Comisiile Rogatorii

ABORDĂRI FUNDAMENTAL-TEORETICE PRIVIND NOȚIUNEA,
OBIECTUL, FORMA ȘI CONȚINUTUL CERERILOR DE COMISIE

ROGATORIE
1.1. Definirea noțiunii și obiectului comisiilor rogatorii

Dacă noţiunea cererii de asistenţă juridică internaţională în materie penală este una mai
largă, ce presupune cererea prin care se solicită asistenţă într-o cauză penală în oricare din
formele prevăzute în volumul de asistenţă juridică internaţională 1, atunci comisia rogatorie
constituie un segment mai îngust al acestui domeniu şi se referă strict la cererile prin intermediul
cărora se dobîndesc probe pe teritoriul altui stat, în cadrul unui proces penal. Comisia rogatorie
internaţională a fost utilizată în relaţiile dintre state, în planul asistenţei judiciare internaţionale,
încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind legiferată exclusiv în convenţiile bilaterale de
extrădare.
De altfel, noțiunea de asistență juridică internațională îmbracă două accepțiuni: o
accepțiune mai restrânsă, aşa-numita asistență juridică cu caracter judiciar, prin care se înțelege
asistența pe care organele de drept din diferite state şi-o acordă în cursul procesului judiciar şi
care se caracterizează în mod obişnuit prin efectuarea sau trimiterea actelor procesuale devenite
necesare în cadrul acelui proces; şi o accepțiune mai largă, prin care se înțelege orice asistență
juridică oferită. De aici, cel mai frecvent şi o terminologie diferită: asistență judiciară pentru
prima accepție şi asistență juridică pentru cea de-a doua. În fine, dificultatea cotidiană cu care se
ciocnește funcționarii instituțiilor responsabile de prestarea asistenței constă în lărgirea cercului
solicitanților şi destinatarilor cooperării juridice internaționale: tot mai multe tratate
internaționale autorizează persoanele fizice şi juridice să reclame direct în state străine asistență
juridică, ceea ce influențează tot mai mult activitatea prin sarcina în plus de consiliere.
Aşa cum am stabilit anterior, legislaţia internă din acea perioadă nu reglementa norme
legate de comisia rogatorie, legiuitorul român a prevăzut că în ceea ce priveşte comisiile
rogatorii în străinătate, procedura de executare este cea menţionată în convenţii şi tratate, iar în
lipsa acestora ,,după uzul consacrat de dreptul internaţional".
Referindu-se nemijlocit la această instituţie, doctrina declară că: în desfăşurarea
procesului penal pot apărea situaţii în care anumite acte procesuale trebuie să fie întocmite în
afara teritoriului ţării. Astfel de situaţii sunt inerente cazului când organele de drept române
procedează la urmărirea sau judecarea unor crime comise în afara teritoriului statului. Alte
situaţii privesc cazul când organul de drept care efectuează urmărirea sau judecata unei cauze
constată că pentru stabilirea adevărului este necesară acumularea unor probe sau mijloace de
probă care se află în afara teritoriului statului.
Un alt autor apreciază că ,,aceleaşi considerente care justifică folosirea comisiei rogatorii
între hotarele statului pot determina necesitatea utilizării instituţiei şi pe plan internaţional. În
consecinţă, se prevedea că organul de urmărire penală sau instanţa, când consideră necesară
efectuarea unui act procesuale în străinătate, se adresează prin comisie rogatorie organului străin
care are posibilitatea să efectueze actul”2.
1
Articolul 2 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din 01.12.2006
2
N. Volonciu, Drept procesual penal, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 530-531
1
Comisia rogatorie externă, la fel ca şi comisia rogatorie internă, presupune o activitate
procesuală care implică o transmitere de competenţă teritorială de la un organ judiciar la un altul.
Spre deosebire de comisia rogatorie internă în care transmiterea de competenţă are loc către
organele judiciare dintr-o altă localitate în acelaşi stat, în cazul comisiei rogatorii externe,
transmiterea se face extrateritorial, către organele judiciare ale unui stat străin, organe care au
posibilitatea să efectueze actul procesual respectiv. În ceea ce priveşte procedura, în literatura de
specialitate s-a menționat faptul că organele de urmărire penală şi instanţele de judecată
efectuează pe această linie atribuţii specifice, fie în calitate de organe care solicită efectuarea
unei comisii rogatorii, fie în calitate de organe care sunt solicitate să execute o comisie rogatorie
de către instituţiile competente ale altor țări.
Astfel, comisia rogatorie este o varietate de asistenţă juridică internaţională şi constă în
împuternicirea pe care un organ de urmărire penală sau o instanţă judecătorească competentă
dintr-un stat, sau o instanţă internaţională o acordă unor autorităţi similare din alt stat pentru a
efectua în locul şi în numele său activităţi procesuale referitoare la un anumit proces penal3.
Potrivit legislației României comisia rogatorie internaţională în materie penală este acea
formă de asistenţă judiciară care constă în împuternicirea pe care o autoritate judiciară dintr-un
stat o acordă unei autorităţi din alt stat, mandatată să îndeplinească, în locul şi în numele său,
unele activităţi judiciare privitoare la un anumit proces penal4.
Reieşind din rezultatele utilizării activităţilor de asistenţă juridică internaţională în
materie penală, scopul comisiilor rogatorii se conturează a fi următorul:
- asigurarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, indiferent
de locul unde ele au comis infracţiunea;
- consolidarea eforturilor autorităţilor de drept din diferite state pentru a combate
criminalitatea;
- contribuirea la administrarea eficientă a justiţiei.
Cu alte cuvinte comisiile rogatorii reprezintă sprijinul reciproc pe care și-l acordă statele
în activitatea de descoperire, judecare și pedepsire a infractorilor. Această activitate se realizează
în temeiul prevederilor legislației procesual penale, a tratatelor internaționale, încheiate de stat
sau pe bază de reciprocitate.
După declararea independeței, Republica Moldova a devenit subiect de drept
internațional, inclusiv și în domeniul asistenței juridice internaționale în materie penală. Astfel
comisiile rogatorii se vor întocmi de către organele competente din Republica Moldova în
condițiile prevăzute de tratatul respectiv la care Republica Moldova este parte sau în condiții de
reciprocitate. În condiții de reciprocitate se acordă asistență doar în cazul în care între Republica
Moldova și statul respectiv nu este încheiat un tratat bilateral de asistență juridică în materie
penală sau aceste două state nu sînt parte la un tratat multilateral de asistență juridică în materie
penală. Condițiile de reciprocitate urmează a fi confirmate printr-o scrisoare, prin care Ministrul
Justiției sau Procurorul General este împuternicit să acorde în numele Republicii Moldova
asistență juridică a statului străin sau instanței penale internaționale la îndeplinirea unor acțiuni
procesuale cu garantarea drepturilor procesuale prevăzute de legea națională ale persoanei în
privința căreia se efectuiază asistența. Screisoarea prin care se solicită asistența în condiții de
reciprocitate se transmite statului respectiv prin intermediul Ministerului de Externe. Dacă
ambele părți au notificat condițiile de reciprocitate a acordării asistenței juridice internaționale în
3
4
Legea României nr. 302/2004 art.160 .
2
continuare asistența juridică dintre Republica Moldova și statul respectiv se efectua pe baza
acestor notificări în direct de Ministerul Justiției sau Procuratura Generală și organele centrale
corespunzătoate din statul respectiv fără a implica Ministerul de Externe.
Potrivit doctrinei, se mai aprecia că: ,,în cazurile expuse mai sus în cadrul asistenţei
judiciare internaţionale organele de urmărire penală sau instanţele de judecată pot solicita unui
alt organ de urmărire penală sau unei alte instanţe aflate în străinătate în vederea efectuării unui
anumit act procedural”. Necesitatea unor astfel de situaţii a determinat reglementarea unei forme
de asistenţă judiciară prin folosirea căreia organul judiciar poate solicita ca un act procedural să
fie efectuat de organe de drept dintr-un alt stat (comisie rogatorie activă sau în străinătate) şi
invers, organele de drept dintr-un alt stat pot, în situaţii analogice, solicita organelor de drept
române efectuarea unor acte procesuale (comisie rogatorie pasivă sau din străinătate)5.
Cererile de comisie rogatorie pot fi înaintate de instanţa de judecată în cadrul cercetării
judecătoreşti a cauzelor penale şi de organul de urmărire penală atât pe parcursul efectuării
urmăririi penale (faza prejudiciară), cît şi la faza judecătorească de examinare a cauzei în cazul în
care se consideră necesară efectuarea unei acţiuni procesuale pe teritoriul unui stat străin.
Art.536 CPP prevede la modul general calea parcursă de cererea de comisie rogatorie. Astfel, în
Republica Moldova comisia rogatorie se înaintează Procurorului General de către organul de
urmărire penală competent să o formuleze, iar de către instanţa de judecată Ministrului Justiţiei,
pentru a o transmite spre executare statului solicitat. Deasemenea, poate fi folosită calea
diplomatică pentru transmiterea cererii, în cazul în care statul solicitat cere acest lucru prin
declaraţii la actul legislativ internaţional pe care se bazează cererea, sau alte căi de transmitere,
cînd nu se cunoaşte autoritatea competentă din statul solicitat şi adresa acesteia (BNC Interpol,
Eurojust etc.) Potrivit reglementărilor de mai sus, comisia rogatorie va fi adresată pe cale
diplomatică, deci prin intermediul Ministerului de Externe, răspunsul urmând a fi primit pe
aceeaşi cale. La fel, aceasta (comisia rogatorie) va fi întocmită ţinând cont de normele legilor din
cele două state implicate. În ceia ce privește categoria actelor ce pot fi îndeplinite prin comisia
rogatorie, în text se menţionează audierea martorilor sau ,,orice alt act de instrucţiune”. Prin
tălmăcirea textului de mai sus se ajunge la concluzia că prin comisie rogatorie se poate solicita
efectuarea oricărui act de procedură penală posibil.
Procedura mai detaliată de formulare, transmitere, verificare a cererii este reglementată
de actele normative departamentale. Bunăoară, conform p.3.2 al Regulamentului cu privire la
organizarea activităţii de asistenţă juridică internaţională al Procuraturii Republicii Moldova,
„cererile de comisie rogatorie, formulate de procurori sau alte organe de urmărire penală
naţionale se prezintă Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană strict prin
intermediul procurorilor teritoriali şi se înaintează autorităţilor străine competente exclusiv de
către Secţia asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană”6.
Nu pot forma obiectul comisiei rogatorii:
1. pornirea urmăririi penale – solicitarea de a porni urmărirea penală poate fi obiectul sau
transferului de urmărire penală7 sau a denunţului în scopul urmăririi8;
5
A. Boroi, I. Rusu, Cooperarea judiciară în materie penală, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 420
6
Regulamentul cu privire la organizarea activităţii de asistenţă juridică internaţională a Procuraturii Republicii
Moldova, aprobat prin Ordinul Procurorului General nr.68/19 din 21.03.2005 COMISIE ROGATORIE (outgoing)
7
Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972.
8
Articolul 21 al Convenţiei europene de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la 20.04.1959.
3
2. luarea măsurilor preventive – în cazul necesităţii aplicării măsurilor preventive unei
persoane care se ascunde de urmărirea penală şi se află pe teritoriul unui stat străin,
urmează de recurs la anunţarea în căutare şi ulterioara solicitare a extrădării persoanei;
3. efectuarea acţiunile speciale de investigaţii – nu pot constitui obiect al comisiei rogatorii
acţiunile speciale de investigaţii, efectuate în afara urmăririi penale şi care nu au ca scop
acumularea de probe, ci stabilirea de circumstanţe. Autorităţile solicitante pot utiliza
documentele şi informaţiile primite de la statul solicitat, ca rezultat al executării comisiei
rogatorii, doar în scopul îndeplinirii obiectului indicat în comisia rogatorie. În cazul
necesităţii utilizării informaţiilor primite şi în cadrul altei urmăriri penale, urmează să fie
solicitat acordul statului ce a executat cererea.
Art.16 al legii nr. 704/2001 privind asistența judiciară internațională în materie penală
stabilește că obiectul cererii de comisie rogatorie îl constituie îndeosebi:
a) efectuarea actelor de urmarire, cum sunt: localizarea și identificarea persoanelor și
obiectelor; audierea inculpatului, audierea persoanei vătămate, a celorlalte părți, a martorilor si
experților, precum și confruntarea; perchezițiile, sechestrele și confiscările de obiecte, precum și
păstrarea bunurilor cuvenite a părților vătămate; cercetări locale; expertize; transmiterea de
informații, necesare într-un anume proces, prin supravegheri de telecomunicații, înregistrări
audio si video, obținerea secretului protejat prin lege (bancar, comercial, al corespondenței și
altele acțiuni), examinarea documentelor de arhiva și a fișierelor specializate si alte asemenea
forme de urmărire;
b) transmiterea mijloacelor materiale de proba;
c) comunicarea de documente sau dosare9.
1.2. Condițiile de formă și condițiile de fond ale cererilor de comisii

