ANA‐ MAGDALENA CONSttANTIN

BRAttU ZAHAR:A

RADiOIMAGiSttiCA
MEDiCALA
RAD10FiZiCA sittEHNiCA

AUTORl
Ana-Magdalena Bratu Constantin Zaharia
Danisia Haba Bogdan V. Popa
-rlia A. Sdlcianu Adrian P. Purcdrea
Silvia govdili Monica Popiel
Victorila $tefinescu Costin A. Minoiu

Au colaborat:
Crina Gheorghe
Graziella Grozavu
Alexandra CiolSnel

EDITURA UNIVERS:TARA′ ′cAROL DAV:LA″

BUCURE,Tl′ 2016
 CupmNs
Introducere. .........,..... I

Capitot I. NOTIUNI DE RADIOFIZICA ........................3

C. Zahariq, Ana Magdalena Bratu
^ I.1. Nofiuni defizicd a atomului .....................3
l.2.Fizica radialiilor X ................ ...................5
I.3. Proprietd{ile razelor X utilizate in radiodiagnostic.......... ...............6

Capitol II. FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE .................... 1l

Ana Magdalena Braht
II.1. Legile ftzice ale fonndrii irnaginii ........l2
IL2. Filmul radiografic .............. 16
II.3. Developare............ .............l1
II.4. Calitatea fihnului radiografic. ...............19
II.5. Factori de calitate in aprecierea irnaginii radiografice ................ l9
I I (r. i:cranuI irrlririlor 2()

Capitol III. NOTILNI DE RADIOPROTECTIE................. .............2s

C. Zaltaria, Silvia $otdila

Capitol IV. SUBSTANTELE DE CONTRAST.............. ..................35

Ana Magdalena Bratu, A. P. Prtrcdrea
IV.l. GeneralitA1i.......... ........ 35
IV.2. Substan{ele de contrast utilizate in radiologia conven{iona14................ .......36
IV.3. Substantele de contrast utilizate in tomografia computerizald............ ......... 38
lY.4. Reac{ii adverse apdrute la adrninistrarea intravasculard
de substante de contrast iodate .....................39
IV.5. Metode de prevenire gi cornbatere a incidentelor si accidentelor
post-adrninistrare a substanteior de contrast.. ..................4l
IV.6. Substan{ele de colltrast utilizate in ecografie .........44
IV.7. Substanlele de contrast utilizate in rezonanta magneticd (IRM) ..................44
IV.8. Rolul asistentei in administrarea substantelor de contrast intravenoase .......46

Capitolul V. APARATUL DE RADIOLOGIE CONVENTIONALA. ..,.,.......,...4i

C. Zahctria, Ana Magdalena Bratu
V. 1 . Cornponenta aparatului de radiologie ... ... .. . ... ........ .. 41
V.2. Tipuri de aparate radiologice ................53
 - ,,
, t,Jllt). J I,- .1 1
j.1..../.....i,.........1 .:........t....,.....
CapitoM. ECOGRArte,..l.... ...............55
Iulia Alecsandra Sdlc'iottu i
VI.l. Generalitati ......... .{I :
.,.. ... ss
VL2. Proprietatiie undelor ultrasonore ........56
VI.3. Principiui ultrasouografiei ..................58
VI.4. Aparahrl de ecografie............, ..............60
Vi.5. Tipuri de investigare ecograficA ................ ..........64
VI.6. Avantajele gi dezavantajele ecografiei.................. ....................68
VI.7. Rolul asistentului de radiologie qi imagisticd medical6 in ecografie .........,..69

Capitol VII. TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA .......71

Ana Magdalena Bratu, Iulio Alecsctndra Sdlcicutu
VIi.l. Notiuni de radiofizicd,in tomografia computerizatA................ ...........-........71
VII.2. Aparatura de tomografie computerizatd - principii generale ......................73
VII.3. Formarea irnaginii ...........77

capitot VIII. IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA .......................................81

Ana Magdalena Bratu
□ VIII.I. Noliuni de fi2icd..... ........81
VIIL2. Aparatura de rezonanld rnagnetica ......................85
VIII.3. Indicaliile I.R.M. ............87
VIII.4. Contraindicaliile I.R.M .....................88

capitol Ix. NOTILTNT DE RADIOLOGTE INTERVENTTONALA VASCULARA

$r NON-VASCULARA ............90
B.V. Popa, Monica Popiel, C.A. Minoiu
IX.l. Generalitali ......... ..............90
IX.2. Rolul asistentul medical in pregatirea salii de angiografie
qi a pacientului pentru intcrren[ie .................93
IX.3. Tehnica metodei angiografice ..............93
IX.4. Tipuri de angiografii............... .............94
IX.5. Proceduri diagnostice gi terapeutice nonvasculare ....................99
IX.6. Contraindicaliile generale ale angiografiei............. .................100

Capitol X.EXPLORAMA MDIOIMAGISTICA A CRANIULUI.…

︵︶
□ И″θ Magグ α′
θ77α Brα ′,C Zα 力α′′
z′ α
…

X.1.RADIOANATOⅣ IIA CRANIULUI… ………………………………………………………………… 105

X2REPERE ANATOMICE LA NIVEL CRANIAN.¨ ¨…………………………… …………………… 106
X.3.TEHNICI DE EXPLORARE A CRANIULUI… ……………………………………………・……■07
X.3.1.Explorarca radiologica cOnvcnlional五 ……………………
・・・¨
・ ・・………
・ ・107
・…………………………………
1.Radiografla dc craniu de fhi五 …………………………………………………………………………………………………………107
1.l Radiografla craniului dc faltt incidcn!五 pOStCro― anterioar五 .… ………………………………………107
1.2.Radiografla craniullli de faltt incidcn!h antcro― postcrioar五 … ……・
…… … ……………………
・・108
 2. Radiografia craniului de profil...... ................ 108
3. Radiografia craniului incidenla axiala (Hirtz) ................. 109
4. Radiografii in incidenle special .................... I l0
4.1. Radiografia pentru $aua turceasca............... .... 1 10
4.2.lnciden!a Chausse (antro-adito-tinipanal6) ...... 110
4.3. Incidenla laterala pentru apoftza stiloida ......... I I I
4.4. Incidenla Stenwers (occipito-zigornaticd)..... ...................... 1l 1

4.5. Radiografia regiunii petro-mastoidiene

(temporo-timpanicd, Schuller) .............112
4.6. Inciden{a pentru sinusurile anterioare ale fetei ................... 1 12
4.7. Incidenla semiaxiald a masir.'uluifacial ........... I13
4.8. Incidenta comparativd bilateral5 pentm arcada zigornaticd (May)........ I 13
4.9. Inciden{a de profil a rnasiwlui facia1.......... .....114
4.10. Incidenla pentru orbite......... .......114
4.11. Incidenfa de profil a oaselor nazale ............... 114
4.12.htctdenla oblici a mandibulei.................. ...... I l5
4.13.Incidenla pentru rnandibuld de fa1a........ ........ 116
X3.2. Examenulcomputefiomografic alcraniului. .............116
X.3.3. Examenul priu rezonan{a magneticd al craniului ...... I 18

capirol xI. EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA A COLOANEI VERTEBRALE....... I l9

Ana Magdalena Bratu, C. Zaharia
XI.I. RADIOANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE ...........,.. 1 I9
XI.2. TEHNICI DE EXPLORARE A COLOANEI VERTEBRALE ................. 120
XI.2.l. Explorarea radiologicd conven[ionala................ .....120
l. Radiografia de atlas qi axis ........120
2. Radiografia coloanei cenricale ..................... 121
2.1. Radiografia coloanei cervicale inciden[a de profil .............121
2.2. Radiografia coloanei cervicale incidenla de fa{a ...............121
2.3. Radiografia coloanei cervicale lncidenta de trei sferturi ....122
3. Radiografia joncliune ceruico-toracal5.......,,.... ...............123
4. Radiografia coioanei toracale ....123
4.1. Radiografia coloanei toracice de profil ........... 123
4.2. Radiografia coloanei toracice de fata ..............124
5. Radiografia coloanei lombare...... .................125
5.1. Radiografia coloanei lombare de profil ..,,....,..125
5.2. Radiografia coloanei lombare de fa15........ ......125
6. Radiografia segmentului vertebral sacro-coccigian.............. ..............126
6.1. Radiografia segmentuluiverlebral sacro-coccigian de profiI..........,.....126
6.2. Radiografia segmentului vertebral sacro-coccigian de fatd........ ...........127
 7. Mie1ografia................. ................121
X1.2.2. Examenul computertomografic al coloanei vefiebrale ..............127
X12.3. Examenulprin rezonan{d magneticd a coloanei vertebrale... .....128

capitol xIL EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA A TORACELUI.............................,.130

Ana Magdalena Brattt, C. Zlharia
xII.1. RADIOANATOMIA TORACELUI................. ..................... 130
XII.2. TEHNICI DE EXPLORARE A TORACELUI............ .........13I
Xll.2.l. Explorarearadiologicdconvenlionala................ ......................131
1. Radiografiastemului.. ................131
1.1. Radiografia stemului de fala in incidenla postero-anterioard
cu raza centraldob1ici......... ................. 13l
1.2. Radiografia stemului de profil ....,.132
2. Radiografia de torace osos.........,.. ................132
2.l.Radiografia toracelui osos de fa{h (grilaj costal) .................132
2.2.Radiografia toracelui osos de profil.......... .......133
□ 3. Explorarea radiologicd a pldmdnilor, cordului qi mediastinului............................133
3.1. Radiografia pulmonard de fa16 inciden{a postero-anterioarl ................. 133
3.2. Radiografla pulmonar[ de fa{d inciden{a antero-posterioard................134
3.3. Radiografia pulmonard de fald incidenta antero-posterioard,
in decubit dorsa1......... .......134
3,4. Radiografia pulmonard de profil.......... ............135
3.5. Radiografia pulmonard in incidenfe oblice ......135
3.6. Radiografia pulmonard de fa[6 in decubit lateral, at razd orizontala..... 136
3.7. Radiografia puhnonard de faJd incidenla antero-posterioard,
pentru vdrfuri ....................136
XI1.2.2. Examenul computertomografic a toracelui.. ..........137
XI1.2.3.Examenulprinrezonan{amagneticdatoracelui .......................138

Capitol XIII. EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A APARATULUI DIGESTIV ......,. I 39

