Corpul moluștelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior și masă

viscerală.
Capul este bine dezvoltat și distinct la gasteropode și cefalopode, și redus la amfineurieni și
scafopode. În cazul lameli branhiatelor, capul a regresat până la dispariție. Melcii, limacșii,
caracatița, sepia și nautilul au capul bine diferențiat, iar la scoici acesta este practic inexistent.
Piciorul este un organ muscular situat în partea ventrală a corpului. La cefalopode, picioarele sunt
aranjate în regiunea capului.
Masa viscerală are forma unui sac, în care sunt localizate organele interne ce realizează funcții de
relație, de nutriție și de reproducere.
În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au manta și cochilie.
Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor. Aspectul mantalei este de membrană. Ea
mai poartă și denumirea de pallium și este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele
corpului. Funcțiile mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejează corpul (în special masa viscerală),
secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ respirator. Între manta și peretele corpului se
găsește un spațiu numit cavitate paleală. Această cavitate mai poartă și denumirea de cavitatea
mantalei. În cavitatea paleală sunt adăpostite branhiile și alte organe.
Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică moluștelor, asemenea cavității paleale. Ea
este o formațiune dură, calcaroasă, cu rol principal de protecție a masei viscerale și a întregului
animal. Mai are și rol de schelet extern, pe cochilie fiind fixat o parte din musculatura corpului.
Forma cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. De asemenea, diferă și gradul ei de
dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăți. La unele moluște, cochilia a
regresat până la dispariție.

Organizarea internă[modificare | modificare sursă]

Funcții de relație[modificare | modificare sursă]
Sistemul nervos la moluște este de tip ganglionar și constă în ganglioni nervoși, concentrați în
partea anterioară a corpului, și în cordoane nervoase, care pleacă de la ganglioni spre toate
organele corpului. Organele de simt sunt bine dezvoltate la moluștile mobile în special la cele
răpitoare și slab dezvoltate sau lipsesc la cele bentonice și la cele puțin mobile.

Funcții de nutriție[modificare | modificare sursă]

 Sistemul digestiv
o Osfradiul
 Sistemul respirator
 Sistemul circulator
 Sistemul excretor
Funcții de reproducere[modificare | modificare sursă]
 Reproducerea la moluște se face prin ouă.
Gastropodele sunt organisme hermafrodite, cu fecundația încrucișată. Ele depun ouă sau nasc pui
vii. Bivalvele și cefalopodele sunt organisme unisexuate.

Clasificarea moluștelor[modificare | modificare sursă]

Clasificare elaborată după cursuri universitare tipărite (pe cât posibil cele mai recente) în România.
Încrengătur
Clasă Subclasă Ordin
a
1 2 3 4
Polyplacophora - -
Monoplacophora - -
Aplacophora - -
Archaesgastropoda
Mesogasteropoda Pectinibranchi
Prosobranchiata
a
Neogasteropoda
Gasteropoda
Tectibranchiata
Opisthobranchiata
Nudibranchiata
Mollusca Basommatophora
Pulmonata
Stylommatophora
Protobranchiata -
Bivalvia (Lammelibranchia Filibranchiata -
) Eulamellibranchiat
-
a
Scaphopoda Septibranchiata -
Tetrabranchiata -
Cephalopoda Decapoda
Dibranchiata
Octopoda