Sunteți pe pagina 1din 25

PROCESUL CITIRII ȘI SCRIERII ÎN CICLUL

ACHIZIȚIILOR FUNDAMENTALE
DELIMITĂRI TEORETICE
⚫ Activitatea de scriere este indiscutabil strâns legată de
cea de citire. Scrisul se folosește concomitent cu cititul
fie pentru a consemna fie pentru a comenta sau interpreta
cele citite.
⚫ Adevărata menire a scrisului este aceea de comunicare,
de exprimare, de redactare prin intermediul grafemelor a
unor conținuturi informaționale formulate în diferite
contexte.
⚫ Comunicarea orală se folosește în mod frecvent de cea
scrisă iar scrisul are o reală funcție de cunoaștere,
însoțind întreaga activitate de învățare.
⚫ Chiar dacă mijloacele de comunicare în masă au prins
amploare, scrisul rămâne un instrument important al
activității intelectuale. Învățarea cititului și a scrisului
contribuie la activizarea operațiilor intelectuale, asigură
dezvoltarea gândirii critice, a spiritului creator.
⚫ În actul citirii și al scrisului se operează cu
fapte de limbă. Din această cauză este
necesar ca, atunci când ne ocupăm de
inițierea elevilor cu cititul și scrisul, să, ținem
seama de aceste componente ale limbii.
Învățarea cititului și a scrisului este
determinată de măsura în care aceștia și-au
însușit unele norme de bază ale limbii
române.
⚫ În învățarea citit-scrisului se disting trei
etape: etapa prealfabetară, alfabetară și
postalfabetară.
a) Perioada prealfabetară
⚫ începe odată cu intrarea copilului în clasa pregătitoare și și se
continuă la începutul clasei I când elevii se pregătesc să
abordeze studiul literelor. Pentru aceasta cadrul didactic trebuie
să se asigure că ei pronunţă corect cuvintele uzuale şi că
sesizeze toate sunetele dintr-un cuvânt. Pronunţia corectă a
cuvintelor asigură formarea deprinderilor de citire corectă şi de
scriere corectă. În general, elevul citeşte un cuvânt aşa cum este
obişnuit să-l pronunţe şi scrie un cuvânt aşa cum şi-l dictează.
Înainte de a face exerciţii de corectare a citirii şi scrierii,
învăţătorul trebuie să verifice pronunţia cuvântului.
⚫ În această perioadă se insistă pe pronunția corectă a unor
sunete care în anumite combinați pot fi pronunțate greșit, cum
ar fi: r, l, s, z.
⚫ Ca să se pronunțe corect un cuvânt, elevul trebuie să sesizeze
toate sunetele care îl compun. Acest proces se numește
formarea auzului fonematic.
⚫ Exercițiile care se desfășoară pentru formarea
auzului fonematic trebuie să îndeplinească
anumite cerințe: să țină seama de particularitățile
fonetice ale limbii și să se folosească metoda
fonetică, analitico-sintetică pornind de la
propoziție, se identifică cuvintele, se despart
cuvintele în silabe și silabele în sunete.
⚫ În etapa dinaintea studierii alfabetului, elevul
este pregătit și pentru abordarea scrierii
literelor și a cuvintelor. El învață să folosească
instrumentul de scris și suportul pe care scrie.
Acesta scrie și elemente componente ale
literelor: linii, cârlige, bastonașe, etc.
MODALITĂȚI DE PREDARE A
LITERELOR DE TIPAR ÎN CLASA
PREGĂTITOARE
⚫ prezentarea unei povești cu litera respectivă (vezi materiale
clasa pregatitoare)
⚫ Elevii pot fi îndemnați să folosească desenul în învățarea
literelor de tipar, astfel integrând aici disciplina AV/AP.
Aceștia pot descoperi forma unei litere de tipar prin
intermediul unor fișe care precizează faptul că dacă se unesc
punctele prezentate se va obține o literă pe care elevii o
cunosc sau urmează să o învețe.
⚫ Elevii pot fi îndemnați să folosească plastilina pentru a forma
literele învățate, fixând astfel cunoștințele predate.
⚫ Dacă colectivul este mai îndemânatic se poate recurge și la
formarea literelor prin metoda origami sau tangram și
apoi să se realizeze un abecedar al clasei care să cuprindă
aceste litere formate de ei .
