apoise repetă testele descrise mai sus.
țuguie buzele. Apoi, se va deschide gurași când acesta este mult atrofiat), inițial). După răcire se verifică întinderea
se vor face câteva mișcări de protracție 2, Metoda susţine pe drept cuvânt materialului(dispariția lui în anumite zone
5,5.2.2. Tehnica Herbst
maximă a limbii. importanțaînchiderii marginale la zona şi nemodelare care necesită retușarea lingurii
Tehnică de amprentare finală „cu gura
În acest timp lingura va fi ținută pe lingualăcentrală. Totuși îngroșarea arbitrară şi adăugarea de material).
deschisă“, foloseşte ca material de
câmpul protetic de către medic. şi invariabilă de 3 mm a marginii lingurii Apoi se acoperă întreaga suprafață
amprentare ceruri bucoplastice. Amprenta
După întărirea materialului, lingura individualela acestnivelnu este întotdeauna internă lingurii cu Adheseal 15 roşu. Acest
preliminară maxilară se ia cu alginate, şi pe
inferioară este scoasă din cavitatea bucală, favorabilă (de aceea această îngroșare ar material are o plasticitate mai mare și
modelulrealizat se confecționează lingură
se retușează zonele de suprapresiune și se trebui să se facă prin tatonare în cavitatea amprentează mai exact întreaga suprafață a
aplică pe întreaga suprafață Permplastic individuală din două plăcipe bazăsuprapuse
bucală cu materiale termoplastice). câmpului protetic.
și întărite cu sârmă.
99
98
Amprenta definitivă mandibulară ne-
Pentru amprentarea definitivă lingura
cesită o amprentă preliminară fără caracte- Linguraindividuală se confecționează După ceserealizează adaptarea lingurii
se pensulează cu Adheseal 15, mai întâi
ristici speciale (luată de Herbst cu un mate- din acrilat autopolimerizabil. Pentru a per- individuale se perfectează închiderea
verdeși apoi roșu, cum s-a descris mai sus.
rial termoplastic), mite amprentarea finală funcțională cu marginală cu stents (Godiva), tar amprenta
Pe modelul rezultat se confecționează Aprecierea metodei finală se ia cu pastă de oxid de zinc-eugenol,
stents, această lingură va fi distanțată de
lingură individuală totdin placă de bază 1. Tehnicalui Herbst sintetizează cele fiind modelată marginal cu. ajutorul mișcă-
model, deci și de câmpul protetic, pe toată
ca la maxilar, mai adecvate mișcări test care determină rilor funcționale arnintite mai sus. o
întinderea zonei desprijin.
Adaptarea lingurii mandibulare se face modelarea funcțională marginală a am- c. Amprenta funcţională combinată
Contactul cu câmpul protetic va fi
dupăurmătoarele teste efectuate de pacient: prentei. Ele trebuie reproduse însă în ordinea în cazurile la care amprenta
menţinut doar la nivelul zonei de mucoasă este indicată
1. Gura este deschisă moderatși apoi descrisă de autor, altfel rezultatul nu este stents nu este satisfăcătoare,
pasiv-mobilă (zonade închidere marginală). luată doar cu
larg, Dacă lingura se desprinde la deschi- favorabil. Pentru obținerea acestui lucru, pe modelul Această metodă presnpune realizarea unei
derea moderată se retușează din marginea 2. Se foloseşte pentru prima dată ca preliminar seaplicămai întâi o foaiede ceară amprentebazădin stents,peste care se aplică
care vine în contact cu punga lui Fish. Dacă material de amprentă un material ceros pe întreaga zonădesprijin. Peste ea se aplică o glazură de pastă de oxid de zinc-eugenol
se desprindela deschiderea mare a gurii, se bucoplastic, careîși menţine plasticitatea o foaie moale de acrilat autopolim erizabil, (este de fapt o amprentă de spălare), care
Tetuşează din marginea care vine în contact atât cât dorește medicul şi care permite care vine în contact cu zonă marginal ă perfectează amprentarea atât a substratului
Cu zona maseterină, | corecturile prin adăugări succesive, însemnată pe model. N mucosal zonei de sprijin, cât și a zonei
2. Se umezescbuzele, Retușarea seva Dupăîntărirea acrilatului, lingura re- marginale de succiune.
3. Amprenta finală nu înregistrează
face Ia nivelul zonei linguale posterioare. zuitată se desprinde de pe model împreună Aprecierea tehnicii
micile asperități, conferind suprafeţei
3. Seaplică vârful limbii într-un obraz cu foaia de ceară. Tot împreun ă cu ea se 1. Amprenta lui Pedro Șaizar faceparte
mucozale pratezei netezimeși luciu. Acest
Şi în altul, pe fața internă, înapoia comisurii,
lucru o face binetolerată de pacient, favo- adaptează în cavitatea buca lă. din grupa celor luate„Cu gura deschisă! :
Deplasarea lingurii impune retuşarea la lingură
rizând apariția adeziunii și a succiunii. Mo- Foaia de ceară se scoale din 2. Autoruleste partizanul modelărilor
nivelul zonelor linguale în dreptul glandelor şi în
deluldefinitiv trebuie turnat imediat, altfel, abia după terminarea adaptării lingurii funcționale făcute de medic. *
sublinguale. locul ei se introduce un strat uniform de
prin deformare Ia căldură, amprenta devine 3. Defapt,în condițiile folosirii stent-
4. Se ridică vârful limbii sub buza |
o copie defetuoasă.
stents înmuiat. ului ca material de amprentare, modelarea
superioară spre nas. Desprinderea lingurii
Lingura aplicată pe câmpul protetic funcțională executată de mediceste singura
necesită un retuș la nivelul frenului limbii și $,5.2.3. Tehnica Pedro Saizar trebuiesă fie corect centrată, să preseze uni- care poate da rezultate.
al zonei linguale centrale. Autorul recomandă treitipuri de am- form mucoasa, iar materialul trebuiesă acopere 4, Metoda poate da, de asemenea,
5. Pacientul va mima fluieratul. Se re-
prentă funcțională: în întregime Engura și Să amprenteze,pe cât rezultate în cazul câmpurilor protetice dure
ducedin marginea vestibulară anterioară,
a. amprenta funcționalăcu stents; posibil cât mai fidel, detaliile mucoasei. ce necesită o amprentare compresivă (meto-
6. Se efectuează deglutiţia, Îngreu-
b. amprenta funcţională cu pastă de Apoi se îndepărtează excesul de stents de dele a.şic.).
nârea acestei mișcări necesită retușarea
eugena t de Zn; pe feţele exterioare ale linguri şi prin încălziri 5. Amprenta cu stents este destul de
lingurii în porțiunea linguo-faringiană din prin mişcări de
c. amprenta funcțională combinată repetate, se modelează marginal laborioasă și necesită o experiență destul de
dreptul tuberculului piriform. De multe ori
rotații ale nodulului comisural. Lingual, îndelungată. | ,
această mişcare are doar valoare de modelare (Stents + pastă de €ugenat de zinc).
marginală în timpul amprenteidefinitive, a. Amprenta funcţională cu stents. modelarea marpinală se face prinmișcări de 6. Modalitatea de confecțio nare a lin-
Pedro Saizar foloseşte un material termo- protracție a limbii și prin ridicarea ei către palat. gurilor individuale din acrilat autopolime-
Pentru perfecţionarea închiderii mar-
ginale se adaugă și pe lingura mandibulară, plastic asemănătorstent-ului, numit Godiva. b. Amprenta funcțională cu pastă de rizabil rămâne un procedeu de referință.
În dreptul zonei linguale centrale (pe distanța Amprenta preliminară folosește totsten eugenat de zinc este recomandată pentru
t-ul situaţiile în care mucoasa nu trebuie defor- 5.5,2.4, TehnicaY. Gilbert, M. Blandin
de 4-5 cm), un rulou de Subrofix, care vafi ca material de amprentă, în scopul Reprezintă o tehnică moderată de
modelatprin mișcări de protracţie a limbii, amprentării unei supraf mată. Amprenta preliminară se ia cu alginate,
ețe cât mai mari din iar lingura individuală (din acrilat) se amprentare finală, care foloseşte ca mate-
cu deplasare lateralăîntr-o parte și în alta. câmpul protetic, riale de amprentare siliconii.
confecționează în contact intim cu modelul.
= 100
101
După o amprentare preliminară care | La mandibulă, pe marginea vestibulară
stabileşte cuprecizie limitele câmpului pro- 2. Materialele siliconate amintite București, lacareau activat numeroase cadre
a lingurii, se aplică,de asemenea, un rulou didactice deosebit de valoroase.
tetic, pe modelele rezultate se confecțio- amprentează foartefidel detaliile câmpului
de Sta Seai F (de 3 mm în regiunea Ce caracterizează această metodă?
ncază linguri individuale care vor fi foarte protetic.
atentadaptate în cavitatea bucală. În final,
anterioară, 4-5 mm în regiunea medie şi 6-
3. Amprenta nu se deformează, învinge 5.5.3], În primul rând, câteva prin-
7 mr în dreptul pungii lui Fish). Se aplică retentivităţile şi se poatecorecta. cipii trebuierespectate indiferent de situaţia
ele vortrebui să fie stabilite pe câmpul apoi în cavitatea bucală și se
fac următoarele 4. Cofrarea amprentei în vederea clinică prezentată de pacient, Acestea sunt:
protetic atâtîn repaus, cât și la deplasările mișcări funcționale:
buzelor, obrajilorși limbii, modelului definitiv se poate efectua mai 1, Efectuarea unui examen clinic foarte
— deschiderea mare a gurii; ușor plasând lingura cu amprenta pe un atent pentru a se putea evidenția atât ele-
Amprenta finatăse ia cu siliconi, în — mimarea finieratului sau suptului;
suport de Optosil nepolimerizat. mentele favorabile, câtși cele nefavorabile
felul următor: — ridicarea şi depărtarea în afară a ale câmpului protetic pentru menţinerea,
, Pelingura maxilară seaplică un adeziv buzei inferioare.
5,5.3. Concepţia Clinicii de Prote- stabilitatea șisprijinul protezelor.
specific și apoi, pe margini, un silicon cu După priza completă a materialului, tică Dentară din București în amprenta- 2. Obţinerea menţinerii protezei totale
vâscozitate medie (Stă Seal F). Ruloul de amprenta se scoate din
cavitatea bucală și se rea maxilarelor edentate total ca obiectiv principal, în special prin folo-
siliconva fi în grosime de 3 mm în regiunea examinează, apoi se aplicăsilicon
şi pe Aşacum s-aputut constata, nuexistă o sirea succiunii. i
anterioară, de 4-5 mm în regiunea medie și marginea linguală. Modelarea funcțion metodă de amprentare absolut perfectă,
ală a 3. Alegerea materialuluide amprentare
de 7-10 mm în regiunea spațiului lui Eisenring acestei margini se face cu următoa infailibilă, de aceea școala de protetică
rele se va face în concordanță cu calitățile
și posterior. În interiorul lingurii se mai pla- mişcări: dentară din București nus-aorientat către o substratului mucos.
"seazăpuţin silicon(ca un bob de năut) distilat - cu vârful limbii se împingetare pe singură tehnică de amprentare. Din expe-
la papila retroincisivă. 4. Rezultatul amprentării este condi-
baza mânerului lingurii (se modelează trei- riența acumulată în decursul timpuluis-a ţionat în primulrând de modelul de conec-
Modelările funcționale sunt urmă- mea posterioară); concretizat o concepție de folosirea tuturor
toarele: ţionare şi de adaptarea lingurii individuale,
— se plimbă limba dintr-un obraz în elementelor câmpului protetic care pot Analizând aceste principii, vom con-
— deschiderea largă a gurii și balansarea altul (se modelează treimea medie); contribui la menţinerea și la stabilizarea stata următoarele:
mandibulei; „cu vârful limbii se umezeşte margi- optimă a protezei.
— mimarea fluieratului; 1. a) La examenulclinic, se va urmări
nea inferioară a buzeisuperioare și apoi, tot Aceste date culese prin examinarea
mai întâi depistarea limitelor funcţionale ale
- coborârea buzei superioareși tracțiu- cu vârful, se atinge regiunea posterioară a foarte atentă a câmpului protetic sunt
câmpului protetic, linia de reflexie a mu-
mea eiîn afară, palatului (se modelează treimea anterioară corelate cu caracteristicile materialelor de
coastei.
| Aceste mișcări se repetăpână la întă- — zona linguală centrală). amprentare. Rezultăastfel o metodă de
Tirea materialului. La controlul amprentei, Inspecţia va fi asociată cu efectuarea
Modelarea continuă pânăla întărirea amprentare mucodinamică, metodă colec-
unormișcări care mobilizează periferia câm-
modelarea marginală trebuie să fie perfectă. materialului. tivă de amprentare, care foloseşte ceea ce
puluiproteticşi pun în evidență zona mucoa-
Se perforează apoi lingura la nivelul Scoasă din gură, amprenta este contro- este mai potrivit pentru fiecare caz în parte.
sei pasiv mobile.
papilei reiroincisive și sefac 4-5 orificii în lată, eventual corectată prin adăugări de Această concepție stabilită şi apoi
b) Examenulclinic al substratuluiosos
regiunea palatină medie şi posterioară. În material. Apoi, în amprenta uscatăse intro- concretizată de Prof.dr. Eneîncă din 1970 a
va permite:
lingură se aplică apoi peste tot un silicon duce siliconul fluid. Amprenta va fi funcţio- fost verificată cu acuratețe de specialişti
— aprecierea gradului de atrofie a câm-
fuid (de exemplu Xantopren albastru sau nalizată cu aceleași mișcări descrise mai sus. remarcabili, ca Dr. Gabriela Drăghicescu, Dr.
violet) şi aceasta se introduce în cavitatea C. Popovici, Dr. Elisabeta Costa, Dr. N. puluiproteticşi a posibilităţilor de menţinere
Aprecierea metodei
bucală, Se presează ușorpe câmpul protetic, Atanasiade, Dr. Aneta Peligrad ș.a., care au şi stabilizare aleviitoarei protezeîn general;
1. Modelarea marginală a siliconului
permițând refularea excesului de material de consistență medie este mai avantajoasă lucrat în acest domeniu cu un adevărat — aprecierea zonelorosoase care potfi
devotament. folosite pentru retenţia protezei (creste,
prin orificii, Apoise repetă mişcările func- faţă de materialele termoplastice (timpul de
boltă, tuberozități);
ionale descrise până la întărirea mate- modelaj la Sta Seal F estede 2-3 minute, iar Această concepţie în amprentarea
câmpului protetic edentat total capătă astfel — precizarea limitelor osoase ale bazei
rialului. Ia Stents sau Kerr decâtevazecide secunde).
pecetea întregii școli de protetică dentară din protezei(linia milohioidiană, apofize genii);