rogatorii
Comisia rogatorie se întocmește de procurorul care conduce sau nemijlocit efectuează
urmărirea penală în cauza respectivă și se înaintează Procurorului General sau de către instanța în
procedura căreia se află cauza penală și se transmite Minsterului Justiției. Atît cererile formulate
la faza prejudiciară, cît şi cele formulate la faza judecătorească a examinării cazului, comisia
rogatorie trebuie să corespundă unor cerinţe generale de formă şi conţinut.
Acestea sunt:
1. denumirea instituției care se adresează cu cerere - conform legislaţiei Republicii
Moldova, organele de urmărire penală care pot formula cereri de comisie rogatorie sunt
Procuratura, organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne, al Centrului
Naţional Anticorupţie şi al Serviciului Vamal;
2. denumirea şi adresa, dacă este cunoscută, a organului căreia i se trimite cererea - comisia
rogatorie se adresează autorităţii competente din statul solicitat, concret organului de
urmărire penală, instanţei de judecată din statul respectiv sau către o instanţă penală
internaţională;
3. tratatul internaţional sau acordul de reciprocitate în baza căruia se solicită asistenţa –
referirea la un anumit tratat internaţional urmează să fie verificată în fiecare caz în parte,
avand în vedere ţara sau curtea internaţională la care se adresează comisia rogatorie, cît şi
infracţiunea care a stat la baza pornirii urmăririi penale. Astfel, pot fi utilizate tratatele
internaţionale speciale în cazul comisiilor rogatorii pe cauze penale pornite pentru
9
Art.16 al legii României nr. 704/2001
4
infracţiunile de crimă tranfrontalieră organizată (trafic de fiinţe umane, spălare de bani,
corupţie, participare la grup infracţional organizat) 10, pentru traficul de substanţe
narcotice şi psihotrope11, terorism şi finanţarea terorismului12, identificarea și urmărirea
obiectelor, produselor si altor bunuri ce pot face obiectul confiscării 13, corupţie14 etc. În
cazul adresării organului de urmărire penală către autorităţile de drept ale Ucrainei,
urmează de indicat Acordul semnat între Procuratura Generală a Republicii Moldova şi
Procuratura Generală a Ucrainei de interpretare a art.3 din Tratatul între Republica
Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi
penală, semnat la Kiev pe 13.12.1993, care acordă dreptul Procuraturii Generale a
R.Moldovei de a transmite comisiile rogatorii direct procuraturilor regionale ale Ucrainei.
4. indicarea cauzei penale în care se solicită acordarea asistenţei juridice, date despre
împrejurările de fapt, în care s-au comis faptele şi încadrarea juridică a lor. Aici este
important de a relata cît mai concret posibil circumstanţele cazului şi de a stabili legătura
directă între circumstanţele cazului şi acţiunile solicitate de a fi efectuate pe teritoriul
statului străin. Această informație va da posibilitate organului din statul solicitat care va
executa comisia rogatorie să verifice dacă fapta expusă constituie infracțiune conform
legislației penale a statului solicitat, adică dacă se respectă principiul dublei incriminări;
5. textul articolului respectiv din Codul penal al Republicii Moldova – în cazul în care
dispoziţia articolului incriminat este una de blanchetă, urmează de anexat textele şi actele
normative de referinţă, cu luarea în consideraţie a modificărilor legislative ce au avut loc
din momentul pornirii urmăririi penale;
6. date privind pagubele cauzate de infracţiunea respectivă;
7. datele de identificare ale persoanelă în privinţa cărora se solicită comisia rogatorie,
inclusiv despre calitatea lor procesuală, data şi locul naşterii lor, cetăţenia, domiciliul,
ocupaţia, în ceia ce privește persoanele juridice - denumirea şi sediul lor, precum şi
numele, prenumele şi adresele reprezentanţilor acestor persoane atunci cînd este cazul;
8. obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei, cu explicarea circumstanţelor
care vor fi constatate, lista documentelor, corpurilor delicte şi a altor probe solicitate,
circumstanţele în legătură cu care urmează să se administreze proba, precum şi calitatea
procesuală şi întrebările care trebuie să fie puse persoanelor care urmează să fie audiate;
9. stabilirea termenului la care se aşteaptă răspuns la cerere – în cazul în care pe dosar au
fost arestate persoane sau sunt bănuieli rezonabile că ar putea fi pierdute careva probe, se
recomandă indicarea termenului în care ar fi util de primit probele solicitate de la partea
străină;
10. după caz, acceptul de a permite ca, la executarea acţiunilor procesuale respective, să
asiste şi persoana împuternicită a organului de urmărire penală al Republicii Moldova –
atît legislaţia naţională15 cît şi internaţională permite asistarea la executarea comisiei
rogatorii a reprezentanţilor părţii solicitante. Aceasta presupune că deplasarea pentru
10
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15.11.2000
11
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope din 20.12.88,
semnată la Viena
12
Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului din 09.12.1999, semnată la New-York
13
Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infracţiunii si
finanţarea terorismului din 16.05.2005
14
Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei din 27.01.1999
15
Art.25 al.4 Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din 01.12.2006
5
asistarea la acţiuni va putea avea loc doar după confirmarea de către partea solicitată a
permisiunii de a asista la executarea comisiei.
11. la cererea de comisie rogatorie se anexează actele procesuale necesare pentru
desfășurarea acţiunilor de urmărire penală, elaborate în conformitate cu prevederile CPP
al Republicii Moldova – în cazul solicitării de la statul străin a efectuării acţiunilor
procesual penale, care, conform CPP al Republicii Moldova, presupune autorizarea
judecătorului de instrucţie, sau emiterea de acte de procuror, acestea trebuie să fie
anexate la comisia rogatorie. - cererea şi materialele vor fi însoţite de traducerile necesare
- pe lângă posibilitatea transmiterii cererii şi anexelor însoţite de traduceri în limba
oficială a statului solicitat, cum este prevăzut în al.4, art.536 CPP, prin rezervele făcute la
Convenţia Europeană de asistenţă juridică în materie penală semnată la 20.04.1959 la
Strasbourg a fost dată şi posibilitatea acceptării pentru statele europene a traducerilor în
una din limbile oficiale ale Consiliului Europei (engleza sau franceza), iar prin Convenţia
cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
de la Minsk din 22.01.1993 a fost acceptată limba rusă ca limbă de lucru pentru statele
membre CSI. Tratatele bilaterale semnate de Republica Moldova, de asemenea prevăd
limba, în care pot fi traduse cererea şi anexele (ex. Republica Letonă 16 şi Republica
Lituania17 – limba statului solicitat, limba engleză sau limba rusă). Oricum, la adresarea
cu comisie rogatorie, urmează de consultat rezervele făcute de statul solicitat la
ratificarea instrumentului legislativ pe care se întemeiază cererea, pentru a evita situaţia
de imposibilitate a acceptării cererii spre executare (ex. Elveţia, prin declaraţiile făcute la
Convenţia europeană cu privire la asistenţa juridică în materie penală din 1959 de la
Strasbourg nr. 371-XVI din 01.12.2006, acceptă cererea şi actele însoţite de traduceri
doar în germană, franceză sau italiană). Cererea de comisie rogatorie şi documentele
anexate se semnează şi se autentifică cu ştampila oficială a instituţiei competente
solicitante ţinînd cont de declaraţiile şi rezervele formulate de către Republica Moldova
la ratificarea Convenţiei europene de asistenţă juridică în materie penală, semnată la
Strasbourg la 20.04.1959, în partea ce se referă la identificarea organelor procuraturii, ca
organe judiciare competente în materie, cererile de comisie rogatorie, inclusiv
documentele anexate, adresate statelor părţi la Convenţia dată, vor fi semnate exclusiv de
procurorii responsabili de urmărirea penală.
12. aspectul estetic al actelor prezentate. Asigurarea aspectului estetic şi textului formulat
fără greşeli gramaticale şi ortografice permite transmiterea neîntîrziată a cererii statului
solicitat şi reciprocitate din partea acestuia. Pentru a asigura valoarea probantă a actelor
acumulate în cadrul executării comisiilor rogatorii adresate statelor străine, art.538 CPP
prevede că actul procedural întocmit în stat străin, în conformitate cu prevederile legii
acelui stat, este valabil în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti
din Republica Moldova. Legiferarea valabilităţii actului procedural este importantă
pentru asigurarea posibilităţii utilizării materialelor de executare în cadrul cauzelor
penale naţionale, anume aceasta fiind finalitatea scontată a comisiei rogatorii;
13. cererea de comisie rogatorie trebuie să fie întocmită în formă scrisă și cu traducerea
respectivă. Potrivit art.5 a Hotărîrii Parlamentului nr.1332 din 26.09.1997 cererile de
16
Articolul 5 al.2 din Tratatul între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 14.04.1993
17
Articolul 5 al.2 din Tratatul între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 09.02.1993
6
asistență juridică și documentele anexate trebuie să fie întocmite sau în limba
moldoveanească sau în una din limbile oficiale ale Consiliului Europei ori să fie traduse
în una din aceste limbi, în scopul obținerii unei asistențe juridice mai eficiente și mai
rapide, este de preferință ca comisia rogatorie și documentele anexate să fie traduse în
limba țării care va acorda asistența juridică solicitată;
Ținînd cont de faptul că comisie rogatorie se subînțelege mandatul eliberat de o instanță
competentă a Republicii Moldova către o autoritate competentă străină pentru a efectua în locul
său una sau mai multe acțiuni specifice prevăzute de legea procesuală penală actul procedural
întocmit în statul străin în conformitate cu reglementările legii acelui stat este valabil în fața
organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești din Republica Moldova atunci cînd
executatea lui se desfășoară în conformitate cu procedura prevăzută de Codul de procedură
penală.
Din întregul volum de asistenţă juridică în materie penală prevăzut de art. 533 al CPP al
Republicii Moldova şi de Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală
nr. 371-XVI din 01.12.2006, pot fi solicitate prin intermediul comisiei rogatorii următoarele:
1. interogarea persoanelor în calitate de martor, bănuit, învinuit, inculpat, parte civilmente
responsabilă (art.53, al.(1), p.2, CPP) ascultarea părţii vătămate, a celorlalte părţi şi
experţilor (art.25, 13 Articolul 7 al. (3) din Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, semnată la Minsk la 22.01.1993)
– în cazul solicitării executării acestor acţiuni de către un stat străin, urmează de indicat
în fiecare caz în parte şi cu referire la fiecare persoană numele de familie, prenumele,
patronimicul, data şi anul naşterii, adresa domiciliului şi, în mod special, statutul
procesual în care urmează a fi audiat. Totodată, urmează de ţinut cont de specificul
legislaţiei naţionale a statului solicitat, care, în unele cazuri, nu coincide cu cel al
Republicii Moldova. Aşa, de exemplu, autorităţile Federaţiei Ruse nu vor executa
comisia rogatorie în partea ce ţine de interogarea bănuitului sau învinuitului cetăţean al
Federaţiei Ruse, solicitînd din start transferul urmăririi penale în privinţa acestuia, pentru
continuarea urmăririi penale de către autorităţile ruse. În cazul solicitării acţiunii date, la
comisia rogatorie urmează să fie anexate lista drepturilor persoanei care va fi interogată,
reieşind din statutul ei procesual. Totodată, reieşind din faptul că martorul s-ar putea afla
peste hotarele Republicii Moldova şi la momentul judecării cauzei penale este posibilă
solicitarea interogării acestuia în condiţiile art.109 al. (3) CPP RM, în faţa unui judecător,
poate fi solicitată aplicarea modalităţilor speciale de interogare a martorului (art.110 CPP
RM) şi a martorului minor (art.110 1 CPP RM). Daca statul solicitant dorește ca martorii
sau experții să depună declarații sub jurămînt, el va solicita aceasta în mod expres, iar
România îi va da curs în situațiile în care legea internă română permite. România va
putea să transmită numai copii sau fotocopii legalizate de pe actele sau dosarele cerute.
Totuși, daca statul solicitant va insista asupra transmiterii în mod expres originalele, se va
da curs, în măsura accesibilității, acestei cereri18.
2. efectuarea cercetării la faţa locului (art.533, al.(1), p.3, CPP) şi reconstituirea faptelor
(art.25, al.(1), lit. a), Legea nr.371) - în cazul solicitării acţiunii date, urmează de indicat
adresa concretă la care urmează să fie efectuată cercetarea la faţa locului sau indici clari
referitori la acest loc şi ce anume se presupune de a găsi în locul respectiv. Comisia
rogatorie trebuie să conţină menţiuni despre soarta obiectelor şi documentelor ce ar putea
18
Art.16(1) al legii nr. 704/2001 privind asistența judiciară internațională în materie penală
7
fi găsite şi ridicate de la faţa locului. Acestea pot fi solicitate spre transmitere organului
de urmărire penală19, predate spre păstrare posesorului sau altui subiect, pînă la luarea
deciziei în privinţa lor în cadrul cauzei penale;
3. efectuarea percheziţiei (art.533, al.(1), p.3, CPP, art.2, al.(1), lit. a), Legea nr.371) – în
cazul solicitării prin comisie rogatorie a efectuării percheziţiei, la cerere se anexează
neapărat ordonanţa de numire a percheziţiei şi autorizaţia judecătorului de instrucţie,
emise în conformitate cu prevederile art.125 CPP RM;
4. ridicarea de obiecte, documente şi transmiterea lor (art.533, al.(1), art.540 1 CPP al RM.
p.3, CPP, art.25, al.(1), lit. a), Legea nr.371) – de regulă, se solicită ridicarea şi
transmiterea copiilor de documente. Însă, în cazul solicitării ridicării şi transmiterii de
documente şi acte originale, necesare, de exemplu, pentru efectuarea de expertize în
Republica Moldova, comisia rogatorie va conţine menţiunea despre aceasta, despre cauza
necesităţii originalului actelor şi garanţia că, după expirarea necesităţii folosirii acestora,
ele vor fi restituite statului care le-a transmis20;
5. sechestrul (art.533, al.(1), p.3, CPP, art.25, al.(1); lit.a), Legea nr.371) – necesitatea
aplicării sechestrului, ca măsură asiguratorie, poate apărea şi în cazul în care bunurile ce
pot fi puse sub sechestru21, se află peste hotarele Republicii Moldova. În asemenea cazuri,
poate fi solicitată iniţial identificarea bunurilor ce aparţin bănuitului, învinuitului,
inculpatului, precum şi ale părţii civilmente responsabile, în cazurile prevăzute de lege,
iar ulterior aplicarea sechestrului pe ele, cu indicarea locului preferabil de păstrare
(transmitere organului de urmărire penală sau posesorului sau alt loc);
6. confiscarea bunurilor ce au fost obținute din săvîrşirea infracţiunilor(art.533, al.(1), p.3,
CPP, art.25, al.(1), lit.a), Legea nr.371) – în cazul existenţei unei hotărîri pronunţate de
instanţa de judecată din Republica Moldova cu privire la confiscarea bunurilor (inclusiv a
valorilor valutare) utilizate la săvîrşirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni, în
cazul în care acestea au fost localizate peste hotarele ţării, pentru executarea hotărîrii
poate fi formulată comisie rogatorie în străinătate. Vom menţiona că, în cazul comisiei
rogatorii internaţionale prin care se solicită aplicarea sechestrului, cît şi în cazul solicitării
confiscării, în dependenţă de infracţiunea comisă, cererea poate fi bazată şi pe alte acte
normative internaţionale speciale, precum Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite
împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, din 15.11.200022, Convenţia
Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor
infracţiunii si finanţarea terorismului din 16 mai 2005, etc.
7. confruntarea (art.533, al.(1), p.3, CPP, art.25, al.(1), lit. a), Legea nr.371) - la solicitarea
prin comisie rogatorie a efectuării confruntării, este important ca persoanele confruntate
să poată să-şi dea întrebări unul altuia şi să răspundă la întrebările persoanei care execută
cererea;
8. identificarea abonaţilor telefonici, interceptarea comunicărilor (art.533, al. (1), p.3, CPP),
a înregistrărilor audio şi video – reieşind din faptul că acest tip de acţiuni, conform CPP
RM, se efectuează doar cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, acestea trebuie să fie
anexate la comisia rogatorie;
19
Articolul 12 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din 01.12.2006,
20
21
Articolul 204 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova.
22
Articolul 12 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalită- ţii transnaţionale organizate, din
15.11.2000.
8
9. efectuarea expertizelor (art.533, al.(1), p.3, CPP), constatării tehnico-ştiinţifice şi medico-
legale (art.25, al.(1), lit.a), Legea nr.371) – solicitarea prin comisie rogatorie a efectuării
expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice de către o autoritate competentă din altă
ţară poate fi solicitată în cazurile în care au fost epuizate toate modalităţile naţionale de
efectuare a expertizei23, dar răspunsul la întrebările ce interesează organul de urmărire
penală nu au fost date, sau în cazul în care tipul de expertiză necesar organului de
urmărire penală nu poate fi efectuat de nici o autoritate din Republica Moldova (ex.
expertiza ADN);
10. prezentarea spre recunoaştere (art.533, al.(1), p.3, CPP, art.25, al.(1), lit.a), Legea nr.371)
– poate fi solicitată prezentarea spre recunoaştere în persoană, după fotografie sau a
obiectelor. La comisia rogatorie prin care se solicită prezentarea spre recunoaştere după
fotografie, urmează să fie anexate procesele-verbale respective, cu fotografiile deja
aplicate24;
11. transmiterea probelor materiale (art.25, al.(1), lit.b), Legea nr.371) – prin comisie
rogatorie poate fi solicitat statului străin transmiterea de obiecte care, în cadrul urmăririi
penale naţionale, au fost recunoscute ca probe sau corpuri delicte şi care se află pe
teritoriul statului solicitat. Acestea pot fi obiectele care au fost folosite la comiterea
infracţiunii, obiectele, care pot avea forţă probatorie într-o cauză penală, obiectele
dobîndite de persoana care a săvîrşit infracţiunea sau obiectele primite în schimbul lor. În
asemenea cazuri, urmează de indicat cu atenţie tratatul internaţional pe care se bazează
cererea, fapt de care poate depinde regimul de aducere a bunului în ţară. Astfel, Tratatul
între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în
materie civilă şi penală din 13.12.1993 în art.74, al.(4) prevede că la transmiterea
obiectelor menţionate mai sus nu se aplică restricţiile privind importul şi exportul
obiectelor sau valutei. Asemenea prevederi nu găsim în Convenţiile de la Minsk şi de la
Strasbourg;
12. examinarea documentelor de arhivă şi a fişierelor specializate, transmiterea de informaţii
necesare într-un anumit proces, (art.25, al.(1), lit.a), Legea nr.371), comunicarea de
documente sau dosare (art.25, al.(1), lit.c), Legea nr.371);
Nerespectarea de către statul solicitant a condițiilor de formă și de conținut a cererii de
comisie rogatorie servește temei de neacceptare și refuz în efectuarea comisiei rogatorie de către
statul solicat. Comisia rogatorie și documentele anexate urmează a fi semnate de către persoanele
oficiale care le-a întocmit sau de către președintele ședinței de judecată și de grefier și
autentificate cu ștampila oficială a instituției competente solicitate. Deși cererea de comisie
rogatorie întrunește condițiile de formă și de conținut statul solicitat poate să refuze acordarea
asistenței internaționale penale solicitată, însă orice refuz trebuie să fie motivat.
Ratificînd Convenția europeană de asistență juridică în materie penală, Republica
Moldova a declarat că va refuza asistența juridică în cazul în care:
 faptele comise nu constituie o infracțiune în conformitate cu legislația Republicii
Moldova;
 în privința persoanei vinovate i s-a aplicat actul de amnistie;
 în conformitate cu legislația Republicii Moldova persoana nu poate fi atrasă la
răspundere penală;
23
Capitolul III, Secţiunea a 7-a, CPP al RM.
24
Articolul 116, CPP al RM.
9
 după comiterea infracțiunii, infractorul a avut o dereglare psihică de lungă durată care
exclude responsabilitatea penală;
 în privința aceleiași persoane și pentru aceleași fapte este deja intentată o procedură
penală în curs;
 în privința aceleiași persoane și pentru aceleași fapte există deja o sentință sau o hotărîre
în vigoare a organelor competente de clasare a urmăririi penale;
În aceiași ordine de idei temei pentru refuzul de satisfacere a asistenței juridice
internaționale este și cazul în care există temeiuri suficiente de a presupune că bănuitul este
urmărit sau pedepsit penal pe motive de rasă, religie, cetățenie, alierea la un anumit grup sau
pentru împărtășirea unor convingeri politice sau dacă situația persoanei se va agrava și mai mult
pentru unul din motivele enunțate; dacă actele săvîrșite se pedepsesc cu moartea conform
legislației statului solicitant, iar legislația statului respectiv nu oferă nici o garanție în vederea
excluderii aplicării sau executării pedepsei capitale.
PARTICULARITĂȚI PRIVIND COMISIILE ROGATORII ȘI ACTELE