⚫ Pentru a preda literele de tipar la clasa pregătitoare, fiecare
învățător folosește modalități proprii de predare adaptate la
profilul clasei și profilul elevilor.
b) Perioada alfabetară
⚫ începe odată cu învățarea literei ”a” și se încheie
atunci cand elevul finalizează inclusiv grupurile de
litere, adică spre sfârșitul clasei I.
⚫ În această etapă elevul învaţă să citească, să scrie
litere, cuvinte şi propoziţii. În sprijinul învățării
sunt utilizate materiale didactice specifice cum ar
fi: planșe cu litere care conțin litera mică și mare
de tipar, litera mică și mare de mână, așa cum se
scriu ele pe spațiile caietului, precum și câteva
imagini cu obiecte ale căror nume încep cu
sunetele respective, alfabetar magnetic, alfabetar
individual, tablă special liniată, asemenea caietului
de tip I.
c) Perioada postalfabetară
⚫ se continuă inclusiv în clasa a II-a când elevii
exersează actul citirii. Acum se consolidează
deprinderile de citire prin exercițiu dirijat, citirea
capătă corectitudine, caracter conștient,
cursivitate, expresivitate.
⚫ Începând cu perioada postalfabetară, învățătorul
trebuie să urmărească formarea pasiunii pentru
citit și pentru carte la elevii săi. El trebuie să le
recomande spre citire texte literare atractive dar
să cuprindă în același timp și un conținut
instructiv-educativ bogat.
⚫ În această perioadă, elevul ar trebui să aibă o
citire coerentă și expresivă iar această
activitate de citire să se lege în mod obligatoriu
și de reproducerea conținutului lecturii atât oral
cât și în scris.
⚫ Citirea este strâns legată de actul scrierii și pe
parcursul acestor lecții de lectura prezentate se
pot folosi diverse tipuri de exerciții de scriere
cum ar fi:
◦ copierea cuvintelor necunoscute și alcătuirea de
propoziții cu acestea;
◦ transcrierea unor fragmente din text;
◦ copierea ideilor scrise pe tablă sau a titlurilor date
fragmentelor;
◦ povestirea unei lecturi .
⚫ în scopul exersării scrisului se alcătuiesc
compuneri funcționale (invitația, cererea, afișul etc)
iar elevii vor deprinde scrierea cu alineat,
așezarea corectă în pagină.
⚫ Comunicarea în scris trebuie să îndeplinească pe
lângă corectitudine și claritatea formulării mesajului
și cerințele ortografice. Învățarea ortografiei și
ortoepiei este o sarcină dificilă care îi revine școlii,
iar exercițiile de ortografie și de punctuație sunt
deosebit de variate. Elevii învață încă din clasa I
semnele de punctuație și folosirea corectă a acestora
iar în clasa a II-a vor învăța și scrierea corectă a
cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, s-a, sa,
s-au, s-au.
⚫ Învățarea citirii și a scrierii din Ciclul achizițiilor
fundamentale se continuă pe tot parcursul ciclului
primar.
ASPECTE METODOLOGICE
ALE SCRISULUI
Procesul însuşirii scrisului parcurge mai multe
etape:
1. etapa elementelor grafice
2. etapa scrisului legat
3. etapa scrisului rapid
1. etapa elementelor grafice (tipică
perioadei preabecedare):
⚫ atenţia elevului este îndreptată asupra realizării
corecte a elementelor grafice ale literelor şi asupra
respectării regulilor tehnice în timpul scrisului (clasa
I); etapa constituirii literelor – este o etapă a
automatizării aplicării regulilor, elevii dobândesc o
anume siguranţă în scris, ei se străduiesc să realizeze
integral literele;
⚫ După gradul de dificultate a scrierii semnelor grafice
întâlnim:
◦ a) semne grafice cu un grad de dificultate mai mica (linii
oblice marii, linii oblice mici, puncte, oval, semioval,
bastonașe)
◦ b) semne grafice cu un grad de dificultate mai mare
(cârligul, bucla, zaua, nodulețul)
2. etapa scrisului legat
⚫ atenţia se îndreaptă asupra îmbinării literelor
în cuvinte şi a elementelor grafice de legătură
a literelor.
⚫ Se realizează aşezarea corectă a literelor în
rând, se respectă anumite dimensiuni, înclinări
şi distanţe uniforme.
