Academia de Studii Economice

Facultatea de Administraţie şi Management Public

Referat
Pe tema:

„Timpul de lucru şi timpul de odihnă”

Bengea Maria Cătălina

Grupa 215

Seria A

Bucureşti, 2019
 C ONTENTS
Capitolul 1. Noţiunea şi obiectul de activitate al dreptului muncii...........................................................................3
1.1. Noţiuni generale despre dreptul muncii..................................................................................................3
1.2. Obiectul de activitate al dreptului muncii...............................................................................................3
Capitolul 2. Contractul individual de muncă............................................................................................................4
Capitolul 3. Timpul de muncă şi timpul de odihnă...................................................................................................5
3.1. Timpul de muncă.....................................................................................................................................5
A. Durata timpului de muncă.......................................................................................................................5
B. Munca suplimentară................................................................................................................................5
C. Munca de noapte......................................................................................................................................5
3.2. Repausul periodic....................................................................................................................................6
Bibliography..............................................................................................................................................................8
 C APITOLUL 1. N OŢIUNEA ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL
DREPTULUI MUNCII

1.1. N OŢIUNI GENERALE DESPRE DREPTUL MUNCII

Dreptul muncii este definit ca fiind aceea ramură a sistemului de drept alcătuită din
ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile individuale de muncă, atribuţiile
organizaţiilor sindicale şi patronale cât şi a conflictelor de muncă.
Un rol important al dreptului muncii îl constituie controlul aplicării legislaţiei muncii
astfel încât atat angajatorul cât şi angajatul să fie protejaţi.
Potrivit prevederilor din art. 14 alin. (1) din Codul Muncii, prin termenul de angajator
se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe
baza unui contract individual de muncă.
Potrivit art. 10 din Codul Muncii, salariatul reprezintă o persoană fizică care se obligă
să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, iar în
schimb acesta să fie remunerat, plătit cu o sumă de bani denumită salariu.

1.2. O BIECTUL DE ACTIVITATE AL DREPTULUI MUNCII

Obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de muncă născute din
contractul individual de muncă şi raporturile juridice conexe lor.
Dreptul muncii este format din ansamblul normelor juridice prin care sunt
reglementate relatiile care se stabilesc in procesul încheierii, executării, modificării şi
încetării raporturilor juridice de muncă, întemeiate atât în contractul individual de muncă
cât şi în cel colectiv de muncă. [ CITATION OBI19 \l 1048 ]
În obiectul muncii nu se încadrează persoanele care exercită muncă independentă, ca
de exemplu:
 Gardienii
 Artiştii
 Avocaţii
 Notarii
 Medicii
 Jurnaliştii
 Executorii judecătoreşti
  Detectivii particulari [ CITATION OBI19 \l 1048 ]

C APITOLUL 2. C ONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

Contractul individual de muncă este convenţia prin care se materializează voinţa

angajatorului şi a viitorului salariat de a stabili un raport juridic de muncă. În această
convenţie, negociată şi liber consimţită, sunt prevăzute, în limitele stabilite de legislaţie şi de
contractele colective de muncă, toate elementele necesare pentru cunoaşterea condiţiilor de
desfăşurare şi de încetare a raportului de muncă, drepturile, obligaţiile şi răspunderile
ambelor părţi.[ CITATION Con \l 1048 ]
Conform art. 17 alin. (3) persoanele propuse spre angajare cât şi salariaţii vor fi
informaţi cu privire la următoarele aspecte:
a) Identitatea părţilor;
b) Locul de muncă sau posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
c) Sediul sau domiciul angajatorului;
d) Funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau
altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
e) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul
angajatorului;
f) Riscurile specifice postului;
g) Data de la care contractul urmează să işi producă efectele;
h) În cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de
muncă temporară, durata acestora;
i) Durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) Condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata
acestuia;
k) Salariul de bază
l) Durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptamână;
m) Indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale
salariatului
n) Durata perioadei de probă
 C APITOLUL 3. T IMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

3.1. T IMPUL DE MUNCĂ

Timpul de muncă este reprezentat de perioada în care salariatul se află la dispoziţia
angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului
individual de muncă sau al contractului colectiv de muncă.

A. D UR AT A TI M PU L U I D E M U N C Ă
Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă de muncă, timpul în care aceştia îşi
desfăsoară activitatea zilnică este de 8 ore/zi, timp de 5 zile iar cumulul de ore să fie de 40 de
ore pe săptămână. În cazul minorilor timpul de muncă este de 6 ore pe zi însumând 30 de ore
pe săptămână.
Durata maximă legală a timpului de muncă în cadrul unei săptămâni nu poate depăşi
48 de ore incluzând şi orele suplimentare.
Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi şi profesii se poate stabili prin negocieri
colective sau individuale cât şi prin acte normative o durată zilnică mai mare sau mai mică de
8 ore. Durata zilnică a timpului de muncă în acest caz poate ajunge la maxim 12 ore şi va fi
urmată obligatoriu de 24 de ore de repaus.
Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat
şi de a supune controlului Inspecţiei Muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.
[ CITATION Ins19 \l 1048 ]

B. M UNC A SU PL I M E N T A R Ă
Munca suplimentară este reprezentată de orele efectuate în afara programului de
muncă şi doar cu acordul în prealabil a salariatului.
Conform art. 121. alin. (2) din [ CITATION Cod \l 1048 ] efectuarea muncii suplimentare
peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia
cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor
accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.

