C.B. CIPSIMEX S.R.L.

Aprobat
Angajator

Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru activitatea

de conducere auto
IPSSM 07
I. CONSIDERATII GENERALE.
Prin accident de muncă în circulaţia rutieră se înţelege orice eveniment care provoacă
prejudicii autovehiculelor şi activităţii de transport, care a avut loc în timpul circulaţiei pe drumurile
publice, pe şantiere, pe drumurile forestiere sau în orice alt loc de muncă unde pot circula
autovehicule, datorat nerespectării regulilor de circulaţie, stării tehnice necorespunzătoare a
autovehiculelor sau manevrării incorecte a acestuia, având drept consecinţe pagube materiale sau
victime omeneşti.
În terminologia de securitate a muncii, accidentul de muncă este definit ca evenimentul prin
care se produce vătămarea violentă a organismului sau intoxicaţia acută profesională în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă indiferent de natura juridică a
contractului de muncă în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate
temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.

1. Obligaţiile conducătorului auto în caz de accidente soldate cu victime.

Conducătorul auto implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea
sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice accident de circulaţie
care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat:
a. să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului
şi să nu părăsească locul faptei;
b. să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care provin din
accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor accidentului.
c. să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de
transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul auto care a
transportat răniţi la unitatea sanitară trebuie să se legitimeze şi să comunice numărul de
înmatriculare al autovehiculului.
d. să nu consume băuturi alcoolice, substanţe sau produse stupefiante sau medicamente cu
efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentraţiei
alcoolului în aerul respirat şi/sau recoltarea probelor biologice.
Conducătorilor vehiculelor implicaţi în accidente de circulaţie şi victimelor accidentelor de
circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau
consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora,
aceştia fiind trimişi pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată.
Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de
circulaţie soldat cu moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai
multor persoane, precum şi atunci când în eveniment este implicat un vehicul ce transportă mărfuri
periculoase, este obligată să anunţe de îndată poliţia la numărul unic pentru urgenţe 112 şi să
transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu
se agravează starea de sănătate a victimelor.

2. Obligaţiile conducătorului auto în caz de accidente soldate numai cu pagube

materiale

Conducătorul auto implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia au rezultat numai
pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzută de legea penală este obligat:
 a. să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi nici nu
pot să îşi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau
acostament, semnalizându-le prezenţa;
b. să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul;
c. să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul, în
termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de ore de la producerea
accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în
baza declaraţiilor scrise a celor implicaţi;
d. să solicite unităţii de poliţie competente eliberarea autorizaţiei de reparaţie. Această
obligaţie revine şi deţinătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât circulaţia pe
drumurile publice.

3. Modul de comportare al conducătorului auto implicat într-un eveniment rutier.

A. În cazul unui accident de pe urma căruia au rezultat victime indiferent dacă este
implicat sau nu:
- să-şi păstreze calmul
- să analizeze situaţia şi să determine care sunt măsurile ce se impun;
- să semnalizeze zona de pericol;
- să ia măsuri pentru a delimita zona de pericol;
- să ia măsuri pentru evacuarea eventualelor victime
- să fie capabil să acorde primul ajutor;
- să nu modifice starea de fapt de la locul accidentului dacă eventual există victime;
- să anunţe organele abilitate să se facă cercetări;
- să anunţe compania despre producerea evenimentului.

B. În cazul unui accident de pe urma căruia au rezultat numai pagube materiale

- să-şi păstreze calmul
- să analizeze situaţia şi să determine care sunt măsurile ce se impun;
- să semnalizeze zona de pericol;
- să ia măsuri pentru a delimita zona de pericol;
- să degajeze partea carosabilă;
- să anunţe organele abilitate să se facă cercetări;
- să anunţe compania despre producerea evenimentului.

II. EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL, MEDICAMENTE SAU ALTE SUBSTANŢE

CARE POT INFLUENŢA COMPORTAMENTUL UMAN
1. Efectele alcoolului la volan
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool etilic(exprimata in grame) aflata intr-un litru de
sange.Legislatia rutiera din Romania interzice conducerea autovehiculelor sub influenta alcoolului,
iar conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie
alcoolica de peste 0, 80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani.
Din analizele făcute privind accidentele de circulaţie, produse ca urmare a consumului de
băuturi alcoolice a rezultat:
- puţini şoferi cunosc intervalul de timp în care se metabolizează şi se elimină din organism
alcoolul, efectele acestuia şi, mai ales consecinţele la care se expun conducând după ce au
consumat băuturi alcoolice.
- efectul negativ al alcoolului creşte în cazul şoferilor obosiţi sau care au consumat
medicamente sau droguri.
Efectele progresive ale alcoolului asupra conducerii unui autovehicul
În jur de Tulburări ale percepţiei  Prevederea şi estimarea distanţelor devin dificile
0,3‰  Adaptarea la întuneric scade
 Unghiul vizual se diminuează
 Tulburări de echilibru
Tulburări ale concentrării  Scade atenţia la circulaţie
 Tulburări ale motricităţii  Scad rapiditatea execuţiei, coordonarea
mişcărilor şi stabilitatea comportamentului
 Încetinirea reacţiilor complexe şi creşterea
timpului de reacţie
 Scade vigilenţa
Modificări de atitudine şi  Supraestimarea propriilor aptitudini şi
de personalitate subestimarea riscurilor
 Apare agresivitatea
 Scade stăpânirea de sine
Tulburări ale motricităţii  Coordonarea mişcărilor devine dificilă
Înregistrarea şi asimilarea  Descifrarea semnelor de circulaţie se face cu
informaţiilor greutate
 Relaţiile cu partenerii de trafic se stabilesc cu
În jur de greutate
1,5‰  Privire fixă concentrată asupra unui singur obiect
Există percepţia falsă conform căreia consumul de cafea neutralizează efectele alcoolului. Şi
acesta deoarece cofeina stimulează organismul, dar fără să scadă alcoolemia. Efectele alcoolului
sunt în continuare prezente şi capacitatea de conducere rămâne scăzută. Pentru a elimina alcoolul
ficatul are nevoie de un anumit interval de timp. Cafeaua nu accelerează acest proces. Alcoolul are
un coeficient mediu de eliminare din corp de cca. 0, 1‰ într-o oră. Pentru o persoană de 75-80kg dacă
se consumă:
Cantitate Tărie Alcoolemie
Tipul băuturii
Bere 500 ml 4-5º 0,15-0,2 ‰
Vin 200 ml 10-12º 0,2-0,25 ‰
Ţuică 50 ml 30º 0,2-0,3 ‰
Votcă 50 ml 50º 0,3-0,4 ‰
Whisky 50 ml 50º 0,3-0,4 ‰
Coniac 50 ml 50º 0,3-0,4 ‰
Din datele de mai sus, în raport cu coeficientul mediu de eliminare a alcoolului, se poate
estima după cât timp se elimină alcoolul din corp, astfel:
 O sticlă de 500 ml de bere – cca 2 ore
 200 ml de ţuica de 30º - cca 6 ore
 200 ml de coniac, votcă 50º - cca 12 ore

2. Efectele medicamentelor
Este bine de ştiut că orice medicament, pe lângă efectele benefice are şi efecte secundare
nedorite. Pentru preîntâmpinarea apariţiei acestora se recomandă efectuarea testării
medicamentului respectiv. În tabelul de mai jos sunt prezentate efectele adverse ale
câtorva medicamente utilizate:
Tipul de Denumire comercială Efecte adverse
medicament
Sedative Bromoval Somnolenţă, ameţeli, stare de slăbiciune musculară,
Extraveral lipsă de coordonare a mişcărilor, diminuarea capacităţii
Distonocalm de conducere a autovehiculelor, tulburări de vedere,
hipotensiune
Tranchilizante Diazepam, Hidroxizin Somnolenţă, astenie fizică, incapacitate de
Meprobramat concentrare, diminuarea performanţelor şi a
randamentului fizic şi psihic.
Antidepresive Antideprin Stări de irascibilitate, hiperemotivitate, tremurături,
Amitriptilină diminuarea atenţiei şi a capacităţii de efort, tulburări de
Anafranil vedere.
Hipnotice Ciclobarbital, Dormital, Oscilaţii tensionale, stări de excitaţie nervoasă,
Nitrazepam somnolenţă
Tonicardiace Digoxin, Cedilonid Greaţă, cefalee, somnolenţă, dezorientare, tulburări de
vedere
Antianginoase, Nitroglicerină, Cefalee, somnolenţă, fotofobie, halucinaţii, lipotimii
 Antiaritmice prophanolol,
amiodaronă
Antihipertensive Enalapril, clonidină, Scăderea bruscă a tensiunii arteriale, cu cefalee, vertij,
hiposerpil tulburări de vedere, lipotimii.
Antivomitive Emetiral, torecan, Spasme musculare, hipotensiune, tulburări de vedere
metoclopramid
Antialergice Feniramină, romergan, Somnolenţă, tulburări de vedere, confuzie
tavegyl
Analgezice, Aspirină, algocalmin, Tulburări de vedere, ţiuituri în urechi, hemoragii
antipiretice şi indometacin, piafen digestive
antiinflamatorii
Antibiotice Ampicilină, penicilină, Greaţă, vertij, oboseală, acţiune toxică asupra nervului
tetraciclină, acustică, ducând chiar la surditate, şoc anafilactic
kanamicină, etc.
Antispastice Lizadon, scobutil Tulburări de vedere, hipotensiune