102
103
- stabilizarea zonelorce vorfi despo- mediul cărora se poate exercita o anumită
- lingura universală nuvatrebui să fie preliminară, pe modelul rezultat se poate
vărate (torus maxilar, exostoze etc,); presiune, confecţiona o lingură individuală care va fi
— stabilirea zonelorcare trebuie mode- mai largă de 5 mm, deoarece astfel va
Când câmpulprotetic este acoperit cu folosită însă ca lingură preliminară permi-
late chirurgical (torus mandibular etc.). modifica limita de reflexie a mucoasei;
o mucoasă fixă slab aderentă la planul osos țând luarea unei noi amprente preliminare,
C) Aprecierea calității mucoasei din — o lingură universală prea scurtă va
subiacent, mobilizabilă în sens orizontal, se deastă dată mult mai exacte. Pe modelul care
zonadesprijin determinăalegerea anumitor putea fi prelungită cu Stents, Kerr, placă de
va alege un material cât mai fluid, caresă nu va rezulta va fi confecționată acum lingura
metode de amprentare (cu presiune sau fără, bază sau acrilat autopolimerizabil; N
deformeze această mucoasă. Presiunea individuală necesară amprentării finale.
Cu sau fără distanţarealingurii) șia anumitor folosită în timpul amprentării va trebuiesă — pentru a limita înfundarea limgurii
materiale (cu vâscozitate crescută, medie, (maiales când are margini mai lungi) şi 5.5.3.3. Recomandăriprivind confec-
fie cât mai micăposibil. Materialele cele mai a lingurii individuale
fluidă). Permite și un diagnostic asupra pentru a putea fi poziționată cu ușurință, se i
folosite vorfi pastele ZOE, gipsul, elasto-
menţinerii și stabilității protezei totale. recomandă plasarea unor distanțatoare din poet Trueta limitelorlingurii individuale
merii desinteză fluizi. trebuie făcută de către medic pe amprenta
2. Se cunoaștefaptul că factorul prin- 4, Realizarea unei linguri corecte şi ceară moale în interiorul linguri, LL
— sevaevitajenarea contracției genio- preliminară (el singur poate preciza corect
Cipal al menţinerii protezei totaleîl repre- apoi adaptarea ei perfectă sunt esenţiale acestelimite, conformând amprenta cu
zintă succiunea. De aceea,se voturmări cu pentru obținerea unei proteze cu menținere glosului sau milobhioidianului de către
detaliile reale ale câmpului protetic).
consecvență realizarea unei închideri marginea linguală lingurii universale;
şi stabilitate optimă. 2. Lingura individuală poate fi confec-
marginale cât mai perfecte, obținută încă de homotropia dintre acești mușchi faceca o
Materialul de amprentare finală nu face ționată din acrilat autopolimerizabil în toate
la amprentă,și o etanșeizare a viitoarei jenă asupra unui dintre ei să atragă dupăsine
decât să finalizeze copierea exactă a câm- cazurile (permite adăugarea de material
protezeatâtîntre faţa eiinternă și mucoasa o jenăși în contracția celuilalt, ceeace va
pului protetic, Din păcate, acest material de termoplastic, pentru închideri marginale şi
pasiv mobilă, cît și între faţa ei externă şi duce la o amprentare inexactă a zonelor
amprentare, când nu este folosit judicios, a esterezistentă,de aceea se recomandă mai
mucoasa mobilă a fundurilor de sac. linguale;
poatesă falsifice impresiuneași să compro- alesla mandibulă).
Realizarea succiunii la proteza mandi- - în imposibilitateaalegerii unei lin- 3, Din motive economiceși când nu se
mită efortul depus.
bulară se obține mai greu datorită marii guri standard corespunzătoare, se poate lua folosesc materiale termopiastice pentru
5,5.3.2. Concepţia noastră de am-
mobilități a mucoaseide la periferia câm- prentare face următoarele recomandări mai întâi o amprentă preliminară sau, mai amprenta finală la maxilar, se utilizează și
pului protetic. Aceasta, totuși, trebuie să se privind amprenta preliminară: recent, cusilicon chit, într-o lingură stan- placade bază. | o
obțină măcar în anumite poziții, care vor dard ceva mai mare, Apoi, amprenta este 4. Lingura individuală va trebuisăvină
- succesul amprentării finale depinde
pulea fi verificate cu anumite „teste de suc- în cea mai mare măsură de corectitudinea scoasă din lingură și fasonată marginal prin în contact intim cu întreaga suprafață a
ciune“, tăiere cu unbisturiu ascuţit sau cu frezade câmpului protetic (deoarece se urmăreşte
amprentării preliminare;
Aceste momente funcționale vor fi - alegerea lingurii universale este con- acrilat până ce aceste margini capătă o realizarea succiunii). Ă
sesizate în curând de pacient, care le va grosim e de 3-5 mm. Repeta rea ampren tei 5, În cazulf olosir ii stents- ului ca ma-
diționată de râlieful osos și trebuie să mena- în a va trebui
provoca prin anumite contracții musculare, preliminare se va face după adăuga rea “ ţerial de ampren tă finală, lingur
jeze un spațiu de 3-5 mm între pereţii ei ul Saizar) .
reușind de multe ori să permanentizeze interiorul ei de pastă ZOEsa u gips (încaz distanț ată (tehni ca Pedro
interni și versantele crestelor edentate;
fenomenul de succiune, folosirii stent-ului) și desilicon fluid (în 6, Această distanțare se recomandă şi
amprenta preliminară se ia de obiceicu al-
3. Analizând substratul mucos, se poate cazulfolosirii în prealabil a siliconului chit), când există zone acoperite cu mucoasă subțire
ginate (lingura poate avea perforaţii sau prin folierea mode-
alege materialul de amprentare cel mai devine retentivă pentru material cu ajutorul — amprenta preliminară se poate lua și şi sensibilă (se poate realiza
nivel, prin radiere a unui strat din
adecvat. Acoperirea zonei de Sprijin cu o în protezele mai vechi readaptate marginal; țului la acest
unor benzi de leucoplast); lă a ampren tei prelimi nare, prin
mucoasă dură aderentă (asociată cu o zonă cea mai bună amprentă în acest caz se faţa mucoza Ă
— lingura universală („standard“) nu ea linguri în această zonă).
de mucoasă pasiv mobilă foarte îngustă) efectuează cu materiale cu vâscozitate lent şlefuir
trebuie să preseze exagerat anumite zoneale c.) care Prin perforarea lingurii în dreptul
recomandă folosirea unor materiale cu progresivă (Kerr, Fiti, Visco Gelet
suprafeței de sprijin (deformările rezultate zonelor sensibile caretrebuie despovărate
vâscozitate crescută (stents) sau medie condiționează în prealabil câmpul protetic; şi
vorfi produse și de către lingura indivi-
— în cazulutilizării unei linguri univer- se obține refluarea materialului în exces
(siliconi de consistență medie) prin inter- duală); se evită presarea și deformarea mucoasel.
sale necorespunzătoare, după amprenta
104 105
NI 7. Mânerullingurii individuale trebuie superioare, La lingura mandibulară mânerul suficientă, este nevoie de palparea lor cu
să aibă formă, poziție și dimensiuni care să va trebui, de asemenea,să fie plasat pe linia latul sondei. Aceste șanțuri apar ca niște
nu împiedice acțiunea mușchilor orbiculari mediană, iar înclinarea lui vestibulo-orală curbe cu convexitate posterioară.
şi ai limbii. să corespundă poziţiei frontalilor inferiori Pe linia mediană se precizează poziția
La lingura superioară mânerultrebuie (pentru a nu împinge buza inferioară și foveelor palatine. Limita posterioară a câm-
plasat pe linia mediană și va trebuisă fie ver- pentru a nu împiedica mișcările limbii) pului protetic se însemnează de obiceiimediat
tical pentru a nu împiedica mișcările buzei (fig. 5.7). înapoia acestorfovee. Se realizează astfel o
curbă sau acoladă (de cele mai multe ori cu
convexitate către anterior), careuneşte curbele
ce reprezintă șanțurile pterigomaxilare cu linia
ce ocolește foveele palatine(fig. 5.9).
Fig. 5.9. - Delimitarea zonei Ah
Această însemnarecu creionul chimic
sau cu un dermatografspecial pe mucoasă
va fi verificată fie prin manevra Valsalva, Se urmărește apoievidențiereaspaţiu-
fie prin pronunţarea fonomenului „Ah“, lui lui Bisenring (spaţiul retrozigomatic).
care mobilizează mucoasa palatului moale Inspectarea lui se face cel mai bine atunci
şi arată foarte bine limita până la care se când lingura este semideschisă, se poate
Fig. 5.7 poate întindelingura. controla prin palpare cupulpa degetului (așa
Această delimitare va fi transpusă pe cum recomandă Gilbert şi Blandin).
8. Lingura mandibulară vafi prevăzută poate presa corect cu degetele (se pot modelși la acestnivel se vaputearadia din Se poate corecta acest lucru prin încăl-
lateral cuniște butonide presiune situaţi în deforma marginile amprentei sau sepot trage gips un șanț de aproximativ 2 mm adâncime, zire saușlefuire, astfelîncâtîn final marginea
dreptul premolarilor. Cândcreasta este foar-
în afară părțile moi) (fig.5.8). 3-4 mm lăţime, în care vaintra apoi prin lingurii să nu se îndepărteze de versantul
te concavă,în lipsa butonilor, lingura nu se
încălzire material termoplastic din însăși vestibular (fig. 5.10).
compoziția lingurii (în cazcă este confec-
Lăţimea lingurii trebuie săcorespundă
ționată din placă de bază) sau din stentssau
la acest nivel cu lărgimea spațiului lui
Kerr,care seva lipi pe lingura din acrilatși
Eisenring.
se va modela apoiîn gură.

Controlul prin palpare a marginii


vestibulare a linguri

ZF
Fig. 5.8

55.34, Adaptarea lingurii individuale De obicei, se începe cu limita distală


Necesită mai întâi efectuarea unui la maxilarul superior. Aceasta se poate Marginea lingurii corect adaptată
minuțios examen clinic, pentru precizarea
preciza însemnând mai întâi șanțurile pteri- Marginea lingurii corect adoptată
limitei de reflexie a mucoasei în vederea
gomaxilare retrotuberozitare cu un creion Fig. 3.10. — Controlul prin palpare a marginii vestibularea lingurii.
întinderii precisea lingurii individuale.
chimic. Uneori, simpla inspecţie nu este