C. M UNC A D E N O A PT E
Munca prestată între orele 22:00 – 6:00 este considerată muncă de noapte.
Salariaţii de noapte beneficiază:
 fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă (pentru
zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte), fără ca aceasta să ducă la
scăderea salariului de bază;
 fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază(dacă
timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru).
[ CITATION Ins19 \l 1048 ]

3.2. R EPAUSUL PERIODIC

Perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este perioadă de muncă.
Când ne referim la repausul periodic ne gândim automat la 3 categorii importante, cum
ar fi:
 Pauza de masă şi repausul zilnic
 Repausul săptămânal
 Sărbătorile legale
În cele ce urmează vom detalia fiecare repaus în parte şi ce obligaţie are atât
angajatorul cât şi salariatul.
În privinţa primului tip de repaus lucrurile stau foarte simplu, fiecare salariat are
dreptul conform Contractului Individual de Muncă la o pauză de masă şi timp liber.
Conform art. 135 din [ CITATION Cod \l 1048 ] salariaţii au dreptul între doua zile de
muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, prin excepţie acest repaus
nu poate fi mai mic de 8 ore în cazul muncii în schimburi.
Cea de a doua categorie, repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive iar acestea
sunt acordate la sfârşitul săptămânii (sâmbătă şi duminică) conform [ CITATION Leg15 \l 1048 ].
În cazul în care la locul de muncă s-au ivit lucrări urgente, a căror executare imediată
este necesară pentru salvarea persoanelor sau a bunurilor angajatorului cât şi pentru evitarea
unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs
asupra materialelor, salariaţii al caror repaus săptămânal a fost suspendat au dreptul la dublul
compensaţiilor cuvenite prin art. 123 alin.(2).

Art. 123. [compensarea muncii suplimentare prin acordarea unui spor la salariu]
(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut
de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin
adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste
prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului
individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. [ CITATION Cod19 \l
1048 ]

Dacă în privinţa celorlalte doua tipuri de repaus totul este clar în ceea ce priveşte zilele
libere acordate de către stat lucrurile se complică din mai multe puncte de vedere.
Zilele sarbătorilor legale nu sunt aceleaşi în fiecare an prin urmare acestea pot aduce
completări ulterioare şi un alt aspect important este al culturii religioase, în România există
minorităţi prin urmare, religii diferite, obiceiuri diferite, sărbători diferite s.a.
Chiar dacă zilele libere de sărbătoare sunt acordate de către stat acordarea acestora se
face de către angajator.
Conform art. 139 alin.(1) zilele libere de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
 1 şi 2 ianuarie;
 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
 Vinerea Mare, ultima zi de vineri înanintea Paştelui
 Prima şi a doua zi de Paşti
 1 mai
 1 iunie
 Prima şi a doua zi de Rusalii
 Adormirea Maicii Domnului
 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României
 1 decembrie
 Prima şi a doua zi de Crăciun
 Două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de
culte religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Excepţie de la aceast articol fac unităţile sanitare, unităţile de pompieri, magazinele

s.a. datorită rolului pe care aceste unităţi le au nu pot suspenda activitatea pentru câteva zile ci
se va stabili un program de lucru adecvat.

Pentru salariaţii care desfăşoara activitate în timpul zilelor de sărbatoare aceştia pot
beneficia fie de: compensare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau vor fi
remuneraţi cu cel puţin 100% din salariul de bază pentru munca prestată.

Conform art.143 din [ CITATION Cod \l 1048 ] se pot aplica si alte zile libere.
 B IBLIOGRAPHY

Codul Muncii. In Codul muncii legislaţie conexă şi jurisprudenţă (p. 45). Bucureşti: 2019.

Codul Muncii PRO. (n.d.). Retrieved 04 07, 2019, from

https://www.codulmuncii.ro/art_123_1.html

Contractul individual de muncă. In Codul muncii, legislaţie conexă şi jurisprudenţă (p. 8).
Bucureşti: 2019.

Inspecţia muncii. (n.d.). Retrieved 03 31, 2019, from Timpul de muncă și de odihnă:
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/201782/Timpul+de+munca+si+de+odihna.
pdf/988b2715-d51b-4bc0-ae71-9956947248de

Legea nr. 97/2015 - modificarea art. 137 alin. (1) din Codul muncii. (2015, 0 07). Retrieved
04 07, 2019, from
http://www.oit.org/dyn/natlex/docs/ELECTRONIC/103866/126395/F2114894818/pdf.pdf

Munca suplimentara. In Codul Muncii. Bucureşti: 2019.

OBIECTUL, METODA ŞI SISTEMUL DREPTULUI MUNCII. (n.d.). Retrieved 03 30, 2019,

from https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-muncii/obiectul-metoda-si-
sistemul-dreptului-muncii/

Preduţ, M. C. (n.d.). Cabinet avocat Dreptul Muncii. Retrieved 03 30, 2019, from
http://www.avocat-dreptul-muncii.eu/codul_muncii_2019_actualizat.php