Ana Magdalena Bratu, A.P. Purcdrea
● XIII.I.RADIOANATOMIAAPARATULUIDIGESTIV............ ..,.....,............139
1.1. Noliuni de anatomie radiologica a tubuiui digestiv....... ......139
1.2. Noliuni de anatomie radiologicd a glandelor anexe......... ......................142
XIII.2. TEHNICI DE EXPLORARE A APARATULUI DIGESTIV ....,.,..........144
XIll.2.l .Explorarea radiologicb conven{ionala.............. .....144
l. Examenul radiografic {Erd substanld de contrast................ ................144
1.1. Radiografia abdominalS pe go1 in ortostatism....,,..... ..........145
1.2. Radiografia abdominald pe gol in decubit lateral,
cu raza orizontald .............. 145
1.3. Radiografia abdominalS pe gol in orlostatism de profi1.......... ...............146
 2. Examen radiologic cu substanla de contrast.. 146
2. I . Tehnica explordrii fluoroscopice a faringelui.................. 147
2.2. T ehnica explorlrii fl uoroscopice a esofagului................ 148
2.3. Tehnica explordrii fluoroscopice a stolnacului qi duodenului.................. 149
2.4. Tehnica explorarii fluoroscopice a intestinuiui sub{ire 149
2.5. Tehnica explorf,rii fluoroscopice a intestinului gros (irigografie) 150
Xlll.2.2. Examcnul computerto lno-erafi c a aparatu lui di gesti v 151
XIII.2.3. Examenul prin rezonanld rnagneticd a aparatului digestiv.......................... I52

Capitol XIV. EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A

APARATULUI UROGENITAL ................ 154
Ana Magdalena Bratu, C. Zahario
xrv.l. NOTILJNT DE RADTOANATOMIE APARAT UROGENITAL............................... 154
XIV,2, TEHNICI DE EXPLORARE A APARATULUI UROGENITAL............................ I59
XlV.2.l. Explorarea radiologicd conven{ionald ,..,.......... .... 159
1. Examenulradiologic al aparatului urinar .... i59
1.1. Radiografia reno-vezicali simpla (RRVS) .........159
1.2. Urografia intravenoasa (UIV)..... ..... 160
1.3. Cistografia in incidenldantero-posterioari ........ l6l
1.4. Cistografia in incidenlE oblici... ...... 161
1.5. Cistografia in incidenld de profil .....162
1.6. Uretrografia mic{ional5 la bdrbat .....162
1.7. Uretrografia mictionald la ferneie................. ......162
2. Urografia intravenoasd (UIV)......... ..............162
2.1. Contraindica{ii absolute...... .............162
2.2.Pregdtirea bolnar..uluipentru examenul urografic ................. 163
2.3. Rolul asistentului in efectuarea examenului urografic .......... 163
3. Examenul radiologic al aparatului genital ...................... 163
XIV. 2.2. Examenul computertomografic a aparatului urogenital... .......164
XIV.2.3. Examenul prin rezonauld rnagneticd a aparatului urogenital..................... 165

Capitol XV EXPLORAREA RADIO― IMAGISTICA A MEMBRULUISUPERIOR… ….167

И77α A■08グα/θ ″α3/η ′,C Z67乃 α″ノ
z′ α
XV.1.RAD10ANATOMIA MEMBRULUISUPERIOR.… …………………………………………・167
XV.2.TEHNICI DE EXPLORARE A CENTURⅡ SCAPULARE SI
MEⅣIBRULUI SUPERIOR LIBER… …………………・…………………………………………………………・… 171
XV.2.l Explorarea radiologica cOnvcnlional五 ………………………………………………………171
.…

l Radiogl・ ana。 1.。 plattllui… ………………………………………¨…・…………………………………… ¨¨

・ ・・……………….171 .・

1.l Radiograia omoplatuluiin pozi!ic dCぬ !五 …… ……………………………………171

12.Radiografa omOplatului in pozitie laterala(prOr11)… … …………………………………172
…
2 Radiogl・ afla claviculci_… …………………… ・172
……………………………………………………………………………………………
2.1.Radiografla claviculci unilatcral in i1lcidcnttt poSterO― antcrioara… ……… 172
 3. Radrografia articulaliei scapulo-humeraie .'..........'...'.'." 173
3.1. Radiografia articula{iei scapulo-humerale de fata in inciden{a antero-
posterioard. -.-.173
3.2. Radiografia articulaliei scapulo-humerale de profil...... ......174
4. Radiografia humerusu1ui..,,,........ ..'..'...'.'..... 175
4.1. Radiografia humerusului de fald ".......". .........175
4.2. Radiografia humerusului de profil cu pacientul in clinostatisni............. 175

5. Radiografia articulaliei cotului ...........-.........176

5.1. Radiografia articulafiei cotului de fa!a.......' ....176
5.2. Radiograt-ra articulaliei cotului de profil..... ...-177
5.3. Radiografia olecranului............. ."...'...'.'.........178
6. Radiografia oaselor antebralului ....'....'..'..... 178
6. l. Radiografia oaselor antebra{ului de fafd in incidenla
antero-posterioard ...........'.178
6.2. Radiografia oaselor antebralului de profil .....179
7. Radiografia articulaliei pururului ................179
● 7.1, Radiografia articulaliei pumnului de fafa .......179
7.2. Radiografia articulaliei pumnului de profil.... ........'............ 180
7.3. Radiografia articula[iilor purnnilor, comparativa ..................'......'........181
7.4. Radiografia scafoidului de fala (pozifia scriitorului) ..........181
7.5. Radiografia scafoidului de profiI.......... ...........181
76 R[1(11()_Tra ll:lo、 tlltii cLI Ci「 lig thを キ
11lat)― 11lciticnぃ 、PCCitlli …182
8. Radiografia mdinii gi adegetelor................. ................... 182
8.1. Radiografia mdinii de fa!6........ .....182
8.2. Radiografia mdinilor bilateral de fala .............. 183
8.3. Radiografia mAinii de profiI..... .....183
8.4. Radiografia mdinilor bilateral de profil .......... 183
8.5. Radiografia mAinii in pozilie semilaterald ...... 184
8.6. Radiografia policelui de fala in inciden{a palmo-dorsala ...................... 184
8.7. Radiografia policelui de fala in incidenld dorso-palmard......................185
8.8. Radiografiapoliceluideprofil .....185

● 8.9. Radiografia indexuiuide profi1. ......................186

XY.2.2. Examenul computertomografic a membrului superior.... ......... 186
XV.2.3.Exatnenul prin rezonanfd magneticl a membrului superior ....... 187

capitor xvl. EXPLORAREA RADIOIMAGISTTCA A MEMBRULUI INFERIOR .........188

Ana Magdaleno Bratu, C. Zaharia
XVI.1. RADIOANATOMIA MEMBRULUI INFEzuOR ................ .. ...... I88
XVI.2. TEHNICI DE EXPLORARE A MEMBRULUI INFEzuOR. ......,..........I93
XyL2.1. Examenul radiologic convenlional .......,......... ......193
 Radiografia bazinului 194
1 . 1 . Radiografia bazinului de ansamblu ............. 194
1.2. Radiografia osului iliac de profil.......... 195
1.3. Radiografia pubisului ............... 195
I .4. Radiografia articulaliilor sacroiliace bilateralA. ............. .. 196
Radiografi a articulaliei coxo-femurale.............. 196
2.1. Radiografta afticulaliei coxo-femurale de fald bilateraI........................ 196
2.2. Radiografia arliculaliei coxo-femurale de fa!5 unilateral...................... 197
2.3.Radiografla articulaliei COXo― fcmuralc dc profll 197
3. Radiografia femurului ................. ................. 198
3.1. Radiografia femurului de fa!5... ....198
3.2. Radiogmfia femurului de profil ....199
4. Radiografia genunchiului 199
4. 1, Radiografia genunchiului de fald unilateral..... 199
4.2. Radiografi a genunchiului de fala bila teral..... 200
4.3. Radiografia genunchiului de profil.... 200
5. Radiografia rotulei.... 201
5.1. Radiografia rotulei dc fa纂 ,inCidenl五 postCrO― anterioar五 (Didiec… … 201
5.2. Radiografia rotulei de profil..... 201
5.3. Radiografia rotulei inciden!5 oblicl postero-anterioard 202
5.4. Radiografia rotulei incident[ axialE.......... 202

7 Radiogra■ a articulalici tibio― tarsiene(glezna).… …………………………………………・204

7.1. Radiografia arliculaliei tibio-tarsiene de fa\d, . 204
7.2. Radiografta articulaliei tibio-tarsiene de profil 204
8. Radiografia plantei 205
8.1. Radiografia plantei de fa15........ 205
8.2. Radiografia plantei de profil..... 206
9. Radiografia calcaneului............... .................206
9.1. Radiografia calcaneului in incidenld retrotibialE descendentd ..............206
9.2. Radiografia calcaneului in inciden{5 retrotibiald ascendentd ................207
XVI.2.2. Examenul computefiomografic a membrului inferior .............207
XY1.2.3. Examenul prin rezonanld magneticd a membrului inferior ..... 208

Capitol XVII. TEHNICI RADIOIMAGISTICE DE EXPLORARE A SANULUI......... 209

Iulia Alecsandra Sdlcianu
XVII.I. No{iuni de radioanatomie a sdnului.,...... .."......,209
XVII.2. Mamografra diagnostic[, ...............211
XVII.3. Principalele incidenle ale mamografiei.........,.. ...................213
XVII.4. Alte tipuri de examindri mamografice ............... .................216
XWI.5. Ecografia mamard ......218
XVII.6. imagistica prin rezonan{i magneticd a sdnului ...................219
XVII.7. Rolul asistentului de radiologie gi imagistic5 medical5 ......219
 Capitol XVHl.PARTICULARITATI ALE EXAMINARII RAD101Ⅳ Lへ GISTICE
LA SUGAR sI COPIL… .… … ………………………・…………………… …………・………………………………・222
乃″ο・
″プr`7'oO'7ピ SCι ′