Orice conducător auto are obligaţia să se informeze asupra efectelor ce le pot avea
medicamentele, cerând lămuriri medicului care a prescris tratamentul, a farmacistului şi prin
consultarea cu atenţie a prospectului ce însoţeşte medicamentul respectiv.
3. Efectele drogurilor.
Drogurile au efecte negative asupra stării fizice şi psihice, manifestându-se prin:
 excitaţie euforică
 apariţia halucinaţiilor
 membrele superioare şi inferioare devin grele
 slăbirea memoriei
 sensibilitate accentuată la lumină
Atunci când efectele drogului încetează, individul devine apatic, simte nevoia de somn,
delirează şi are o starea generală alterată.
Cele mai dăunătoare droguri sunt: marijuana, haşişul, cocaina. Drogurile extrase din plante
(heroina, cocaina) provoacă cele mai mari tulburări: depresii, halucinaţii, dureri generale, crampe,
insomnie, tremurături ale membrelor, greaţă, vărsături, slăbirea capacităţii profesionale şi
intelectuale.
În afară de propriile lor efecte asupra organismului, medicamentele sau drogurile combinate cu
alcoolul, pot produce reacţii care scad performanţele la volan şi de aceea cresc riscurile de a avea
un accident grav.

III. SIMPTOMELE, CAUZELE ŞI EFECTELE OBOSELII

Oboseala reprezintă scăderea temporară a capacităţii de muncă datorită unor eforturi fizice
sau psihice prelungite.
Din punct de vedere al timpului când se produce oboseala, aceasta poate fi acumulată:
a. Oboseala acumulată înainte de plecarea la drum – poate avea drept cauze:
- odihna insuficientă în noaptea (perioada) anterioară plecării la drum
- eforturile fizice sau intelectuale din ziua (zilele) premergătoare plecării la drum
- consumul de alcool, medicamente, droguri
- starea nesatisfăcătoare a sănătăţii.
Cea mai bună măsură preventivă este în acest caz amânarea plecării în cursă.
b. Oboseala acumulată în timpul conducerii autovehiculului – poate avea drept cauze:
- numărul mare de manevre de pornire, oprire, schimbarea treptelor de viteze, frânări, viraje,
semnalizări, depăşiri etc. (apare în special la şoferii mijloacelor de transport în comun şi la
vehiculele de mare capacitate;
- vizibilitatea redusă (noapte, ceaţă, ploaie torenţială, ninsoare abundentă), conducerea pe
drumuri alunecoase sau în localităţile aglomerate, atenţia concentrată, supravegherea
funcţionării aparatelor de bord;
- conducerea autovehiculului un timp îndelungat (fără pauze necesare refacerii forţelor);
- conducerea cu viteze mari;
- monotonia multor drumuri cu aliniamente lungi.
Apariţia oboseli se manifestă prin:
  amorţirea unor părţi ale corpului
 creşterea timpului de reacţie, centrare în mişcări
 dificultăţi în menţinerea atenţiei la nivel optim
 căscături dese, prelungite
 pleoapele devin grele şi clipitul mai des
 ochii lăcrimează şi privitul se înceţoşează
La primele semne de oboseală conducătorul auto trebuie să oprească pentru a se odihni 15-
20 min. iar dacă oboseala acumulată este mai mare şi forţele nu s-au refăcut prin pauze scurte,
trebuie să se asigure o perioadă de odihnă de câteva ore pentru revigorarea potenţialului fizic şi
psihic. Subaprecierea sau ignorarea stării de oboseală constituie greşeli ce se pot finaliza cu
accidente rutiere grave.