⚫ Scrisul corect, sub aspectul său grafic, e
realizat concomitent cu preocuparea pentru
corectitudinea lui şi din punct de vedere
ortografic, precum şi pentru înţelegerea
sensului cuvintelor
3. etapa scrisului rapid
⚫ – este o etapă superioară în care atenţia elevului este concentrată asupra
sensului cuvintelor şi al propoziţiilor.
⚫ În învăţarea citit-scrisului una dintre metodele de succes este jocul. Jocuri
cum ar fi „Spune mai departe”, „Ce literă se potriveşte?”, „Jocul silabelor”,
„Completează propoziția”, „Jocul semnelor”, „Caută greşeala”, „Cine
ştie?” contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, la exersarea pronunţării
corecte a unor sunete, la depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor, la
dezvoltarea gândirii independente şi a imaginaţiei.
⚫ În timpul scrisului, elevii trebuie să-şi concentreze atenţia asupra
următoarelor probleme:
⚫ să recunoască fiecare sunet din structura fonetică a cuvântului;
⚫ să realizeze procesul de analiză grafică pe plan perceptiv şi mintal;
⚫ să realizeze sinteze prin combinarea elementelor grafice (însuşite în
perioada preabecedară) în scrierea literei şi combinarea literelor în
cuvinte;
⚫ să-şi controleze mişcările mâinii care scrie pentru a respecta regulile
grafice, a da forma corectă literei, a respecta cerinţele de ordin estetic
(mărime, grosime, înclinaţie, aşezare în rând, aşezare în pagină);
⚫ să-şi controleze permanent poziţia corpului şi a instrumentului de scris
pentru asigurarea corectitudinii estetice, vitezei şi igienei scrisului.
!
⚫ Importantă este și așezarea în pagină a unui
text. Încă de la clasa I vorbim de „alineat”, de
locul titlului, de locul unde se scrie data, că
avem alineat pentru litere, silabe, cuvinte și
propoziții. Aceste lucruri le vor fi transmise
ca o joacă, dar repetând și repetând, prin
diverse metode: așezarea a două degetele sau
numărarea a șapte liniuțe oblice și alte
exemple, copii mici vor învăța că acestea
sunt regulile de bază pentru așezarea corectă
a unui text în pagină.
ETAPELE PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII UNUI SUNET
NOU ȘI A LITEREI CORESPUNZĂTOARE
(CLASA I)
⚫ Conform Noului Curriculum pentru
învățământul primar, ora de Comunicare în
limba română în clasa I nu mai este împărțită în
două ore distincte: Citire și Scriere ci actul
citirii și scrierii se studiază integrat. Având în
vedere cele menționate voi descrie momentele
în ordinea în care au loc atunci când se predă o
nouă literă de mână:
A. Identificarea sunetului nou
⚫ - se prezintă elevilor o ilustrație care înfățișează o ființă/obiect/fenomen etc.
a cărei denumire conține (începe cu) litera/sunetul nou. Se adresează
întrebarea: ”Ce este acesta?”. Un elev răspunde iar învățătorul solicită
elevilor să formuleze o propoziție/enunț cu acest cuvânt care conține sunetul
nou.
⚫ Se repetă propoziția de către câțiva elevi, individual, după care se analizează:
⚫ -Câte cuvinte are această propoziție?
⚫ -Care sunt în ordine: primul, al doilea, al treilea, al patrulea cuvânt?(analiza)
⚫ -Se rostește propoziția în întregime. (sinteza)
⚫ -Se întreabă, apoi, care este pozițiacuvântului care conține sunetul nou.
⚫ -Ce sunet se aude la începutul/sfârșitul/mijlocul cuvântului ?
⚫ Învățătorul pronunță apoi sunetul clar, explicând modul cum se pronunță.
⚫ Elevii sunt puși să rostească sunetul individual și se fac aprecierile de rigoare.
În continuare, sunetul se pronunță cu toată clasa. Învățătorul trebuie să se
convingă de faptul că pronunția este corectă și clară. Are loc, după cum se
observă, studierea sunetului.