Capitol XIX EXPLORAREA RADIOIⅣ lAGISTICA IN STOMATOLOGIE

Danisia Haba.… ……………………………………………………
・ ・231
・………………………………………………………………………
XIX.1.Numcrotarea dinli10r.… ………………………………………………………………………………………………231
XIX.2.Aparatc rё entgcn dentarc.¨ ……………………………………………………
・・・ ・233
・…………………………………………………………
2.1.Pattile COmponcntc alc aparatului rё cntgcn dcntar.… ………………………………………………………233
2 2 Radiografla dcntartt digital五 .… ……………………………………………………………………………………………………234
XI]X3.Fillnul radiologic dcntar§ i prclucrarea acestuia.… ………………………………・……………………………………235
3.l Filrnul radiologic.… .… .… ………………………………………………………………………………………………¨………………235
3.2.Dcvcloparea automat五 ….… …………………………………………………………………………・………………………… ・・…238
XIX.4 0■ opantomografla .… ……………………………………………・ ・…………………………………………………………………………238
XIX.5.Tclcradiografla.¨ ………………………………… ・・…………… ・・…………………………………………………………………………………… ・241
5.l Aparatc roentgcnお losite pcntl■ l tclcradiografli.… ……………………………………………………………242
XIX.6 CONE BEAⅣ ICT― ul sau toinografla volumctrica cu flscicol conic… ……………………243
6.l Principiul rnctodci.… ..… ……………………………………………………………………………………………………………………244
・246
● 6 2 Aparatc roentgcn folositc pcntru CBCT.… ……………………………………………………・
XIX.7.Tchnici radiologice utilizatc in stomatologic… …… .… ……………………………………… …・
・ ……
・
・246
… …… …… …
7.1.Tchnici radiograflcc pcriapicale.… ……………………………………………………………………………………………246
7.1.1.Tchnica biscctoarei.… ……………………………………………¨………………………………………………… ・……246
・
712.Tchnica planurilor paralelc… …………………………………………………………………………・ ・.… ………256
71.3.Tchnica bitcwing(intCttrOXimal五 )… … … … … … …… … ………… ……………266
72.Tchnici ocluzalc.¨ ……..… … ・…………………………
..・ ・・…………
・・……
・・…………………… ¨………………… ………
.・
・269 .・

7.21.Tchnica Bclot.… ……………………………………………………………………………………………………………………269

7 2 2 Tchnica Silnpson ……..… ……………・……………………………………・・………………………………………………272

Capitol XX.ATRIBUTⅡ LE sI COⅣ IPETENTELE PROFESIONALE

ALE ASISTENTULUI DE RADIOLOGIE.… …………………………………………………………………275
(II Zr7カ αr′ α,И ′α晦 ノ
θ″αB′ ά′
z′

`′`γ

Bibliograrle,… ……………………………
・ ・
・……………………………………・…………
・・¨¨¨
・ ・¨………………………
・………… ・ ・283
・……………………

□
 ()RI)Iヽ モ1_ASISTF＼「 lL()R MEDI(AL_1(;Lヽ「 RAL_IsTI 1で 1 021
Tci■ i、 12ト
ヽ10`ヽ 、
「 l´ ()R、 l ASISIl:ヽ T〕 L()Rヽ lII Dl(:ALI
DIN R()ヽ 111ヽ ヽ11ヽ \\'cbsitc: u u't-oiinrr ro

cuvant inainte

Radiologia,i lmagistica Medicaltt reprczinttt unele dintre cele mai complexe si

dinalllicc spccialitttti mediCale aflatc in continutt cxpansiunc infol‐ llla!iOnaltt datorit江
dczvoltttr五 tchnologici computcrizate si a noilor tehnici dc cxplorarc radiologic五 .

Pcmanent preocupali de atingcrca cclor mai inalte standardc dc pregtttire

profesionaltt pentm asistentii mediCali din domcniul radiologici i al imagisticii
§
medicale,Ordinul Asistenlilor∼ ledicali Gcnerali§ ti,NIIoa§ clor§ i Asisten,ilor Medicali
din Romania contribuie cu cele inai noi inforlllalii la imbogttlirca CunOstinte10r de spe―
cialitatc utilizatc dc colcgii no§ t五 in activitatea lor la locul de rnunc江 .

Astfcl,pc baza unci bogatc si fndelungatc cxpcricntc a autorilor, caltea rcd盗

prin coniinutul sttu,datc,i infonmalii riguros,i§ tiintiflC prczcntatc,devenind astfel
punct dc rcfcrin,atat in fOrlnarca viitorilor asistcnli mCdiCali in specialitate,cat,ia
profesionistilor Carc daa isi exercia prOfcsia in sectiile de radiologic§ i imagistich
mcdical五 .

Accasttt cartc reprezinttt rodul colabor五 五i Ordinului Asistcntilor ⅣIedicali

Ceneralisti, IIIoa§ elor i Asistcntilor MCdicali din Romania cu Prof Univ.Dr.
§
CONSTANTIN ZAHARIA si Dr.ANA MAGDALENA BRATU carc nc― au sustinut
perllaanent§ i cttrora le multtmim pentm sprttinul acol‐ dat,i pentrtl eforltll depus in
crcarca conditiilor cat rnai fhvorabile de acces la§ tiinta§ i prOfcsic.

Pre;edinte
Mircea Timofte

∠ Ⅲl ぃ1()l131l Bucuc■ lRぃ いう

nm
ζ
la山
・Ыい｀
Chi n「 cⅢ o可
inご lDl、

`、 ()￨〕 cltlit〕 ldC d:1lc ctl C31ttCtビ llう ｀

ビトて1]a l: 113()ヽ
(￨卜 : 15341ヽ 1
'ヽ
 IntrOducere
Radiologia §
i imagistica medicaltt a dcvenit, dill ce in cc mai mult, o pies五
illlportanttt in algoritmul diagnostic al oricarei afectiuni. E)in aceastう cauz五
〇rganizalia MOndialtt a Sttnう tttlii a cmis Recomandユ ri privind gestul diagnostic dc
prilna intcntic.Acestea considertt ca prOccdura trcbuie:
― stt poartc cea mai lnare cantitate de informalii・
Ce scmlliflcatic are aceasttt aserliunc? Din intreaga gamtt dc tchnici
radioi11lagisticc trcbuic alcastt acea metoda care, ca singura, poate orienta ccl mai
rapid,evcntual dircct,diagnosticul.
‐ si flc ccl mai pu!in iradiantユ .

Aceasta inseamntt cユ din intrcaga galntt de tehnici radioiinagistice trebuie

alcash acca nletoda care sa iradiczc cel mai putill pacicntul, bincintCles ねrtt s五

ill■ uenteze diagnosticul.Nu trebuic uitat ca daa cxpunerea radiologictt medical五

dcpttscste 329/6 din iradierca generaltt a oalllcnilor.
― stt flc cea lllai la indcman五 .

In vederea obtincrii unui diagnostic, pacicntui nu trcbuie transportat, pc cat

posibil,dintr― o unitate sanitarh in alta doar de dragul de a fl indcplinite rccomandttrile
daa prczentate mai sus.
― stt poata fl ul■ llata dc lllttsuri terapeutice adecvate.
Aceasぬ indmmare rccomandtt ca pacicnttll stt intre in lan"l diagnostic doar acolo
unde,umarc gestului diagllostic,stt poata fl luate FnttSu五 le tcrapcutice cclc inai indicatc.

Descoperirea razelor X in anul 1895 a reprezcntat inceputlll unor schilnbttri

rcvolutionare in modui nostnl dc a intelcge lunlea flzic江 .

In tiinp cc era rector la Universitatca ヽ/ultsburg, Wilhelln Cowad Rё ntgen a

cた ctuat cxpcriFnentC cu radiatiile catodice,folosind un tub Crookes.El a obscⅣ at ch un
ecran acoperit cu un strat dc sare de bariu carc sc aflh in apropicrc devcnea strttlucitor
ori dc cate ori in ttlb se producea o dcscarcare. Cand a pus mana in drepttll pctei
nuoresccnte de pe peretele tubului Crookes,pe ccran a apttI‐ llt contllnll slab al nlainii§ i

a10asc101 palmci,iar cand a a,ezat O geanta s― a putut vedca clar conturul accsteia.
Cu trci zile inainte de Craciun,§ i_a chcmat sotia in laborator,unde cu ttutolul
unci plttci fOtOgraflce invelite in hartie neagra obline,,prillla fotografle a nlain五 ねr五
cal■lc''(■ g. 1),O imaginc a oasclor mainii sOtiei sale cu tot cu inclul ei pe deget.Era
elllistt O noutt radiatie care putca stt strttbata cu usurinitt nlatcrialele care erau opacc

PCntru lulnina obi,nuit五 _ A denulllit―o ,,radiatiC X'' datoritユ naturH sale incユ
1lecunoscute.
 七碁 _″
ク 2守 ″ rrを ´

.r.--! ?J-> .dl;;'\

- J.riu ffiht,
Figura 1. Prima fotografie ,,a m0inii frrd came" obfinutd de Wilhelm Conrad Rontgen
●
Rcintgen a anun{at descoperirea pe data de 28 decembrie 1895. Aplicaliile acestor
radiafii sunt folosite astdzi in mai multe domenii, nu numai in medicinS.

in Romdnia primele radiografii au fost efectuate in Spitalul Collea din Bucureqti

(frg. 2). Tradilia invi![mdntului de radiologie din acest spital s-a perpetuat pdnd in zilele
noastre, spitalul Collea glzduind una din clinicile de radiologie de renume din Romdnia.

Figura 2. Spitalul Clinic Collea

Bucuresti

Atunci cand imaginea a fost intiatt ca ullllare a utiliz嵐 五i altor agenti flZiCi decat
radiatiilc X ln medicintt a apttmt un alt tcrmen― imagistica mcdical江 .Aceasta include
tehnici ca ccografla si imagistica prin rezonanttt magnetic五 .In Romania gnlparea acestor
metode sub titulattlra de imagistictt medicalユ este legattt de numele proi Dr.s.A.
Georgcscu.
 Capitol I

NOTIUNI DE RAD10FIZICA
C. Zaharia, Ana-Magdalena Bratu

I。 1.Notiuni de flzictt a atomului

ln lirnba greactt vechc,cuvanttll atolll era folosit pentrtl a dcscric cea nlai rnic江
parte dintr― o substantう ・ Aceasth"particultt hndamental江 ",duptt cum este denumit
astttzi atomul,cra considerath indestructibil五 :de fapt,cuvant.ll greccsc atolll insealllll江
indivizibil.

Odattt cu aparilia CCrcetttrii stiinliflCe experimentalc(in seC.XVI― XVII c.n.),

proccsul de cunoastcre a tCOrici atolllicc a progresat rapid.Chilnistii au rcalizat atunci
ca tOatc substanielC,indifcrent dc starea lor de agrcgare,pot fl analizate pantt la cele
mai inici conlponcnte elcmcntarc.De cxcmplu,s― a dcscopcrit cユ sarea este colllpus江
din doua elemente distinctc,sodiul,i c10rul,combinate. S― a dcscopcrit de ascmenca
ctt aerul este un amestec de azot si oxigen.

Atol月 nul este deci cea nlai nlica unitate materiala care pttstrcaztt caracteristicile
clemcntului chinlic.El este fntr― un cchilibru electric.