IV. PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ÎN CIRCULAŢIE

1. Prevenirea accidentelor de munca in circulatie.
A) Atitudinea şi atenţia conducătorului auto
Atenţia conducătorului auto trebuie să aibă următoarele calităţi:
- stabilitatea atenţiei- capacitatea de a menţine atenţia timp îndelungat asupra unor obiecte
imobile sau mobile sau asupra unor activităţi, chiar în condiţia existenţei unor factori
perturbatori (discuţii, zgomote, etc). Ex. la mersul în coloană se va observa deplasarea
vehiculului din faţă
- volumul atenţiei – capacitatea de a colecta simultan mai multe informaţii simultan. Ex.
supravegherea aparaturii de bord, a semnalizărilor rutiere, a celorlalţi participanţi la trafic
- mobilitatea atenţiei – capacitatea de putea urmări alternativ, diverse fapte independente
care au loc concomitent.
- concentrarea atenţiei – delimitarea dominantei atenţiei asupra unei activităţi, în condiţiile în
care acţionează simultan şi diverşi factori perturbatori (ex. discuţii cu voce tare)
- distribuţia atenţiei – permite să se efectueze simultan mai multe activităţi, din care una este
de bază iar celelalte se execută automat. Ex la întoarcere: atenţia este repartizată alternativ
spre circulaţia de pe drum şi spre bordura trotuarului acestea fiind activităţi de bază.
Operaţiile legate de conducere care se execută în acelaşi timp cu activităţile de bază se
efectuează în mod automat, fără un control expres al atenţiei.