106 107 -
Acest lucru se controlează cerând
În ceeace privește întinderea și adap- În zona linguală centrală marginea vafi verificată prin mișcările moderate ale
pâcientului ca, deschizând ușor gura, să
tarea lingurii individuale mandibulare, se lingurii va trebui să atingă mucoasa plan- limbii descrise mai sus. |
balanseze mandibula de la Stângala dreapta începe cu zona tuberculului piriform.
şi invers. Această mișcaredeplasează apofiza şeului în poziția de repaus a limbii. Pentru Se mai poatefaceo aprecierea lungi-
Închiderea şi deschiderea gurii pun în realizareaacestui lucru modelareammarginală mii versantetor linguale ale lingurii (de
coronoidă dinapoi înainte și din afară înăun- evidență inserţia ligamentului pterigoman- a acest nivel vatrebui făcută prin mișcări obicei sunt simetric egale).
tru, limitând astfel spaţiul acesta retrozigo- dibular (se reduce din porțiunea distală a moderate ale limbii, de umezitea roșului Efectuarea închiderii marginale în
matic. lingurii în cazul mobilizării ei la deschiderea buzei sau chiar mai puţin, de palpare sau zonele „cheie“ mandibulare (fig. 5.11).
Împiedicarea mișcării apofizei coro- mare a gurii). umeziredoar a mânerului. La aceste mişcări Se începe întotdeauna cu zona tuber-
noide duce la mobilizarea lingurii și, în lingura nu va trebuisă fie mobilizată,
În regiunea vestibulată a tuberculului culului piriformn,care poate aveași ea anu-
consecință, trebuie remodelată grosimeaei Adaptarealingurii mandibulare va fi
se va puneîn evidență maseterul (marginea mite caracteristici morfologice ce determină
[a acestnivel. anterioară) punândpacientul să închidă încet verificată apoi prin aplicarea testelor lui
o conduită diferențiată.
Mergândcătre anterior, linguratrebuie gura,în timp ce medicul se va opune acestei Herbst. Adaptarea în zona linguală centrală
să ocolească apofiza zigomato-alveolară şi
mișcări cu degetele aplicate pe creastă.
apoi frenul bucal superior. Ajungândîn spa-
Maseterulse contractă astfel mai puternic și
fiul labial superiorse vaocoli cu grijăfrenul
este pus în evidenţă prin deformarea fun-
buzei superioare, iar limita de reflexie a
duluide sac.
mucoasei se poate constata printr-o ușoară
În zona linguală a tuberculului pii-
îndepărtare orizontală și în jos a buzei Supe-
form limita lingurii nutrebuie să depăşească
Tioare(este contraindicată tracţiunea puter- linia oblică internă, În caz că a depășit-o la
nică), mișcările de protracţiea limbii sau în deglu-
Perfectarea adaptării se va face utili- tiţie pacientulsimte această margine ca ceva
zând apoi testele lui Herbst. jenant și de cele mai multe ori va trebui
În final, linguratrebuie să se menţină redusă inchiderea marginal
Fig. Ig. 5.11 — Închid terial !termoptast
inală cu material efectuată la tuberculii piriformi capătă
Ullasticic efeciuai
prin șlefuire.
pe câmpulprotetic și să nupoatăfi îndepăr-
Revenind în regiunea vestibulară, se
tată la mișcările moderateale obrajilor sau
va examina punga jugală (punga lui Fish)
buzelor, făcute de pacient. În zona centrală a tuberculului aceasta Se ramoleşte la flacără şise aplică apoi
punând pacientul să deschidă Ușor gura și
Verificarea succiunii la lingura indivi- apoi tracţ se prezintă ca un câmp protetic dur, iar în- linguraîn cavitatea bucală (este necesară o
ionând de obraz moderat Şi în sens
duală maxilară se faceîn felul următor: chiderea marginală se va face prin com- atenţie deosebită pentru ca materialul să nu
orizontal. .
1. Tracţiunioro-vestibulare pe mâner presiune, Ă frigă pacientul).
În zona labială se recomandă o ușoară ambele zone
(se probează închiderea distală la zona Ah),
răsfrângere a buzei pentru punerea în evi- În zona vestibulară modelarea intere- Se presează uniform
2. Încercarea de desprindere a lingurii dență sează buccinatorul și maseterul, iar în zona tuberculiene (amprenta de compresi și în
e)
a fundului de sac (tracţiunea orizon-
tracţionând din aproape în aproapecu pulpa tală linguală existența frecventă a unei bride același timp pacientul va deschide la mazi-
a buzei falsifică imagineaacestui Spațiu).
degetului de marginea vestibulară a lingurii longitudinale de mucoasă ne obligă să mum și va închide de câteva ori gura (se
Zona linguală laterală se întinde de
(se verifică realizarea închiderii interne aplicăm un procedeu de împingere aei către modetează zona ce vine în contact cu liga-
obicei în profunzime pânăla linia oblică | |
marginale vestibulare). periferia câmpului protetic. mentul pterigomandibular).
internă (care poatefi decelată prin palpare) și
3. Se tracţionează vertical de mâner, modelările Realizareaînchiderii marginale decurge Se scoate apoi linguradin cavitatea
funcționale sefacîn această zonă
obrajii ftindaplicaţi pe versantele exterioare prin în felul următor: LL bucală și se încălzește materialul doar pe 9
mișcările limbii dintr-un obraz în altul,
ale lingurii (se evidenţiază închiderea Se aplică pefața mucozală a linguri , parte (dreaptă sau stângă) în regiunea vesti-
Cândglanda sublinguală herniază peste
marginală externă sau închiderea„totală“ şi creas în zona tuberculului piriform, un strat de bulară.
tă, se urmărește ca versantul lingual al
în același timp șiexistența adeziunii), material termoplastic (Kerr, Stents, etc.) în Reaplicată în cavitatea bucală, se cere
lingurii să pătrundă sub glandă.
grosime de 1-2 mm. pacientului să deschidă din nou gura la
” 108 199
maximum (acționează modelarea buecina- are o poziţie anterioară. Dacă are însă o
torului) și apoi să o închidă, în timp ce tuberculului, în urma acestei presiunilin- lingurii, iar revenirea țesuturilor împinse
poziţie posterioară, plimbarealimbii trebuie declanșează fenomenul de succiune).
medicul se va opune acestei mişcări (în felul gura se va desprinde greu și cu un zgomot
să sefacă pe o arie situată imediat posterior
acesta se modelează zonace vine în contact caracteristic. 5.5,3.5. Recomandări privind am-
de mâner. Testul 2 verifică realizarea închiderii
cu maseterul). A treia zonă de închidere marginală prenta finală
marginale în zona linguală centrală și se O adaptare conştiincioasă a lingurii
Pentru modelarea linguală se ramo- este cea vestibularăfronta
lă sau labială, greu efectuează presând pe mânerul lingurii în
leşte termoplastic la ambii tuberculi (doar de apreciatca limite individuale face ca amprenta finală să fie
doar prin inspecție. La sens vestibulo-oral. Verificarea se face atât
în zona linguală), se reaplică lingura în acestnivelfundul de sac este foarte aproape de perfecţiune. În aceste cazuri
de obicei îngust, în poziţia de repausa limbii, cât și în pro-
cavitatea bucală și pacientulva efectua miș- Curm vatrebuisă fie şi margi materialui de amprentare are rolul doar de a
nea linguri. Ba tracție moderată. !
cări protracţie a limbii și de deglutiție. va trebui scurtată pentru a avea stabilitate la finisa adaptarea lingurii individuale.
Obţinerea unei bune închideri mar- În consecință, acest material trebuie să
Orice modelare descrisă se încheie cu mișcareade răsfrângerea buzeiși vortrebui ginale presupune apariția succiunii atât în
răcirea materialuluitermoplastic cu ajutorul degajate bridele vestibulare laterale aibă o grosime redusă (1,5 mm) şi să acopere
prin poziția de repaus a limbii,câtși în cea de întreaga Suprafață mucozală a lingurii.
spray-ului de la unit, șlefuireaîn marginea lingurii cam în dreptul protracție şi este maisigură atunci când și
Dacă stent-ul sau Kerr-ul apar incom- premolarilor, permiţând obținerea stabili- Materialele de amprentare pe care le
testul nr. | este pozitiv, recomandăm la ora actuală suntpastele ZOE
plet modelate, fie materialul nu a fost tății și la mișcarea de fluierat(recomandată Testul 3 verifică închiderea marginală şi elastomerii de sinteză pentru maxilar,
suficient de bine încălzit, fie mai trebuie de Herbst), totală — de ansamblu — a linguri. Pentru a
Apoi se adaugă pe marginea vestibu- pastele Zoe, elastomerii de sinteză și mate-
adăugat. putea fi pus în practică se perforează mânerul rialele bucoplastice pentru mandibulă.
În caz că modelarea materialului lară centrală a lingurii unstrat subțire (1 mm lingurii cu o freză în sens vestibulo-oral, În scopul amprentării câmpurilor
termoplastic va fi ștearsă de la locul res- grosime) de material termoplastic. obținându-seunorificiu în care se poate in- protetice dure se folosesc acum siliconi de
pectiv, înseamnăcă lingura este prea proe- Modelarea se face prin mișcarea de troduce sonda bucală.
desch iere consistență medie și, mai rar, paste termo-
minentă și necesită șlefuire, largăa gurii și prin masaje prin Se încearcă testul 2 și apoise trage
inter mediu l tegumentelor acestei margini. plastice detip stents.
În unele situații, tuberculul piriform vertical lingura. Realizarea unei bune în-
Fără îndoială, se pot face închideri
Amprenta finală aretreietape,fiecare
este acoperit cu o mucoasă mobilă (în toate chideri marginale face ca lingura să se cu un anumit obiectiv.
sensurile). În acest caz se va renunța la marginale șiîn celelale zoneale lingurii, ca desprindă foarte greu la acest test.
o perfectarea închiderii marginale realizate În prima etapă (poatefi denumită şi
închiderea marginală. Testul 4 verifică realizarea închiderii
la zonele descrise mai sus. În acest caz se timpul[) se urmăreșterealizareasprijinului
A doua zonă unde va trebui perfectată marginalela zonavestibulară frontală. Dacă și adeziunii. Acestease obțin prin centrarea
închiderea marginală este zona linguală prefe ră folosirea unui material cu tempe-
la încercarea testului 3 apare succiune, se lingurii şi aplicareaei pe câmpulprotetic cu
ratură de ramolire mai scăzută, pentru a nu
centrală, dominată de mobilitatea genio
- se modifica îndepărtează ușorbuzainferioară. În caz că presiune moderată intercalată cu mici
glosului și a forțelor carese exercită pe mat- închiderea marginală obținută
fenomenulde succiune nudispare,înseamnă perioade de relaxare.
prin procedeele descrise, la cele trei zone
ginea linguri. De aceea se recomandă de la că s-a realizat o închidere marginală bună Etapa a doua (timpul II) urmăreşte
cheie.
început ca în acest loc lingura să aibă o între fața mucozală a lingurii şi periferia realizarea închiderii marginale şi de aceea
Verificarea realizării închiderii margi-
grosime de 2-3 mm (Schreinemakers). Se câmpului protetic (închiderea internă). se mobilizează prin mișcări funcționale (ca
nale la lingura mandibulară se face prin patru
lipește unstrat de material termopiastic (un Dacă succiunea dispare, înseamnă că la adaptarea lingurii individuale) periferia
teste, prin patru tipuri de presiuni — tracțiuni
rulou) în această zonă a lingurii, se ramoleşte s-a realizat doar închiderea marginală între câmpului protetic.
exercitate la nivelul mânerului lingurii
la flacără şi se aplică în cavitatea bucal mucoasa labială şi faţa externă linguri. Etapa a treia (timpul III) urmăreşte
ă, individuale,
Modelarea marginală se face de către un Trebuie subliniat faptul că aplicarea obținerea tonicității musculare favorabileși
Testul 1 verifică închiderea marginală
pacient prin umezirea repetată a buzei acestorteste trebuie făcută doar în ordinea rezolvarea problemelor de fizionomie și
la nivelul tuberculului piriform, presând pe
inferioare de la o comisură la alta. Această descrisă și după fiecare test lingura va fi fonație, Este strânslegată de etapa precedentă
mâner în sens oro-vestibular, În caz căs-a
modelareeste perfect valabilă în caz că limba apăsată pe câmpul protetic (se exprimă şi presupune efectuarea de mișcări ale
realizato bunăînchidere marginală Ja nivelul
excesul de salivă, se înfundă marginile părților moi executate de medic (rotații,
110
Ul
masaje), urmărindu-se cu atenţie grosimea aparat numit Myo-Monitor, care realizează
marginilor amprentei. contracţiile musculare, arnprentându-se re- frecvenţă astfel monitorizați încât să determine
aceste stimulări neurale prin generarea unor flex țesuturile de sprijin și zona de succiune o valoare constantă de mișcare a mandibulei.
Controlul amprenteifinale începe cu
impulsuri electrice repetitive bilateral cu și se obține o modelare marginală de mare Stimulii electrici acționează direct asupra
verificarea rezultatelor etapei a treia (aspec-
durată de 500 msla interval de 1,5 s. fineţeși foarte funcțională. filetelor nervoase ale nervilor trigemenși facial,
tul fizionomic, probe fonetice), apoi prin
Stimularea electrică neurală transcu- Aparatul utilizat, Myo-Monitorul, elibe- principalii nervi motori ai musculaturii
cele obținute în etapa a doua (aspectul
tanată (TE.NS, — Transcutaneous Electrical rează stimuli electrici de durată, amplitudine și
materialului de amprentare de pe marginile aparatului dento-maxilar (fig. 5.12, tabelul 1).
Neural Stimulation) permite relaxarea mus-
lingurii, necesitând amprentări sau remo-
culară și poate produce și contracții mus-
delări, secţionarea prelungirilor, surplusu-
culare izotonice coordonate pentru a
rilor materialului ajunse dincolo de limita
mobiliza mandibula din poziţia de repaus
linguală a amprentei mandibulare).
PE o traiectorie izotonicăprinspaţiul intero-
Controlul primei etape presupune ve-
cluzal spre poziţie orientată neuromuscu-
tificarea amprentării zonei de sprijin
(completarea micilor lipsuri, retușarea lin- lar în spațiu.
gurii descoperite sau refacerea amprentei), Se cunoaștefaptul că pentru determina
relaţia centrică la pacienţi, trebuie să existe
Amprenta finală va trebui trimisă re-
pedeîn laboratorîn vederea turnării mode- participarea lorvoluntară la această poziționare
Şi să se manipuleze cu îndemânare mandibula,
lului definitiv.
deoarecerelația respectivă este limitată în sens Fig. 5.12 — Nervii (mandibiă şifacial) asupra cărora acţionează stimulii electrici
Înainte de a ajunge în laboratori va
trebui sterilizată de regulă în soluție de posterior de structuri ligamentare.
glutaraldehidă 2% pentru a seevita trans- Cuajutorulstimulării electrice neurale
miterea unor maladii pe această cale transcutanate se obține o nouă poziţie Tabelul
(hepatită epidemică, SIDA etc.). antero-posterioară a mandibulei, când muș- Mușchii inervaţi de ramurile motorii ale n. mandibularși n. facial
Chii mandibulari sunt în stare de echilibru
5.6. AMPRENTA , fiziologic și nu prezintă nici un spasm. Nervul mandibular (V/3) Nervul facial (VII) _ —
NEUROMUSCULARĂ Relaţia mandibulo-maxilară în aceastăstare M. maseter M.nasalis (pars transversa şi pars alaris)
de echilibru se numește relație miocentrică M. temporalis M. zygomaticus minor
LA EDENTATUL TOTAL
M.pterypoideus medialis M. levator labii superioris ataque nasi
(R.MC.) și este astfel definită obiectiv, ne-
M. pterygoideus lateralis M.depresor septi
În tehnicite de amprentăfuncţională a putând fi influențată de practician sau de
M. tensor veli palatini M.levator anguli oris
edentatului total un loc aparte îl are pacient, deoarece este o poziţie orientată M. mylohyoideus M. orbicularis oris
„âmprenta miofuncţională“ imaginată de neuromuscular cu ajutorul Myo-Monitor- M.digastricus (ventor anterior) M. depressoraneuli oris
Jankelson, destul de cunoscută și aplicată de ului. M. mentalis
specialiști cu rezultate remarcabile în reali- Poziţia miocentrică este o poziţie M. depressorlabii inferioris
zareaprotezelor totale. anterioară atât față de R.C,, cât şi față de M.buccinator
Amprenta neuromusculară reprezintă poziţia de I.M, iar contactul dentar în poziție M. zygomaticus major
0 parte componentă a conceptului ocluzal M. transversus menti
miocentricăapare de obicei anterior faţă de
neuromuscular elaborat de Jankelson, care M.rigorius
contactul dentar în R.C. M.digastricus (ventor posterior)
adaptează tehnica stimulării electrice neu- Tot stimulare electrică stă la baza M. platusma
rale transcutanate la condiţiile anatomice şi tehnicii de amprentare neuromusculară de M.stylohyoideus
funcţionale bilaterale ale musculaturii care vrem să ne ocupăm. Cu ajutorul
aparatului dento-muscular, cu ajutorul unui aceluiași aparat Myo-Monitor se activează