Oricc atom este alchtuit dintr― un nucleu,carc insumeaztt totalitatca protonilor

si neutronilorっ in jul■ ll cttl‐ tlia gravitcaztt un numar dc clcctroni carc fomleaztt norul
electronic.

Protonul cste particula atolllich nucleartt a carei mastt estc egala cu aceca a
nucleului dc hidrogcn§ i a carci sarcinユ electrictt cstc cgaltt cu accca a clectronului,dar
de sclnn contrar.

Neutronul este particula atonlich nuclcartt care are o lnastt egaltt cu cea a
protonului,dar nu posedtt sarcil15 elcctric江 .

Electronul cste cea mai mictt particulユ atomica clementar浸 ,cu masa negijabil江
§i sarcintt elcctrica ncgativ五 .
 In flzic江 ,i chilllie,numttnll atonlic al unui clcment chilnic rcprczinttt de ねpt
numttrtll de protoni din nucleul atoIInilor acclui clcment si se notcaztt dc obicei cu Z.
Numユ rtll dc clcctroni cste cgal,in cazul unui atom neutrtl din punct de vedcrc clectric,
cu numttrtll dc protoni.Pozitia elCmentelor chimice in sistemul periodic al
elementclor cstc dcterglinattt de numttml Z,motiv pentlu care acesta se mai numeste
si numar dc ordinc.

Ini!ial, clcmentelc chilnicc crau ordonatc in inctic dc inasa atonlica.

cand Mendeleev a grupat elementele cunoscute la vremea lui in inctie de
silnilaritユ tilc 10r chilllicc,a obscnrat ctt in unelc locuri ordonarea duptt masa atonlic五
ducca la nepotriviri. Dc cxcmplu, iodul,i tclurtll sc integrau mai bine in tabcl dac江
ordinea lor era inversat五 .Aceastユ obsen′ atic a dus ia concluzia ctt nu masa atollllic江
dctcrmintt proprie僣 lilC Chimice ale elementelor,ci o alぬ mttrimc,necunoscuttt atLInCi,
care doar era aproxilllativ corclattt cu masa atolllic江 . Printr― o serie de expcrillllcntC
de difractie de raze X,Ⅳ loseley a constatat ctt mttrilllea cユ utattt era sarcina electrich a
nucleului,adictt numう rlll de protoni ai acestuia.Abia mai tarziu s_a pus in c宙 den,
faptul ctt in nucleu exist五 §
i particule fbrユ sarcinユ electric江 ,neutron五 ,care lmpreuntt cu
□
protonii dctcrlllintt masa atomic五 . Atomi ai aceluia§ i elcment chillnic pot adesca s五
aibユ un numttr variabil de neutroni,2rtt ca proprictttlile Chilnice stt fle sensibil difcritc.

Spcciilc dc atonli cu acclasi numttr dc protoni fn nuclcu,dar cu numcrc dc ncutroni

diferite se numcsc izotopi.Un exemplu este atomul de carbon(C),Care are numcrosi
izotopi.Dintre ace§ tia,izotopul cu cca mai marc abundenttt in natllぬ (98.89%)
cstc 12c (6 nCutrOni si 6 protoni). _PIasa absoluttt a izotopului 12c cste etalon pentru
deflnirea unitユ tii atOmice dc mas五 ,carc cstc a 1/12 partc din masa absoluね (CXprimat五
in kilogramc)a izOtOpului 12c.unul dintre izotopii instabili,radioactivi,ai carbonului
este 14c (8 neutroni)§ i este folosit de exelllplu in arheologie pentrtl datarea cu
cal‐ bon a matcrialclor biologicc(lemn,os,etc.)cu O Vechime de pantt la aproximativ
60.000 dc ani.Numユ rtll dc lllastt rcprczintユ suma dintrc numttrlll dc protoni§ i numttrtll
de neutroni din nuclcul atonlic,notat cu A.Acesta cstc un numttr intrcg,pentl‐ ll orice
specie de atollli.

□ Modelul Rutherford(1911)al Structurii atomice situcaza nucleul in centrtl,

clcctronii gra宙 tand injul‐ tll sttu,pc orbite,care follllea力 strattlrilc clcctronicc.

4
1.2. Fizica radia(iilor X

Radialiile sunt un mod special de migcare a materiei. in funclie de modul

propagdrii qi proprietd{ile lor, distingem:
- radiatii electromagnetice sau ondulatorii
- radialii corpusculare

Prin definilie radialia electromagneticd constd in emisia de unde

electromagnetice care permit transmisia infomra(iei, respectiv a energiei, la distan{5.
Totalitatea frecven(elor (lungimilor de undd) posibile pentru unda electrornagneticd
constituie spectrul electromagnetic.
Spectrul radiafiilor electromagnetice (fig. 3) este impdrlit dupa criteriul lungiurii
de undd in c6teva domenii, de la frecvenfele joase spre cele inalte:
. radialiile (undele) radio
. microunde
r radia{ii infraroqrr
. radia[ii luminoase
. radia(iiultraviolete
. radia(ii X (R6ntgen)
. radialii "y" (gamma - literE greacd)

Frecttren10(HZ}
Ｊ Ｊ

1=
11:￨ 1□ 50Hニ

:｀ 、

♂
▲
￨■ 。
￨ ●

l轟
4,
1
・ ,

rudiatii
nonionirante
場
1□ 10‐ 11
Energia foton‖ or(eV)

Figura 3. Spcctl■ ll clcctrolllagnctic

5
 prin lungimea lor de undd gi prin frecven{a. Cu cdt lungi-
Se deosebesc intre ele
mea lor de und[ este mai scurt6, cu atdt energia radialiilor (duritatea lor) este mai mare.

Radiafiile corpusculare sunt generate de parlicule (inc[rcate electric) direct

ionizante, ca razele alfa qi beta ale radiului gi corpilor radioactivi; electronii, mezonii,
protonii, deutronii gi alte particule.
F Rur.l. X sunt de fapt unde electromagnetice, alcdfuite din fotoni. Ele au o
lungime de undl cuprins[ intre 0,1-150 A.
Un angstrom (l A) este a 10.000 parte dintr-un micron, deci este egal cu
I/ 1 0.000.000 dintr-un rnilimetru.

X utilizate in scopuri medicale au lungimea de undf, cuprinsd 0,06-8 A,

Razele
ceea ce le conferd o penetrabilitate mare. Penetrabilitatea este cea mai importantd
proprietate a razelor X, care le face deosebit de utile in practica medicald.

Se considerd cd ruzele X se propagl cu o vitezS de 300.000 Km pe secund6.

・
●

Aceasti vitezd de propagare este valabila pentru propagarea fasciculului in vid.

Razele X au proprietdli frzice, chimice gi biologice.

I.3. Proprietifile razelor X utilizate in radiodiagnostic

Propagare sub forma de fascicul conic.

Razele X se produc la nivelul anodului gi se propagd in mod sferic Ai in linie
dreapt6 in jurul lui. O parte din radialii sunt oprite de metalul anodului inclinat fa{a de
axui tubului gi practic, este utllizat un singur fascicul conic care trece prin des-
chizdtura cupolei qi care este reglat mai mic sau mai mare, cu ajutorul diafragmelor.

in cazul examenului
radiologi c, baza conului este reprezentatd de ecranul
radiologic sau de cligeul radiografic, iar vArful conului-punctiform este reprezentat de
focarul fubului.
9
Luminiscenfa
X produc fenomene de luminescenld atunci cAnd e1e cad qi se absorb in
Razele
anumite substanle cristaline, semicristaline sau fluide, de exemplu ecrane sau folii
care con(in anumite siruri ca tungstat de calciu, sulfurd de zinc Ai cadmiu, platino-
cianurd de bariu, de calciu, titan sau p6mAnturi rare - godolinium, care emit in zonele
albastru gi verde ale spectrului. Absorb[ia razelor X care cad pe aceste substanfe
schimbl pozilia electronilor pe orbite gi fac ca atomulsf, treacd in stare de excitalie.
 Revenirea lui la starea fundamentala seね ce prin elnisia encrgici absorbitc dc
la fotonii dc raze X incidenti,Sub fol■ lltt de radiatii dC lumincsccnt江 (CaraCteristicc
sttrurilor rcspective).

Fenomenelc dc lulllinescenttt pe care le produc se caracterizeaztt in general

prin intarzierea elnisiei lunlinoaseね !五 de absorbtia de raze X,i sunt de doutt fcluri:dc
nuorescent沈 § i de fosforcscent江 ,i ele stau la bazaね bricatiCi CCranului radioscopic,i
foliilor intttritoarc din casetcle pentl‐ Ll radiografii precum §
i a utilizttrii cristale10r de
scintilatie din dctcctoarele de izotopi.

͡ Fluorescenta reprezinth fcnomenul lulllinescent care nu are rcmancni五 §

i

dureaztt numai atat tinlp cat razclc X cad pc ccranul scnsibil.Accasttt proprietate cste
utilizattt la constl■ lclia eCranului radioscopic.

Fosforescenta reprezintユ fc■ omenul lulllinescent care persist五

§i dup嵐
intrerupcrea fasciculului de raze X. Aceasttt proprietate este folosittt la foliile
fntユ ritoare i impresioncaztt Яinlul§ i duptt expunel‐ ca la razele X,
care au remanenl溢 §
reducandu― se astfel doza neccsartt efectuttrii radiograflei.

Absorblie+difuziune=atenuare
Fasciculul dc razc X, intalnind in calca sa corpu1 0mencsc sau difcrite altc
obiccte,cstc absorbit in paltc. Ca umarc a accstui fenomen intensitatea lui scade, iar
energia lui se transfomlユ in radia!ii Secundarc,lunlina,cttldura,i fenOlllene fotochilllicc.

O parte din iscicul r江 lllanc neabsorbit si trccc mai departc de collpul intalnit
sub forllla unui fascicul atenuat.

Absorblia raZe10r X compo■ 盗doutt aspcctei aspccttll calitativ si cantitativ.

1.Absorblia calitativ江 ―consttt in forlllarea radialii10r secundare,care altercaz五

calitatca imaginii radiologice.

Razelc sccundarc care rczulttt din cfcctul Compton,cfcctlll Tllonlson,formarca

de percchi dc elcctroni§ i cfcctul fotoclcctric,sunt nocive in diagnostic pentru ctt fac
pcnumbrtt rezultand o imagine imprecis五 ,cu contur fluu.Ele sunt utile in radioterapie
pcntru ctt fmbogtticsc fasciculul principal,i sporesc doza.