Principalele cauze care produc o împărţire greşită a atenţiei pot fi: oboseala, consumul de alcool,
medicamente, starea fizică sau psihică necorespunzătoare, condiţiile grele în care se desfăşoară
activitatea (cald, frig, zgomote permanente, miros de combustibil sau gaze arse).Totodată
următoarele acţiuni pot conduce la scăderea atenţiei, de aceea sunt interzise în timpul conducerii:
- fumatul sau mâncatul în timpul conducerii
- participarea la discuţiile ce au loc între pasageri
- aplecarea pentru a ridica un obiect căzut
- întoarcerea capului către pasagerul din dreapta sau din spate
- manipularea unor aparate muzicale
- folosirea telefonului mobil.
B) Manevre, oprire şi staţionare
Legislaţia în vigoare reglementează activităţile permise sau interzise în ceea ce priveşte
staţionarea şi parcarea autovehiculelor astfel:
1. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta
unităţilor economice, precum şi sub liniile electrice aeriene.
2. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase,
lichide etc. vor fi curăţate şi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură etc.).
3. În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă
sau de gheaţă, presărându-le cu rumeguş, nisip, zgură, sare, etc.
4. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop se vor lua următoarele măsuri:
a. vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
b. vor opri motorul;
c. vor frâna autovehiculul;
d. vor scoate cheia din contact;
 e. vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile autovehiculului;
f. vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport acţionând
întrerupătorul general (dacă este cazul).
5. Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru a porni motorul.
6. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
7. La locul de parcare sunt interzise:
a. efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare
a eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;
b. alimentarea cu combustibil sau lubrifianţi;
c. aruncarea in locuri neamenajate a cârpelor îmbibate cu produse petroliere/ si a altor
categorii de deseuri;.;
8. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile publice se
va face numai cu faţa. În cazul în care nu este posibil, acest lucru se va face numai prin pilotare.
V. CONDUCEREA PREVENTIVĂ.
1. Conducerea preventivă pe timp de noapte.
 FACTORUL DE RISC
Vizibilitate redusă
În timpul nopţii vizibilitatea se reduce limitându-se,
pe drumurile neiluminate la zona de acţiune a farurilor.
Vizibilitatea se reduce şi mai mult atunci când farurile
nu sunt reglate corect, lunetele şi parbrizul sunt
murdare, zgâriate sau crăpate. Pe timpul nopţii
capacitatea de percepţie vizuală se reduce
substanţial.
Distanţele şi vitezele se apreciază mai greu.
Conducătorii auto fac eforturi suplimentare pentru
a aprecia distanţele şi viteza de deplasare a
vehiculelor care circulă din sens opus. Aprecierea
greşită a acestor parametri a vehiculelor ce circulă din
sens contrar conduce la producerea de accidente.
Orbirea (temporară) a conducătorului auto
Orbirea temporară se produce de către luminile
unui vehicul care circulă din sens opus care continua
deplasarea cu luminile de drum (fază lungă), chiar şi la
mai puţin de 200m, distanţă precizată în
reglementările legale în vigoare. Orbirea se poate
produce şi dacă vehiculul ce circulă din sens opus are
farurile nereglate sau sunt dotate cu becuri de putere
mai mare decât cea prevăzută de constructor. Atunci
când conducătorul auto <orbit> continuă deplasarea
se pot produce accidente grave de circulaţie.
Întâlnirea unor vehicule nesemnalizate
Acest factor există mai ales în mediul rural unde
circulă frecvent vehicule cu tracţiune animală, utilaje
agricole, biciclete etc. care sunt semnalizate
necorespunzător sau nu sunt semnalizate de loc. Se
mai pot întâlni remorci staţionate şi nesemnalizate
corespunzător care reprezintă obstacole ce nu pot fi
observate, mai ales dacă conducătorul auto este
incomodat de farurile autovehiculelor care vin din faţă.
Întâlnirea unor obstacole nesemnalizate
Pe drumurile publice se pot întâlni guri de canal
fără capac, lucrări în carosabil, surpări de teren,
bolovani etc. care din cauza lipsei de vizibilitate sunt
observate cu întârziere. În astfel de situaţii accidentul
de circulaţie devine iminent.
Condiţiile meteorologice
Când se circulă noaptea pe timp de ploaie, ceaţă,
vânt, zăpadă, polei, aceşti factori de risc se pot asocia
cu vizibilitatea redusă.
MĂSURI DE CONDUITĂ PREVENTIVĂ
Asigurarea unei bune vizibilităţi
- curăţarea parbrizului inclusiv pe zonele lăsate
necurăţate de ştergătoare.
- curăţirea lentilelor farurilor de mai multe ori pe
timpul unei deplasări
- pe timpul rece, nu se va circula cu parbrizul
aburit sau cu depuneri de zăpadă şi gheaţă.
- luneta din spate (dacă există) trebuie să fie
întotdeauna curată, dezaburită, fără depuneri de
gheaţă sau zăpadă. Vizibilitatea nu trebuie să fie
diminuată de bagaje sau de perdele.
- asigurarea vizibilităţii oglinzilor retrovizoare.
- la asigurarea vizibilităţii în spate trebuie să se
ţină seama de unghiul mort (spaţiul lateral ce rămâne
în afara vederii conducătorului auto).
- efectuarea de controale oftalmologice periodice
iar dacă este necesar se vor utiliza ochelari de
corecţie.
Oprirea autovehiculului când suntem orbiţi
- este imprudent să se continue deplasarea
autovehiculului atunci când eşti orbit de farurile
vehiculelor ce circulă din sens opus. De aceea, se
recomandă să nu se privească direct farurile
autovehiculului ce circulă din sens opus şi să se
folosească corespunzător luminile pe timp de noapte.
Adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de
vizibilitate, meteo, de drum şi de trafic.
- pe timpul nopţii viteza de deplasare trebuie
redusă (cu circa 20-30%). Viteza trebuie adaptată şi la
condiţiile meteo (ploaie, zăpadă, ceaţă) la cele de
drum (uscat, alunecos), precum şi la cele de trafic
(redus, intens).
- în cazul unui accident produs din cauza vitezei,
chiar dacă nu s-a depăşit limita legală admisă, motivul
real este acela că de fapt, viteza autovehiculului nu a
fost adaptată la condiţiile de trafic.
- pe de altă parte circulaţia cu viteză redusă nejustificat
nu este recomandată, deoarece disconfortul în trafic
poate genera accidente.
Planificarea judicioasă a călătoriei
- atunci când din diverse motive trebuie să se circulă
noaptea, se recomandă o planificare judicioasă a
călătoriei (ora plecării, ora sosirii, traseul, locurile de
odihnă, viteza medie de deplasare adaptată la
conditiile de drum) condiţiile de vizibilitate redusă)
Oboseala
Din cauza concentrării
determinate de vizibilitatea redusă,
precum şi a celorlalţi factori de mai
sus, se instalează oboseala care pe
timpul nopţii devine unul dintre cei
mai importanţi factori de risc. Gradul
de oboseală diferă de la un
conducător auto la altul funcţie de
viteza de consum a energiei, de
timpul de conducere. Atunci când
şoferul ignoră starea sa de oboseală
continuând să conducă se poate
produce adormirea la volan care
generează accidente foarte grave.
Evitarea călătoriei
- se recomandă evitarea pe cât posibil astfel de călătorii.
Condiţia fizică şi psihică corespunzătoare
- deoarece şofatul necesită o atenţie sporită şi eforturi suplimentare,
conduita preventivă recomandă ca acest lucru să se facă într-o
starea fizică şi psihică corespunzătoare, fără preocupări
suplimentare care să diminueze atenţia.
Întrerupere conducerii
- atunci când apar primele semne de oboseală, se recomandă
şoferilor să se oprească şi să facă pauze de 15-30 de minute, pentru
refacerea forţelor. Dacă oboseala este accentuată, se recomandă
deplasarea cu prudenţă până la primul loc unde există condiţii
pentru dormit (minim 4-6 ore) după care se poate relua călătoria.
Combaterea oboselii prin alte măsuri (consumul de cafea, spălatul
cu apă rece, angajarea în discuţii) nu au efect decât pe termen
scurt.
Anticiparea situaţiilor periculoase
- când se circulă pe timpul nopţii se recomandă şoferilor să fie
preocupaţi în permanenţă de anticiparea situaţiilor periculoase
(existenţa bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală, utilaje
agricole, obstacole nesemnalizate şi nesemnalizate, orbirea
provocată de farurile vehiculelor care circulă din sens opus,
efectuarea virajelor la stânga de către un biciclist sau un vehicul cu
tracţiune animală fără semnalizarea manevrei respective.
Sporirea atenţiei
- pentru a anticipa situaţiile periculoase este necesară menţinerea în
permanenţă a unei atenţii sporite.