-112
113
Myo-Monitor-uleste compus din două circuite: un circuit TEST și un circuit PULS
După prinderea fiecărui electrod de efectuată de medic prin masarea obrajilor
(fig. 5.13), aparat prin cablu aferent se controlează peste lingura universală,
corectitudinea legăturilor prin circuitul - Pentru amprentarea câmpuluiprotetic
TESTși apoi se trece pe circuitul PULS pen- maxilar superior se îndiguiește posterior
tru a obține prin stimulare electrică contracții lingura universală cu unrulou de ceară moale
musculare electrice la fiecare mişcare a şise încarcă lingura cu alginat totde consis-
mandibulei (fig. 5.15). tență mai fermă numai în jgheabulextern al
lingurii, lăsând goală porțiunea ei palatinală.
În timpul amprentării, materialul va
ocupa și porțiuneacentrală a lingurii și nu
va curge spre gâtul pacientului.
Amprenta preliminară mandibulară va
trebui săprecizeze clar reflectarea musculaturii
labiale, creasta oblică externă, reflectarea
Circuitul TEST produce un curent mușchiului buccinator, întreaga regiune a
autopol zabil-și: in compas pentru:
continuude 1 V, cu intensitate de 0-100 mA, tuberculului piriform și zona sublinguală.
măsurarea DV. (fig, 5.14).
care traversează electrozii plasați bilateral Amprenta preliminară maxilară tre-
în dreptulincizurii sigmoide a ramului man- buie să delimiteze în mod clar șanțul ves-
dibular. Fig. 5.15 — Aplicarea electrozilor tibular, rafeul pterigomaxilar şiregiunea Ah.
Acest circuit permiteverificarea legă. Modelele preliminare trebuie turnate
turilor electrice fără să inducă şi contracţii din gips de laboratorcu priză rapidă (se poate
Sestabileșteapoinivelul PRAG la care
musculare. accelera prizacu sulfat de potasiu 25%).
apare prima ridicare a mandibulei și care
Circuitul PULS eliberează stimuli cu Modelul mandibular trebuie să conțină
diferă dela individ la individ.
durată deaproximativ 500 is la intervale de vârfulcrestei oblice externe(începe exact
15 la nivelulelectrozilor drept şi stâng,
Myo-Monitorul poate fi utilizat pentru
înaintea tuberculului), tuberculul piriform
următoarele proceduri:
Intervalul de 1,5 ș permite mandibulei să se bine reprezentat(el are o porţiune vestibu-
— obținerea relaxării musculare;
întoarcă în poziţia de repaus. Fiecare stimul lară de susținereși o porțiunelinguală moale,
eliberat de Myo-Monitoreste astfel reglat Fig. 5.14 — Myo-Monitor-ul J3 — determinarea șiînregistrarea R.I.M.;
-— facilitatea echilibrării ocluzale și deformabilă, fără rol de susținere), creasta
încât să producă o valoare constantă de edentată în întregime și să reflecte muscu-
mișcare a mandibulei în timpul închiderii ceea ce neintereseazăîn acest capitol, am-
Înainte de utilizarea Myo-Monitor- prentarea funcțională în edentația totală. latura labială în mare măsură.
(0,2 mm). Acești stimuli au caracteristici ului pacientul vafi pregătit psihic (va fi asi-
Tehnica de amprentare presupune mai Modelulpreliminar superiorva trebui
similare celor produși de sistemul nervos, şi uratde lipsa de nocivitate a stimulilor elec-
întâi o amprentă preliminară. Ea începe cu să conțină imaginea fundului de sac vestibu-
mușchii pot răspunde fără să obosească. trici).
Înregistrarea câmpului protetic mandibular. lar, a zoneide sprijin și a zonei posterioare
Circuitul PULS permite obținerea po- Fiecare electrod, cu destinație precisă,
Se probează o lingură universală corespun- palatinale. Lingurile individuale se confec-
ziţiei de Postură, a R.M.C. și D.V. Trusa Myo- vafi aplicat după degresarea tegumentului
zătoare şi amprenta se ia cu un alginat de ționează din acrilat auto- sau fotopolimeri-
Monitor conţine neurostimulatorul Myo- și după introducerea unei rnici cantități de
consistență mai fermă. zabil, după metodele obișnuite, dar vor
Monitor, cablurile de legătură între aparat și gel electrolitic între electrod șipiele (este
Pacientul va ridica la început limba trebui respectate și următoarele cerințe:
electrozi, seturi a câte treielectrozi (dreapta, bineca electrodul să nu fie plasat pe fire de
pentru a permite amprentarea fundului de — înainte de confecționarea lingurilor
stânga şi ceafă), gel electrolitic, acrilat păr).
sac lingual, iar modelarea vestibulară va fi se vor lubrifia modelele cu vaselină;

114
115
— acrilatul pentru lingură va trebui să mandibulară etapa 1) și pacientulva trebui cavitatea bucală) se retușează și se șlefuiesc
musculare ce vor lua în mod automat am-
fie alb pentru a contrasta cu materialul de neurostimulat cel puţin 45 de minute. prenta țesuturilor de susținere și pentru a zonele albe de palingura mandibulară care
amprentă funcțională care avea culoarea Înainte de realizarea procedurilor de se observă prin materialul Myo-Print.
modela și zona marginală.
albastru safir Myo-Print (Myo-Tronics Re- amprentare, pentru fiecare impuls din Se reduc de asemeneași marginile prea
Se urmărește amplitudineaia Prag +
search, Înc., Seattle, W.a) și este un acrilat perioada de neurostimulare, mandibula lungi care se observă tot prin transparența
antopolimerizabil cu priză lentă(fig. 5.16).
50%,
trebuiesă se ridicecu aproximativ 0,5-1 mm. Pentru procedeul de amprentare, pa- materialului de amprentare.
Trebuie precizat faptul că pragulclinic nu cientulva trebuisă stea așezat confortabilîn Pentru faza a II-a se amestecă Myo-
constituie o constantăîn timpul neurostimu- poziţie dreaptă. Amprenta va trebui pulsată Printîn proporţie de2 părți pudră și1 parte
lărilor preliminare, aproximativ 3 minute și apoi scoasă din lichid şi se aplică.
Pe măsură ce musculatura pacientului cavitatea bucală, Când atins stadiul de chit moale se
se relaxează, pragul devine mai scăzut. În timpul acestor pulsaţii lingurava fi comută Myo-Monitor-ul pe TESTși se in-
De aceea este important să se urmă- menținută pe câmpul protetic: cu ajutorul troduce lingura în. cavitatea bucală,
rească pacientul la fiecare 10 minute, pentru degetelor poziționate pe butoanele de pre- apăsându-se ferm pe țesuturi, exact în pozi-
a se determina noul prag şi pentru a regla siune. Ș ţiadin etapa I.
amplitudinea. Când materialul capătă consistenţa ** Se ridică amplitudinea la PRAG +
Astfel, dacă un pacientare pragul ini- cauciucului, amprenta vafi scoasă din gură,
50%,'declanșând contracția mușchilor, care
Fig. 5.16 - Acrilatul autopolimerizabil Myo-Print vor modela automatîntreaga amprentă.
țial egal cu 4, se consideră că pentru am- i se va îndepărta rapid surplusul de material
prenta funcţională este necesară ampli- Prin degetele aplicate pe butonii de
şi se va lăsa pe masade lucru pentru polime-
= pe model se deretentivizează cu ceară tudinea compusă din: pragulclinic + 50%, presiune se va simți repetat această con-
rizare.
zonele retentive; deci 6. tiacție, materializată prin ridicarearitmică
Adaptarea lingurii individuale maxi-.
— lingurile individuale vor acoperi Totuși, dacă praguleste 3, după 45 de a mandibulei.
lare (amprenta miofuncțională maxilară
După 4 minute de la introducere
complet suprafața modelelelor care repre- minute de neurostimulare s-a constatat că etapa I) urmează același procedeu cala
amprenta se poate scoate din gură, se înde-
zintă câmpul protetic; se confecționează nivelul de contracție musculară aparefoarte mandibulă. După fixarea amplitudinii la
părtează excesul de material cu un bisturiu
mânere de dimensiuneaa doiincisivi cen- binela 4,5, PRAG + 50% sub influența Myo-Monitor-
încălzit şi se lasă pe masă pentru terminarea
trali superiori cu feţele laterale concave și În consecință, s-a considerat că am- ului presiunea mandibulei de ridicare con-
polimerizării.
vor fi plasate pe linia medio-sagitală în prenta funcţională luată cu Myo-Printîn tra degetelor mediculuila intervale de 1,5 s Amprenta funcțională maxilară etapa
poziţie verticală; această etapă1 vautiliza amplitudinea 4,5. va amprenta automat câmpul protetic
Materialul de amprentare (Myo-Print)
a [l-a, urmează aceleași reguli cala mandi-
— pentru lingura mandibulară se con- maxilar, bulă: A
fecționează butonide presiuneprin aplicarea se amestecă în proporție de 2 părți pudră, Toţi mușchii de la periferia câmpului - reducerea zonelor de presiune exce-
unor sfere mici din acrilat în dreptul 1 partelichid. protetic maxilar care înconjură zona vii- - sivă observate prin materialul de amprentare;
premolarilor, 2 de fiecare parte; Laînceputconsistenţava fi granulară, toarei proteze se vor contracta simultan — îndepărtarea zonelor prea extinse;
— pe lingura maxilară se plasează un apoiîn 1 14 minute, se va transforma într-un pentru a modela marginile până la forma — efectuarea de orificii de despovărare
buton depresiuneîn centrul palatului; gel. În această fază materialul se introduce lor cea mai adecvată menţinerii și confor- în lingură (cevaîn plusfață de mandibulă),
— butonii de presiune se adâncesc pestetot în lingură,iar când capătă consis- tului - aproximativ 3 minute. - Myo-Print-ul se amestecăîn propot-
printr-o uşoară apăsare cu degetul pentru a tența unui chit moale se aplicăîn cavitatea Apoi amprentaeste scoasădin gură şi ție de 2 la 1; ,
obținespaţiul de plasare ulterioară a dege- bucală. În prealabil Myo-Monitor-ul se lăsată să se polimerizeze. - aplicarea gelului în lingură;
telor, dezactivează, trecându-l pe Test. Amprenta miofuncțională mandibu- — comutarea Myo-Monitorului pe
Înainte de amprentareafinală se va Se cere pacientului să relaxeze ușor lază — Etapaa [l-a TEST, |
proceda la adaptarea lingurii individuale limba șise trece Myo-Monitor-ul de fa TEST Dupăîntărirea materialuluide ampren- — aplicareafermă lingurii în cavitatea
mandibulare (amprenta miofuncțională pe PULS, pentru a produce contracțiile
tă dinetapa I (4-5 minutedela scoaterea din bucală;

146 17
| - se activează circuitul PULS şi se Dupăce s-aîntărit amprenta maxilară,
ridică apoi amplitudinea la PRAG + 50%: caseva introduce în cavitatea bucală pentru
— se reține amprenta cu degetulplasat a se verifica mențimerea (fig. 5.17).
pe butonul central palatinal și se observă La încercarea de basculare sagitală,
evacuarea surplusului de material de dacă amprenta se desprinde prea ușor,se va
amprentare prin orificiile lingurii; faceun al treilea amestec pe Myo-Print (21/3
— ridicarea ritmică a mandibuleila 1,5 s părți pulberela 1 parte lichid) și se vaaplica
va modela automat amprenta maxilară; peste amprenta maxilară pe o lățime de 4-
- după 4 minute se scoate amprenta 5 mm în zona Ah. Myo-Monitor-ulse reglea-
din cavitatea bucală. ză obișnuit: TEST - PULS - PRAG + 50%,
Fig, 5.2] Fig. 522

Fig. 5.17 — Amprenta neuromisculară maxilară Fig. 3.18. - Cofrarea amprentei neuromusculare
(etapa a II-a) maxilare

Fig. 5.23

Fig. 3.20

Amprentele funcționale astfel obținute confecţiona apoi șabloanele de ocluzie (fig,


vor trebui cofrate pentru realizarea mode- 5.18; 5.19; 5.20; 5.21, 5,22;5.23):
lelorfuncţionale definitive pe care se vor

118
119
Nici definiția amintită mai înainte aplicate pe modele definitive sunt aduse în
pentru relația centrică nu a rămas aceeași. cabinet unde medicul, prin procedeele de
Defiecaredată cânds-a publicat Voca- modelare a bazelor şi valurilor de ocluzieși
bularultermenilorprotetici(la fiecare6 ani) prin poziționarealor anumită în cavitatea
| CAPITOLUL 6 în Journalof Prosthetic Dentistry, definiţia bucală, stabileşte situaţia optimă în care se
R.C. a fost schimbată (A. Keshvad). vor monta apoiîn laborator dinții artificiali.
DETERMINAREA RELAȚIILOR INTERMAXILARE Toată această etapă poartă denumirea
În 1994 ea a fost astfel configurată:
„Relaţia mandibulei cu maxilarulsuperior, în de determinarea relațiilor intermaxilare. În
care condilii se găsesc în cavitatea glenoidă literatura mai veche de specialitate se numea
în poziţia cea mai înaltă și mijlocie“ (Ash), „determinarea ocluziei'“. Ea reprezintă o fază
La edentatultotal bimaxilar, prin pier- date extrem de utile pentru determinarea
Poziţia poate fi determinată clinic atunci de importanţă capitală în cadrul tratamentului
derea tuturor dinților disparit majoritatea relaţiilorintermaxilareîn vederea confecțio-
când condilii se află în poziția cea mai înaltă în protetic şi cuprinde următoarele operaţiuni:
elementelor existente încă la edentatul nării noilor proteze,
parțial, care ne potajuta la poziţionarea mo- Din păcate,la foarte mulţipacienți nu cavitatea glenoidă şi pe panta distală a 1.șabloanelor
delelorfuncționale definitive. dispunem de date preextracționale sau de tuberculului articular -- poziţie din care 2,determinareacurburiivestibularea.
În urma efortului de amprentare, une- proteze vechi corect confecționate și, de mandibula se poateroti până la 25 mm în jurul Şablonului superior;
ori considerabil, rezultă două modele care 3,stabilirea nivelului şi direcțieipla-
aceea, pentru determinarea relațiilor inter- unei axe terminale fixe, :
reproduc imaginea câmpului protetic, Dar, maxilare,aceste date trebuie depistate de Poziționarea mandibulei în R.C. „nuluideocluzieîn regi alăşilate-
pentru situarea lorîn relația absolut asemă- Către practician prin examenulatent al res- presupune existența în acelaşi timp a unei „TAlă;
nătoare cucea existentă la pacientul respectiv, 4. determinarea dimensiunii verticale
pectivilor pacienți. dimensiuni verticale optimea etajului infe-
urmează 0 nouă etapă clinică deosebit de a etajuluiinferioral feței;
La edentatul total rămâne din fericire rioral feţei.
importantă numită „determinarea relațiilor un reper care nu se modifică în decursul
5.determinarea şiînregistrarearelaţiei
Depistarea poziției de relație centrică
intermaxjlare“. vieții: relația centrică (R.C.). Această relaţie şi a dimensiuniiverticale de ocluzie (D.V.O.)
Pentru stabilirealorcu mai multă ușu- 6. stabilirea indicațiilor necesare ale-
intermaxilară este definită de majoritatea este esențială pentru poziţionareaîn cabinet
fință este necesară prelevarea unor date autorilorca poziţie unică și reproductibilă a
ii şi montării dințilorartificiali (confec-
şi apoiîn laborator a celor două modele func-
preextracționale ca: mandibulei faţă de maxilar, în care condilii ționale în vederea montării dinților artifi-
ării machetelor);
— dimensiuneaverticală de ocluzie mandibulari sunțsituați în cavitatea glenoidă ciali, Acest lucru se realizează cu ajutorul 6.1. VERIFICAREA ȘABLOANELOR
măsurată în milimetri menţinută deultimele
Înpoziţiacea,maiînaltă,ceamaiposterioară şabloanelor de ocluzie. DE OCLUZIE
unități masticatorii; și neforțatădin caresepot efectuatoate
— memorizarea formei, mărimii, cu- Sablonul de ocluzie
asăr ime ale mandibulei. Reprezintă, de fapt, controlarea con-
lorii și poziţieiultimilor dinți (în special Din păcate, subiectulrelaţiei centrice Este opiesă proteticăauxiliară, com- fecționării lor corecte,
frontali); este unuldintre cele mai controversate din pusă dintr-o bază confecționată din mate- a. Baza șablonului, realizată la noi în
— aspectulocluziei în regiunea frontală istoria stomatologiei. rial termoplastic (placa de bază) sau acrilat, majoritatea cazurilor din plăci de bază,
(psalidodontă,cap la cap, inversă). Prof. S. Snadhaus și Dr. R. Samoian, care copiază cu exactitate suprafața muco- trebuiesă fie:
Dinfazade edentaţie parțială protezată în carteaSistemul N.O.R., descriind „anarhia zală a modelului. — rigidă şi nedeformabilăla_tempe-
se păstrează datele care potpreciza aspectul în vocabularul utilizat“ în ocluzologie,
viitorilordinți artificiali, montarealor în oclu- enumeră șapte sinonime pentru relația
Pe suprafaţa externăa acesteibaze este _râturacașităţiibucale; acest lucru este mai
lipit un val de ceară ce prefigurează arcada bine realizat de bazele acrilice (acrilat auto-
zator şi dimensiunea verticală de ocluzie. centrică, 25 pentru ocluziade intercuspidare artificială. polimerizabil sau fotopolimerizabit);
De îa vechile proteze totaleale pacien- maximă, 18 pentru mișcarea de lateralitate În cazul elementului total bimaxilar — adaptată perfect pe model. În acestfel
țilorîn tratamentse potprelua, de asemenea, etc.
al celor două șabloane (superior şi inferior) se obține o adeziuneși, de multe ori, succiune.