In diagnostic, razelc secundare se indcptticaztt cu grila antidifuzoarc

LYSHOLM↑ 1l radioscopic sau grila POTTER― BUCKY fn radiograflc,dar§ i utilizand
un 10calizator cilindric sau tronconic adaptat la deschidcrca cupolci si prin diafrag―
marca stransh a frasciculului incidcnt la plecarca lui din tub cu ttutol■ l diafraglmului.
Acesta cste un dispozitiv concx cupolci§ i ccntrorului,cu 4 sau 8 voletc.De ascmcnca
compresiunea regiun五 de exalllinat, prin care se subtiaza parlilc mOi va reduce
difllziunca sccundar江 .
 Se deosebesc intre eleprin lungimea lor de undi gi prin frecvenfd. Cu cAt lungi-
mea lor de undd este mai scurt6, cu atdt energia radia{iilor (duritatea lor) este mai mare.

Radia{iile corpusculare sunt generate de particule (incdrcate electric) direct

ionizante, ca razele alfa gi beta ale radiului gi corpilor radioactivi; electronii, mezonii,
protonii, deutronii gi alte particule.
Razele X
sunt de fapt unde electromagnetice, alc[tuite din fotoni. Ele au o
lungime de undd cuprins[ intre 0,1-150 A.
Un angstrom (1 A) este a 10.000 parte dintr-un micron, deci este egal cu
1/l 0.000.000 dintr-un milimetru.

Razele X utilizate in scopuri medicale au lungimea de undf, cuprinsd 0,06-8 .4,

ceea ce le conferd o penetrabilitate mare. Penetrabilitatea este cea mai importantd
proprietate a razelor X, care le face deosebit de utile in practica medicald.

Se considerd, cd razele X se propagi cu o vitezd de 300.000 Km pe secund5.

Aceast[ vitezd de propagare este valabil[ pentru propagarea fasciculului in vid.
□ Razele X au proprieteti fizice, chimice gi biologice.

I.3. Propriet5(ile razelor X utilizate in radiodiagnostic

Propagare sub forma de fascicul conic.

Razele X se produc la nivelul anodului gi se propag6 in mod sferic qi in linie
dreaptd in jurul lui. O parte din radialii sunt oprite de metalul anodului inclinat faf[ de
axul rubului gi practic, este utilizat un singur fascicul conic care trece prin des-
chizdtwa cupolei gi care este reglat mai mic sau mai mare, cu ajutorul diafragmelor.
in cazul examenului radiologi c, baza conului este reprezentatd de ecranul
radiologic sau de cliqeul radiografic, iar vdrful conului-punctiform este reprezentat de
focarul tubului.
□
Luminiscenfa
Razele X produc fenomene de luminescenld atunci cAnd ele cad qi se absorb in
anumite substanle cristaline, semicristaline sau fluide, de exemplu ecrane sau folii
care con{in anumite sdruri ca fungstat de calciu, sulfurd de zinc Ai cadmiu, platino-
cianurS de bariu, de calciu, titan sau p[mAnturi rare - godolinium, care emit in zonele
albastru gi verde ale spectrului. Absorb[ia razeLor X care cad pe aceste substan{e
schimbd pozilia electronilor pe orbite gi fac ca atomul sd treac[ in stare de excitalie.
 Grila de tip Lysholm sau Potter-Bucky este constifuitA din lamele de plumb
paralele intre ele qi separate prin material radiotransparent.

Lamelele de plumb sunt astfel orientate fa{a de focarul tubului incAt permit tre-
cerea numai pentru fotonii perpendiculari pe film (focalizarea grllei sau a potter-ului).

Radialiile secundare care sunt orientate in alte sensuri decdt radialiile primare
directe sunt oprite de lamelele de plumb ale grilei. in timpul expunerii radiografiei,
grila cu lamele de plumb se migc6 pentru a evita ca lamelele opace s[ se vad[ pe
cligeu (frg. q.

Tub「 EeX
」

l‐

―
` ￨ : ￨ ::

1費 1釧
日Ln― 蜂■轟壼聟
イ h
Figura 4. Grild antidifuzoare - rol

2. Absorbgia cantitativd a razelor X in corpul omenesc depinde de numdrul

atomic al elementelor (Z), de lungimea de undd, de densitatea lesuturilor prin care
trece fasciculul de razeX gi de grosimea regiunii iradiate.

Conform legii elaborate de Bragg gi Pierce, absorbtria este propor{iona16 cu

puterea a patra a numbrului atomic. Iatd de ce diferitele pa(i moi ale corpului
□ omenesc compuse din carbon, hidrogen, oxigen, azot sunt mai transparente la raze X
gi absorb mai puline raze X decdt oasele compuse din calciu gi fosfor, elemente care
au numdr atomic mare. in acest mod se creazd contraste intre doud fesuturi diferite,
intre doud medii cu strucfuri diferita. Tot datoritd absorbliei, atomii de iod sau de
bariu care se g[sesc in compozilia chimic[ a substanlelor de contrast intrebuinlate in
radiologie absorb foarte multe ruze X constituind un contrast pozitiv; oxigenul qi aerul
sunt intrebuin{ate pentru contrast negativ.
 Plumbul cu Z=82 in foitc de anumitc grosimi poate opri complct razele X.Din
acest nlotiv plurlabul este intrebuintat pentl‐ u confectiOnarea dispozitivc10r lnedicale de
radioprotcclie ca de exemplu a ccranelor, paravanclor sau ,orturi10r de protectiC in
radiologic.

Absorbtia este prOportiOnalう cu lungilnca de und,la putcrea a 3-a.

Absorblia raZC10r X llllai depindc si de dcnsitatea co,pului Strttbatut.(Dsul,
flcatl11,rinichii,sunt inai dcnsc,i abSOrb mailnultc raze X,dar sunt totusi radioopacc.
Absorbtia cstC direct proporiiOnalh cu grosilllca rcgiunii de cxanlinat.

Penetrabilitatea

Este proprictatca fundamentaltt pe care se bazcaztt utilizarea lor in medicin江 §

i

este o calitatc dcflnith prin lungilnca dc und江 ,deterlllinata de difcrenta dC potential

dintre anod§ i catod.

Mttrind difercllta de pOtential, prin sporirea kilovoltttului la bOmcle

transfonmatorului,se obtin raze X din ce in ce lllai durc,cu lungirne de undtt din ce in
cc mairnica§ i cu putcrc de patrundere din ce in ce lllai rnare.

Penetrabilitatea este proprietatea razelor X de a strユ batc corpul uman sau oricc
obicct linao Lungimca de undtt este invers proporlionala cu ki10v01tttul.Astfel,cu cat
se sporc,te ki10Voltttul,razele X vor i de lungime de undユ mai mic五 ,dcci si absorblia
va fl mai mic五 .Razelc X obtinute vor fl mai penetrante si sC VOr absorbi mai pulin aSa
ch aproape tot ねsciculul va strttbatc organislllul. Cu cat energia elcctronilor ce sc
lovcsc de allod cstc lllai mare,cu atat fotonii, respectiv razele X care iau nastere au
lungillli dc unda lllai inici si posibilitttti dC pcnctrabilitate inai rnari.

cu cat vitcza clcctronilor dinね sciculul catodic este llnai lllic江 ,razele X carc
iau nasterc pe anod au lungilnc de unda lllai llaarc,sunt lllai putin pcnCtrantc
lntre 45-60 kV,razelc produse sunt raze moi
lntrc 60-70 kV razcle X sunt de duritatc mjlocic.
Intrc 75-135 kV sunt radialii durc.

Efecte biologice

Efectcle biologicc au la baztt proprictatca de ionizarc a razelor X.In dozc llliCi

radiat五 lc au actiune dc biostilnulare.

Sub intluenta raze10r X toatc tcsuturile biologice sufcrtt o serie de nlodiflcttri in

fllnciie de dOZa dc radialii abSOrbitc care pot rnerge pantt la nloartea celulci.

Totalitatea reactiilor de rttspuns alc organislllc10r la actiunea radia!ii10r

ionizantc poalta llumclc dc ctct radiobiologlc.
 Radiobiologia neccsittt punerea in practictt a notiuni10r experilnentalc si
conccptLlale Care mcrg dc la bioizic江 (natllra radiatiei,mOdalitatea dc expunere,
doziinctric)la apliCatillc la Olll(radiOprOtcctiC, radioterapie, radiopatologic)trecand
prin gcnctic江 (toXiC01ogic),bi01ogia molccularう (Strtlctllra genoamclor,cnzimologia
reparatoric)si bi010gia cclula● (Structtlra si organizarea inclional江 )・

Radiobiologia sc ocuptt cu interactiile radiatii10r ionizantc si ultravioletclor

asupra materici vii si consecintcle 10r:
―biologice;
―dc mediu;
―sanltarc.

Totalitatca reactiilor de rttspuns ale organismelor la actiunea radiatii10r

ionizantc poarth numcle de cfect radiobiologlc.

Efcctelc biologicc ale radiatii10r ionizante sunt datorate transfcnllui de cncrgic

care produce cxcitttri sau ionizttri ale atonlilor.

J O singurtt ionizarc in rlliilc dc atonli dintr― o macromolecultt ducc la

modiflcarea sau alterarea acesteia.

1.TcoHa tintei― actiunea directtt asupra ADN― ul■li caК arc ca cfectlczarea celulei.

フ
ヘfcctarca AE)N― ului poate apare la o expunere unictt la doze mari sau la
cxpuneri rcpctate la doze nlici.

Efcctclc prin cxpuncrca la dozc lllici si rcpctatc a ADN― ului sunt moartca
celulei,mutagcneza§ i transforlnarea malign五 .

Se considertt ctt efecttll radiatiilor ionizantc este intotdeauna nociv(utiliZarea

terapeutica se sprjintt in primul rand pc cfcctlll distmct市 aHor).

2. Tcoria radicalilor libcri ―actiunea indirecth a radiatiilor ionizantc are loc

prin producerca unor radicali libcri cu reactivitatc crcscut五 .Apa celulara prin ionizarc
elibercaztt ioni hidroxili cu efcct oxidant puternic cu forlllarea conconlitenttt de

□ hidroxiperoxizi organici si eventual peroxid de hidrogcn.

Efectul depindc de cantitatea dc radiё ali ttDΠ nath,lcziunea apユ rand numai cand
mecanismele iziologicc dc ncutralizarc sunt ineiciente(Cnzimelc reducatoarc
glutation peroxidaza).

Radiosensibilitatea reprczinttt probabilitatea ca o celul沈 ,un iesut Sau un organ

stt sufcrc un efcct in relatie Cu dOza primiぬ .

cu cat o celultt cstc lmai tanttr五 ,mai putin diferenliath,activtt din punct dc
vcdere nlitotic cu atat ca cstc mai radiosensibilユ .

