Sunteți pe pagina 1din 8

SUBIECTUL fişă de lucru

1. Indică partea de vorbire prin care este exprimat subiectul în


următoarele exemple:
a) Tăcură îndelung amândoi.
______________________________
b) Cine mă strigă în noapte?
______________________________
c) E uşor a scrie versuri.
______________________________
d) Leneşul mai mult aleargă.
______________________________
e) Ai noştri tineri la Paris învaţă…
______________________________
f) Virgula e foarte importantă.
______________________________
g) M-or troieni cu drag / aduceri aminte.
____________________________
h) Aceiaşi m-au aplaudat şi ieri.
______________________________
i) Dumnealui nu-i plac exemplele mele.
_____________________________
j) Mă chinuie-n zi, şi-n seară/Oful de la inimioară.
__________________
2. Completează spaţiile cu propoziţii al căror subiect să fie exprimat
prin:
substantiv comun
________________________________________________

propriu
__________________________________________

simplu
________________________________________________

compus
________________________________________________

locuţiune substantivală
________________________________________________

pronume personal
________________________________________________

posesiv
________________________________________________

de politeţe
________________________________________________

demonstrativ
________________________________________________

relativ
________________________________________________

interogativ
________________________________________________
nehotărât
________________________________________________

negativ
________________________________________________

numeral cardinal
________________________________________________

ordinal
________________________________________________

fracţionar
________________________________________________

colectiv
________________________________________________

verb la infinitiv
________________________________________________

supin
________________________________________________

gerunziu
________________________________________________

locuţiune verbală
________________________________________________

3. Recunoaşte şi analizează subiectele din fragmentul următor:


„Dar binele, câteodată, aşteaptă şi rău. (…)
- Da, nu te mai codi, că mămuca ne vede.
- Cum? Eu văd / că doarme./ Ce fel de treabă este şi asta / , noi să
lucrăm/ şi ea să doarmă?/
- Nu căuta că horcăieşte, zise cea mijlocie.
- Doamne, ce vorbă ţi-a ieşit pe gură, ziseră cele două”
(Ion Creangă, Soacra cu trei nurori)

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_________________________________________________
4. Delimitează propoziţiile din frazele următoare. Subliniază
subiectul din fiecare propoziţie şi numeşte partea de vorbire prin
care se exprimă:

a) De-abia se mai aude de departe: Cioc! cioc! cioc!


( Emil Gârleanu, Cioc! cioc!
cioc! )
b) Copiii nu-nţeleg ce vor:
A plânge-i cuminţia lor.
( G. Coşbuc, Lupta vieţii )
c) ... se auzea răsunând glasul unui pârâiaş ce venea ca şi noi de la deal
la vale ...
( I. Creangă, Amintiri din
copilărie )
d) De iute1 / ce sunt,2 /trei abia mă ţin1./
Ce sunt. Sunt – vb cop
Ce – nume pred (ce sunt? Ce – iute, se subintelege sunt iute)
Cine sunt? (eu) inclus
( Folclor )
e) Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?
( M. Eminescu, Sara pe deal )
f) ... alţii spun că fata lui e o farmazoană cumplită.
( I. Creangă, Povestea lui
Harap-Alb )
g) La geamul sufletului tău
Se-ngrămădesc părerile de rău.
( T. Arghezi, Marile tăceri )
h) După ce Huţu scrise cuvintele, Budulea privi lung la ele.
( I. Slavici, Budulea Taichii )
i) Dar vremea trecea cu amăgele şi eu creşteam pe nesimţite ...
( I. Creangă, Amintiri din
copilărie )

5. Identifică tipul de subiect din următoarele propoziţii :

 Omul înţelept îşi cumpără vara sanie. ( Folclor )


 Văzduh şi port, pescari şi vameşi / au aţipit în spaţiul cald. ( L. Blaga,
Plajă )
 Laudă-te gură singură ... ( Folclor )
 Nu mi-e frică de furtună.
 Îţi place îngheţata de vanilie?
 Nu ne trebuie macheta aceea.
 Vi se cuvin laude pentru reuşită.
 Îi preocupă starea mea de sănătate.