PROCEDURALE
2.1. Citarea martorilor, experţilor sau a persoanelor urmărite aflate în

străinătate
Comunicarea de acte procedurale în şi de peste hotare este formalitatea care are drept
scop informarea persoanelor cărora le este destinate: părţi, martori sau alţi participanţi într-un
proces penal. Prin acte procedurale se înţelege, în principiu, citaţiile pentru părţi sau martori,
ordonanţa de punere sub învinuire, alte acte de urmărire penală (încetarea cauzei penale, scoatere
de sub urmărire penală, suspendarea urmăririi penale, reluarea urmăririi penale, recunoaşterea ca
10
parte vătămată, parte civilă sau parte civilmente responsabilă etc.), hotărîrile judecătoreşti,
cererile şi informaţiile pentru exercitarea căilor de control judiciar sau actele privind executarea
unei pedepse, plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de procedură25.
Comisia rogatorie prin care se solicită comunicarea de acte procedurale trebuie să
corespundă cerinţelor înaintate faţă de comisia rogatorie prin actele internaţionale şi prevederile
legislative naţionale26. Solicitarea unui stat străin de a comunica un act procedural unei persoane
aflate pe teritoriul Republicii Moldova27. Comisia rogatorie parvenită către autoritatea centrală
(Procuratura Generală sau Ministerul Justiţiei) este transmisă spre executare organului competent
(organul de urmărire penală sau instanţa de judecată). Comunicarea actelor procedurale se
efectuează prin aducerea la cunoștință lor și înmînarea destinatarilor.
Dovada comunicării se face printr-un document datat şi semnat de destinatar sau printr-o
declaraţie a organului solicitat, în care se constată persoana a luat cunoștință, semnînd actul
confirmînd şi data efectuării ei. Documentul sau declaraţia se transmite de organul solicitat fără
întîrziere, prin intermediul autorităţilor centrale, către statul solicitant. În situația în care
comunicarea nu a fost posibilă, Republica Moldova aduce la cunoștință îndată statul solicitant
despre imposibilitatea comunicării.
Adresarea de comunicare în străinătate a actelor procedurale 28. Organul de urmărire
penală sau instanţa judecătorească din Republica Moldova va întocmi cererea de comunicare în
străinătate a actelor procedurale prin intermediul unei comisii rogatorii. Pe lîngă cererea de
comisie rogatorie se vor anexa actele a căror comunicare este solicitată, precum şi dovada
comunicării, care urmează a fi completată în urma executării cererii de către organul străin
competent. La fel, acest set de acte va fi însoţit de traducerile necesare, în conformitate cu
prevederile şi rezervele la tratatul internaţional nemijlocit ratificat, formulate de statul solicitat.
Atît cererile menţionate, cît şi răspunsurile la ele vor fi adresate prin intermediul autorităţilor
centrale (Procuratura Generală sau Ministerul Justiţiei).
Citarea martorilor, experţilor sau a persoanelor urmărite aflate în străinătate.
Organele de drept sunt împuternicite să citeze martorul, expertul sau persoana urmărită, în cazul
în care nu este anunțată în căutare, care se află în străinătate. Aceştia pot fi citaţi pentru
executarea anumitor acţiuni procesuale. Atît pentru cererile parvenite autorităţilor Republicii
Moldova, pentru executare, cît şi pentru cererile formulate de autorităţile de drept din Republica
Moldova sunt valabile condiţiile generale de formă şi conţinut ale comisiei rogatorii, la care se
anexează citaţia îndeplinită conform legislaţiei naţionale a statului solicitant.
În dependenţă de ţara către care se adresează acest gen de comisie rogatorie, cît şi de
calitatea procesuală a persoanei citate, urmează de indicat cu precauţie actul normativ
internaţional pe care se bazează cererea. Astfel, art.9 din Convenţia de la Minsk cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.01.1993
prevede „citarea martorilor, victimelor, reclamanţilor civili, reclamaţilor civili, reprezentanţilor
lor şi experţilor”, iar Titlul III din Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală,
semnată la Strasbourg la 20.04.1959, prevede „înfăţişarea martorilor, experţilor şi a persoanelor
urmărite”.
Comisia rogatorie şi citaţia trebuie să conţină date concrete referitor la persoana citată,
locul aflării ei, cauza penală în cadrul căreia este citată, calitatea procesuală, data şi locul
25
Articolul 15 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din 01.12.2006.
26
Vezi paragraful „Conţinutul şi forma cererii de comisie rogatorie” şi art.537 CPP al RM.
27
28
11
înfăţişării necesare. În cazul anexării la cerere a dovezii de înmînare, aceasta se va completa la
momentul înmînării, va fi semnată de persoana care a primit citaţia, de reprezentantul autorităţii
care a executat cererea şi se va autentifica cu ştampila autorităţii date. Dacă partea solicitantă
menţionează că prezentarea personală a unui martor sau expert în faţa organelor de drept este
necesară în mod deosebit, ea va face specificare despre aceasta în cererea de înmînare a citaţiei,
iar partea solicitată va invita pe acest martor sau expert să se prezinte. Partea solicitată va
informa partea solicitantă despre răspunsul martorului sau expertului.
În nici un caz citaţia nu poate conţine obligația de aducere forţată în faţa organului de
29
drept . Martorul sau expertul citat este în drept să solicite compensarea cheltuielilor pentru
transport, cazare şi diurnă, acumulate în legătură cu lipsa motivată de la serviciu. În cerere sau
citaţie este necesar să se menţioneze garantarea achitării garanţiilor date şi suma aproximativă a
indemnizaţiilor plătibile, ca şi al cheltuielilor de călătorie şi de şedere rambursabile.
Indemnizaţiile cuvenite, cheltuielile de transport şi de şedere rambursabile martorului sau
expertului de către partea solicitantă trebuie să fie cel puţin egale celor prevăzute de tarifele şi
regulamentele în vigoare în statul în care interogarea trebuie să aibă loc30.
Martorul sau expertul care nu a răspuns citaţiei de prezentare, nu va putea fi supus, chiar
dacă citaţia va cuprinde un ordin categoric, nici unei sancţiuni sau măsuri de constrîngere, în
afară de cazul în care el se va duce, ca urmare a propriei sale voinţe, pe teritoriul părţii solicitante
şi dacă aici va fi din nou citat în mod legal. Martorii și experții indiferent de naţionalitatea lor,
care s-a înfăţişat în faţa organelor de drept a părţii care l-a citat, nu va putea fi pe teritoriul
acesteia nici urmărit, nici deţinut, nici supus altor interdicții a drepturilor și libertăţilor sale
individuale pentru fapte sau condamnări anterioare datei înfăţişării.
Nici persoana citată în faţa autorităţilor judiciare ale părţii solicitante pentru a răspunde
de fapte pentru care ea se află acolo sub urmărire penală nu va putea fi nici urmărită, nici
deţinută, nici supusă vreunei alte restricţii a libertăţii sale individuale pentru fapte sau
condamnări anterioare înfăţişării sale şi care nu sunt menţionate în citaţie.
Imunitatea încetează în cazul în care persoana citată nu a părăsit teritoriul statului care l-a
citat în intervalul de timp de 15 zile de la data la care organul respectiv i-a comunicat că prezenţa
ei nu mai este necesară sau în cazul revenirii sale ulterioare pe teritoriul acelui stat. În acest
termen nu se include timpul în care persoana citată nu a putut părăsi teritoriul părţii solicitante
din motive independente de voinţa sa31.
Pentru asigurarea posibilităţii transmiterii comisiei rogatorii, înmînării citaţiei şi
prezentării persoanei în faţa autorităţilor judiciare ale părţii solicitante, legislaţia prevede termeni
în care citaţia urmează să fie transmisă. Termenul general este prevăzut în art. 7, al.(3) al
Convenţiei europeane de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la
20.04.1959 şi prevede 50 de zile înainte de data înfăţişării.
La aderarea la Convenţia menţionată, fiecare stat poate face declaraţii referitoare la
termenii pentru transmiterea citaţiei, care însă nu pot depăşi 50 de zile. Citaţia unei persoane care
se află pe teritoriul Republicii Moldova se cere să fie transmisă organelor competente cu cel
puţin 50 de zile înainte de data înfăţişării, termen de care se ţine cont la fixarea datei înfăţişării şi
29
Punctul 4 din Protocolul la Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi
penală din 22 ianuarie 1993, din 28.03.1997. 35 Articolul 539, al.(7) CPP al RM.
30
Articolul 9 din Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la 20.04.1959
31
Articolul 539 al.5 CPP al RM, articolul 11 din Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală,
semnată la Strasbourg la 20.04.1959.
12
la transmiterea citaţiei32. Pentru alte state, termenul acesta diferă. De exemplu, citarea unei
persoane aflate în Albania sau Franţa urmează să se facă cu minim 30 zile înainte de înfăţişare,
persoanele aflate pe teritoriul Republicii Azerbaidjan, Armenia sau Federaţia Rusă - cu 50 zile,
Estonia sau Cipru – cu 40 zile33.
În situaţia în care normele internaţionale aplicabile în materie, impun transmiterea citaţiei
cu un anumit număr de zile înainte de data stabilită pentru înfăţişare, acestea trebuie respectate.
La stabilirea termenului de înfăţişare se vor avea în vedere următoarele:
(i) perioada de timp alocată pentru traducerea documentelor;
(ii) perioada de timp necesară pentru transmiterea citaţiei, care va fi mai mare sau
mai mică funcţie de cum se transmite citaţia – prin poştă, direct către
destinatar (citaţia trebuie să fie primită de destinatar) sau prin autorităţile
statului solicitat;
(iii) la termenul prevăzut de tratatul bilateral sau indicat prin declaraţiile la
convenţiile multilaterale se va mai adăuga un interval de timp potrivit
indicaţiilor de la punctele (i) şi (ii).
Comunicarea unei citaţii unui învinuit sau inculpat aflat în străinătate:
- arătarea consecinţelor în caz de neprezentare;
- dreptul la un apărător cu care să se prezinte la termenul fixat;
- în cazurile când apărarea este obligatorie, alegerea unui apărător, cu care să se prezinte
la termenul fixat sau precizarea că în cazul în care nu are posibilitatea angajării unui apărător sau
nu alege un apărător, va putea beneficia de asistenţă juridică gratuită;
- dreptul de a consulta dosarul la arhiva instanţei.
Operativitatea nu este prevăzută expres în lege, însă ea rezultă indirect din necesitatea
respectării termenului rezonabil. Soluţionarea unei cereri de asistenţă după aproximativ 1 an,
chiar 2 nu mai prezintă utilitatea, fiind posibil chiar ca procesul penal din statul solicitat să se
finalizat. În esenţă, aceasta presupune ca autorităţile investite cu soluţionarea cererii să
reacţioneze prompt şi să soluţioneze cererea fără întârziere.
În cadrul Uniunii Europene, art. 4 din Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală
între Statele Membre, ale Uniunii Europene, adoptată la Bruxelles, la 29 mai 2000 34, prevede că
Statul Membru solicitat va executa cererea de asistenţă imediat ce va fi posibil, ţinând cont în
măsura posibilităţilor de termenele indicate de către Statul Membru solicitant. Prin urmare în
cazul în care Statul Membru solicitant apreciază ca fiind de o importanţă deosebită ca cererea sa
să fie executată într-un anumit termen, va preciza acest lucru în cererea de asistenţă, explicând
însă care sunt motivele care au determinat la stabilirea unui termen limită. Un astfel de termen
trebuie stabilit numai în cazurile în care acesta apare ca necesar şi va avea un caracter rezonabil.
În situaţia în care, autoritatea solicitată, după analizarea cererii va aprecia că aceasta nu poate fi
soluţionată în termenul limită indicat, va informa autoritatea solicitantă şi îi va comunica
termenul estimat pentru soluţionarea cererii. În astfel de cazuri, este important să existe o
comunicare promptă. Chiar şi în situaţia în care nu a fost fixat un termen limită, cererile de
asistenţă trebuie executate în cel mai scurt timp posibil.
32
33
Termenii luaţi din declaraţiile statelor menţionate la aderarea la Convenţia europeană de asistenţă juridică în
materie penală, semnată la Strasbourg la 20.04.1959 / www.conventions.coe.int.
34
art. 4 din Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală între Statele Membre, ale Uniunii Europene, adoptată
la Bruxelles, la 29 mai 2000
13
2.2. Transferul şi protecţia martorilor deţinuţi şi alte tipuri de comisii
rogatorii
Orice persoană deţinută, a cărei prezenţă în vederea audierii ca martor sau a confruntării
este cerută prin comisie rogatorie de un stat străin, urmează să fie transferată temporar pe
teritoriul acelui stat. O condiţie esenţială în acest caz este restituirea persoanei în termenul
indicat de Republica Moldova şi cu respectarea imunităţilor menţionate la capitolul anterior.
Republicii Moldova poate refuza transferarea de pe teritoriul său a unui martor deţinut, dacă:
a) persoana deţinută nu consimte la transfer;
b) prezenţa persoanei deţinute este necesară într-un proces penal în curs pe teritoriul statului
solicitat;
c) transferul persoanei deţinute îi poate prelungi detenţia;
d) transferul său pe teritoriul statului solicitant este împiedicat prin alte considerente
întemeiate35.
În cazul în care transferul implică trecerea prin teritoriul unui stat terţ, partea solicitantă
va organiza tranzitarea acelui teritoriu. Republica Moldova poate să nu acorde tranzit cetăţenilor
săi. Persoana transferată rămîne în arestată pe teritoriul statului solicitant şi pe teritoriul statului
care îl tranzitează, cu excepţia cazului în care statul solicitat pentru transfer cere punerea
persoanei în libertate. Intervalul de timp în care persoana arestată a fost transferată se include în
durata pedepsei aplicate.
Audierea prin teleconferinţă în procesul de executare a comisiilor rogatorii 36. În
cazul în care o persoană care se află pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să fie audiată ca
martor sau expert de către organele de urmărire penală ori de instanţele judecătoreşti ale unui stat
străin, ori de către o instanţă internaţională şi este inoportun sau imposibil pentru persoana
respectivă să se prezinte personal pe teritoriul acelui stat, statul străin poate solicita ca audierea
să aibă loc prin teleconferinţă37. Pe lîngă cerinţele de formă şi conţinut menţionate la capitolele
anterioare, cererea dată trebuie să conţină motivul pentru care este inoportun sau imposibil ca
martorul ori expertul să se deplaseze pe teritoriul părţii solicitante pentru a fi prezent la audiere,
precum şi denumirea instanţei judecătoreşti sau a organului de urmărire penală a părţii solicitante
care vor participa la audiere. Cererea dată poate fi acceptată de Republica Moldova în condiţiile
prevăzute de art.110 Cod de procedură penală privind modalităţile speciale de interogare a
martorului şi protecţia lui, în condiţie de dispunere a mijloacelor tehnice care oferă posibilitatea
efectuării audierii prin teleconferinţă. Martorul sau expertul vor fi citaţi potrivit procedurii
prevăzute în Codul de procedură penală al Republicii Moldova.
Audierea prin teleconferinţă va fi efectuată în conformitate cu următoarele reguli38:
a) audierea are loc în prezenţa unui judecător de instrucţie competent, asistat, după caz, de un
interpret; judecătorul de instrucţie verifică identitatea persoanei audiate şi este obligat să asigure
respectarea principiilor fundamentale ale legislaţiei procesual-penale naţionale: dacă se constată
35
36
Articolul 28, al.(5) din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din
01.12.2006.
37
Articolul 9 din al Doilea Protocol adiţional la Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, din
20.04.1959, semnat la Strasbourg la 08.11.2001 (semnat de Republica Moldova în martie 2012).
38
Articolul 28, al.(5) din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din
01.12.2006.
14
încălcarea acestor principii, judecătorul de instrucţie ia de îndată măsuri pentru a asigura
desfăşurarea audierii în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
b) autorităţile centrale competente ale Republicii Moldova şi cele ale statului solicitant
convin, după caz, asupra măsurilor de protecţie a martorului sau a expertului;
c) audierea se efectuează direct de către autoritatea competentă a statului solicitant ori sub
coordonarea acesteia, în conformitate cu legislaţia naţională;
d) martorul sau expertul are dreptul să fie asistat, după caz, de un interpret, potrivit legislaţiei
Republicii Moldova;
e) persoana chemată ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune mărturie,
conferit de legislaţia Republicii Moldova ori de legislaţia statului solicitat39.
Declaraţiile martorului sau cele ale expertului se înregistrează prin mijloace tehnice video
şi se consemnează în procesul-verbal, încheiat în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală al Republicii Moldova. Procesul-verbal se transmite autorităţii competente a