10
 CapitOI II

FORL/1AREA IⅣ 質AGINII RADIOLOGICE

И′αMagda′ θαβrα rz/
“
Illllaginea radiograflctt cste deね pt rczultanta intcractiunii dintrc iscicolul dc
fotoni icsiti din tllbul radiogcn§ i carc poalttt numele dcね scicol incident si obiectul de
radiograflat(tinta).

Ca urlnarc a mccanismclor izicc,penetrabilitatca,i absorb!ia,ね SCicolul

incidcnt care traverscaz五 !inta i§ i reduce numttml dc fotoni si enCrgia lor in raport cu
numttnll atolnic al clementelor chilllice ale lintci traversate, dcnsitatca strtlctllr五
traversate§ i groSimca acesteia.

Fascicolul care a travcrsat tinta si care s― a ``modulat'' duptt propriethiilC Ci

poarttt numele dcね scicol rezidual sau fascicol modulat.Acesta ttungC pe■ lmul
radiograflc, interacliOncaztt chimic cu cl § i formeaztt ccca ce se numcstc iinaginc
latcntユ .Accasta nu este incユ vizibilユ pentru ochiul uman.

Radiografla reprezinth de fapt o reproduccrc tintittt a unci regiuni, alcse de

practician,din colpul uman.Col‐ pul uman este de fapt o structurtt tridilllensionaltt avand
lungime,hlime§ i grosimc.Imaginca ttdiograich cstc o imaginc bidimcnsional江 ,adic江
arc doar lungiinc si ltttimc.Asta↑ nscallma ctt radiOgrafla cstc o rcprczcntare 2E)a unei
stmctll五 3D. Grosilllca corpului uman, pc carc o voln nunli dc aculn obicct de
radiograflat sau lint五 ,CSte pc imaginea radiograflctt o reprezentare sumativh a t■ lturor
planurilor ce deteLΠ lintt grosilnea lintei. Stmctura histologic江 §
i mai ales chilllich a
COttului uman cstc difcriぬ in inctie de regiunc.Sc stie c江 70%din corpul uman cstc
ap江 ,stmcttlぬ cu indice de absorbliC Carc cstc acclasi.Asocierea dc molccule si atomi cu
Z§ i A dife五 t face ca absobtia de raze X in cottul uman stt fle variabil江 .Rezllltanta este
``o umbr江 '' a scgmcnttllui dc radiograflat cu grad dc opaciflcrc incgal in raport dc
stmcmrilc traversate.Astfel osul continc foaltc mult calciu,ccca cc icc cl stt aibtt un
indicc dc absorbtiC fOaic marc,respcctiv imaginca radiograicユ al■li stt ic mai opac江

dccat a muschiului.ゝ /1usch五 ,Organelc parcnchilllatoasc abdonlinalc,chiar si creicnll au

cocicicnt dc absorbtic aprOpiat. Accasta facc ca pc ilnaginca radiograflctt acestc
stmctllri tt nu poath i depaltttatc unclc fa"dc CClelalte.Gぬ simea arc o dcnsitate mai
rcdustt decat a organelor parenchillllatoasc. I)in aceasttt cauztt indiccle dc opacincrc a

11
 gぬ simii fath dC un organ parenchimatos cste mai mic.De exemplu五 nichiul este invelit
intr― o structtlrtt grttsoasa nulllita grasilllea lui Gerota Pc o radiografle abdonlinaltt in
carc rinichiul, mu§ chiul psoas§ i stratLl五 le musculare parietale au aproxiinativ accea§ i

densitatc,rinichiul poatc stt lic bine vizibil si conturat de raSilnea adiaccntユ in rapolt cu
celclaltc structllri. In raport cu grosimea tintei, organelc nu au in plan sagital aceca§ i

pOZiliC・ E)in accasta cauztt clc vor avca o rcprezentare radiograflctt cu dilncnsiuni variatc
fa● de Cele reale.Acesta cstc motil‐ lll pentm care se considera ctt pe O radiografle
ヘccstc principii constittlie bazcle
conventionaltt nu se pot ねce mttsurtttori cxactc. ノ
anatonlicc alc fol■ llttrii imaginii radiologicc.

In interactiunca dintre fascicolul incident si tinth inteⅣ in o seHe de p● ncip五 geo―

metrice care vor dctel■ llina in inal folllla,dimcnsiunile si gadul de inncsirc a imaginii.

RadiatiilC X se propagtt lincar, in linic dreapt江 .Corpurilc cu carc

interactioneazユ nu rcflectゑ si nu refl・ acttt fascicolul; accsta traverseaz五 obiectul lint江
f。 .nand。 ,,umbr五 ''neomogen江 ,cu zone rnai lllult sau inai putin transparcntc

D
II.l. Legile fizice ale form[rii imaginii
De fapt fascicolul de radialii este un fascicol conic. Din aceastd cauzd
dimensiunea imaginii in raport cu dimensiunile lintei este intotdeauna mai mare. Acest
principiu poartd numele de legea proiec{iei conice (fig. 5).

F― Fcκ J「

0 ●

□
/
/
Figura 5.Lcgea proiccliei cOnicc

Conform acestei legi cu c6t obiectul {inta se afl6 mai aproape de v0rful conului,
respectiv focarul real al fubului, cu at6t dimensiunile proiecfiei lintei vor fi mai mari. in

12
acela§ i tillllp chiar dactt tinta sc afl五 ↑
n contact dircct cu flllnul radiograflc, dactt se
reduce dista1lta fOCus― ■lm proicctia radiOgraictt a tintci va avea dimensiuni mai mari

Legea proicctiei cOnice trebuic bine cunoscuttt dc catre cei care utilizcaz江
radia!iile X in diagnostic pentm ctt in acest fel se pOt obtinC imagini marite.In cra ra―
diologici pretomograflc computerizattt imaginilc radiograflce inttrite crau dcs utilizate
in diagnosticul radiologic, chiar dactt calitatea imaginii avea de suferit prin inttrirea
artiflcialh a ci.

Pe o radiografle scglllentul de radiograiat sc pozitiOncaztt astfel incat centrul

lui stt fle cat mai aproapc dc centnll f11lnului radiologic ln acest fel se incearctt ca
ilnaginea radiograflctt a scgmcntlllui stt flc cat nlai putin diStOrsionatユ .

Legea proiectiei obliCe(flg.6)cste un alt principiu gcolllCtriC carc sttt la baza

forlllユ r五 imagin五 radiograflcc.Conform accstci legi dac江 obiectul tinttt nu are planul
llacdiofrontal paralcl cu planul■ 1lnului si planul lltediosagital perlDendiCular pe planul
frontal al flllllului rezllltatlll,respcctiv radiografla,va fl o imagine defonllat盗 .
響 ０

Fcor

/
・
′
´
′
・

''・
・
`・

Figura 6.Lcgca proicctici obliCe

ln accla§ i til■ p daca fascicOlul are axul intr― o proicclic ObliCh fath dC planul
fl・ Ontal al flllllului, chiar dactt planul lllediofrontal al lintei cste paralcl cu plallul
fl11■ ului,illlaginca radiograflca va i tOt dcfol■ llat五 .

in practictt aceastユ lcgc cstc dcosebit dc importanta pcntru OpCrator atunci cand
pOZitiOneaztt bolnal‐ tll in vederca cxccutttrii unci radiografli. El trebllic stt respcctC
obligatoriu si stt veriflcc ca planurilc obiectlllui lilltユ i ale flllllului de radiograiat s江
§
flc in c01100rdan!a cu celc prczcntatc lllai sus.

13
 In acelasi tirnp trebuie iinut COnt c江 linta arc o grosilnc propric,iar imaginca
radiograflctt cste deね pt sumatia planurilor frontale ale lintei traversate.In perioada
cand nu exista tomografla computerizata se f。 losca accst principiu pcntm detalierea
mai cxacttt a structtlrilor aflate in intcrionll tintel.

Accst principiu geometric al iinaginii deforlllate prin oblicizarea axului

fascicolului fa“ de tinttt poarttt numele de legea paralaxei(flg。 7).Accasta stipulcaz五
ctt prin oblicizarea axului fascicolului sc obtine deta§ arca planurilor sulllate din
grosirnca lintei, chiar dactt imaginile oblinute sunt defomate. In situatia in care in
tirnpul executttrii radiograflei tubul se lllisctt conconlitent cu filinul radiograflc,dar Tn
scnsuri opusc,rniscarca realizandu_se cu un punct flx ales dc operator din grosiinea
lintei, SC Obline O irnagine radiograflctt cu conturtlri mai sterse si cu un “voal''
marginal al acelui plan din grosimea tintei・ Imaginea planului in juml cartlia se
realizcaztt dcplasarea tLlbului§ i a flln■ ului este de fapt o imagine nedefollllat江 .Acesta
este principiul tomograflei plane.

Tot legea paralaxei sttt si la baza oblineHi imaginii in tomograia colalputerizat五 .

F― F中
, Q‐ 一一

/ /
Figura 7.Lcgea paralaxei
/
/

Un alt principiu gcometric al fol■ 通rii imaginii cste legea proiectiei OrtOgrade

(tangential五 )(flg.8).Aceasta stipuleaztt ctt in sittlatia in carc planul frontal al tintei

este pependicular pe planul fllmului,iar axul fascicolului cstc si el pcttcndicular pc
planul illl■ ului, inlaginea radiograflc注 obtinuttt este dc fapt reproduccrea biplanl a
grosirll五tintci. Practic acesta este de fapt principiul radiograflei ``de prof11''.
Operatorul trcbuic sa respcctc accasth lcgc, adictt atunci cand executl o astfcl dc

14
radiografie trebuie sd fie atent ca la pozilionarca bolnavului accsta sユ ic a§ ezat aStfel
incdt tinta s5 fie cu planul frontal peTendicular pe planul illnului,iar planul sagital
paralel cu planul filmului.

］・ｉｒ﹁
魏● ・
一

一
プ
/ /
／
/

/プ
/
/

///「// /
Figura 8. Legea proiecliei ortograde - tangenfiale

Legea sumafiei gi substrac(iei (fig. 9) este un alt principiu care are la bazd
diferenla de absorblie in raport cu stl'r-rctura lintei traversate.