120 121
Dacă modelul prezintă retentivitate, Bordurile de ocluzie din stents pot fi
adaptarea bazeitrebuiefăcută astfelîncât să folosite pe bazele dure confecționate din nivelul valului de
permită scoaterea și repunerea șablonului cu Tubercul piriform ocluzie inferior
acrilat. Valul de ocluzie Superiorebule să
ușurință pe model, fără a-l deteriora. buza inferioară
Marginile bazei șablonuluitrebuie să
pătrundă în fundurile de sac(cu atenţieîn „obiimede5-6mmioînălțime de 10,
iar în zona molariloro înălțime de 6 mm șio
zonele retentive), permițând în zonafrontală lățime de 8 mm (aceste dimensiuni se
conturarea fizionomică a buzei, apropiede cele aledințilordin zonele respec-
b. Bordurile sau valurile de ocluzie vor tive). Montarea. valuluide ocluzie pe bază Fig. 6.2. - Raporturile șablonului inferiorcu tuberculul piriform şi buza inferioară.
fi confecţionate dintr-o ceară roz mai dură
„Izebule. să fie.strict,pe creastăj„În.xegiunea.
(Sure Set — ceară de ocluzie), albă sau ÎVOTy,.
Aceste două tipuri de cearădin urmă permit După aplicarea șablonuluiîn cavitatea baza șablonului intim se distanțează frecvent
anteriorpeBapilaininci iv
o mai corectă vizualizare a nivelului planuțui bucală, înainte de a facealtceva, se contro-
“felvalul de ocluzie corespunde cu poziţiași de modelîn zonaposterioară.
de ocluzie, lează dacă nu cumva apare,bascularea,în, Refacerea contactului întim se face fie
cu volumul dinților frontali (fig. 6.1).
„jurulunuiaămedian. Aceasta se poate datora prin încălzirea limitată la această zonă a
unei borduri de ceară montateîn afara plăcii, fie prin adăugarea. 100-
crestelor sau unui model deformat și mai piastică (StentssauKerc), cândbaza șablo-
poate apărea când există un torus palatin
„uluiesteconfecționată,din
aerilat,
proeminent, iar mucoasa de pe câmpul “Plastifierea materialelor termoplastice
protetic este foarte rezilientă. se face cu ajutorul lămpii Hanau sau cu
Testarea acestei mișcări de basculare lampa de spirt, a cărei flacărăpoate fi dirijată
se face apăsând alternativ pe suprafața de un suflător de aer cu pară.
ocluzală a valurilor de ocluzie, în dreptul Dupăînmuiere se aplică un rulou sub-
15mm
premolarilor. Corectura se poate face în cabi- țire de stents de-a lungul. marginii poste-
net sau mai bineîn laborator, foliind torusul rioare internea şablonului superior. Se mai
Fig. 6. - Dimensiunile valului de ocluzie al șablonului superior
pe modelși reaplicând prin încălzire baza încălzeşte cu flacăra lămpii Hanau acest
din masă termoplastică sau creând un spațiu rulou, se trece repede șablonul în apă la 60*C
pentru torus prin șlefuireîn baza din acrilat şi apoi se aplică în gură, apăsându-se în sus
Pentru a Evita interferențeledintre şi remontând corect valurile de ceară.Deţe- și înapoi. Se lasă în gură în această poziție
Pentru aceleași raţiuni ca șila șablo-
valurile de“ocluzie.„Superior șiinferior în Fiorareamodeluluiobligălareluarea
ffazei
nul superior, valul de ocluzie se opreşte la aproximatiy 2, , apoi se scoate şi se
regiunea distală, acesteasevoropri la.1,5 cm amprei
de zamprentare,.
1,5 cm anteriorde tuberculul piriform. introduce în apă rece (Neil).
Meuţinerea este asigurată în principal Pentm evidenția mai binerealizarea
“Şablonul inferiorva avea baza întinsă c..Controlul,al.sabloanelar prin adeziune (condiţionată de copierea contactului bazei șablonului cu mucoasa, ar
în limitele câmpului protetic, care va fi aco- celsuperio, verificându-se men- exactă a suprafeței modelulului). trebui ca baza șablonului să fie transparentă.
ținerea și stabilitatea lui pe câmpulprotetic. În vederea unor determinări mai Altă metodă de îmbunătăţire a menţi-
Mai întâi însă vafi verificată faţa înte- laborioase, existența succiunii la șabloane nerii șablonului recomandă căptușirea lui pe
fețeioocluzale pe un plan orizontal ce pleacă rioară a şabloanelor, pentru a sesiza even- este deosebit de importantă și de aceease, model cu pastăZOEsau, și mai bine, cu paste
deia limita inferioară a treimii superioare a tualele asperităţi care pot jena recomandă realizarea închiderii marginale siliconate.
mucoasa
tuberculului piriform (fig. 6,2) până la mar- (durerile pe care fa special lazona
Binea superioară a buzeiinferioare.
le-ar putea provoca falsi- operațiuniefectuat
le eîncavi-
fică înregistrarea rapoartelor intermaxilare), Din cauza contracţiei atât a plăcii de tatea bucală nu trebuie să depășească2
bază, cât şi a acrilatului autopolimerizabil, minute,deoarece există pericolul deformări!
122
123
atât a bazelor (când sunt confecționate din inferiori nu depășesc anteriorpe ceisuperiori În mod obișnuit, pentru stabilirea planului de ocluzie trebuie să se facă după
placă de bază), cât şi a valurilor de ceară. (excepție în cazul progeniei adevărate), nivelului și a direcţiei planului de orientare altă linie orizontală accesibilă.
Modelarea cu spatula încălzită a bor- Acest lucru este verificat și la edentat, protetică (Hanauîl numeșteplan de orien- Dacă în această situație de asimetrie a
durilor de ocluzie trebiiie să se facă ținând punându-lsă vorbească având șabloaneleîn tare ocluzională), la edentatultotal se acţio- pozițieiochilor față de planulorizontal se ia ca
șabloanele aplicate pe modele. Același lucru cavitatea bucală. Examinându-l din profil, _nează întâi în regiu ntalăȘIapoiîn reperlinia bipupilară, planul deocluzie va crea
este obligatoriu și la răcirealor. se poate observa excursia șablonului infe- “cea laterală. senzația de „atâmare“ la deschiderea gurii.
rior față de celsuperior și se pot face corec- "Se defineşte „nivel“al planului de Din motive fizionomice, suntem uneori
6.2. DETERMINAREA CURBURII turile necesare pânăcecriteriulfizionomic ocluzie porțiunea vizibilă din valul de nevoiți să ridicăm planul de ocluzie pe partea
VESTIBULARE A ŞABLONULUI se armonizează cu celfonetic, ocluzie la deschiderea ușoară a gurii sau la o unde buza descoperă mai mult bordura de ceară
SUPERIOR fonație minimă. Această vizibilitate a (în caz de pareze sau cicatrice care micșorează
6.3. STABILIREA NIVELULUI ȘI A
bordurii de ceară prefigurează vizibilitatea mobilitatea buzei superioare). Este cazul să.
Se realizează prin modelarea zonei DIRECȚIEI PLANULUI DE OCLUZIE menţionăm că acest plan drept realizat la
normă
aBenese macn-a
arcadei frontale artificiale,
vestibulare valului de ocluzie superior, având
Înainte de a trece la descriereaacestei Acestnivel nu are o dimensiuneegală
ca scop delimitarea ariei de întindere a
etape clinice, reamintim. definirea planului pentru toți pacienţii, ci variază în funcție de _curb, În funcţie de cerințeletizionoriice(des”
suprafeței vestibulare a dinţilor frontali su-
de ocluzie de la dentat ca fiind un plan on- vârstă, de sexși, uneori, destructurapsihică. pre care să vorbim lacapitolulesTespectiv); el
periori. Realizarea unuinivel de 1-2 mm indi- “reprezintă însăvediavalorilor de la care pot
Acest lucru este absolut necesar teh- dulatpe care seîntâlnesc în M.I. dinții celor
două arcade, care variază de Ja individ la ferent de situația clinică este o greșeală, pleca toate modificările necesare,
nicianului dentar, care va putea monta dinții deoarece această vizibilitate este carac- Orienţarea planului de ocluzie în re-
viitoarei machete în limitele arcului decerc individ, și în cursulvieții la același individ
prin abraziune, extracţii dentare, migrări și teristică tinerilor şi, de aceea, stabilirea teral
descris de valulde ocluzie. nivelului trebuie făcută cu multăatenţie,
lucrări protetice.
De mare importanță fizionomică și comparând rezultatul nostru cu acela al Cincea situatîntresp nazală
" Acest plan, ale cărui ondulații sunt
iune demodelareîiîncepe vechilor proteze, fotografii etc, Ş uditivy
realizate de supraocluzia frontală șide cuspi-
darea dinţilorlaterali, are trei curbe carac- Pentru a obține o impresie cât mai
teristice: apropiată de realitate, vizibilitatea valului —Broormel, Snow și Kurt, este cel mai mult
Încaz că marginea este prea groasă, ea de ocluzie poatefi ajutată de culoare, de folosit în practica obişnuită,
curbaincizală (în plan transversal al
poate întinde și ridica buza inferioară afec- dinților frontali superiori); aceea,se recomandă confecționarea bordurii. —. Foarte apropiat de planul lui Camper, cu
tând fizionomia. În acest caz, cu o freză de
curbaSpee(în plan sagital); din regiunea frontală din ceară alb-gălbuie care aproape seconfundă, esteAlia:
acrilat, se poate reduce din grosimea bazei, —urbalui.Wilson (în plan transversal (apropiată, de culoarea dinților), „gus(Andersen), ceprelungeștejaneentă
Apoi, cu spatula, se radiază din valul la nivelut dințilorlaterali). şablonul
La inferior,nivelul planului la aripa nasului, pânătamijlocultragusului.
infe
de ceară. Prin radierea sau prin adăugarea Pentru stabilirea relațiilor interma- de,ocluzie
nu nutre
trebuieSădeplişeas
si sădej gască marginea Unii autori recomandă şialte criterii
de ceară se stabilește la un moment dat xilare,acest,planatâtde, accidentatafost Buze."interigarg. Atât la șablonul pentru orientarea planului de ocluzie. Gypsi
liberă,a,
conturulcel mai adecvat al buzeisuperioare. transformat,într-un_plan neted care inter- inferior,cât șila cel superior, nivelul încă recomandă ca acest plan să fie paralel cu
Aspectul fizionomic plăcut obţinut prin sectează curburile existente, de fapt un plan poatefi modificat dacă nu permiteo D.V.O. curbura crestei inferioare. Sears îl apropie
plenitudinea facială se examinează atât din imaginar care unește marginea liberă a corectă — element esenţial în determinarea de creasta cea mai resorbită, iar Bonwill îl
faţă, cât și din profil şi pentru verificarea lui incisivilor superiori cu vârfurile cuspizilor relaţiilor întermaxilare, situează la egală distanță atât de creasta
se poate apela deseori la părerea pacientului. distolinguali ai molarilorde 12 ani. Denumit Orientarea planului de ocluzie în maxilară, cât și de cea mandibulară.
Realizarea curburii vestibulare a șablo- plan de orientare protetică, el se găseşte în regiuneăÎcoi atală) trebuie să realizeze un În mod practic, stabilirea direcției
nului superior are și undeterginant.fonetic, relații precise cu anumite repere cranio-fa- paralelism cu linia bipupilară, atunci când planuluide ocluziese facecuajutorul a două
Se ştie că la țdentat, în timpul propulsiei ciale care servesc la determinarea planului simetria facială plasează ochii pe aceeaşi rigle drepte. Unase plaseazăla nivelul pla-
mandibulare efectuate în fonație,incisivii proteticşi la edentatul total. linie orizontală. În caz contrar, orientarea nului de referință (linia bipupilară, planul