statului solicitant prin intermediul autorităţilor centrale.
Transmiterea spontană de informaţii40. Procuratura Generală a Republicii Moldova, în
calitate de autoritate centrală, poate, fără cererea prealabilă a unui stat străin, să transmită
autorităţilor unui stat parte la Convenţia europeană privind asistenţa juridică în materie penală,
adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi amendată prin cele două protocoale adiţionale,
informaţiile obţinute în cadrul activităţilor operative de investigaţie sau al urmăririi penale, dacă
se consideră că acestea ar putea ajuta statul destinatar să iniţieze o procedură penală sau
informaţiile ar putea servi formulării unei cereri de asistenţă juridică.
Informaţiile menţionate vor fi transmise de către organul de urmărire penală procurorului,
care le va prezenta Procuraturii Generale în vederea deciderii asupra expedierii către statul străin
vizat. În cazul în care utilizarea informaţiilor transmise potrivit alin.(1) este restricţionată şi
impune unele condiţii sau informaţiile constituie un secret, comercial sau bancar, acestea vor fi
expediate numai în cazul autorizării expedierii de către judecătorul de instrucţie, la demersul
motivat al procurorului. Procedura de transmitere a informaţiilor va avea forma unei comisii
rogatorii, în al cărei conţinut se indică expres condiţiile sau restricţiile impuse, astfel fiind aduse
la cunoştinţă statului străin, care va fi obligat să le respecte la utilizarea acestor categorii de
informaţii.
Supravegherea transfrontalieră. În cazul în care în cadrul investigării unei infracţiuni
calificate drept gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă41 şi care dă dreptul la extrădare
conform legislaţiei Republicii Moldova, reprezentanţii organului de urmărire penală al unui stat
străin supraveghează pe teritoriul statului său sau a altui stat o persoană presupusă a fi participant
la săvîrşirea infracţiunii sau o persoană faţă de care există motive serioase de a crede că poate
duce la identificarea sau localizarea bănuiţilor de săvîrşirea infracţiunii, în baza unei cereri
prealabile de comisie rogatorie, sunt autorizaţi să continue această supraveghere pe teritoriul
Republicii Moldova. Baza normativă naţională pentru activitatea dată este art.138 1 CPP al RM42
şi art. 30 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI
din 01.12.2006, iar baza normativă internaţională este art.17 din al Doilea Protocol adiţional la
39
Articolul 90 CPP al RM. Articolul 26 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr.
371-XVI din 01.12.2006.
40
41
Articolul 16 din Codul Penal al Republicii Moldova. Prevederi în vigoare din 27.10.2012.
42
Prevederi în vigoare din 27.10.2012.
15
Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, din 20.04.1959, semnat la
Strasbourg la 08.11.2001 (semnat de Republica Moldova în martie 2012).
Cererea de asistenţă juridică în acest sens se adresează în prealabil Procuraturii Generale.
Cererea poate conţine şi solicitarea ca organele de drept competente ale Republicii Moldova să
continue pe teritoriul lor supravegherea persoanei. Pe parcursul supravegherii transfrontaliere,
reprezentanţii organelor de urmărire penală străine trebuie să țină cont de dispoziţiile legislaţiei
Republicii Moldova, să dispună de acte ce confirmă calitatea lor oficială şi de permisiunea de a
efectua supravegherea pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele împuternicite ale organelor
de urmărire penală străine nu au dreptul să folosească arma, cu excepţia cazului de legitimă
apărare, să pătrundă în domiciliul persoanelor sau alte locuri inaccesibile publicului, să reţină sau
să aresteze persoana supravegheată.
Orice acţiune în acest sens va face obiectul unui raport, care va fi prezentat organelor
competente ale Republicii Moldova. Cererile şi răspunsurile la astfel de cereri vor fi făcute în
scris (prin fax sau e-mail), fiind asigurat un canal securizat de transfer al datelor. Părţile
contractante vor asigura confidenţialitatea informaţiilor şi informaţiilor clasificate prin aplicarea
corespunzătoare a prevederilor Articolului 32 al Convenţiei de Cooperare Poliţienească pentru
Europa de Sud-Est. Supravegherea transfrontalieră exercitată de partea contractantă solicitată
este necesar să înceapă la data indicată în cererea de asistenţă sau cel tîrziu pînă în momentul
expirării termenului de 20 zile din această dată şi nu poate depăşi durata de 10 zile. Atunci cînd
partea contractantă solicitantă, din motive de urgenţă, nu poate înainta în prealabil cererea de
asistenţă, ofiţerii care efectuează supravegherea, sunt autorizaţi să continuie aceste acţiuni peste
frontieră.
În acest caz, autoritatea statului contractante, pe al cărei teritoriu necesită a fi continuată
supravegherea, va fi informată imediat asupra trecerii frontierei. Prin prisma acestor
circumstanţe, partea contractantă solicitantă, va înainta fără întîrziere o cerere de asistenţă în care
să fie indicat necesitatea trecerii frontierei fără autorizaţie prealabilă. Supravegherea va înceta de
îndată ce partea contractantă pe teritoriul căreia are loc această acţiune o va solicita, ca urmare a
notificării sau imediat din momentul aducerii la cunoştinţă a faptului că măsura nu a fost
autorizată de autoritatea judecătorească competentă după ce a fost traversată frontiera. În cazuri
urgente, se admite înaintarea verbală a cererilor. Aceasta, totuşi, va fi imediat urmată de o
confirmare scrisă a cereri de asistenţă.
Partea contractantă solicitată/solicitantă, prin conducătorul subdiviziunii specializate care
a exercitat supravegherea transfrontalieră sau după caz, ofiţerul de investigaţii special desemnat
în acest scop, consemnează rezultatele într-un proces-verbal pentru fiecare perioadă de raport
indicată în cererea de asistenţă.
1. Procesul-verbal urmează să conțină următoarele:
a) Locul şi data efectuării măsurii, precum şi ora începerii şi finalizării acesteia;
b) Datele personale (funcţia, numele şi prenumele) persoanei care întocmeşte
procesul-verbal;
c) Datele privitor la ofiţerii de investigaţii din cadrul subdiviziunilor specializate
antrenaţi în exercitarea supravegherii transfrontaliere. Datele privitor la ofiţerii
identitatea cărora este protejată, poate fi dezvăluită numai cu acordul scris al
acestora.
d) Descrierea amănunțită a faptelor constatate în cadrul efectuării măsurii.
e) Menţiunea privind fotografierea, filmarea, utilizarea mijloacelor tehnice,
persoanele şi obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace.
16
2. Alăturat la procesul verbal se anexează în plic sigilat purtătorul material de informaţii,
care conţine rezultatele supravegherii transfrontaliere.
3. Procesul-verbal şi materialul ce conține informaţii se întocmesc în 2 exemplare, din care
exemplarul nr.1 se transmite părţii contractante solicitante, iar exemplarul nr.2 se
anexează la dosarul special format şi gestionat de partea contractantă solicitată.
4. Procesul-verbal şi purtătorul material de informaţii se transmit declasificate în termenii
solicitaţi către partea contractantă solicitantă pentru fiecare perioadă de raport indicată în
cererea de asistenţă.
5. Supravegherea transfrontalieră se dispune/autorizează, se prelungeşte sau după caz se reia
doar în temeiul unei cereri de asistenţă a părţii contractante solicitante examinate de către
autoritatea judecătorească abilitată conform legislaţiei naţionale.
6. După încetarea supravegherii transfrontaliere, în termen de 10 zile, partea contractantă
solicitantă va transmite un aviz către partea contractantă solicitată privitor la
oportunitatea informării fiecării subiect vizat, inclusiv amînarea sau refuzul acestuia de a
fi informat.
7. Se consideră justificată amînarea informării subiectului supravegherii transfrontaliere,
sau după caz refuzul motivat, dacă circumstanţele relevate ar putea conduce la:
a) Perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi a procesului
investigativ pe dosarele speciale;
b) Punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor
acestora şi a altor participanţi la proces penal;
c) Dificultăţi în culegerea de informaţii asupra altor persoane implicate în cauză.
O parte contractantă poate refuza supravegherea transfrontalieră în tot sau în parte ori da
acordul să coopereze în anumite condiţii, dacă urmare a evaluării circumstanţelor în ansamblu
rezultă că ducerea la îndeplinire a cererii de asistenţă i-ar pune în pericol securitatea ori alte
interese importante, precum descifrarea măsurii speciale de culegere a informaţiilor şi a ofiţerilor
de investigaţii identitatea cărora este protejată, pericol major pentru viaţa şi sănătatea
cetăţenilor, ofiţerilor de investigaţii ş.a. Statele părți se vor informa reciproc, fără întîrziere, în
scris, precizînd motivul refuzului total sau parţial al măsurii de supraveghere transfrontalieră.
Supravegherea transfrontalieră se va efectua numai cu respectarea următoarelor condiţii
generale:
a. Ofiţerii care desfășoară supravegherea se conformează prevederilor legislaţiei
părţii contractante, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea; aceştea trebuie să
se supună instrucţiunilor emise de autorităţile locale competente;
b. Ofiţerii, care îşi efectuează activitatea pe teritoriul celuilalt stat contractant vor fi
calificați ca ofiţerii acelei părţi în ceia ce priveşte încălcările legii comise de către
aceştea sau asupra acestora;
c. În timpul supravegherii transfrontaliere ofiţerii vor avea asupra lor un document
care să ateste faptul că măsura este autorizată;
d. Ofiţerii care exercită supravegherea transfrontalieră trebuie să poată dovedi în
orice moment că îşi desfăşoară activitatea în calitatea lor oficială;
e. Ofiţerii antrenaţi în supravegherea transfrontalieră pot purta arme de serviciu în
timpul exercitării măsurii, folosirea acestora este interzisă, exceptînd cazurile de
legitimă apărare;
f. Este intezisă intrarea în locuinţe particulare şi în locuri care nu sunt accesibile
publicului;
17
g. Ofiţerii care exercită supravegherea transfrontalieră nu vor reţine sau aresta
persoana aflată sub supraveghere;
h. Operaţiunile efectuate vor face obiectul unui raport în forma convenită către
autorităţile Părţii contractante pe teritoriul căreia au avut loc; ofiţerii care
efectuează supravegherea pot fi solicitaţi să se prezinte personal;
i. Autorităţile statelor părți cărora le aparţin ofiţerii, care exercită supravegherea
transfrontalieră, la cererea autorităţilor Părţii contractante pe teritoriul căreia a
avut loc supravegherea, vor asista la ancheta ulterioară operaţiunii la care au luat
parte, incluzînd procedurile judiciare, cu condiţia ca identitatea ofiţerului implicat
să fie protejată;
j. Ofiţerii de investigaţii, care exercită supravegherea transfrontalieră, pot folosi acte
care codifică identitatea lor, precum şi a unităţilor de transport utilizate;
k. Unităţile de transport auto, avia sau naval utilizate de către ofiţerii statelor
contractante se vor supune aceloraşi reguli de circulaţie care sunt obligatorii
pentru ofiţerii celeilalte Părţi contractante. Acest lucru se aplică, de asemenea, şi
la utilizarea drepturilor speciale şi drepturilor de trecere. Părţile contractante se
vor informa reciproc cu privire la situaţia juridică respectivă;
l. Mijloacele tehnice necesare pot fi folosite de către ofiţerii unei statele
contractante, de asemenea, pe teritoriul celeilalte Părţi contractante în măsura în
care acest lucru este permis în conformitate cu legislaţia naţională a celeilalte
Părţi contractante şi utilizarea acestora a fost aprobată. Părţile contractante se vor
informa reciproc cu privire la mijloacele tehnice luate cu ei într-un caz particular;
m. În cadrul supravegherii transfrontaliere statele contractante pot coordona
frecvenţele radio, pot face schimb şi utliza în comun echipamente şi mijloace
tehnice deţinute, precum şi pot constitui echipe comune de supraveghere pe o
perioadă determinată în cererea de asistenţă.
n. Persoanele, care sunt antrenate în asigurarea concursului tehnic al supravegherii
transfrontaliere au obligaţia să păstreze secretul operaţiunii efectuate, încălcarea
acestei obligaţiuni fiind pedepsită conform legii penale;
o. În ceia ce priveşte prelucrarea datelor personale comunicate portivit prezentului
Articol, vor fi aplicate prevederile articolului 31 al Convenţiei de Cooperare
Poliţienească pentru Europa de Sud-Est.
Comunicarea cazierului judiciar. Statele părţi la Tratele internaţionale cu privire la
asistenţa juridică internaţională în materie penală şi-au luat obligaţia de a-şi comunica reciproc:
- sentinţele de învinuire care au intrat în vigoare, pronunţate de instanţele lor de judecată
în privinţa cetăţenilor celorlalte părţi contractante, transmiţînd concomitent şi amprentele digitale
ale condamnaţilor, de care dispun;
- informaţii, la cererea unei părţi contractante, privind antecedentele penale ale
persoanelor condamnate anterior de instanţele lor de judecată, dacă aceste persoane sunt trase la
răspundere penală pe teritoriul statului solicitant43.
Echipe comune de investigaţii 44. Atunci cînd, în cadrul unei urmăriri penale în curs într-
un stat, se impune efectuarea unei urmăriri penale complexe, care implică mobilizarea unor
43
Articolul 79, al. (2) din Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială
şi penală, semnată la Minsk la 22.01.1993 şi articolul 13 din Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie
penală, din 20.04.1959.
44
Articolul 5402 CPP al RM.
18
mijloace tehnic și de personal ce privesc şi alte state sau cînd mai multe state efectuează urmăriri
penale care necesită mai multe acțiuni coordonate şi concentrate în statele respective, aceste state
(cel puţin două) pot să formeze, prin înțelegere consensuală, o echipă comună de investigaţii cu
un obiectiv precis şi pentru o durată determinată, în vederea efectuării urmăririi penale pe
teritoriul tuturor statelor participante la echipă. Prima reglementare normativă a activităţii
comune a organelor de urmărire penală din diferite state, prin intermediul unei echipe de
anchetă, a fost Convenţia statelor membre ale Uniunii Europene de asistenţă juridică
internaţională din 2000. Ulterior, posibilitatea formării unor asemenea echipe a fost acordată
statelor-părţi la Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, din 20.04.1959, prin
al Doilea Protocol adiţional semnat la Strasbourg la 08.11.2001 (semnat de Republica Moldova
în martie 2012). Reglementări detaliate despre modul de formare a echipelor comune de
investigaţii se găsesc în Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă nr. 2002/465/JAI din
13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene. Principalele surse de experienţă practică în acest
domeniu sunt Eurojust şi Europol care, acţionînd în cazuri dificile de crimă organizată şi
transfrontalieră, acordă suport statelor membre ale Uniunii Europene la formarea acestor echipe.
În cazul desfăşurării activităţilor infracţionale şi pe teritoriul statelor terţe, acestea pot fi incluse
în echipele formate de Eurojust. Prin intermediul proiectelor de finanţare, Eurojust susţine
rambursarea tuturor costurilor suportate de statele membre ale Uniunii Europene pe parcursul
desfăşurării activităţii comune de anchetă, ceea ce nu se referă şi la statele terţe.
Conform legislaţiei Republicii Moldova45, cererea de formare a echipei comune de
investigaţii poate fi înaintată de orice stat implicat şi este amplasată pe teritoriul unui stat
participant la echipă. Cererea de formare a echipei comune de investigaţii va conține autoritatea
care a înaintat cererea, obiectul şi motivul cererii, identitatea şi naţionalitatea persoanei în cauză,
numele, adresa persoanei căreia îi este destinată (dacă este cazul) şi propuneri referitoare la
componenţa acesteia. În Republica Moldova, Procuratura Generală este autoritatea competentă
să adreseze părţilor solicitate, să primească de la alte state şi să decidă asupra cererilor de
formare a echipelor comune de anchetă.
Procedurile care reglementează funcţionarea echipei comune de anchetă, durata, locaţia,
membrii, organizarea, funcţiile, cheltuielile, scopul şi condiţiile de participare a membrilor la
activităţi de ancheta ce se desfăşoară pe teritoriul altui stat se stabilesc printr-un acord încheiat
între autorităţile desemnate de către fiecare dintre statele implicate. Statul membru pe teritoriul
căruia acţionează echipa este obligat să creeze condiţii organizatorice necesare pentru a permite
funcţionarea acesteia.
Conducătorul echipei comune de investigaţii este persoana ce reprezintă autoritatea care
participă la urmărirea penală din statul membru pe teritoriul căruia funcţionează echipa şi
acţionează în limitele competenţelor ce îi revin conform legislației naționale. În timp ce echipa