/
/
/ //
「
メ 1/ su日 もTR■ OT,E 「′

Figura 9.Lcgca sumatiCi Si Substractici

 In situatia in care avcm dou江 obiecte suprapuse rezultanta de ilnagine este
Sumatia dilllcnsionaltt a accstor tinte, dar cu indicc de absorbtie diferit pe zona de
suprapunerc. 2へ stfcl dactt avclll dOu五 Obicctc, unul mai mare si unul mai lllic
suprapuse, rczultanta va fl o ilnaginc dc diincnsiunca obicctului mai marc, care va
avca pc suprafata Ci O ZOna care arc contumrile si diinensiunca obicctului mai nlic
suprapus cu grad de opaciflere diferit.Dactt suprapunem doutt tintc cu densitユ ti mari
pe imagine cel mai mic va avea o opacitate mai mare.Acesta este principiul sumatiei・

Daca suprapunem douれ inte dintre care cea mare are densitate mai mare,iar
cea mictt are densitate redustt falユ de prima,rezultanta va■ o imagine dc o anumit江
opacitate ce va avea proiectaぬ in intcrior reproducerea contllrLlri10r tintCi mai mici cu
indice de opacitate lllai redus.Acesta este principiul substracliei・

In flnal il■ laginea radiograflcユ a unui scgmcnt reprezinttt o umbrtt a segmen―

tului compustt din tonalitttti de gri esalonatc pe scala de dcnsit五 li, numttr atonlic si
dinlcnsiuni a strtlctLlri10r travcrsate. De aceca in radiologic sc evittt utilizarca tclllle―
nilor``alb§ i negru'',unde albul reprczinttt incxistenta fOtOnilor in fascicolul rnodulat,
□ iar ncgl‐ tli rcprezinttt fascicolul de fotoni modulat care are acccasi cncrgie cu cci din
ねscicolul incidcnt.

II。 2.Filmul radiograrlc

ln prezentarea formttrii imaginii am folosit termenul de■ lm radiograic.si

totllsi cc cStC f11lnul radiograflc?

Filmul radiograflc este o folie de celuloid pe suprafelelc careia cste dcpus un

strat dc substanth fotoscnsibil五 . Substanta fotosensibiltt cste de fapt o emulsie care
COntinc brOmurtt dc argint ca agent fotosensibil§ i sulfat dc argint, ln raport sub lツ 6

fattt de brOmur江 ,ca agcnt catalizator.

Conform proprica!i10r razelor X fascicolui modulat dc fotoni imprcsioneaz五

ion五 de argint acolo unde intrtt in contact cu ei.IInpresionarea este cu atat lnai lnare
□
cu cat cnergia fotonului estc mai mare.Aceste plttc de pC ilmul radiograic cu ioni dc
argint impresionati de iSCiColul modulat forllleaztt imaginca latenta.Asa cum am
mCniiOnat,accasttt imagine nu este vizibill cu ochiul uman.Pcntrtl a dcveni vizibiほ
f11lnul radiograflc cstc prclucrat chiinic in proccsul dc developarc.

In radio10gie se foloscsc mai multe tipuri de f11lnc, in ftlnctie dC necesitttli.

Produchtorii de flline mrnizeaztt f11lnc cu diincnsiuni de: 13/18cnl, 18/24 cnl,24/30
cm,30/40 cnl,35/35 cnl,35/43 cm.Pcntl‐ u radiograflilc dentarc se utilizcazユ f11lne cu
ullll盗 toarclc dilncnsiuni:2/2 cnl,7/7 cnl,10/1 0 clll§ i12/12 cm.

16
 Descrierea rllmului radiograflc

Alctttuirea flllllului radiOgraflc poate fl descristt pe straturi.

Stratul extern cste nunlit,,strat protector'',este durabil,i are rol dc a prevcni

dcgradarea emulsiei care sc afltt sub accsta.

LTllnltoml strat este reprezentat de o elllulsie de halogenura de Ag.Acesta cste

un strat scnsibil la radiatiile x,i la lumin五 .Emulsia estc foHllaぬ din cristalc
ヘg, bromurtt de Ag, dispersatc intr― un gel, care este
lllinusculc dc halogcnura de ノ
aplicat ca o pelicula pe suprafala fllmului.Conlinutul accstci pclicule cstc dc 90-99%
AgBrsi l-10%AgI.
Scnsibilitatca nlmelor la radiatiile X cstc in inclie de mttrimea granulelor de
AgBr.Cu cat accstea sunt inai rlllari,cu atat flllllul este mai scnsibil.E)in accst punct
dc vedcre cxisttt lllai lllultc tipuri de fllllle radiologice:
o Filmc cu granulatie mare,foarte sensibile la radialii X,dar imaginile obtinutC
sunt dc slabtt calitate.
o Filme cu granulatiC fln江 ,care dau imagini cu deflni!ie bun江 ,dar sunt rnai pulin
sensibilc,neccsitand parametrii elcctrici inai lnari.
o Fillncle cu granulatic intemcdiartt sunt cele folosite in nlod curcnt, au
sensibilitatc medic,dar dau illlagini de calitate convenabila.

Ultiinul strat al flimului estc stratul de baz江 ,acesta cstc din plastic si are rolul
dc a da stabilitate flllllului. Stratul de emulsic estc fl・ agil§ i are nevoie de acest suport
pcntru ca flllllul sa poattt fl proccsat§ i lnanipulat si sa ranlanぅ tare duptt prOcesare.
MttOritatea■ lmclor au adttugat acestui strat un colorant albastru,care are rolul dc a
scttdca efortul ochiului la privirea fllinului la flnal.

In raport de gradul de culoarc a luminii emisc dc foliile(ccranclc)intaritOare

3111lcle radiograflce sunt clasiflcate in fllllle radiograflcc scnsibil verde si f11lne
radiograflce scnsibil albastl■ l.

II.3. Developare

Developarea are de fapt dou[ secvenle succesive revelarea gi fixarea chimicl a

filmului radiografic (fig. 10).
Prin revelare anumite substanle chimice, de fapt agenli reducdtori, determind
oxidarea brornurii de argint reduc6nd-o la argint metalic. Revelatorul actioneazd asu-
pra cristalelor de bromurd de argint dinspre suprafal5 spre profunzime intr-un raport
proporlional cu nivelul de impresionare a peliculei fotosensibile.
７′

ー
 彗,哺 餃菫゛ :tr lI

国 ●

L三 J
―
“
‐ ―

usc● ● :it,1711

□
tr「
・
一 …

Figura 10. Etapele developdrii

Filmul radiograflc ncgativ rezultat in uma aciiunh rcvelatomlui trecc intr‐ o

baie de spttlare intemediartt in care sc indeparteaztt resturilc de bromurユ de argint§ i

de rcvelator.Dc acolo flllnul radiograflc trcce in baia dc flxarc.Baia de ixarc dizolvう

。i clilllintt bromura de argint nccxpus五 .Agentul chirnic principal in flxator estc tiosul―
fatul de sodiu.Fixarca se continutt pantt cand interactiunea dintre tiosulfattll de sodiu

Si brOmura dc argint fol‐ llleaztt o substan!ユ chilnictt complextt de argint solubiltt in ap江 .

Duptt procesul de flxare se procedeaztt la spユ larca flnalう a fllinului radiograflc

expus ,i prelucrat chilnic cu indcpttrtarca tlltllror substantclor chilllicc reziduale
develophrii.O spttlare ineflcienttt detcl■ llintt alterarea in tilnp a radiograflci flnalc.
□
Proccsul de developarc sc cfccttlcaztt in intuncric intmcat pe toati durata
prclucrttrii flllllul radiograflc rttmane sensibil la lunlin五 .

Devcloparca se rcalizeazう in cchipamentc dedicatc,rna§ ini de dcvelopare,sau

in sittlatla lipsci accstora sc poatc efcctua manual in spat五 speCial amcnttate,cu
bazine cu agent revelator,baie intcllllCdiartt de spttlarc,agent flxator§ i baiC dC Spユ lare
flnal五 . Camera, care sc numeste camerl obscurtt cstc prevttzuth tehnic cu iluminare
inactimica(lumina rOsic,de o anumittt intensitate luminoasa,care nu impresioncaz五
pelicula fOtosensibil五 ).
００
II.4。 Calitatea fllIIlului radiograrlc

Existtt parametrii care pennit aprecicrca calithti10r unui f11ln radiograflc.

Accstia sunt:
―voalul dc fond
―scnsibilitatca
―contrast■ ll

―gradatia
Accstia pel■ llit aprccicrca unui flIIn radiograflc,i a substantC10r de dcvclopat.
Astfel un f111■ prea vechi cu tcrmen de valabilitatc cxpirat arc un voal de fond lllai
llaarc, un timp de developare mai prclungit i poate prezcnta voalttri partialC prin
§
aCtiuni involuntare care duc la cxpuncrea incidcntalユ a fliinului radiograflc la lurllina.

Scnsibilitatca f1linului radiograflc sc refera la cantitatea de excitatie lulllinoas江

lninilna necesartt impresionユ rii lui.

Gama de contrast a unui fllln radiograflc, rcspcctiv diferenia dc dCnsitate

fotograflcユ intrc tonurilc de gri celc mai apropiate de alb§ i tonurilc de gri celc mai
apropiate dc ncgru sh fle cat lllai larg五 .

Gradatia cxprirntt calitatca flllllului radiograic dc a pel‐ lllite eVidentierea unor

detalii cu indicc dc absorbtic foal■ c lllic.

Aceste calitttli ale i111lului radiograflc sunt cscntialc in principiilc optinlizarii

expunerilor medicalc. Rolul asistentului nlcdical cstc dc a constata evcntuale
dcflcienic,de a le raporta pe scartt ierarhica pentlu rcducerea panh in flnal a expuncrii
nlcdicale ineflciente sau chiar gratuite a pacicntului.

II.5。 Factori de calitate ln aprecierea illlaginii radiograflce

ao Contrastul reprczinttt diferenta dc inncgrirc fntrc doua rcgiuni anatonlic

vecine,cu densiぬ li difCritc.Contrastlll dcpindc dc mai multi factori:
1)Stl‐ tlctura obiectului radiogra■ at(dCnsitate,‐ .atomic Z,grosime).

Ⅳlodiflcarea,§ i Fnai alcs ameliorarea imaginii radiograflce se face prin reglarea

corccta a kヽ′ .Accasta dctcl■ llina o pcnctrabilitatc mai buntt aね scicolului incidcnt cu
amcliorarca calittttii fascicolului rczidual(modulat).
2)Fluctuatia quantic五 .

Nunl五 l■ ll dc fOtOni X din fascicolul incident nu este absolut constant.Traver―

sarea lui prin linぬ duce la o variabilitatc si mai mare a fascicolului modulat.Amc―
liOrarea imaginii radiOgraflce sc poatc face prin reglarca,respectiv crestCrea lllA. in
accst fcl discutam dcsprc ccca cc sc numcstc in limbaul practic``cantitatca dc razc''.