124 125
lui Camper), iar cealaltă pe suprafața oclu-
Foarte mult folositeste planullui Fox,
zală a valului de ocluzie. Care permite 0 vizualizare globală a orien-
„De. regulă, bordura inferioarăseadap- dimensiunii optime a etajului inferior, ce
Paralelismulse obține acționând asu-
tării planului de ocluzie atât în regiunea „teazădupăconturulșidimensiunea borduri; este caracteristică relaţiei centrice.
pra bordurii de ceară (raclare cu Spatula,
laterală, cât și în cea frontală, În cazul uţi- „superioare,darnudepăşească „AceastăD.Y.O, sepoate obţine celmai
încălzirea suprafeţei întregii borduri cu un „ÎnînălțimeJinia.care-marchează.mijlocul
șpaclu încălzit, răzuirea suprafeţei valului
lizării lui materializarea planuluide refe- comod din D,V.R,, scăzând valoarea spaţiului
tuberculilor.piriformni-și-marginealiberă “de
rință se face fie cu o riglă metalică perfect în fiziolog ică, .
pe foaie de șmirgheletc.).
dreaptă (linia bipupilară, planullui Camper), buzei inferioare, Pentru mai buna înţelegere a proble-
În final, întreaga suprafață a valului "“ Definitivareaorientării planului de meieste însă necesar să analizăm fiecare ele-
fie Chiar trasând o linie pe tegumentcu
de ceară trebuie să se poată plasa uniform pe ocluzie se face după determinarea D,V.O. mentîn parte.
creionul dermatograf de la punctul subnazal
o suprafaţă perfectplană.
a tragus (fig. 6.3). 6.4. DETERMINAREA DIMENSIUNII 64.1. Poziţia de repans sau de postură
VERTICALE A ETAJULUI Poziţia de repaus sau de postură a
INFERIOR AL FEŢEI mandibulei poate fi definită ca poziţia re-
flexă a mandibulei, căreiaîi corespunde o
Dimensiunea verticală etajului infe-
anumită înălțimea etajului inferior al feței
rioral feței reprezintă distanța dintre cele
şi este produsă și menținută de un echilibru
două puncte limită ale acestui etaj: nasionși
funcţional masticator ce are ca efect şi o
gnathion. Ea variază ca valoare în timpul
distanțarea dințilorinferiori faţă de cei su-
mișcărilor mandibulei, dar, din multitudinea
priori,
de dimensiuini, în tratamentul protetic al
Fig. 6.3 - Planul lui Fox uţilizat pentru orien
tarea planului de ocluzie edentatului tota! bimaxilar ne interesează S-a afirmat că fiind total dependentă
de musculatură, dimensiunea verticală de
doar două: dimensiuneaverticală de repaus
La majoritatea cazurilor relaţia dintre repaus rămâne constantă chiar după pier-
apărea șio divergență între cele două planuri DVR.) șidimensiuneaverticalachuzie
planul lui Camperși planul ocluzal este de derea dinților. Din păcate nueste așa. De cele
mergând spredistal, (D.V.0.). Se ştie că la edentat separarea
strict paralelism. Dar, uneori, poate exista mai multe ori mandibula se apropie de
şi Aceste abateri de la paralelism permit dintre maxilare este determinată în princi-
0 convergență spre distal, mai ales când pal de poziția de erupție a dinţilor. Dinţii maxilar la edentatultotal, cu alte cuvinte
o dimensionare aproximativ egală a dinților D.V.R. se micşorează piendera dinților.
Spaţiulproteticdintră cele două creste- latera antagoniști se apropie șivin în contact prin
li la cele două maxilare şi o înșiruire
"antagonistese niicșorează Spre posteio? norm contracția mușchilor ridicători, dar această naturali(Neill).
ală pecrestele edentate,
“(hiberozităţi:ptocidene),3 Orientarea planului de ocluzieîn raport poziţie nu poate fi menţinută prea mult. Unele cercetări efectuate (şi în Clinica
n cazuri foarte rare de progenie Cu În cea mai mare parte a timpului muş- de Protetică Dentară din București) au
planul lui Camperva trebuisă țină contși demonstrat că poziția de repaus suferă va-
adevărată, această distanţă fiind mărită, poate Chii sunt parțial relaxaţi, iar mandibula este
de profilul pacientului (fig. 64).
sivuată în poziția de repaus, de fapt o poziţie riaţii la același individ, chiar la intervale
de echilibru între mușchii ridicători, pe de o scurte de determinare.
parte, și cei coborâtori, pe de altă parte, Cutoate acestea, majoritatea autorilor
Când mandibula este în repaus, la caută să o stabilească şi o folosesc cu predi-
dentat există o ușoară distanțare între dinții lecţie la determinarea D.V.Q.
antagoniști, rezultândui iu de inocluzie După diferiţi autori, poziția de repaus
a mandibulei se poate constata astfel:
fiziologic(
ă freewayspace),daproxi
e mativ
Paralei Convergent Divergent - mm, măsurat înzona premolarilor 641.1. Antropometric
spre distai spre distal “(Thompson a. Se consideră că distanța dintre00
Fig. 6.4 — Orientareaplanului de ocluzie în În tratamentul edentației totale, misurabuzelor și unghiul extern al ochiului
rapor t cu planul lui Camper determinarea D.V.O. reprezintă stabilirea esteegală cu distanța subnazal-gnathion
126

127
(procedeu imaginat și recomandat de depărtate şi deci să prezinte o D.VR. mai
Willis). mare) (Neill). stabilirea D.V.R. Aceasta poatefi apreciată „maimare, decât spaţiul. deinocluziefizio-
b. Utilizaea „numărului de aur“ 5/3 fie cu ocluzometrulWillis plasat între gnath- logică(pentru că punctelefaciale. sunt mai.
(Appenrodt): un raport constant între di- 64 MeedeatitaDO! ion șipunctul subnazal (fig. 6.5), fie prin distanţate decâtcele intraorale),, În cazul
mensiunea etajului inferior cu gura larg Din cauzadificultățilorși a incertitu- marcarea a două puncte pe vârful nasului și ”edentatului total, D.Y.O. va fi mai mică cu
deschisă (5) şi dimensiunea poziţiei de dinilor existentela determinarea D.V.O.la pe bărbie (plasate pe mici fragmente de aproximativma faţăde D.V.R. Aceasta va
repaus (3). Această metodă folosește un edentatul total bimaxilar neprotezat, mulți leucoplast lipite pe tegumente), care sunt asigura însă prezența unui spațiu de ino-
compas special. autori s-au preocupat să găsească unele măsurate cu un compas (fig. 6.6). cluziefiziologică de 2 mm în zona premo-
modalitățide păstrare a datelor precise legate Da Pe
641 2, Fiiiiional? de această dimensiune de dinainte de pier- Q, Se poate face
2. Dupăpronunțăică repetată a fone- derea dinților. 9 şi cu Zjtorul spațiului miniradevorbire
mului „M“, mandibula ia poziția de repaus, - Silverman propune tatuarea pe descris deSilverman. Dupăstabilirea D.V.R.
b. De asemenea, după deglutiţie, man- mucoasafixă din zonafrontală, [a maxilarul se aplică ambele șabloane în gură și se
dibularevine la poziţia de repaus, Superior și la mandibulă a două puncte verifică existenţa spațiului liber de inocluzie
c. Pacientul vaavea aspectul deindivid coloratecu tuș de China sau cu pulbere de fiziologică. Apoi, se cere pacientului să
distrat, impasibil (Pedro Saizar). tantal şi măsurarea distanţei dintre ele în pronunțe cuvinte terminate cu „Se De
d. Existenţa între valurile de ceară ale poziția de D.VO.şi R.C,, pe care a înre- exemplu,„pascupas“, „maiSUS“uIBaljos: ,
şabloanelora spaţiului cu dimensiunea de gistrează într-o fişă; aceste tatuări ar rezista La pronunția acestor cuvinte terminateîn
Fig. 6.5 - Ocluzometrul Willis şi utilizarea lui la
2-3 mm (Thompson, Benner, Brodie). un deceniu și ar putea să rămână ca repere determinarea D.VO. „$“ se poate măsura valoarea spaţiului de
importante de măsurare dacă s-ar păstra vorbire între valurile de ocluzie. 'Se consi-
64.1.3, Electromiografic consemnarea dimensiunii într-un sistem de deră că D.V.O. este în aceste condiţii mai
Când mandibula se găsește în poziţia înregistrare și informare corespunzător. mică, mai redusă, cu valoarea în milimetri a
de repaus, se înregistrează un minimum de — Swensonrecomandă confecționarea spaţiului minim de vorbire.
activitate electrică a mușchilor masticatori. uneidincare ar putea păstra Crestul Ismail. Pe şablonul inferior AA A
Pentru determinarea D.VR. în activi- toate dimensiunile faciale. se plasează în loc de bordura de ocluzie trei
tateacurentă clinică este necesar să se înde- - Sears recomandă confecționarea piramide de ceară foarte moale. După
plinească următoarele condiții: unui proiil (din acrilat sau din metal) care determinarea D.V.R, se punepacientulsă facă
— pacientul va sta în fotoliu drept, cu are acelașirolcași masca. o degintiție. Piramidele deceară sevorturti,
capul nesprijinit; — Protezarea imediată permite înregis- devenind corespunzătoare D.Y.O. În această
“trarca D.V.O.înainte de extracția ultimilor situație se solidarizează şabloanele,
— Vatrebui săfie liniștit, relaxat;
dinţi și transferulla noile proteze. Dintre toate metodele descrise de
— nu va purta protezele vechi care au
- Vechile proteze mobilizabile cu determinare a D.V.O., nici una nueste foarte
instalatreflexe eronate;
arcadele artificiale corect confecționate pot precisă și de aceea trebuie coordonate 2-3
— vafi combătută tendința de propulsie metode, iar în caz de nesiguranță va trebui
cu exerciții care obosesc musculațura (repe- conserva D.V.O,, ce vafi folosită în noul Fig. 6.6 — Măsurarea D.VO. cu ajutorul
tratament protetic. compasului să alegem o D.V.O. mai mică, mult mai bine
area unor propulsii extreme); tolerată de A.T.M.şi musculatură,
La determinarea D.V.O., de foarte
= determinarea D.VR. trebuie să se
multe ori lipsesc toate înlesnirile menţionate
realizeze numai Cușablonul superiori Din această dimensiune exprimată în 6.4.3, Consecințele erorilorîn deter-
mai sus. La aceste cazuri determinarea
(când ambele șabloane suntCavitatea D.V.O. seface prin:
milimetri se scad aproximativ 3 mm și se minarea D.V.0.
bucală,este foarte posibil ca pacientul să obţine D.Y.0. 6.4,3.1, Cea mai gravă greşeală în
AI valorii spaţiului de ino- S-a constatat că D.V.0._ ÎLîntot= determinarea D.Y.O. este,supraeyvaluarea,
adopte o poziţie cu bordurile de ocluzie mult
cluzie din D.VR. Mai întâi, este necesară
deaunamai micădecât D.VR. cu.ovaloare cauzată de regulă de neglijenţa și de graba
128 SÎF seama
129
practicianului. Dacă această eroare nu este posterioară). Această
Constatarea acestei subevaluări se cu cel puţin 2 zile îi ainte de această deter- _rior(în treimea palatină
sezizată la proba machetelor, se poate ajunge
poate face totla proba machetelorși corec- “iar naut “ poziţionaretr ebuie verifi cată de câteva ori,
la confecționarea unorproteze care vor trau- (bila plasată prea
"Tot cu câteva zile înainte se va căuta deoareceîn anumitscurtă etc.), mandibula este
juravvafi
a posib
posibiilă
lă numaii cu concursullabo- ecazu ri
matiza continuu mucoasadin zonadesprijin or, limba
ȘI Vorprovocaatrofia acceleratăa substras- înlăturareatendinței, depropulsie mandibu- posteri
Ă Mai întotdeauna pacienţii (mai precis TMUSCU- ridicat ă și propulsată(fig, 6.7).
tului osos. lară, învățând pacientul să obosească
urma ne
Semne l acesteii supraevaluării sunt
pacientele) vor îi nemulțumite de aspectul
Tatira prin exerciţii (propulsii extreme şi
fizionomic deficitar. Redimensionarea ire-
repetate).
buie făcută însă cu deosebită grijă și cu nu
ia =ASeectul neplăcutdin cauza vizibi- Pentru determinarea R.C. se proce-
mai mult de 1-2 mm, pentru a permite țesu-
dităii ex gerateadinților, buzelenureuşesc deazăîn felul următor: se aplică pe câmpul
turilor aparatului dento-maxilar să se aco-
să acoperedinţii decâtcu efort; protetic mai întâi șablonul interior și apoi
modeze cu ușurință.
3, = facies crispat însoțit de așa-numitul cel superior. Pacientul este rugatsă închidă
gura(și să accepte dirijarea) într-o poziţie
«2gommoidecestagnete”—dințiifindaproape „6.5. DETERMINAREA ȘI
Cât mai distalizată a mandibulei. Decele mai
anent îin contact;, INREGISTRAREA RELAȚIEI
multe ori această conducere unimanuală a
Ei
pproepe permanentă a pa- CENTRICE
mandibulei reușește.
ientului
A de a strângedinţii
ngedin pentru aÎnvin;ge Fig. 6.7 - Plasarea bilei de ceară pe baza
imensiunea verticală prea mare; | Aşa Cum am menţionat la începutul Mediculcere pacientului „Să lase moa-
șablonului în vederea realizării homotropiei
2 e— în caz căpacientul se străduiește să CAPitolului,relaţia centrică rămâne singurul je mandibula“ și faceapoi, cu singură mână linguo-mandibulare
poarteproezele (ceea ce, din fericire, , eşte XEPEE.Neodificat (cu caresusține maxilarulinferior), mișcări
un seca Ce în cursul veţiindie
titrate aa VI
repetate,incomplete, de închidere şi deschi-
5aestulerar intalni), apate O oboseală Suraunică NI reproductibilă a man-
culaturii, ă de maxilarul superior, poziţie derea gurii. La un momentdat, când simte 6.5.1.2. Memoria tisulară se bazează
cz goreetareasupraevaluării DVO.na * poe fi înregistrată constant. „0 adevărată relaxare ligamentară, cu o pe aceeași acțiune de poziționare posterioară
!
sabloane etă necesită o verificare a
mișcare mai puternică împinge în Sus și a mandibulei cu ajutorullimbii. Cuoglinda
tează gsimeniele laterale ale A.T.M, limi-
oara acestea vorfi păstrate în labo- înapoi mandibula, apropiind cele două dentară se ațingeuşorvălul palatin sau lueta
cand iei posterioară a condililor și
şabloane. În acest fel ele se sirueazăîn R.C. şi se provoacă9. uşoară senzaţie de XOmMĂ,
de către suie, dinţilorse vaface numai ca eiile
tea , mandibula trudaîn
poate fi locali
cata Din păcate,această poziționare nueste „Apoi, cerem pacientului. să îndrepte-vârțul
6.4.3.2. Determinarea uneiD.V.O, mai Și în plan lateral, Prin fixarea mande întotdeauna uşor de obținut.Lamulţi. „limbii. cătrezona atinsă cu oglinda. Orga-
reduse decât normal (subevaluare) atra planorizontal şi determinarea D,Y.O pacienţi tendinţa deînchidere.în propulsie. nismul memorizează exact zonă („memoria
după sine permanentizarea modificărilor Sabilește orlaie tridimensională între m “există mereu, depășindvoințaşiputerea.lor. tisulară“) și, în consecință, putem vedea
fionomice întâlnite la edentatul total. Sem- xiar ȘI mandibulă, care este de faptrelaţia de înger vârful limbii îndreptându-se fărădificultate
ne? seesteiSue vali sunt următoarele: acelaşi timp,trage înapoi şi man-
1 -accentuareasanturilorperi- para.
a determi
, erminarea clini 6.5.1. Conducerea mandibuleiîn R.C. către ea.În
_ bialecuapariţia freenuiA pacientul trebuie pregătit în arealue Pentru a favoriza, există următoarele dibula.
metode: 6.3.1.3. Deglutiţia poziţionează de
fete) la comisurile buzelor, în E e exigene au fost amintite și la obicei mandibula către posterior. De aceea,
6,5.1.1. Homotropia linguo-mandi-
2. aspect
: —vizibilitatearedusăroșului
îmbătrânit: ului
buzelor: etenninirii D.V.Q.
Astfel, pacientulva trebui săfie relaxat
înainte de determinarea R.C. se poatecere
bulară deapă
+ — cu toate că A.T.M, și musculatura Îndreptarea vârfului limbii către pos- pacientuluisăînghită ocantitate mică alul
capabil dea înțelege și răspunde la indicațiile (o liguriţă) sau se poate perfora de
tolereazăo diminuarea D.V.O,, se constată teriorantrenează o poziționare retrasă a man-
medicului,
a şte ocluzie inferior prin carese introduce un
obosealăîn masticatie pri
uși o oboseală în masticație prin supra-
totuși : Se vaîncerc Ștergerea reflexelor de- dibulei, Practic, aceasta se obține cerând
pai de supt, cu ajutorul căruia se înghite o
solicitarea mușchilor ridicători, P terminate de protezele vechi, instabile, cu pacientuluisăatingăcuvâ riullimbiiobilă cantitate de lichid preparat în prealabil.
R.ML.incorecte, prin nepurtarea proțezelor
... alăa şablonului supe-
_de cearălipită de faţaor
130 131
Realizarea acestei înregistrări se face la apro
- 6.5.2. Modalităţi clinice de înregis- 7 4 F