⚫ În continuare se fac exerciții de recunoaștere a sunetului, care pot lua forma
unui joc, fiind astfel mai interesnt pentru elevi. Învățătorul sau chiar elevii vor
spune cuvinte care conțin sunetul nou, aceștia având sarcina de indica locul,
la început, la sfârșit sau în interiorul cuvintelor. Pentru o cât mai precisă
recunoaștere a existenței reale a sunetului nou, se pot da exemplu și de
cuvinte care nu conțin sunetul vizat.
B. Identificarea literei de tipar – literă mică/mare
⚫ Etapa următoare o constituie familiarizarea cu semnul sunetului
nou învățat, adică cu litera - mică de tipar sau mare de tipar. În
scopul acesta, elevii sunt întrebați cum se numește semnul unui
sunet (literă) și de câte feluri sunt literele (mici și mari de tipar).
⚫ Se arată litera de tipar și se intuiește ; se arată din ce elemente
este formată, se face comparație între literă și anumite obiecte.
Se pot face comparații și cu alte litere învățate.
⚫ Se solicită elevilor să recunoască noua literă pe o planșă afișată la
panou care cuprinde un text scris cu litere de tipar. Identificarea
literei este însoțită de citirea (pronunția) ei cu voce tare,
operație care este însoțită obligatoriu de perceperea vizuală a
literei. Elevii sunt puși să recunoască litera nou predată în
alfabetarele lor, după care se vor deschide manualele de
Comunicare în limba română. Activitatea cu manualul începe cu
studierea și comentarea imaginilor. Se citesc apoi cuvintele
prezentate, despărțite în silabe și pronunțarea acestora integral.
Elevii vor fi îndemnați să formeze aceste cuvinte la alfabetar
precum și descoperirea și scrierea altor cuvinte.
⚫ C. Familiarizarea elevilor cu modelul literei
de mână
⚫ - se prezintă elevilor modelul exterior al noului
element grafic, integral și apoi descompus. Modelul
se poate realiza pe tablă sau se afișează o planșă.
Elevii trebuie să observe modelul integral separat de
cel descompus pentru că dacă se prezintă în același
timp, atenția lor se împarte pe cele două modele
diferențiate. Prezentarea primului și a celui de-al
doilea model se va face prin indicarea elementelor
componente și prin raportarea literei la elementele
grafice însușite anterior. Odată prezentat modelul
literei, acesta va rămâne în fața elevilor pe tot
parcursul momentului de însușire a literei pentru ca
ei să poată compara literele executate cu modelul
grafic propus și totodată dacă elevii nu vor avea în
față modelul vor întâmpina dificultăți în realizarea lui.
⚫ D. Demonstrația explicativă a
învățătorului
⚫ - învățătorul le va demonstra elevilor
modelul propus, pentru ca aceștia să ajungă
să realizeze modelul corect. El le va arăta
cum se scrie litera, precizând locul de unde
începe, direcția de deplasare a instrumentului
de scris pentru trasarea conturului acesteia,
locul unde se termină scrierea literei. În mod
obligatoriu, demonstrația va fi însoțită de
verbalizare, învățătorul numind fiecare
acțiune pe care o execută.
⚫ E. Pregătirea elevilor pentru scrierea
literei
⚫ În primul rând, în această etapă se verifică dacă
elevii și-au însușit regulile de scriere a literei prin
adresarea unor întrebări din care învățătorul își
va da seama dacă regulile enunțate au fost
însușite de către elevi. Învățătorul îi îndeamnă pe
elevi să contureze litera cu degetul în aer apoi pe
bancă și pe caietul cu foaie velină, la dimensiuni
mai mari. În această etapă elevii vor face și
exerciții de încălzire a mușchilor mâinii iar
pentru ca activitatea să fie percepută ca o
activitate distractivă și utilă, învățătorul poate
propune câteva exerciții însoțite de cântec
pentru pregătirea mușchilor cum ar fi : ”Vine
ploaia”, ”Cântăm la pian”, ”Ne spălăm pe mâini”
etc.
⚫ F. Executarea literei pe spațiile
caietului
⚫ - elevii vor scrie litera în timp ce învățătorul
va verifica scrierea tuturor elevilor pentru a
constata calitatea execuției. Dacă se constată
multe greșeli, acesta va reveni cu explicațiile
iar dacă majoritatea elevilor execută corect
litera aceștia vor fi îndrumați să scrie litera
nouă pe mai multe spații în timp ce
învățătorul se va opri cu explicațiile lângă
elevii care au nevoie.