comună de investigaţii urmează să desfășoare acte procedurale pe teritoriul unui stat participant,
membrii detaşaţi în echipă din partea acelui stat pot solicita autorităţilor lor competente să
efectueze actele respective. Echipa efectuează operaţiunile în conformitate cu legislaţia statului
membru pe teritoriul căruia acţionează.
Membrii detaşaţi pe lîngă echipa comună de investigaţii sunt în drept să fie prezenţi la
efectuarea oricăror acte procesuale, cu excepţia cazului cînd conducătorul echipei, din motive
speciale, decide contrariul.
45
În vigoare din 27.10.2012.
19
Informaţiile obţinute în mod obişnuit de un membru sau de un membru detaşat în cadrul
participării la o echipă comună de investigaţii şi care nu pot fi obţinute în alt mod de către
autorităţile competente ale statelor participante la echipă pot fi utilizate:
1. în scopul pentru care a fost creată echipa;
2. pentru a descoperi, a investiga sau a urmări alte infracţiuni, cu consimţămîntul statului pe
teritoriul căruia au fost acumulate informaţiile;
3. pentru a preveni un pericol iminent şi serios pentru securitatea publică;
4. în alte scopuri, dacă acest lucru este stabilit de către statele care au format echipa.
În cursul activităţii echipei comune de anchetă, membrii echipei unui stat-parte, altul decît
statul pe teritoriul căruia au loc acţiunile, sunt asimilaţi de reprezentanţii acestuia, în privinţa
infracţiunilor săvârşite împotriva lor sau de către ei. Atunci când, pe parcursul activităţii echipei
comune de anchetă, membrii unui stat-parte se află în misiune pe teritoriul altei părţi, prima parte
este responsabilă de daunele pe care le produc în timpul desfăşurării misiunii, conform legislației
părţii pe teritoriul căreia aceştia acţionează. Statul ai cărei funcţionari au produs daune oricui pe
teritoriul unei alt stat restituie integral acesteia din urmă cheltuielile pe care le-a plătit victimelor
sau celor în drept. Statele contractante în baza acordului reciproc, pot constitui o echipa comuna
de investigare cu scop precis și pe o perioada limitata, care poate fi extinsă de comun acord,
pentru a efectua cercetări penale în una sau mai multe dintre părțile contractante care alcătuiesc
echipa. Componența echipei va fi stabilita în acordul suplimentar care pune bazele echipei.
O echipa comuna de investigare poate fi înființata, în mod special, atunci când:
a) cercetările unei sau altei părți contractante asupra unor infracțiuni întâmpina
dificultăți și presupun investigații ce au legături cu alte părți contractante;
b) mai multe părți contractante cercetează infracțiuni în care circumstanțele cazurilor
necesită acțiuni concertate și coordonate în părțile contractante implicate.
O cerere pentru constituirea unei echipe comune de investigare poate fi făcută de orice
parte contractantă interesată. Echipa va fi înființată în partea contractantă în care se preconizează
a se desfășura investigațiile.
Cererile pentru constituirea unei echipe comune de investigare vor conține autoritatea
care face cererea, scopul alcătuirii echipei comune de investigare, părțile contractante în care va
opera și propuneri privind componența echipei comune de investigare.
O echipa comuna de investigare va opera pe teritoriul părţilor contractante care au
alcătuit echipa, cu respectarea următoarelor condiții generale:
a) șeful echipei va fi un reprezentant al autorității de aplicare a legii care participă
la cercetările penale din partea părții contractante unde echipa operează;
b) șeful echipei va acționa în limitele competenței care îi revine conform
legislației naționale;
c) echipa îşi va desfășura activitatea în conformitate cu legislația părții
contractante unde operează. Membrii echipei îşi vor îndeplini atribuțiile sub
comanda persoanei la care se face referire la lit. a) ținând cont de condițiile
stabilite de propriile autorităţi in acordul privind stabilirea echipei.
Atunci când echipa comună de investigații are nevoie de luarea unor măsuri operative în
una dintre părțile contractante care au alcătuit echipa, pot solicita propriilor autorități de aplicare
a legii să ducă la îndeplinire acele măsuri. Măsurile luate în acea parte contractantă li se vor
aplica condițiile aplicabile unei investigații naționale.
20
Un membru al echipei comune de investigare, în conformitate cu legislația sa naționala și
competențele sale, poate furniza echipei informații deținute de partea contractanta care l-a
detașat, în scopul cercetărilor penale desfășurate de echipă.
Informațiile obținute pe cale legală de către un membru, în timpul participării la echipa
comună de investigare, care altfel nu ar fi disponibile autorităților de aplicare a legii ale părții
contractante implicate, pot fi folosite în următoarele scopuri:
a) în scopurile pentru care a fost constituită echipa;
b) cu consimțământul prealabil al părții contractante de proveniență a informațiilor,
pentru descoperirea, cercetarea și urmărirea altor infracțiuni. Acest consimțământ
poate fi refuzat doar în cazurile în care o astfel de folosire ar afecta cercetările penale
în partea contractantă în cauză sau în cazul în care acea parte contractantă ar putea
refuza asistența reciprocă;
c) în alte scopuri, în măsura în care acest lucru este agreat de părțile contractante care
au constituit echipa.
Livrarea transfrontalieră controlată. Livrarea controlată presupune circulaţia sub
supraveghere a obiectelor, a mărfurilor ori a altor valori (inclusiv substanţe, mijloace de plată sau
alte instrumente financiare) care au fost obținute din săvîrşirea unei infracţiuni sau care sunt
preconizate pentru comiterea unei infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara
hotarelor ei, avînd drept scop investigarea unei infracţiuni sau identificarea persoanelor implicate
în săvîrşirea acesteia, dacă exista o bănuială rezonabilă cu privire la caracterul ilegal al deţinerii
sau obţinerii acestora. Baza normativă naţională pentru activitatea dată este art.138 2 CPP al
RM46, iar cea internaţională - art.18 din al Doilea Protocol adiţional la Convenţia europeană de
asistenţă juridică în materie penală, din 20.04.1959, semnat la Strasbourg la 08.11.2001 (semnat
de Republica Moldova în martie 2012). Livrarea controlată poate fi inițiată numai dacă
descoperirea sau arestarea persoanelor implicate în trafic de fiinţe umane, în transport ilegal de
droguri, de arme, de obiecte sustrase, de materiale explozive, nucleare, de alte materiale
radioactive, de sume de bani şi de alte obiecte obținute din activităţi ilegale sau dacă obiectele
menţionate sunt utilizate în scopul comiterii de infracţiuni.
Pentru efectuarea livrării controlate în mod expres, toate statele prin care sunt tranzitate
transporturile ilegale sau suspecte trebuie:
1) să fie de acord cu intrarea pe teritoriul lor a transportului ilicit sau suspect şi cu ieşirea
acestuia de pe teritoriul statului;
2) să garanteze faptul că transportul ilicit sau suspect este supravegheat permanent de
către autorităţile competente;
3) să garanteze faptul că procurorul, organele de urmărire penală sau alte autorităţi de stat
competente sunt la curent despre rezultatul urmăririi penale împotriva persoanelor acuzate de
infracţiuni care au constituit obiectul măsurii speciale de investigaţii.
În baza dispoziţiei art.533, al.(1), p.9, CPP RM şi a prevederilor internaţionale, în cadrul
urmăririlor penale referitoare la infracţiuni care pot da loc la extrădare, Republica Moldova poate
cere unui alt stat autorizarea pe teritoriul acestuia şi poate autoriza, la cererea unui alt stat, pe
teritoriul său livrările supravegheate47. Forma şi conţinutul cererii de autorizare a livrării
controlate urmează să corespundă prevederilor art.537 al Codului de Procedură Penală. Reieşind
din dispoziţia art.1382 CPP al RM, că procurorul se pronunţă pe fiecare livrare dispusă,
46
art.1382 CPP al RM Prevederi în vigoare din 27.10.2012.
47
Articolul 18, al.(1), al Doilea Protocol adiţional la Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, din
20.04.1959, semnat la Strasbourg la 08.11.2001 (semnat de Republica Moldova în martie 2012).
21
autoritatea competentă de a decide în privinţa admiterii cererii de autorizare a livrării
supravegheate transfrontaliere este Procuratura Generală. În fiecare caz aparte, Procuratura
Generală desemnează autoritatea responsabilă de a acţiona, de a conduce şi de a controla
operaţiunea. Livrările supravegheate se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova potrivit
prevederilor legislaţiei naţionale.
Părţile pot depune solicitări de asistenţă cu privire la realizarea livrării controlate a
obiectelor legate de comiterea crimelor şi/sau infracţiunilor menţionate în Articolul 4, precum şi
a bunurilor care provin din săvârşirea unei crime şi/sau infracţiuni sau sînt destinate comiterii
unei infracţiuni, atunci când partea contractantă solicitantă motivează că, fără aceste măsuri,
identificarea făptuitorilor sau a canalelor de distribuţie ar fi imposibilă sau dificilă.
Solicitările de asistenţã pentru desfăşurarea livrării controlate se efectuează în
corespundere cu prevederile punctelor 2 şi 3 ale Articolului 5.
Partea contractantă solicitată poate refuza sau parţial accepta livrarea controlată, dacă
aceasta poate pune în pericol sănătatea sau viaţa persoanelor implicate în livrare sau dacă
prezintă pericol pentru ordinea publică.
Ofiţerii părţii contractante solicitate vor asigura controlul asupra livrării în momentul
trecerii frontierei sau la altă destinaţie convenită în solicitare. Ofiţerii Părţii contractante
solicitate vor asigura ulterior controlul secret al livrării într-un mod care va permite în orice timp
preluarea şi confiscarea acesteia şi reţinerea organizatorilor şi altor persoane, antrenate în
comiterea crimelor şi/sau infracţiunilor, la care se referă livrarea. La necesitate, Părţile
contractante pot conveni cu privire la realizarea în comun a livrării controlate în corespundere cu
alineatele (4), Articolul 15 al Convenţiei. Ofiţerii părţii solicitante vor respecta prevederile
legislaţiei naţionale a statului Părţii contractante solicitate.
În cazul unei livrări controlate, dacă autoritatea de aplicare a legii a statului contractant
solicitat nu poate interveni în timp util şi dacă continuarea livrării controlate va prezenta o
ameninţare gravă la viaţa şi sănatatea persoanelor sau va cauza pagube serioase proprietăţii, sau
dacă livrarea nu mai poate fi controlată, ofiţerii statului contractant solicitant pot confisca
livrarea controlată. În caz de necesitatea ofiţerii statului contractant solicitant pot opri şi reţine
persoanele care escortează coletul pînă la intervenţia de către autorităţile de aplicare a legii ale
statului contractant solicitat. În orice caz statul contractant solicitat va informa autorităţile de
aplicare a legii ale statului contractant solicitat fără întîrziere. În cazul în care livrarea controlată
a fost confiscată, aceasta poate fi transmisă statului contractant solicitant în baza unei scrisori de
solicitare. Dacă în timpul operaţiunii a fost arestată o persoană şi dacă aceasta nu este cetăţean al
Părţii contractante pe teritoriul căreia a fost arestată, acea persoană va fi eliberată nu mai tîrziu
de şase ore după reţinere, fără a include orele între miezul nopţii şi 9:00 a.m (dimineaţa), cu
excepţia cazului cînd autoritatea competentă a statului pe teritoriul căruia are loc arestul, a primit
anterior o solicitare pentru arestul preventiv al acelei persoane. În cazul în care livrarea
controlată implică mai mult de două state, autorizarea, în baza unei scrisori de solicitare, trebuie
să fie obţinută de la statul(le) de tranzit şi destinaţie şi doar dacă statul(le) solicitate garantează
supravegherea permanentă a coletului într-o manieră care permite intervenţia poliţienească în
orice moment.
Investigaţii sub acoperire. Investigaţia sub acoperire, ca măsură specială de investigaţie,
este reglementată de articolul 136 CPP al RM. În baza dispoziţiei art.533, al.(1), p.9 CPP al RM,
pentru asigurarea administrării probelor privind infracţiunea culegerii de date şi informaţii,
Procuratura Generală, prin cererea de comisie rogatorie, poate cere autorităţilor competente ale
unui stat străin autorizarea activităţii pe teritoriul acestui stat a investigatorilor sub acoperire. La
22
cerere se anexează informaţia şi actele disponibile, întocmite în conformitate cu prevederile
legislaţiei naţionale cu privire la activitatea specială de investigaţii.
Asupra cererii statului străin de autorizare a investigaţiei sub acoperire pe teritoriul
Republicii Moldova decide Procurorul General, în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale cu privire la activitatea specială de investigaţii. În fiecare caz aparte, partea solicitantă
şi cea solicitată convin, conform legislației lor naţionale, asupra duratei investigaţiei sub
acoperire, modalităţilor lor concrete şi asupra statutului juridic al agenţilor implicaţi. Statele
implicate cooperează pentru a asigura pregătirea, conducerea şi pentru a lua decizii privind
securitatea agenţilor sub acoperire sau sub identitate falsă.
Pe teritoriul Republici Moldova investigaţiile sub acoperire, la cererea autorităţii
competente ale unui stat străin, sunt efectuate conform Codului de procedură penală. În cursul
investigării infracţiunii şi dacă investigarea infracţiunii altfel ar fi imposibilă sau împiedicată
considerabil, Părţile Contractante, în baza unei solicitări în confrmitate cu legislaţia lor naţională,
pot detaşa ofiţeri pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, care ar avea rolul de agent sau
persoană care efectuează achiziţia controlată (investigator/ofiţer sub acoperire).
Pentru investigarea sub acoperire, acceptul celeilalte Părţi Contractante trebuie obţinut
înainte de trecerea frontierei, pentru a fi posibilă continuarea investigării sub acoperire pe
teritoriul Părţii solicitate. Investigațiile sub acoperire ce au loc pe teritoriul părții contractante se
vor realiza prin coordonarea între ofițerii părților contractante implicați. Trimiterea în misiune a
unui investigator sub acoperire și executarea acțiunilor de un investigator sub acoperire vor fi
conduse de partea contractantă solicitată. Partea contractantă solicitată este responsabilă pentru
acțiunile investigatorului sub acoperire al părții contractante solicitante și poate cere în orice
moment încetarea operațiunii. Partea contractantă solicitată va acorda investigatorului sub
acoperire tot sprijinul necesar în privința personalului, inclusiv a intermediarului sau, a logisticii
și echipamentului tehnic și va întreprinde toate masurile necesare pentru a proteja investigatorul
sub acoperire pe parcursul operațiunii de pe teritoriul său. În cazurile extrem de urgente în care
exista un pericol serios ca identitatea investigatorului sub acoperire să fie dezvăluită,
desfășurarea activității acestuia pe teritoriul celeilalte părți contractante este permisă fără
consimțământ prealabil. Partea contractantă solicitată va fi notificată despre trimitere fără
întârziere și poate cere în orice moment încetarea operațiunii.
Părțile contractante vor lua toate masurile de precauție pentru a ține secretă identitatea
investigatorului sub acoperire și pentru garantarea securității sale, chiar și după încheierea
misiunii sale. Cererea de solicitare a efectuării investigării sub acoperire transfrontaliere va fi
pregătită prin coordonare între ofiţerii implicaţi din Părţile Contractante. Solicitarea poate fi
transmisă neoficial. Biroul Naţional Central trebuie să fie posibil de a primi şi transmite
solicitarea în regim 24/7. Partea Contractantă ce planifică investigarea sub acoperire va informa
statul solicitat cît mai curînd posibil. Solicitările vor fi transmise în adresa Biroului Naţional
Central responsabil de investigaţiile sub acoperire. Identitatea adevărată a ofiţerului sub
acoperire nu va fi dezvăluită în solicitare. Detaliile privind operaţiunea vor fi dezvăluite doar în
cadrul întrevederilor tet-a-tet. Conţinutul scrisorii de solicitare de asemenea va fi elaborat la
prima întrevedere tet-a-tet. Partea contractantă solicitată poate, în orice moment, să solicite
încetarea operaţiunii sub acoperire. Ofiţerul şi utilizarea rezultatelor investigării vor fi subiect al
legislaţiei şi regulamentelor statului pe teritoriul căruia acesta operează şi ofiţerul va urma
instrucţiunile din partea autorităţilor competente. Dacă nu se convine altfel, costurile pentru o
operaţiune sub acoperire vor fi acoperite de către Partea Contractantă solicitantă. Trecerea
23
frontierei va fi raportată, fără întîrziere, unităţii naţionale centrale din statul solicitat. Un răspuns
urgent este necesar din partea statului parte.
ANALIZA BUNELOR PRACTICI PRIVIND EXECUTAREA CERERILOR