6. Subliniați subiectele din textele următoare, precizând, pentru fiecare,


partea de vorbire prin care se exprimă:
a) „E greu a defini ce este geniul…”(G.Călinescu)
b) „Pătrunză talanga / Al serii rece vânt,
Deasupra-mi teiul sfânt / Să-și scuture creanga.” (M. Eminescu)

c) „- Cum aşa ? zise celălalt cu despreţ: pentru ce numai doi lei, şi nu doi şi
jumătate…” (I. Creangă)

f) „Unde mănâncă doi, mai poate mânca şi al treilea.” (I. Creangă)

g) „Apoi descălecară și prietenii, punând și ei piciorul pe pământ, porniră


tustrei pe cărarea din marginea drumului, lăsând slujitorilor frâiele.” (M.
Sadoveanu)

h) „El nu va mai putea să spere că va face ca alții…” (I. Slavici)

7. Completați spațiile punctate cu subiecte exprimate prin părțile de


vorbire indicate între paranteze.

Îmi place …………………………. lucruri folositoare. (verb la modul


infinitiv)
………………… mă caută? (pronume demonstrativ de depărtare)
Se auzi din nou ……………………. copilului. (substantiv comun)
Discutau ……………………. despre noua lege. (numeral colectiv)
………………….au fost de față. (pronume posesiv)
Se vede ………………….. (verb la gerunziu)
Ai auzit…………………? (interjecție onomatopeică)
………………… dorești un pliant? (pronume personal de politețe)
E bine ……………………. lecția. (verb la supin)

8. Precizați felul subiectelor din textele următoare:

a) „ Întinde braţul....Şi din pălărie, / Ca prin minune-ncep acum să iasă


Un porumbel, un iepure de casă, / Cutii, panglici, o-ntreagă florărie.”
(G. Topârceanu)

b) „Și fiindcă eram nerăbdător și doream să văd iar pe Huțu cu bățul, m-am
dus și după prânz la școală.” (I. Slavici )

9. Alcătuiți enunțuri în care să existe:


- subiect inclus, verbul cu funcție de predicat să fie la persoana a II-a
singular:

- subiect subînțeles, verbul cu funcție de predicat să fie la persoana a III-a


plural:

- subiect inclus, verbul cu funcție de predicat să fie la persoana a I plural:

- subiect subînțeles, verbul cu funcție de predicat să fie la persoana a III-a


singular:

- subiect inclus, verbul cu funcție de predicat să fie la persoana a II-a plural:

10. Subliniază subiectele din textele următoare şi precizează părţile de


vorbire prin care sunt exprimate:
a) Dar vremea trecea şi eu creşteam pe nesimţite.
b) După ce Huţu scrise cuvintele, Budulea privi lung la ele.
c) Astfel de noapte bogată, / Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?
d) De iute ce sunt, trei abia mă ţin.
e) Cine vine pe alee?
f) Nimeni n-a lipsit de la aniversarea bunicii.
11.Construieşte enunţuri în care subiectele să fie exprimate, pe rând,
prin pronume personal, pronume posesiv, pronume demonstrativ de
diferenţiere, pronume nehotărât, numeral cardinal, numeral ordinal,
numeral colectiv.

12.Scrie în spaţiul din stânga litera corespunzătoare din propoziţia


respectivă:
………… Omul înţelept îşi cumpără vara sanie. A. subiect multiplu

………… Am aţipit în spaţiul cald. B. subiect subînţeles

………… Laudă-te, gură, singură C. subiect inclus

D. subiect simplu

13. Completează punctele de suspensie din enunţurile de mai jos cu


subiecte exprimate prin partea de vorbire indicată între paranteze:

a) Din coşul de gunoi iese …………………… (substantiv) apăsător.

b) De ce a ezitat ………………………… (pronume personal) ?

c) …………………………….. (verb la infinitiv) este pasiunea mea.

d) E greu ……………………… (verb la supin) o compunere interesantă.

14. Construieşte câte două enunţuri în care cuvintele înţelept,


remarcabil, sigur, cu funcţie sintactică de nume predicativ să fie, pe
rând, adjective şi adverbe. Subliniază subiectele obţinute.