ximativ 5-10 înghiţituri. rid are aftandibulei: acest hcnlse percepe


trare a R.C,
pâlpând bilateral zona temporală;
6.5.1.4. Reflexul molar: se așază
degetele arătătoare pe suprafața bordurilor
6.5.2.1. Tehnica descrisă de Neill
- în R.C. condiliimandibulei nuse
La bordura superioară la nivelul palpează;
de ceară ale șablonului superior în drept
ul suprafețeiocluzale, în zona premolarilor, de Tînchiderea gurii se face mereu în
molarilor și se cere pacientului să închidă ambele părţi se fac două crestături în formă i poziţie retrudată.
gura. Se trezește astfel vechiul reflex molar
, de „V“. Pe bordura inferioară se fac patru iAp moment șabloanele vor fi fi- |
şi pacientul, în dorința de a evita „Mușcare secțiuni în formă de „V“de fiecare parte, tot xate între ele cu clame de la aparatul de Fig. 6.9 - Derapajul lateral al șabloanelor
a“
degetelor medicului, poziţionează posterior la nivelul premolarilor. capsat, încălzite la flacără și apoi înfipte î
mandibula. Se încălzeşte o foiţă de ceară de valurile de ceară. Şabloanele vorfi bine 6.5.3.2. Necorespondenţa între valu-
modelat la flacăra unei lămpi de spirt și se xateîntre ele și va trebui să nu se atingă ia rile deocluzie ale celor două șabloane
6.5.1.5. Memoria ocluzală: în aplică pe şablonulinferior la extremitatea lor distală.
prezența molarilor, dar șia dinţilorartificiali turilor. Acesta seintr
nivelul crestă- Făcând abstracție de incorectitudinea
oduce apoi în cavitatea rii valurilor de ocluzie (care trebuie
laterali, pacientul închide gura în R.C. bucală, și pacientul este invitat să apropie 6.5,3. Dificultăţi în poziţionarea Șa- montă
De observată ia verificarea șabloanelor), cele
aceea, unele metode plasează câte un mola
r maxilarele, cu mandibula în cea mai retru- bloanelorîn vederea determinării R.C,
bilateral pe un val de ocluzie, având ca an- dată poziţi două borduri se potîntâlni doar în anumite
e. 6.5.3.1. Derapajul anter ior sau ante- zone ale întinderii lor, Acestlucra se dato-
tagonist o zonă de ceară moale, Cerâ
nd Se răcesc apoișabloanele și se scot din ro-lateral al șablonului inferior sedat orea- rează atrofieidiferențiatea celor două creste
pacientului să închidă gura, el plasează
cu gură pentru verificare, Foița de ceară va zăunu icont actin iţial între cele două Bor a edentate maxilare și mandibulare,
ușurință mandibula în R.C.
trebui să rămână pe șablonul inferior. antagonist e — dista l în regiu nea latera l Arcul maxilar fiind mai mic,demulte
6.5.1.6. Oboseala pterigoidienilor ex-
Reaplicând șabloanele în gură, se (fig. 6.8). ori cele două borduri nu se pot întâlni în
verifică poziţionarea mandibulei în R.C. regiunea frontală. Ca remediere, trebuie s
terni: pentru a evita riscul propulieiși pentru
a poziţiona mandibula în R.C., prin anumite 6.5.2.2. Tehnica obișnuită recoman- se realizeze contact cel puţin în regiunile
ilateral, NI
exerciţii se folosesc pterigoidienii exter dată de mai mulți autori
ni
(propulsia exagerată a mandibulei timp În mod curent, după terminarea po- jet eunea frontală ne vom strădui să
de
45-60 desecundeeste urmatăde întoarcerea ziţiei deR.C., pecele douăvaluri de ocluzie realizăm, pe cât posibil, un contact cap la
mandibulei în R.C.). care vin în contact se traseazătrei linii cap între două borduri.
(douăunamediană). Se —
6.5.1.7, „Momentul psihologic“: de răcesc șabloanele,și apoi pacientuleste rugat 6.5.4, Înregistrareagrafică a RC
Fig. 6.8 - Corectarea derapajului anterior Dificultăţile clinice deja menţionate în:
multe ori, în pofida tuturoreforturilor de a să închidădin nou în poziţia de R.C. Cores-
Poziționa mandibula spre posterior, pacien- pondența liniilor după câteva încercări ceea ce privește determinarea și înregistrarea
tul se opune involuntar, închizând mere dernonstrează corectitudinea înregistrării. Ca remediere se recomandă! secțio- poziției de R.C.i-au făcut pe mulţi autori să
u
imagineze, modalități și dispozitive de n
gura cu mandibula în propulsie. Îi cere
m Verificarea poziționării mandibulei în narea și reducereadistală a valuluiinferior
gistrare graficăa acesteipoziţii. În mare, ele
atunci „ȘĂ ințe“. R-C. se mai poatefaceîn felul următor: Când derapajul se produce numai later ,
sunt de douăfeluri: extraoraleși inteaorale.
În acest momentne satisface dorința,închi- — contracția simetrică a mușchiului înseamnăcă cele două șabloane se întâlnesc
zând gura cu mandibula în R.C. Cele extraorale, mai vechi | (GYS),
temporal apare la sfârșitul mișcării de ridi- iniţial pe partea opusă derapajului. Rem
conţin o plăcuţă situată în afara gurii, ataşată
carea mandibulei, iar acestlucru se percepe dierea se obține prin reducerea din valu de
la regiunea frontală a şablonului inferior.
6.5.1.8. Dawson poziţionează mandibu- Palpândbilateral zona temporală; ocluzie pe partea de contact unilateral, până
Plăcuța este acoperită cu negru de fum sau
la cu amândouă mâinile în R.C,, pacientul fiind
— contracțiă simeyiică 2mușchiului ce se obține un contact uniform pe întreaga
plasat cu capul pe spate, în decubit dorsal, suprafaţă a valurilor de ocluzie (fig. 6.9). cu o ceară moale colorată.Peea acționează
temporal apare la sfârșitul mişcării de

132 133
un ac înscriitor, tot extraoral, atașat la șablo- limbii mai multcătre posterior, ceea ce fa-
de amprentare între plăcuța de înregistrare, nisită cu cearăalbastră pe șablonul superior,
nul superior. Contactul dintre ac și plăcuță vorizează și retrudarea mandibulei. acul înscriitor și șabloane: unghiul desenat va avea vârful către cavita-
seface la D.V.O. stabilită în prealabil. Punând
Dupăalţii se înregistrează doar ocluzia După întărirea materialului, şâbloanele tea orală şi brațele lateralespre în afară. De
pacientul să facă repetate mișcări de propul- de obișnuință, care poate să corespundă sau
astfelsolidarizate împreună cu modelele sunt fapt, acest unghinu va mai avea forma unui
sie şi lateralitate stângă și dreaptă, se obţine nu relației centrice, trimise în laborator pentru montarea finală. „arc gotic“ci mai degrabă aceea a unui
un unghi cu deschidere posterioarăal cărui
Întrucât la ora actuală dispozitivele in- Dacă aculînseriitor vafi plasatpe șa- „pescăruş“în zbor (Bergstrom) sau a a unul
vârf corespundecu poziţia deR.C. („unghiul traorale sunt destul desimpleși ușor de pro- blonul inferior, iar plăcuța orizontală gar- „vârf de săgeată“ (Sears) (fig.6,11.).
gotic“) (fig. 6.10), curat, mulţiautori le recomandă.
Dupăo determinarea R.C.prin metode
clinice, modelele cu șabloanele respective
sunt montate provizoriu. în articulator (Șa-
bloanele trebuie săaibă bazele confecționate
din acrilat), Pe baza șablonului inferior se
e

VW
montează de obicei plăcuța garnisită cu un
stratsubțire deceară albastră de modelat, Pe
bazaşablonului superior, în înteriorularcului
bordurii de ocluzie seatașează cuajutorul
NE
Fig. 6.10 — Aspectul unghiului (arcului) gotic
uneicantități destents acul înscriitor. PESCĂRUŞ ÎN ZBOR
înregistrat pe plăcuța mandibulară
Pacientul esteinstruit să apropie maxi-
larele până când acul înscriitor exercită o
Criticaacestei metode menționează că: uşoară presiune asupra plăcuței și apoi se
- șabloanele, având greutate în afara deplasează de mai multe ori mandibula la
cavităţii bucale (în afarapoligonului de sus- dreapta,la stânga șiînainte. |
ținere), se potdestabiliza; Pe plăcuța de pe șablonul antagonist Vârful de săgeată sau
Unghiul gotic înscris
— mișcările ample pe carele face pa- se va desena din ce în ce mai clar unghiul lăcuța mandibulară pescăruşul înscrispe
cientul diferă de cele efectuate în timpul gotic cu vârfulînainte, având cele două brațe ee plăcuta maxilară

masticației; laterale orientate sprecavitatea orală. Când Fig. 6.1!


- vârful unghiului gotic nu ar cores- el devine bine conturat, se întrerupe mişca-
punde R.C., ci anei poziţii anterioare, rea, se scot șabloanele din gură și pe plăcuță
6.5.5. Consecințele erorilor în înre- oboseală musculară ete., făcând de multe ori
Dispozitivele intraorale sunt cel mai se fixează cu cearăundist ce areîn centu un
multutilizate la ora actuală. Sunt mai stabile gistrarea R.C. imposibilă purtarea protezelor sau modi-
orificiu. Acest orificiu trebuie plasatstrict
decât cele extraorale, cu condiția ca acul Acestea potfi: _ ficând total defavorabil „engrama de mas-
în vârful unghiului gotic. ticaţie“, | ,
înscriitor și plăcuța de înregistrare să fie — diferenţe de câteva zecimi de mili-
Sereinteoducapoi șabloanele în gură și —- contactulîntre cele două valuri de
aproximativ în centrul bazei şabloanelor. pacientul este sfătuit să miște din nou man- metri între poziția în care au fostsolidarizate
ocluzie în R.C.nueste întotdeaunacor ect.
Acul înscriitor se plasează fie pe dibula pânăce acul înscriitorintră în orificiul şabloanele și adevărata R.C, — provoacă la
șablonul superior (Pedro Saizar), fie pe protezelefinitefrecvente momente de insta- Elese pot lipi de suprafaţa de contact
discului. În acel momentse întrerupe mișcarea,
șablonulinferior (Neill). bilitate, din cauza unei [.M. nesigure; ocluzal și unul dintre șabloane se poate
cerându-i-se pacientului să rămână nemișcat desprinde insesizabii depe câmpul protetic.
Autorii menţionează că folosind acest cu cele două șabloane în contact. — diferența mai mare de 1 mm ducela "
dispozitiv se înregistrează poziţia de R.C,, instabilitate permanentă. La proba machetei va apărea întot-
Pentru fixarea șabloanelor în această deauna „proba spatulei pozitivă”. Pentru
acest lucru fiind condiţionatși de împingerea poziție, se injectează cu seringa materialul
În ambele situații deplasările prote-
zelor var provoca leziuni mucoase, dureri, evitarea acestei situaţii, după terminarea
134 135
poziției de R.C. şi înainte defixarea şabloa- Situaţia planului ocluzal la jumătatea şi încăltarea incisivilorlaterali peste cei
traseazăo linie dreaptă dela plabelă fa valul
fantei orale poate fi o indicație pentru o centrali creează o notă de feminitate. Di-
nelorcu clame,se va încerca proba spatulei. de ceară superior, tangentă la marginea
supraocluzie frontală de 0,5-1,5 mm. Orice astemna este cerută de mulţi pacienți care au
În caz că aparedistanțarea dintre borduri, se exterioară aripii nasului, acoto unde această
avut-o (de fapt, nu este recomandată deoa-
va aplica un strat de ceară pe valulinferior linie întâlnește planul de ocluzie se ridică o mărimea supraocluzieiva fi strâns corelată
cucerințele fizionomice, fonetice și cu îno- receslăbeşterezistențapiesei protetice). La
şise va relua poziţionarea în R.C. Valurile verticală care reprezintă linia caninului
cluzia sagitală. NI fel și tremele, care nu vorfi realizate bila-
de ocluzie se vorfixa cu clame abia după ce (fig. 6.12). i |
Aspectulfețelor ocluzale ale dinților teral.
proba spatulei se negativează.
Toate aceste particularităţi vor face
laterali presupunela edentatultotal o cuspi-
obiectulcapitolului care se ocupăcu alegerea
6,6. STABILIREA INDICAȚIILOR PR ZE dare moderată, caracteristică, dealtfel, și
NECESARE ALEGERII ȘI ME (AB o şi montarea dinţilor. _
garniturilor de dinți. ună cu șa-
fronta lă Modelele definitive, împre
MONTARII DINȚILOR ARTIFICIALI Linia Inocluzia sagitată în regiunea
Caninulul N sestabileşte după un exerciţiu fonetic în care bloanele deocluziesolidarizate (în regiunea
Aşa cum am menţionat mal sus, veri- se apreciază gradul de propulsie mandibulară, posterioară nu vortrebuisă se atingă nici
ficarea stabilirii pozițieide R.C. se poateface Linia modelele,și nici șabloanele), vor fi trimise
mediană Valoarea dimensională a acestei propuisii se
trasând pe valurile de ocluzie trei linii în [alaborator. Aicitehnicianul le montează în
atribuie şi spațiului de inocluzie sagitală,
profunzime de pe șablonul superior pe cel Fig. 6.12 — Trasarea reperelor pe șabloane În sfârşit, pefişa de laborator se pot ocluzorsau în articulator şi trece la confec-
inferior, atunci când valurile sunt în con- ționarea machetelor.
i
cere și unele aspecte particulare. Torsionarea
tact.
Punând apoipacientulsă deschidă gura În fișa de taborator care se trimite
şi să închidă din nou,verificăm menţinerea tehnicianului împreună cu şabloanele de
continuității liniilor respective, ceea ce ocluzie se specifică: formnașiculoarea,din-
denotă că am stabilit corect poziția de R.C. _ților, gradul.desupraocluzie,frontală (psali-
Aceste linii trasate adânc în valurile dodontă, cap la cap, inversă), aspectul
de ocluzie vor servi și ca repere necesare ocluziei în zonalaterală (psalidodontă,
tehnicianului dentar pentru montarea din- "înversă). relieful ocluzal al dinților laterali,
ilor. Ele sunt următoarele: gradul de inocluziesasitalăîntrecele două
a) Linia medianătrebuiesăcorespundă „grupurifrontale, montări atipice (încălcări,
liniei. medianea feţeiși deobicei mijlocului torsionări, treme, diastemă etc.).
filtrului nazal (nu corespunde întotdeauna Forma se stabilește corespunzător
cu frenul buzei superioare). Uneori, medicul conţinutului feţei, iar culoareaîn funcție de
nu reușește să traseze strict linia mediană. vârstă și, mai ales, de dorinţa pacientului.
Va trebuis-o traseze însă perfectvertical, Alegerea garniturii de dinţi prefa-
b) Linia surâsului reprezintă unzeper bricaţi va fi făcută de medic șide tehnician,
pentrudelimitarea înălțimiidințilorfrontali și nu de pacient(acesta nu va alegegarnitura
„Superiori și se trasează pe borduradeceară potrivită şi nuvafi niciodată sigur căa ales-o
_Superioară în regiuneafrontală, razantă la pe cea mai bună).
buza superioară când pacientul surâde (sau Supraocluzia frontală se stabilește pe
mai bine când mimează râsul). baza datelor de la vechile proteze și de la
c) Liniile caninilor cuprind între ele „poziția mai coborâtă a nivelului planului de
lățimea grupului frontal superior. Dacă se ocluzie,