2. Conducerea preventivă pe timp de ploaie

FACTORII DE RISC MĂSURI DE CONDUITĂ PREVENTIVĂ
- drumurile alunecoase - adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de
- mărirea spaţiului de oprire vizibilitate, meteo, de drum şi de trafic;
- vizibilitate redusă - asigurarea unei bune vizibilităţi
- obstacole întâlnite în drum - autovehiculul să fie bine văzut de ceilalţi
- nervozitatea participanţilor la trafic participanţi la trafic
- oboseala - oprirea autovehiculului
- acvaplanarea - anticiparea situaţiilor periculoase
- sporirea atenţiei

3. Conducerea preventivă pe timp de ceaţă.

FACTORII DE RISC MĂSURI DE CONDUITĂ PREVENTIVĂ
- vizibilitate redusă - evitarea călătoriei
- aprecierea dificilă şi eronată a distanţelor şi - întreruperea călătoriei
vitezelor - planificarea judicioasă a călătoriei
- lipsa marcajelor - adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de
- drumurile alunecoase vizibilitate, meteo, de drum şi de trafic
- obstacole întâlnite în drum - evitarea depăşirilor
- intersecţiile - evitarea opririlor
- oboseala - asigurarea unei bune vizibilităţi

4. Prevederi obligatorii.
Este interzis urcarea la volan precum si să se transporte persoane care se află în stare de
ebrietate.
Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri, precum şi
în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de persoană de la sol.
În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
 a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin ,, Regulamentul privind circulaţia pe drumurile
publice" şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b) să respecte traseul de deplasare;
c) să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote anormale;
d) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze
corespunzătoare;
În cazul în care la una din roţile autovehiculului se produce o pană de cauciuc, aceasta va fi
remediată sau se va înlocui cu roata de rezervă, fiind interzisă continuarea drumului cu anvelopa
dezumflată sau explodată.
Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se admite să
se pună sub roţi:
a) nisip, pietriş ( în cazul unei zăpezi bătătorite );
b) scânduri ( în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată );
c) piatră spartă, vreascuri ( în cazul unui teren alunecos, dar tare ).
Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui
pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi
iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora să dea semnale sonore şi să răspundă prin
aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială,
de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea
vizibilităţii.
Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la
întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării oricărui
pericol.
În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin din
direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a face loc acestora.
În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au urmatoarele
obligaţii:
a) să verifice, înainte de a pleca la drum, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoanele care călătoresc în
autoturism să utilizeze centura de siguranţă;
c) să asigure coborârea persoanelor fără pericol de accidentare;
d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la coborârea
din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă.

- // -

Elaborat,
........................................

Data:03.01.2018