DE COMISII ROGATORII
3.1. Executarea în Republica Moldova a comisiilor rogatorii formulate

de organele de drept străine
În cazul în care organele de drept ale unui stat străin constată necesitatea dobîndirii
probelor în o cauză penală pe teritoriul Republicii Moldova, acestea pot adresa comisii rogatorii
autorităţilor competente din R.Moldova. Conform prevederilor art.540, al.(2) CPP al RM,
autorităţile competente cărora li se adresează comisiile rogatorii străine sunt Procuratura
Generală şi Ministerul Justiţiei. Identificarea acestora ca autorităţi centrale este făcută şi prin
tratatele internaţionale bilaterale sau multilaterale semnate de Republica Moldova sau prin
rezervele şi declaraţiile făcute la acestea. În cazul în care cererile de asistenţă juridică se transmit
direct organelor de urmărire penală ori autorităţilor judecătoreşti ale Republicii Moldova, acestea
din urmă vor fi în drept să le execute numai după obţinerea autorizaţiei de executare din partea
autorităţilor centrale48.
Volumul de asistenţă juridică care poate fi acordat de Republica Moldova prin comisie
rogatorie este acelaşi, care poate fi solicitat de Republica Moldova de la alte state. În acest caz
însă, cele solicitate mai sunt în directă conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale a statului
48
Articolul 7, al.(2), Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din
01.12.2006.
24
solicitant. Comisia rogatorie internaţională se execută de autoritatea competentă din Republica
Moldova în următoarele condiţii:
• organul de urmărire penală ori autoritatea judecătorească căreia i s-a transmis spre
executare comisia rogatorie formulată de un stat străin, execută cererea în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova;
• la executarea comisiei rogatorii poate fi aplicată o procedură specială prevăzută de
legislaţia statului străin solicitant, dacă aceasta nu contravine legislaţiei naţionale şi obligaţiilor
internaţionale ale Republicii Moldova;
• la executarea comisiei rogatorii pot participa reprezentanţi ai statului străin sau ai
instanţei internaţionale solicitante. Permisiunea de asistare se acordă de către autoritatea centrală,
care informează despre aceasta partea solicitantă şi autoritatea ce va executa cererea.
Reprezentanții organul care execută comisia rogatorie informează în timp util statul solicitant
despre timpul, locul şi termenul executării comisiei rogatorii, cu scopul ca reprezentanții statului
interesată să poată asista;
• în cazul în care domiciliul persoanei în privinţa căreia se solicită executarea comisiei
rogatorii este indicată greşit, organul căruia îi revine executarea ia măsurile necesare în vederea
stabilirii adresei corecte;
• dacă cererea de comisie rogatorie nu poate fi executată, actele primite se restituie
statului solicitant prin intermediul instituţiilor de la care le-a primit, cu indicarea motivelor care
au împiedicat executarea;
• comisiile rogatorii, prin care statul străin solicită efectuarea de percheziţii, ridicarea de
obiecte, documente sau aplicarea sechestrului pot fi executate de Republica Moldova doar în
cazul în care, pentru infracţiunea care motivează comisia rogatorie, în Republica Moldova ar
putea fi acceptată extrădarea49;
• în cazul solicitării prin comisie rogatorie a transmiterii de acte sau dosare, vor fi remise
doar copii autentificate prin semnătură şi ştampilă ale acestora. La cererea expresă şi motivată a
statului solicitant, pot fi transmise originalele acestora, dar numai cu garanţia restituirii lor cît
mai curîndă după expirarea necesităţii din partea statului solicitant50.
Conform prevederilor art.534 CPP, Republica Moldova poate refuza executarea comisiei
rogatorii în următoarele cazuri:
1)cererea se referă la infracţiuni considerate în Republica Moldova ca infracţiuni politice
sau infracţiuni conexe cu astfel de infracţiuni51. Refuzul nu se admite în cazul în care persoana
este bănuită, învinuită sau a fost condamnată pentru săvîrşirea unor fapte prevăzute de art.5-8 din
Statutul de la Roma al Curţii Internaţionale Penale52;
2)cererea se referă la o faptă ce constituie exclusiv o infracţiune sau încălcare a
disciplinei militare53;
3)dacă executarea comisiei rogatorii poate să aducă atingere suveranităţii, securităţii sau
ordinii publice a statului54;
49
50
Articolele 25, al.(3) şi 27 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI
din 01.12.2006.
51
52
art.5-8 din Statutul de la Roma al Curţii Internaţionale Penale a) crima de genocid; b) crimele împotriva
umanităţii; c) crimele de război; d) crima de agresiune.
53
Articolul 1 al.2 al Convenţiei europene de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la
20.04.1959.
54
Articolul 2 lit.b al Convenţiei europene de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la
20.04.1959.
25
4)există motive întemeiate de a crede că bănuitul este urmărit sau pedepsit penal pe
motive de rasă, religie, cetăţenie, asociere la un anumit grup, pentru împărtăşirea unor convingeri
politice sau dacă situaţia lui se va agrava şi mai mult din cauza unuia dintre motivele enumerate;
5)este dovedit faptul că în statul solicitant persoana nu va avea acces la un proces
echitabil;
6)fapta la care se referă cererea se pedepseşte cu moartea, conform legislaţiei statului
solicitant, iar statul solicitant nu oferă nici o garanţie în vederea neaplicării sau neexecutării
pedepsei capitale;
7)potrivit Codului penal al Republicii Moldova, fapta sau faptele invocate în cerere nu
constituie infracţiune55;
8)în conformitate cu legislaţia naţională, persoana nu poate fi trasă la răspundere penală.
În baza rezervelor făcute de Republica Moldova la Convenţia europeană de asistenţă
juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la 20.04.1959, motive de a refuza executarea
comisiei rogatorii mai sunt:
1)infractorul nu va fi tras la răspundere penală în temeiul amnistiei;
2)s-a scurs termenul de prescripţie pentru infracţiunea menţionată în comisia rogatorie;
3)după săvârşirea infracţiunii, infractorul a căzut într-o stare de iresponsabilitate mentală,
care împiedică tragerea lui la răspundere penală;
4)în Republica Moldova există o procedură penală în curs cu privire la aceeaşi persoană
pentru aceeaşi infracţiune;
5)există o sentinţă definitivă, sau o hotărîre judecătoreasca de încetare a cazului, cu
privire la aceeaşi persoană şi pentru aceeaşi infracţiune.
Făcînd o analiză comparativă a datelor prezentate în figura 1 și 2 a executării în
Republica Moldova a comisiilor rogatorii cerute de organele din străinătate prevăzute de art. 540
Cod de procedură penală şi secţiunea a 3 a capitolului II al Legii cu privire la asistenţa juridică
internaţională în materie penală şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte
de către Procuratura Generală a Republicii Moldova pe anii 2014-2015 am constatat următoarele.
Pe parcursul anului 2014 către Procuratura Generală a Republicii Moldova de la
autorităţile altor state au parvenit 582 cereri de comisie rogatorie privind executarea unor acţiuni
procesuale, dintre care au fost verificate 546 comisii rogatorii, ceea ce reprezintă 93.8% din
total.
55
Rezervă făcută de Republica Moldova la Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, semnată la
Strasbourg la 20.04.1959.
26
Figura 1. Prezentarea grafică a cererilor de comisii rogatorii
Dintre acestea 492 - au fost admise cu transmiterea în teritoriu spre executare, 35 de
comisii rogatorii au fost restituite statului iniţiator, 5 – soluţionate de Secția Integrare Europeană
și Cooperare Internațională a Procuraturii Generale, 14 - au fost restituite procurorului executor
pentru completare.
Pe parcursul anului 2015 către Procuratura Republicii Moldova de la autorităţile de drept
altor state au parvenit 543 cereri de comisie rogatorie privind executarea unor acţiuni
procedurale. Dintre acestea 482 - au fost admise cu transmiterea spre executare în teritoriu, 27
cereri au fost restituite iniţiatorului, 6 – soluţionate Secția Integrare Europeană și Cooperare
Internațională a Procuraturii Generale, 19 - au fost restituite procurorului executor pentru
completare.
Figura 2. Prezentarea grafică a cererilor de comisii rogatorii, pe elemente

Astfel se constată o descreștere nesemnificativă a numărului de comisii rogatorii
solicitate de alte state în perioada anului 2015 comparativ cu aceiași perioadă a anului 2014.
Totuși se observă o îmbunătățire a calității comisiilor rogatorii întrucît numărul comisiilor
rogatorii restituite inițiatorului în anul 2015 a scăzut cu aproximativ 8 comisii rogatorii.
27
Figura 3. Prezentarea grafică a țărilor solicitante a cererilor de comisii rogatorii, 2014
În anul 2014 din numărul total al cererilor de comisie solicitate, marea majoritate au
parvenit din:
- Ucraina – 85 cereri;
- Federaţia Rusă – 210 cereri;
- Alte state CSI (Belorusia, Uzbechistan, Kazahstan) – 25 cereri;
- Romania – 55 cereri;
- Statele europene (preponderent din Bulgaria, Ungaria, Germania, SUA, Turcia) – 171
cereri;
Figura 4. Prezentarea grafică a țărilor solicitante a cererilor de comisii rogatorii, 2015