137
136
Prepulsia rriaximă
Repaus
neah Închiderea înAxa
CAPITOLUL 7
Curba - Balama Terminal
ASPECTE CARACTERISTICE ALE MIȘCĂRILOR gcluzlei (A8T)
MANDIBULARE LA EDENTATUL TOTAL habituale Segmentul de
ranstațiea
MIȘCărIi
deschidere
Deschiderea maximă
Mandibula poate efectua mișcări deo- activă
O parte a capului. Aria mișcărilor mandibu-
sebit de complexe, ceeacefacedificil studiul Fig, 7.1 — Mişcările mandibularelimită în plan sagital
lare în plan sagital este determinată de:
acestora. Mişcareaprincipală care acompa- incisivi, ocluzia în zona distală, A.T.M,,
niază masticația este mai mult decât o discul intraarticular, mușchi și ligamente. Dacă mandibula este împinsă şi mai 1952) condilul efectuează şi o mișcare de
Tidicare și o coborâre ritmică. De aceea,
Dintre poziţiile pe care le realizează posterior şi mai superior în A.B.T,, translație pe panta articulară.
mișcările mandibulare trebuie urmărite în mandibula peparcursul ciclului de mișcări, structurile A.T.M. se opun acestei mișcări. Faptul că mandibula nu poate coborî
cele trei planuri: sagital, frontal şi orizontal,
poziţia de I.M.este unadintre cele mai im- În mod normal, ligamentele drepte şistângi numai printr-o rotație pură pe tot parcursul
Mandibula poate să deplaseze aproxi-
portante. În această pozițiedinții realizează ale ATM. limitează această mişcare spre mișcării este o necesitate adaptativă la poziția
mativ 10 mm spre lateral deschiderea
maximum de contacte, De regulă, mandibula distal. Grosimea marginii posterioare a ortostatică, Deci, limita posterioarăa diagra-
maxirnă este în jur de 50-60 mm, propulsia mei lui Posselt este o combinaţie între rotația
este condusă în această poziție prin discului articular poate juca un rol în
de aproximativ 9 mm, iar retruzia de 1 mm. purăși translație.
intermediul pantelor cuspidiene, [.M. este determinarea limitei mișcării condilului
Aceste limite au fostdescrise de Posselt în Deschiderea maximă activăla un adult
de obicei punctul final al masticaţiei la spre posterior. Unii autori au introdus pentr
1952 şi suntcunoscute sub numele de mișcări această poziţie termenul de R.C., deșis-au sănătos de 20 de anieste de 68,6 mm pentru
majoritateaindivizilor (fig. 7.1), precum și
limită ale mandibulei. Cu alte cuvinte, miș- utilizat mai multe tipuri de definire a R.C. bărbaţiși 53,3 mm pentru femei(Agerberg,
poziţia de Ia care începe deglutiţia.
cările limită cuprind pozițiile extreme pe Prin termenul poziţie de contactretru- 1974), cu valori mai mici pentru vârstele
Este o poziţie dentară limită, care
care le poate lua mandibula în mișcare. Aceste ziv (PC.R.) denumim poziţia mandibulei extreme.
rezultă după o lungă perioadă de creștere și
poziţii se considerăa fi în general stabile şi când condilii sunt în R.C.şi se evidenţiază Arcul mișcării protruziveJa închiderea
dezvoltare, precum și deadaptare,
reproductibile, excepţiefăcând diferite stări contacte dentareiniţiale. Diferența dintre gurii din deschidere maximăestelimitat de
Ea poate fi modificată prin alterarea
patologice, PCR.şi L.M.estede aproximativ0,5-L,5 mm ligamente și mușchi și este un arcrotunjit,
morfologiei sau a poziţiei dinților ca urmare
şi este denumită alunecare în centric (long datorită condililor rămași într-o poziție de
7.1. MIȘCĂRILE-LIMITĂ ÎN PLAN restaurărilor protetice saua tratamentelor
centric). translație, | —
SAGITAL LA DENTAT ortodontice.
Când condilii sunt menținuţi în această Porțiunea ce mai superioară a mișcării
Din poziţia de I.M. mandibulase poate, este condiţionată de contactele dentare.
poziţieterminală de R.C. sau P.C.R.și gura
Conform schemei lui. Posselt, aria deplasa și mai distal cu dinţii în contact, Propulsia mandibulei din I.M. cu dinţii
este deschisă pe distanța de 15-20 mm,
mișcărilorlimită în plan sagital corespunde Dinţii frontali de'regulă se separă, iar punc-
primul segment al diagramei lui Posselt în contact ușor se produce prin alunecarea
unei deplasări maxime verticale şi antero- tul interincisiv se deplasează fie spre inte- marginii incisivilor inferiori de-a lungul
corespunde unei mișcări de rotație pură a
posterioare a punctului interincisiv man- Tiorși posterior, fie numai spre posterior fără pantei palatinale a celor superiori. Acesta
condilului în cavitatea glenoidă,
dibular faţă de dinţii maxilari. Această dia- coborâre. Aproximativ 90% din populaţie constituie ghidajul anterior, iar panta de
Pe măsură ce mandibula continuă să
gramă se obțineprin înregistrarea mișcării prezintă o astfel de diagramă a mișcării ghidaj depinde de mărimea supraocluziei şi
coboare, pe aproximativ 19 mm distanțăîntre
punctului interincisiv pe un ecran plasat de mandibulare (Posselt, 1952). a overjet-ului. Ca rezultat cel mai târziu când
molarii maxilari şi mandibulari (Posselt,

138 139
mandibula a ajuns în propulsie cap la cap, Când mandibula este mobilizată la mişcări laterale și antero-posterioare ale
trebuie să se producă dezocluzia dinților stângasan la dreaptacu dinții mandibulei. Acesteînregistrări pot fi efec-
posteriori. în contact ușor, pantele dinților de pe tuate intra- sau extrabucal cu ajutorul panto-
Din poziția de propulsie cap la cap, partea lucrătoare (adesea caninii) conduc grafului (fig. 7.5).
avansarea mandibulei va produce o supra- mandibula lateral și inferior. Înregistrările încep de regulă cu man-
ocluzieinversă. Amplitudinea mișcării pro- Supraocluzia dinţilor determină panta dibula în poziţia de R.C. Punctul incizal se
truzive este în medie de 9 mm (Agerberg, de deplasare spre inferior. Trebuie să mai deplează lateral (stânga) și anterior, în timp
1974). reținem că amplitudinea maximă a deschi- ce condilul din dreaptaface o translație
Reamintim că diferitelefaze ale miș- derii verticaleși laterale se diferențiază de anterioară și înăuntru. Arculmișcării laterale
cărilor mandibulare suntlimitate dediferite la individ laindivid, fiind condiționată de drepte se obține prin deplasarea punctului
structuri. Limita superioară este dată de țesuturile articulare, mușchiși ligamente incizal spre dreapta și anterior, în timp ce
contactele interdentare. Restul mișcărilor (fig. 7.2,7.3,7,4). condilul stâng face o translație anterioarăşi
sunt limitate de țesuturile articulare și de Fig. 7.4 — Traseu obținut dela un bruxoman Cu linguală. N
uzură dentară severă
ligamente. Înregistrarea propulsiei se obține prin
Traiectoria diagramei habituale se împingerea mandibuleistrict anterior,iar cei
obține prin înregistrarea traiectoriei incisi- efectua o mişcarede traslație
Din examinarea diagramelor se remar- doicondili vor
vilor central inferior, în deplasarea de la la nivelul pantei tuberculului articular.
căfaptul cămişcările laterale suntmai reduse
deschiderea maximă prin zona de repaus Din diagra mă rezultă şi faptul că L.M.
pe măsură ce gura este mai larg deschisă.
mandibular pânăla ocluzia de I.M. Traiec- este anterior cui mm față de punctele A.B.T.
toria este o combinaţie între rotația și 13, MIȘCĂRILE-LIMITĂ ÎN PLAN (axa balama terminală).
translația condiliană. Deoarece nu este o ORIZONTAL Cași în cazul mişcărilor în celelalte
mișcare limită ea nueste reproductibilă,dar planuri, există mari diferențe individuale şi
e fin de
exprimă starea de postură a capului. O dată Mişcările limită în plan orizontal pot în cazularcului gotic. Aceste diferenţ
individu alec u privire ta mă-
cu înclinarea anterioară a capului, arcul de fi vizualizate dacă ne imaginăm că privim caracteristicile
rimea și la forma condilul ui șialefos ei glenoi-
închidere se va deplasa de asemenea spre capulde susîn jos.
anteriorși, în consecință, primele contacte "Traseul arcului gotic al lui Gysi (1910) de, precum și decaracteristicile musculaturii
Fig. 7.2 — Pacient cureliefocluzalrelativ abrupt
telor (Monginiși Capurso, 1982).
interdentare se modifică înainte de pre- înregistrat în acest plan demonstrează şi ligamen
ducerea I.M. (Mohl, 1984), Aceste contacte
sunt datorate infiuenţelor gravitaționale și
răspunsurilor musculare asociatela efectele
gravitaționale.
IM = 5
7.2. MIȘCĂRILE-LIMITĂÎN PLAN Stânga
ud Propelia
FRONTAL -moximâ

Examinarea mișcărilor mandibulare în


plan frontal arată că porțiunea superioară a
diagrameieste determinată totde dinți. Din
această cauză eadepindede anatomia supra-
feţelordentare,de tipul ocluzieiși de gradul Fig. 7.3 — Traseu maiobișnuit cu deschidere 2 Linia a-c se obține cu ocazia
u spre stânga.
ia. 7.5 — Linia a-b reprezintă arcul deplasării mandibulei
de uzură ocluzală. verticală mailimitază p dreaptă (după Mohl și colab., 1988)
Pese mndibulare Linia a-dreprezintă lateralitatea

140 141
Mişcarea Bennett
, Din celearătate mai înainte,
între unghiul Bennett și mișcar
ea Bennett Când nu facem masticaţie, deglutiţie menţin dinții dintr-un contact, iar mandibula
rezultă că Dacă componenta
mișcările condililor în cadrul laterală survine devreme sau vorbire, mandibula este menținută în este deplasată în direcţii multiple,laterale și
cinematieii cu ocazia mișcării
mandibulare constauîn rotație și este denumită imediată poziţia de repaus, cu gura întredeschisă 1-3mm propulsive, se obține o hartă topografică a
transla ni pu timpurie, iar
Deus cu ocazia lateralității se dac ă Survine gradat, este şi cu propulsie de aproximativ 2 mm din poziţiilor mandibulareîn plan vertical pe
remarcăşi
a e mică Când mandibula se umi tă pro gre siv ă, Direcţia mișcării RC. Iniţial s-a crezut că mușchii care pozi- lângă diferite poziţii de a capla cap (mai
p
deplasează Benneti depinde
capta, se remarcă o mișcare late de structurile articulare şi ţionează astfel mandibula suntîn repaus, precis, de dinte pe dinte). În poziţia de L.M,
rală de contracția pterigoidian pelângă care dinţii angrenează cel maibine,
ȘI anterioară a condilului stân
g pe când Origine este med
ului lateral, a cănii Astăzi cunoaștem că atunci când muşchii
condiluldrept se mișcăîn afară ială și anterioară fară de sunt cu adevărat relaxaţi, mandibulacoboară se remarcăun vârt al înregistrării. În această
(la dreaj 2) Inserţie, ceea ce just
ŞI uncori spre posterior. Deplas ifică mișcarea laterală și pânăla aproximativ 8 mm. Pentru ridicarea poziţie mandibula seplasează la nivelul cel
area reală anterioară. Amp
lit udi nea mișcării de lat : mai înalt faţă de maxilar, datorită potrivirii
este cunoscută sub numelede mișc
are Bennett ralitate în pla mandibulei până la poziția de repaus (saude
şi se definește ca 0 mișcare cor n ori zontal este în jur d postură) este necesară contracția uşoară a cuspizilor în fosetele antagoniştilor, iar
porală
mandibulei spre partea lucrătoareî
0,75 mr, dar 80 % dintre paci
enţi au miş- temporalului, a maseterului și probabil a pte- pantele cuspidiene sunt cele care ghidează
n tii | c careao Bentnett până până | la 1,5 mm (Lundeen mandibuladin L.M.în ciclul masticator.
mișcării de lateralitate, şii rigoidianului intern.
i Masticaţia se poate efectua unilateral,
aie Mișcarea se produce din
cauza in- Poziţia de deschidere a gurii de până
nței restrictivea ligamentului tem la 8 mm, cu musculatura relaxată la maxi- bilateral sau bilateral alternativ (Dubner,
poro- 7.4. MIȘCĂRILE FUNCȚIONAL 1978). Pacienţii mestecă,de regulă, pe partea
mandibular al condilului lucrător E mum,corespunde poziţiei de repaus electro-
i, într-o cu majoritatea dinților în contact în mișcările
Oarecare măsură, din cauzaperetelu
i median IM Cu excepţia unei zone în vecinătatea miografice, pe care trebuie să o deosebim
EN
al fose
EAi glenoide d e pe partea nelucr de poziția derepaus clinică (Rugh și Drago, de lateralitate (Bates, 1975), aceasta fiind
ătoare M., mișcările limită sunt rar util
mișcărilor funcționale este mai
izate, Ari
1989). denunmită parteapreferată. Masticaţia unila-
arta mişcărilorlimită,
redusă d .
Poziţia de repaus esteimportantă prin terală preferențialăa fost recent asociată cu
Frontal | În timpul vorbirii se utiliz
i
utilizarea eica punctdereferinţă în stabilirea creştereasensibilităţii fusurilor musculare pe
puține mișcări verticaleși laterale
ează mai
D.VO. partea preferată (Hoogmartemms, 1980).