METODA FONETICĂ, ANALITICO-SINTETICĂ-
METODĂ FUNDAMENTALĂ A ÎNVĂȚĂRII
SCRISULUI ȘI A CITITULUI
⚫ Metoda fonetică, analitico-sintetică este metoda care stă la baza învățării citirii și
scrierii. Pentru a putea aplica această metodă la clasă trebuie să se țină seama de
particularitățile psihologice ale copilului de vârstă școlară mică, de caracteristicile
vorbirii pe plan ontologic și de specificul ortografierii limbii noastre materne .
⚫ Metoda fonetică, analitico-sintetică s-a dovedit a fi superioară față de vechile
metode deoarece ea ține seama atât de cerințele pedagogice ale învățării cât și de
particularitățile psihologice ale începătorilor în procesul citiri și scrierii. Folosirea
acestei metode în vederea familiarizării elevilor cu cititul și scrisul permite
învingerea unor dificultăți și prevenirea unor greșeli, care constau fie în scrierea
legată a unor cuvinte, ca urmare a nediferențierii acestora, fie în omisiuni,
inversiuni, substituiri sau adăugiri de litere, ca urmare a nediferențierii în vorbire a
sunetelor respective.
⚫ Metoda folosită pentru familiarizarea elevilor cu citit-scrisul trebuie să țină seama,
pe de o parte, de faptul că scrierea concordă cu pronunțarea, așadar metoda
trebuie să fie fonetică, iar , pe de altă parte, trebuie să pornească de la
desprinderea unei propoziții din vorbire, să se realizeze despărțirea cuvintelor în
silabe și apoi fiecare silabă în sunete, după care să se parcurgă drumul invers, de la
sunet la silabă, cuvânt și propoziție, ceea ce denotă că metoda trebuie să fie și
analitico-sintetică.
⚫ Metoda fonetică, analitico-sintetică presupune o strânsă legătură între procesul
însușirii citirii și cel al scrierii. Însușirea literelor de mână și formarea deprinderilor
de scriere se face în paralel cu însușirea literelor de tipar.
ETAPE ALE OREI/ORELOR DE C.L.R.:

⚫ realizarea unei conversaţii după diferite suporturi, ilustraţii din manual sau
alte surse;
⚫ desprinderea propoziţiei în care se află un cuvânt ce conţine sunetul nou;
⚫ stabilirea locului cuvintelor în propoziţie şi separarea cuvântului în care se
află sunetul nou;
⚫ despărţirea cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor ce compun fiecare
silabă;
⚫ separarea sunetului nou;
⚫ exemplificări de cuvinte care conţin sunetul nou aflat în poziţii diferite
(pronunţia sunetului nou);
⚫ intuirea literei de tipar corespunzătoare sunetului (litera este semnul scris al
sunetului);
⚫ recunoaşterea literei în manual şi în alte surse ( reviste, ziare, cărţi);
⚫ compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului;
⚫ discuții pe baza ilustraţiei din manual, îndrumarea discuţiilor în aşa fel încât
să se asigure pronunţia corectă a cuvintelor noi care se vor întâlni în
coloanele de cuvinte şi în text;
⚫ citirea coloanelor de cuvinte în şoaptă şi cu voce tare (pe silabe şi integral);
⚫ desfăşurarea unei scurte convorbiri în vederea înţelegerii textului; redarea
conţinutului textului cu ajutorul întrebărilor;
⚫ citirea textului de către elevi (citirea integrală, citirea selectivă sau pe
roluri);
⚫ intuirea literei de mână (stabilirea elementelor
componente);
⚫ scrierea model a literei pe tablă, cu explicarea fiecărei
mişcări a mâinii;
⚫ scrierea literei pe tablă de către elevi, cu explicarea
fiecărei mişcări a mâinii;
⚫ scrierea literei în aer, pe bancă cu stiloul închis, pe podul
palmei;
********************************************
⚫ exerciţii pregătitoare pentru scriere;
⚫ scrierea literei de trei patru ori;
⚫ verificarea scrierii;
⚫ elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalţi
exersează împreună cu învăţătoarea;
⚫ exerciţii de scriere a literei un rând intreg, până la maxim
3 rânduri;
⚫ scrierea cuvintelor;
⚫ scrierea propoziţiilor.
⚫ lectura finală a textului