În anul 2015 din numărul total, marea majoritate a cererilor de comisie rogatorii au
parvenit din:
- Ucraina – 40 cereri;
- Federaţia Rusă – 179 cereri;
- Alte state CSI (Belorusia, Uzbechistan, Kazahstan) – 18 cereri;
- Romania – 29 cereri;
- Statele europene (preponderent din Bulgaria, Ungaria, Germania, Turcia) – 110 cereri;
Potrivit legislaţiei naţionale şi internaţionale statele străine pot adresa organelor de drept
din Republica Moldova comisii rogatorii transmise prin intermediul, Procuraturii Generale şi
Ministerului Justiţiei, sau pe cale diplomatică. În pricipiu majoritatea statelor solicitante preferă
28
transmiterea cererilor direct către autorităţile judiciare competente. Turcia, SUA, Franţa (în unele
cazuri), preferențial transmit cererile prin intermediul misiunilor diplomatice ale sale din
Chişinău şi Bucureşti. Din numărul total de cereri parvenite spre organizarea executării, 7 au fost
transmise cu evitarea căii oficiale, 5 din ele au fost iniţiate de Serviciul de Informare și Securitate
din Belorusia şi 2 de la organele de urmărire penale ale Federaţiei Ruse.
Din motivele expuse mai sus, toate aceste comisii rogatorii au fost restituite statului
iniţiator cu informarea Procuraturilor Generale ale statului respectiv.
Majoritatea cererilor parvenite din statele străine sunt formulate de organele procuraturii.
Statele membre CSI, de regulă solicită satisfacerea asistenţei juridice în cazuri de comitere a
crimelor grave. Astfel, din numărul total al cererilor verificate parvenite din Federaţia Rusă, 95
de comisii au fost formulate pe cauze penale pornite pe fapte de furt, jafuri, tilhării şi escrocherii;
10 - pe omor şi vătămări grave ale integrităţii corporale; 9 – pe accidente rutiere; 10 - pe cazuri
de circulaţie ilegală a substanţelor narcotice; 3 – pe contrabandă şi eschivarea de la achitarea
plăţilor vamale, 2 - trecerea ilegală a frontierei etc56.
Figura 5. Categorii de infracțiuni pe care s-a solicitat cereri de comisii rogatorii

Similar cu anii precedenţi, comisiile rogatorii parvenite de la organele de drept ale
Ucrainei se referă la cauzele penale pornite pe faptul săvîrșirii infracțiunii de contrabandă de
mărfuri şi substanţe narcotice – 17, trecerea ilegală a frontierei de stat şi migraţiunea ilegală - 4;
omor – 2; trafic de persoane – 1 cerere, fals - 1, etc. În toate cazurile de contrabandă au fost
solicitate interogări de persoane, verificări și efectuarea ridicărilor de acte de la punctele vamale
etc. S-a mai solicitat efectuarea de percheziţii, prezentarea de acte privind caracterizarea
persoanelor etc.
Din alte state ale Comunităţii Statelor Independente cele mai multe cereri au parvenit din
Belorusia – 5 cereri şi Letonia - 4.
Din România toate cererile de comisii rogatorii au fost iniţiate de Parchetele teritoriale şi
transmise prin secţiile specializate ale Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
56
www.procuratura.md. Generalizare Secția Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii
Generale a Republicii Moldova pe anul 2015;
29
Majoritatea cererilor sunt formulate în cazurile de evaziune fiscală, contrabandă şi uz de
fals sau fals a documentelor oficiale. Audierea martorilor, înmanarea de acte, citarea martorilor
sunt cele mai frecvente acţiuni solicitate.
În baza studiului efectuat se constată o creştere a numărului de comisii iniţiate de
autorităţile de drept ale Germaniei în cazurile de furt, prin care se solicită adesea înmînarea de
acte procesuale cetăţenilor Republicii Moldova sau audieri în calitate de martor.
Cererile de comisii rogatorii inițiate de la autorităţile de drept din Ungaria şi Bulgaria se
solicită înmînarea de acte judicie persoanelor domiciliate pe teritoriul Republicii Moldova,
audierea persoanelor în calitate de martor sau parte vătămată sau efectuarea percheziţiei şi
ridicarea de obiecte. În mare parte cererile se refereau la comiterea de către cetăţenii Republicii
Moldova a infracţiunilor de fals şi/sau uz de fals (acte de identitate), încălcarea interdicţiei de
intrare şi şedere în ţară sau eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.
Majoritatea cererilor solicitate se referă la infracţiuni în care sunt implicaţi cetăţeni ai
Republicii Moldova, din care motive acţiunile solicitate se referă la prezentarea materialului
caracterizator al persoanei (antecedente penale, certificate de la medicul narcolog şi psihiatru,
caracteristică, informaţii despre componenţa familiei, audierea rudelor etc.). Analizînd conţinutul
acestor solicitări, conchidem că de exemplu organele de drept ruse pun un accent preponderent la
descoperirea și cercetarea infracţiunilor pe caracteristica socială atît a infractorului, cît şi a părţii
vătămate.
În urma analizei rezultatelor executării cererilor din această categorie, s-a constatat că
persoanele vizate în majoritatea cazurilor sunt plecaţi peste hotarele Republicii Moldova şi actele
se înmînează contra semnătură rudelor. Au fost înregistrate cazuri în care persoana căreia urma
ai fi îmînate actele transmise prin comisie rogatorie nu se afla la domiciliu fiind plecată peste
hotarele R.Moldova și în localitatea de baștină sau la domiciliu său nu dispunea de careva rude
apropiate de gradul I, II pentru a fi îmînat actul. Astfel în așa situație fie cererea de comisie
rogatorie este restituită fără executare sau după caz era înmînată reprezentantului organului
administrației publice locale de la domiciliul persoanei solicitate.
În cazul a 13 comisiile rogatorii parvenite se solicita efectuarea de acţiuni pe teritoriul
raioanelor din partea stîngă a Nistrului, teritoriu necontrolat de organele competente ale
Republicii Moldova, prin urmare nu a fost posibilă executarea acţiunilor solicitate (parvenită de
la autorităţile Ungariei; parvenită de la autorităţile Bulgariei, parvenită de la autorităţile
Lituaniei, parvenite de la autorităţile Kazahstanului; parvenite de la autorităţile Ucrainei,
parvenită de la autorităţile Federaţiei Ruse etc.). În marea parte în aceste cereri se solicită
interogarea martorilor, prezentarea materialului caracteristic, precum şi informaţii privind
trecerea frontierei. În baza Dispoziţiei nr.219/7 din 09.08.2005 a Procurorului General a
Republicii Moldova „Despre organizarea acordării asistenţei juridice in materie penală privind
crimele comise in raioanele din stînga Nistrului”, cererile au fost restituite statului iniţiator fără
executare57.
Cererile de comisii rogatorii parvenite din străinătate sunt transmise pentru executare
organelor teritoriale conform competenţei teritoriale, fie materiale. De exemplu, din 376 de
cereri verificate au fost transmise spre executare 312 - procuraturilor teritoriale din republică, 11
– Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, 6 -
Procuraturii Anticorupţie, 16 – subdiviziunilor centrale ale MAI şi SV, 1 - la secţia exercitare a
57
Dispoziţia nr.219/7 din 09.08.2005 a Procurorului General a Republicii Moldova;
30
urmăririi penale din cadrul şi 3 la Secţia prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Procuraturii Generale58.
Termenul rezervat pentru executarea cererilor este stabilit în dependenţă de volumul de
lucru necesar de efectuat. Astfel, în cazul cererilor de înmînare a actelor adoptate de autoritățile
de drept, de prezentare a materialului caracterizant, verificare a identităţii persoanei, citare a
persoanelor executarea durează de la 1 la 2 luni. În cazurile cînd prin cerere se solicita ridicarea
de acte, ridicarea și obținerea de informaţii de la instituţiile de telecomunicaţii, interogarea
persoanelor şi cererea este transmisă pentru executare în mai multe raioane, termenul de
executare durează 3 - 4 luni.
În cazurile în care executorii comisiilor rogatorii tergiversează satisfacerea cererii,
colaboratorii Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii Generale
solicită repetat informaţii despre executarea cererii cu prezentarea explicaţiilor şi motivelor
neexecutării în termen. Analizînd cazurile de tergiversare se constată că sunt admise de un şir de
procuraturi, printre care se enumără procuraturile Bender (parvenite de la autorităţile României,
prin care se solicita audierea martorilor, circa 1 lună peste termenul de executare stabilit),
Procuratura Anticorupţie (prin care autorităţile Estoniei solicitau informaţii bancare, circa 1 lună
peste termenul de excutare stabilit), Procuratura de Transport (prin care autorităţile Ucrainei
solicitau audierea martorilor şi copii de documente – circa 2 luni peste termenul de executare)
etc.
La primirea setului de acte privind satisfacerea cererii de comisie rogatorie colaboratorii
Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii Generale verifică
plenitudinea, corectitudinea şi nu în ultimul rînd aspectul actelor prezentate. În cazul în care
secția constată executarea incompletă, incorectă semantic şi estetic acestea sînt restituite pentru
înlăturarea greşelilor şi executarea suplimentară de către procurorii executori.
Persistă admiterea prezentării actelor executate de către procurorii executori, fără
semnătură şi ştampilă, fapt care este obligatoriu pentru a asigurarea valabilității actului. Mai mult
ca atît, au fost constatate cazuri cînd nu sunt îndeplinite în volum deplin acţiunile procesuale
solicitate sau sunt transmise copii necalitative, ceea ce presupune solicitarea executării
suplimentare.
De către Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii Generale
pînă în prezent au stabilite 7 cazuri de neexecutare a comisiilor rogatorii în termenele solicitate şi
anume: de către procuratura Comrat iniţiată de autorităţile Federaţiei Rusă, de către procuratura
Criuleni – iniţiată de Federaţiei Rusă, de către procuratura Sîngerei iniţiată de Federaţiei Rusă, de
către procuratura Taraclia iniţiată de Bulgaria, de Secţia Trafic de Fiinţe Umane iniţiată de
Ucraina etc.)
Colaboratorii Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii
Generale permanent sunt verificate executarea termenelor şi sunt adresate reamintiri pentru
urgentarea executării comisiilor rogatorii iniţiate procurorilor executori, în vederea evitării
tergiversării şi onorării obligaţiilor internaţionale asumate în domeniul respectiv.
În urma efectuării generalizării activităţii de satisfacere a cererilor de comisii rogatorii, au
fost identificate atît părţile pozitive cît şi cele negative ale activităţii Procuraturii Generale a
Republicii Moldova la acest capitol.
www.procuratura.md. Generalizare privind Secția Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii

58
31
Practica pozitivă a Procuraturii Generale a Republicii Moldova la acest capitol, studierea
şi cunoaşterea prevederilor legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu, cît şi întreţinerea
legăturilor directe cu colegii din Procuraturile statelor străine, au ca rezultat aprecierea activităţii
Procuraturii Republicii Moldova şi rezultatele pozitive atinse.
Reieşind din dezvoltarea continuă a cooperării internaţionale în materie penală, prin
apariţia unor căi (electronice, fax) de facilitare a transmiterii actelor, a informaţiei operative,
modalităţi de înlesnire a contactului între diferite procuraturi străine, activitatea Procuraturii
Generale la acest capitol nu poate fi statică. În vederea înlăturării erorilor depistate şi neadmiterii
lor pe viitor, cît şi pentru asigurarea unui lucru calitativ de asistenţă juridică la nivelul
Procuraturii Generale a Republicii Moldova prin intermediul secției asistență juridică
internaţională şi integrare europeană, au fost atenționați atît procurorii-șef ai procuraturilor
teritoriale și procuraturilor specializate cît și procurororii din subordinea lor asupra:
 greşelile și erorilor frecvent admise la pregătirea actelor necesare pentru iniţierea
cererilor de comisii rogatorii;
 prezentarea setului de acte întocmite pentru expedierea cererilor de comisii rogatorii, în
termeni cât mai restrânşi, reieşind din limita termenelor legali prevăzuţi,
 instruirea organele de urmărire penală despre cerinţele obligatorii faţă de comisiile
rogatorii şi greșelile admise la întocmirea lor, în vederea evitării restituirii cererilor
organului iniţiator pentru perfectare;
 obligativităţii respectării regulii specialităţii în cazul atragerii la răspundere penală a
persoanelor extrădate.
 necesităţii traducerii actelor executate pe comisiile rogatorii parvenite din Federaţia Rusă
şi Ucraina, în vederea respectării obligaţiilor bilaterale cu aceste ţări, precum şi
traducerea comisiilor rogatorii transmise spre executare organelor competente din
străinătate;
 necesităţii anexării la comisiile rogatorii transmise spre executare în străinătate, a tuturor
actelor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, necesare la executarea
acţiunilor solicitate în cerere (art. 537 alin. 11);
 ținerii în permanenţă la control a Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională
a Procuraturii Generale de către procurorii conducători a tuturor cazurilor de extrădare în
scopul onorării obligaţiunilor internaţionale referitor la informarea despre deciziile finale
luate în cadrul proceselor penale;
 acordarea la solicitare, a ajutorului practic procurorilor teritoriali şi specializaţi în
domeniul activităţii de asistenţă juridică internaţională în materie penală, cu deplasarea
procurorilor Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii
Generale în teritoriu.
Generalizarea în cauză a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate al
Procuraturii Generale pentru semestrul I al anului 2015 şi planul de activitate al Secţiei asistenţă
juridică internaţională şi integrare europeană pentru perioada menţionată.
Generalizării au fost supuse activităţile ce sunt puse în sarcina secţiei şi, anume, cele ce
se referă la referitoare la asistenţa juridică internaţională în materie penală, după cum urmează:
- transferul de proceduri penale prin declinare de competenţe autorităţilor străine sau
autorităţilor competente ale Moldovei;
- extrădarea persoanelor în vederea efectuării urmăririi penale şi eventualei trageri la
răspundere penală;
32
- cererile de comisii rogatorii, formulate în cadrul proceselor penale;
- petiţiile, adresate Procuraturii Generale ori altor instituţii;
- alte activităţi, ce au tangenţă cu activităţile menţionate mai sus.
Secţia asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană în activitatea sa, se bazează
pe actele internaţionale, semnate şi ratificate de Republica Moldova, cu caracter multilateral sau
bilateral, pe prevederile legislaţiei interne a Republicii Moldova, în special Constituţia Republicii
Moldova, Capitolul IX din Codul de procedură penală, Legea cu privire la Procuratură, Legea cu
privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, alte acte normative.
3.2. Examinarea cererilor de comisie rogatorie iniţiate de organele de

urmărire penală ale Republicii Moldova transmise altor state spre
executare
În perioada anului 2015, organele de urmărire penală din Republica Moldova au înaintat
383 cereri de asistenţă juridică cu solicitarea de a fi adresate autorităţilor statelor străine.
Din numărul total de cereri, 23 cereri de comisii rogatorii au fost înaintate către alte state
pentru organizarea executării repetate a acestora, cu numerele de înregistrare din anii precedenţi.
Tabelul 1. Distribuţia cererilor de comisii rogatorii
Anul Federația Ucraina Alte state România Stele
Rusă CSI Europene
2014 48 55 31 53 127
2015 63 41 15 49 157
Pe parcursul anului 2015 au fost înregistrate și transmise în diferite state spre organizarea
executării 332 de cereri de comisie rogatorie.
- Federaţiei Ruse – 63 cereri,
- Ucrainei - 41 cereri;
- altor state CSI – 15 cereri;
- României – 49 cereri;
- statelor Europene – 157 cereri.
Analizînd solicitările parvenite s-a constatat, că pe parcursul perioadei vizate, procuraturile
teritoriale au iniţiat 121 cereri, secţiile Procuraturii Generale – 173 cereri, Procuratura
anticorupţie şi CNA – 38 de cereri59.
Din numărul total 19 cereri de comisii rogatorii în anul 2015 au fost înaintate către alte state
pentru organizarea executării repetate, cu numerele de înregistrare din anii precedenţi.
Din numărul total al cererilor de comisie rogatorie înregistrate au fost verificate circa 80%,
care au fost adresate autorităţilor:
- Ucrainei – 55 cereri,
- Federaţiei Ruse – 48 cereri;
- altor state CSI – 31 cereri;
- României – 52 cereri;
- statelor Europene – 127 cereri.
www.procuratura.md. Generalizare privind Secția Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii

59
33
S-a constatat, că pe parcursul perioadei vizate, procuraturile teritoriale au iniţiat 141 cereri,
secţiile Procuraturii Generale – 122 cereri, Procuratura Anticorupţie şi CCCEC – 58 cereri.
Tabelul 2. Structura cererilor de comisii rogatorii
Anul Procuraturile Secțiile Procuraturii Procuratura
teritoriale Generale Anticorupție și CNA
2014 141 122 58
2015 121 173 38
Categoriile de infracţiuni pe care se solicită cererile de comisii rogatorii peste hotarele ţării
sînt diferite, dar cel mai des întâlnite sunt:
- infracținea de contrabandă;
- infracțini de trafic de fiinţe umane şi trafic de copii;
- infracțiuni de eschivare de la plata taxelor vamale;
- infraacțiuni de sustrageri, indiferent de modul de comitere;
- infracțiunea de falsificare a documentelor;
- infracțiunea de organizarea migraţiei ilegale;
- infracțiunea de omor;
- infracțiunea de abuzul de serviciul;
- infracțiunea de spălarea banilor60.
Pe parcursul anului 2014, organele de urmărire penală din ţară au înaintat 479 cereri de
asistenţă juridică fiind solicitate de a fi adresate autorităţilor statelor străine. Fiind analizate și
verificate de Secţiei Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii Generale s-a
constatat un moment pozitiv referitor la transmiterea cererilor de comisie rogatorie, întrucît toate
cererile de comisie rogatorie iniţiate sunt coordonate cu procurorul care conduce urmărirea
penală şi sunt transmise spre organizarea transmiterii statului străin prin intermediul procurorului
conducător.
La fel menţionăm faptul că în perioada vizată a anului 2014 din cauza pregătirii neconforme
28 de cereri au fost restituite organului iniţiator pentru perfectare şi / sau înlăturarea greşelilor de
formă şi conţinut.
Motivele restituirii cererilor pentru perfectare sunt diverse şi de regulă derivă din cerinţele
prescrise de legislație pentru conţinutul şi forma comisiilor rogatorii.
Astfel, au fost restituite pentru perfectare cereri înaintate de sau prin intermediul
procuraturilor mun. Bălți, mun.Chișinău, sect. Ciocana, mun. Chişinău.
Totodată sunt cazuri că după restituirea comisiilor rogatorii organului iniţiator pentru
perfectare şi înlăturarea greşelilor ele nu sunt înaintate repetat. Basarabeasca – Ucraina, Taraclia
– Ucraina, Procuratura Anticorupţie – Federaţie Rusă, Şoldaneşti – Romania, Dubăsari – Turcia,
Ungheni – Cipru, sect. Botanica – Israel, sect. Botanica – SUA ). Comparativ cu anul precedent
cererile de comisie rogatorie restituite s-au mărit (în anul 2013 au fost restituite 32 de cereri)61.
În cazurile, cînd prin cererea de comisie rogatorie sunt solicitate acţiuni procedurale ca:
înaintarea acuzării, aplicarea Legii cu privire la amnistie sau încetarea urmăririi penale în
legătura cu împăcarea părţilor secţia cooperare internaţională şi integrare europeană intervine la
60
61
34
procuraturile teritoriale privind informarea asupra necesităţii transmiterii repetate a cererii spre
executare către autorităţile străine, iar în alte cazuri se lasă la discreţia iniţiatorului.
Cele mai frecvente cauze de restituire rămân:
- neaplicarea ştampilei cu blazon a organului iniţiator de autentificare a cererii şi actelor
anexate;
- descrierea evazivă a infracţiunii comise, lipsa legăturii cauzale dintre descrierea faptelor
comise şi a acţiunilor procesuale solicitate;
- neanexarea actelor procesuale necesare pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală (de
ex: ordonanţa de ridicare, interceptare a convorbirilor telefonice, percheziţie etc.),
- neindicarea calităţii procesuale a persoanelor care urmează a fi audiate;
- lipsa întrebărilor care trebuie să fie puse persoanelor care urmează să fie audiate;
- neanexarea traducerii cererii de comisie rogatorie în limba de stat sau după necesitatea în
limba rusă şi în una din limbile oficiale ale Consiliului Europei (engleza, franceza);
- lipsa extrasului din Codul penal al articolului de inculpare, admiterea greşelilor gramaticale
şi aspectul estetic neagreabil etc62.
Totodată, s-a mărit cazurile de înaintare a cererilor de comisie rogatorie în Federaţia Rusă şi
Ucraina, prin care autorităţile competente ale Republicii Moldova cer înaintarea acuzării, audierii
învinuiţilor referitor la învinuirea înaintată şi dacă sunt de acord cu ea, şi dacă exprimă voinţa ca
în privinţa lui să fie aplicată Legea cu privire la amnistie, sau încetarea urmăririi penale în
legătura cu împăcarea părţilor.
Din numărul cererilor verificate, care au fost transmise spre executare autorităţilor străine, în
total 265 de cazuri, Procuratura Generală a fost informată despre executarea parţială sau integrală
a adresărilor.
Majoritatea cererilor de comisie rogatorie transmise spre executare în Federaţia Rusă,
Ucraina, România, alte state membre ale CSI, sunt executate în termen de 2 – 4 luni. În cazurile
în care cererile nu se execută o perioadă mai îndelungată de timp, Secţia adresează solicitări de
urgentare a executării comisiilor rogatorii. Astfel, în anul 2015 au fost 83 cazuri de înaintare a
reamintirilor, dintre care 38 de comisii rogatorii au fost înregistrate în anii precedenți.
Cît priveşte executarea cererilor de comisie rogatorie, înaintate statelor Europene, situaţia
rămîne aceeaşi ca şi în anii precedenţi, termenele de executare sunt mai mari de şase luni, iar în
mediu de 4 – 10 luni. (Austria, Elveţia, Spania, Portugalia, Suedia, Italia, Turcia, Olanda,
Franţa).
Activitatea organelor de drept ale Moldovei la capitolul asistenţă juridică în materie penală
se caracterizează nu numai prin lucrul efectuat în procesul de solicitare a asistenţei de la organele
statelor străine, ci şi prin activitatea de executare a cererilor de comisii rogatorii ale statelor
străine.
În cazurile în care cererile nu se execută o perioadă mai îndelungată de timp, secţia
cooperare internaţională şi integrare europeană adresează solicitări repetate statelor cărora le-au
fost transmise cererile de comisie rogatorie, însă în cele mai dese cazuri răspunsuri nu parvin
(Grecia, Belgia, Danemarca, Franţa).
Totodată, în cadrul verificării cererilor înaintate de organele de urmărire penală moldave, s-a
constatat că unul dintre motivele din care cererile de comisiile rogatorie nu sunt executate este că
persoana în privinţa căreia sunt necesare de efectuat acţiuni de urmărire penală nu este
identificată pe teritoriul statului solicitat.
62
35
Totodată s-a constatat, că comisiile în care se solicită efectuarea unor expertize, în special
genetice, nu sunt executate, drept motiv fiind faptul, că autorităţile străine conform legislaţiei lor
naţionale cer ca cheltuielilor pentru efectuarea expertizei să fie achitate de către Republica
Moldova, excepție fiind cererile adresate autorităților române.
În unele cazuri, în dependenţă de complicitatea cazului de urmărire penală, volumului de
lucru şi necesitatea efectuării în mod operativ a unui şir de acţiuni de urmărire penală, organul de
urmărire penală solicită asistarea la executarea comisiilor rogatorii ce ulterior este admisă de
statele străine63.
Analizînd cererile de comisii rogatorii solicitate de autoritățile Republicii Moldova în

străinătate constatăm că de cele mai multe ori cetățenii Republicii Modova își perfectează acte de
identitate, dobîndesc cetățenia altor state în scopul ascunderii veniturilor obținute eschivîndu-se
astfel de plata taxelor și impozitelor, la fel perfectarea de acte care le acordă drepturi întrucît au
fost privați de astfel de acte eliberate de autoritățile Republicii Moldova printr-o hotărîre
judecătorească definitivă.
63
36
BIBLIOGRAFIE:
1. Tratate și convenții internaționale:
1. Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la

20.04.1959;
2. Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la
Strasbourg la 15 mai 1972;
3. Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante si substanţe
psihotrope din 20.12.88, semnată la Viena;
4. Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului din 09.12.1999,
semnată la New-York;
5. Tratatul între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 14.04.1993;
6. Tratatul între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi
la raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 09.02.1993;
7. Tratatul între Republica Moldova şi Federația Rusă cu privire la asistenţa juridică şi la
8. Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la asistenţa juridică şi la
9. Tratatul între Republica Moldova şi România cu privire la asistenţa juridică şi la
10. Tratatul între Republica Moldova şi Turcia cu privire la asistenţa juridică şi la raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.05.1996;
11. Protocolul la Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 22 ianuarie 1993, din 28.03.1997;
12. Statutul de la Roma al Curţii Internaţionale Penale adoptat la data de 17 iulie 1998;
13. Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei din 27.01.1999;
14. Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate
din 15.11.2000;
15. Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea
produselor infracţiunii si finanţarea terorismului din 16.05.2005;
16. Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală între Statele Membre, ale Uniunii
Europene, adoptată la Bruxelles, la 29 mai 2000;
37
17. Al Doilea Protocol adiţional la Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie
penală, din 20.04.1959, semnat la Strasbourg la 08.11.2001 (semnat de Republica
Moldova în martie 2012);
18. Acordul privind colaborarea în sfera însoțirii speciale a activității operative de
investigații, încheiat la Moscova, 18.12.1998;
19. Acordul de colaborare a statelor membre ale CSI în lupta cu criminalitatea, încheiat la
Moscova, 25.11.1998;
20. Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Italiene în
materie de luptă cu criminalitatea organizată, semnat la Roma la 03.07.2002;
21. Constituția Republicii Moldova adoptată la data de 29.07.1994;
22. Codul penal al Republicii Moldova în vigoare din data de 12.06.2003;
23. Codul de Procedură Penală a Republicii Moldova adoptat la data 16.04.2002 în vigoare
din data de 12.06.2003;
24. Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr. 371-XVI din
01.12.2006;
25. Regulamentul cu privire la organizarea activităţii de asistenţă juridică internaţională a
Procuraturii Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Procurorului General nr.68/19 din
21.03.2005 COMISIE ROGATORIE (outgoing)
26. Codul de Procedură Penală a Românie publicat în Monitorul Oficial nr.486 din
15.07.2010 în vigoare din 01.02.2014;
27. Legea României nr. 302/2004 privind privind cooperarea judiciară internațională în
materie penală;
1. Manuale şi monografii
1. Boroi A., Rusu I. Cooperarea judiciară în materie penală, Bucureşti: Editura C.H.Beck,
2008;
2. Crișu A. Drept procesual penal. București: All Beck, 2005;
3. Costantinescu M., Tudor G. Mandatul european de arestare. Aspecte teoretice și practica
judiciară, București, 2009;
4. Dolea I. şi alţii Comentariu Codului de Procedură Penală, Chișinău, 2005;
5. Dolea I. Drept procesual penal, Comentariu. Chişinău: Editura: Cartier juridic, 2005;
6. Dolea I. Procedură penală. Partea general. Chişinău, 2005;
7. Jidovu N. Drept procesual penal. București: C.H. Beck, 2006;
8. Klip A. Drept penal european, Chișinău, 2014;
9. Mateuț Gh. Tratat de procedură penală. Partea general. Vol.II, București, 2012;
10. Mateuţ Gh. Procedură penală. Iaşi: Editura fundaţiei „Chemarea”, 1994;
11. Mateuț Gh. Procedura penală. Partea specială. Vol. II. București: Lumina Lex, 1998;
12. Mateuț Gh. Tratat de procedură penală. Partea generală. Vol. I. București: C. H. Beck,
2007;
13. Morar I., Zainea M Cooperarea judiciară în materie penală, București, 2008;
14. Neagu I., Crișu A. Codul de procedură penală. Ediția 2003;
15. Neagu I, Tratat de procedură penală. Bucureşti: Editura PRO, 1997;
16. Neagu I., Damaschin M. Tratat de procedură penală. Partea generală. În lumina noului
Cod de procedură penală. București: Editura Universul Juridic, 2014;
17. Neagu I., Damaschin M. Tratat de procedură penală. Partea specială. În lumina noului
Cod de procedură penală. București: Editura Universul Juridic, 2015;
38
18. Radu F. Cooperarea judiciară internațională și europeană în materie penală, București
2009;
19. Vlasniceanu A. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie
penală, București, 2010;
20. Volonciu N. Drept procesual penal, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1972;
21. Volonciu N. Tratat de procedură penală. Partea generală. Vol. I. Ediţ. II-a revizuită şi
adăugată. Bucureşti: Editura PAIDEIA, 1996;
39

Limbă

Comisiile Rogatorii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Comisiile Rogatorii

Încărcat de

Drepturi de autor:

ABORDĂRI FUNDAMENTAL-TEORETICE PRIVIND NOȚIUNEA,

OBIECTUL, FORMA ȘI CONȚINUTUL CERERILOR DE COMISIE

1.1. Definirea noțiunii și obiectului comisiilor rogatorii

1.2. Condițiile de formă și condițiile de fond ale cererilor de comisii

PARTICULARITĂȚI PRIVIND COMISIILE ROGATORII ȘI ACTELE

2.1. Citarea martorilor, experţilor sau a persoanelor urmărite aflate în

ANALIZA BUNELOR PRACTICI PRIVIND EXECUTAREA CERERILOR

3.1. Executarea în Republica Moldova a comisiilor rogatorii formulate

Figura 2. Prezentarea grafică a cererilor de comisii rogatorii, pe elemente

Figura 4. Prezentarea grafică a țărilor solicitante a cererilor de comisii rogatorii, 2015

Figura 5. Categorii de infracțiuni pe care s-a solicitat cereri de comisii rogatorii

www.procuratura.md. Generalizare privind Secția Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii

Generale a Republicii Moldova pe anul 2015;

3.2. Examinarea cererilor de comisie rogatorie iniţiate de organele de

www.procuratura.md. Generalizare privind Secția Integrare Europeană și Cooperare Internațională a Procuraturii

Generale a Republicii Moldova pe anul 2015;

Analizînd cererile de comisii rogatorii solicitate de autoritățile Republicii Moldova în

1. Tratate și convenții internaționale:

1. Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la

S-ar putea să vă placă și