19
 3)Calitatea aparatului de radiologic si a accesoriilor acestuia.
Un echipament radiologic vechi in care tubul radiogen are anoda pa4ial
compronlistt va cnlitc un fascicol incidcnt mult lnai ncomogen decat un echipanlent
nou. Aceasta deterα lintt indirect evcntuala rcpctarc a cxpuncrilor, crestcrca para―
metrilor electrici,dcci iradiere medicalユ crcscut五 .

4)Calitatea ilmului― sensibil verde/albastru,

―curba dc innegrirc cat rnai abrtlpt沈 ,

―ねぬ defccte dc fabricatiC,

―voalul dc fond sユ flc cat mai redus.
5)Calitatea developarii,respcctiv timpul§ i tcmpcratura substan!c10r utilizatc in
prelucrarea chiinictt a flimului radiograflc,dar§ i calitatea substante10r fblosite.

bo Deflnitia
Tcnncnul sc refcrtt la netitatea cat mai buna a cOntllrtlrilor obicctlllui dc
radiograflat, dar si a cVentualelor contumri ale structurilor dc dcnsitttti diferitc
cuprinsc in grosiinca tintci.
Deflnitia este influentattt de acecasi factori care influentcaztt contrastlll.Dar tot
● dcflnitia dCpindc dc fluurile radiograflcc,rcspectiv fluul geomctric,cel cinctic,fluul
de difbziune si fluul dc ecran si cel total.
Fluul gcomctric sc rcfe● la varialia dCtel■llinattt dc situatia in carc focal‐ ul

tubului nu estc chiar punctiforlll.

Fluul cinetic este dat dc nli,carea obicctului fn tiinpul cxpuncr五 .Reducerea lui
se poate realiza prin reduccrea tirnpului de expuncre.
Fluul de difuziune creste dacl nu se foloseste grila Bucky.
Fluul de ccran estc dat dc granula!ia f01五 lor intユ ritoarc.
co Rezolutia unei imagini radiograice sc aprcciaztt prin numttrtll de percchi dc
lin五 perccptibilc scparat pe unitatca dc suprafat江 .De cxemplu in cazul angiograflci
unde contrastul cstc mare,lirllita inferioartt de diinensiune a unui amttnunt vizibil estc
de 350 111icroni pcntru capilarele perifericc.

□
II.6.Ecranul lntttritor

Ecranul intttritor este un dispozitiv carc sc a■ tt in casete si contine fOSfOr,cu

rolul dc a transforllla radiatia X in lurllinう ,carc va cxpune f1linul. Fosforul estc un
element chimic,carc cmite lumintt atunci cand asupra sa cad radial五 .Rolul ecranului
intttritor estc de a rcduce doza dc radiatii la carc cstc expus pacientul,comparativ cu
radiograflile cu expunere dirccta, pellllite scユ derea nlA si a timpului de cxpunerc.
Singurtll dezavanttt eStC rcducerea detaliilor pc radiograflc.
 Ecranul intiritor arnplific5 sau intensificd energia 7a carc este expus. F[rd
aceste ecrane, filmul ar fi expus exclusiv laraze X. Cu aceste ecrane. filmul este expus
90o/o p1rad la 99oh la luminS, rdmAndnd loh plnd b l}oh razelor X.

Luminescenta

Ecranele intdritoare actioneazd asupra filmului prin procesul

numit
,,luminescenf6". Acesta reptezintd emisia de lumind de cdtre ecran afunci c6nd este
stimulat de radialia X. Ecranele intdritoare pot face luminescenla in dou6 moduri.
Tipul dorit in radiologie este fluorescenfa. Fluorescenla se refer6 la abllitatea
fosforului de a emite lumind vizlblld numai atunci cAnd este expus la radia{ie X.

AIctttuirea ecranelor ttntttritoare

Ca§ i f11lnele radiograflce,ccranele intttritoare pot fl descrise pe straturi. Cel

mai aproape dc fllm cstc stratul de proteclie,din material plastic.Accsta are rolul dc a
protaa stratLll de Substani五 iuOrescent盗 ,care este mai fl・ agil,iSe a■ tt dedesubt.Statlll
dc substanth lluorcsccnta cstc stratLll aCtiv§ i este cel lllai important dcoarccc absoarbe,
transmitc si transfomtt radia!ia X↑ n lumin江 .Uncori accsttli strat i se aplic江 o vopsca
cu rol dc a absorbi lulllina,pcntnl a scttdea cantitatea de lumintt carc cadc pe f11ln.

Urmtttorul strat arc rol de absorbtic sau rcnectare. Ecranele intttritoare au un

strat cu rol de renectare sau unul cu rol de absorblie,niCiOdattt alllandou五 .Stratul cu
rol de a rcflccta lulllina este alctttllit din oxid de Mg sau dioxid dc Ti. Acest strat
oricnteaztt catre■ lm lumina cmistt de substanta■ uorCSCCnth in toate direcliile・ Atllnci
cand sc R)1。 scstc un siat cu rol dc absorbliC a lulnin五 ,cstc reprezentat dc un strat de
vopsca cu rol dc absorbtie ,i arc rolul de a absorbi lulllina produstt dc strattll dc
substanttt fluOrescent江 .

Stratul cel mai dc jos,i CCl mai dё parte de■ lm cste baza.Accsta trebuic sa ic
flexibil si stabil din punct de vedere chilnic§ i estc Jヽ cut din policstcr sau carton.

Sistcmelc cu ecrane dc inthrire folosite in casctc au de obicci un ccran plasat

pc paltea casctei carc privc§ tc ctttrc ttlbul dc raze, carc se nume§ te cCran antcrior si
unul dc paica opus江 ,ccran postcrior.Filmul cu doutt ccrane↑ ntttritoarc este cxpus la
lunlintt dc dOutt Ori lllai lnult dccat illnul cu un ecran intttritor,priinul flind cxpus la
lunlintt din dOul pttrti・ Filmclc cu emulsie silnpltt au un singur ccran dc intttrire,carc
este rnontat ca si CCran postcrior.
つ４
 Caracteristicile ecranelor de intttrire

Tipuri dc substanttt■ uOrescent五

Exist江 ↑
n prczcnt numeroase tipuH dc substanitt fluOrcsccnttt disponibile pentru
producerea ecranelor int五 五toarc.Ccle lnai fl・ ecvcnt utilizate sunt din grupa clemcntelor
tcroasc,cxpuSC in tabelul de maijos.Numttrul atomic al acestor elementc variaztt de la
571a71 i sunt cunoscute ca elcmcnte teroasc rare,dcoarccc se extrag foarte greu§ i Cu
§
mari cheltuieli din pttmant(tabel l).Accstc elcmcnte rarc au inlocuit tllngstattll de Ca in
radiologia lnodem江 .Tungstatul de Ca s― at)losit in fhbricarea ecranclor intttritoare pan五
in 1970. La acel momcnt s‐ a descoperit prop五 etatea elementelor tcroasc rarc dc a
absorbi lnai lnultc raze X si dc a le converti↑ n lunlintt vizibila inult mai eflcient.De
asemenea s― a obsel■ /at o fmbuntttatirc a detaliilor pc imaginea radiologic五 .

Tabel lo Matcrialc folositc pcnt■ l ecranclc intttritoarc si speCtn11 lor de emisie

Fosfor Spectru de emisie

Tungstat de Calciu (CaWO+) Albastru

□
Elemente teroase rare

Oxibromura de Lanthan (LaOBr) Albastru

Tantalat de Ytriu (YTaO+) Ultraviolet/Albastru

Oxisulfit de Gadoliniu (Gd:OzS) Verde

Ecrancle intttritoare se diibrentiaztt in functie de Cu10arca lumin五 pc carc o

cnlit sau prin spcctn11 lor dc cnlisie. Deoarece elllulsia dc pc fllin cstc scnsibiltt la
lulllina dc o anulllita culoarc,ccranul§ i f11lnul trebuie sh se potrivcasca din acest punct
de vederc Potrivirca spectrclor se refcrtt la folosirca unui f11ln sensibil la lurllina
albastrtt ilnpreuntt cu un ecran ellliltttOr dc lunlintt albastrユ si a unui fllln sensibil la
lunlina vcrde cu un ccran emitator de lulllintt verde

□ Scopul ecranclor intttritoare este dc a scttdca doza dc radiatic la carc este cxpus
pacicntlll.Dezavantttul CCranclor estc rcduccrca dctaliilor.

Calitatea iinagin五 radiograflce depinde de fclul in carc sunt intrctinutc

ccranele. Sunt doutt proccduri de ↑ ntrelinere mai illlportante. Prilnul estc curユ tarea
periodicう . Suprafaia cCranului vine in contact cu mediul si cu nlainile celor carc
incarca si dcscarctt casctelc.Dcci se acumuleazユ g● sime si prat Care trebuic
indepttrtate cu substanlc antiStaticc.
つ４
つ″
 A1 doilea lucru important este ca filmul in contact cu ecranul. Dacb existl
sd fie
spaliu liber intre ele se va obline o zond intunecatd pe film. Existd teste pentru a iden-
tifica problemele de contact intre film Ei ecran care trebuie repetate la 6 p0na la 12luni.

Casetele
Casetclc rcprezinttt con!intttOnll flllnului si al ecrallclor.Ele au dimensiuni
silnilarc cu f11lnul radiograic si eCrancle int江 五toare. In radiologia conven!ionaltt se
folosesc casctc cu dilnensiuni de: 13/18 cnl, 18/24 cIIl,24/30 cln,30/40 cnl,35/35 cnl,
35/43cm.Acestea nu ttebuic stt flc transpaК nte,trebuic sl canttteasctt pulin pentru a
putca i manipulatc rapid si u,or,i trebuic stt fle destul dc Hgidc si rcziStente incat stt nu
ヽe defom.eze sub greutatea pacientt1lui.De asemenea trebuie sttlase stt treactt maximum
posibil dc fotoni cユ tre f11lnul radiograflc.Fata caSCtCi conline matc五ale cu absorblic
slabtt a radialici X Ca: bachclita, alullliniu, sttmri de magneziu sau graflt.Fala
poste五 oara cstc alctttuittt dintr― o folie subiire de plumb sau dc otcl CChiValent plumb,
astfel conceputtt incat stt oprcasctt oricc traversarc a ci dc cltre fotonii radiatici X.
Casctclc trcbuic sユ asigure un cOntact bun al f11lnului cu ccranul.

In radiologia conventiOnal江 , la ora actual江 , sc utilizcaztt trci sisteme de

achizitic a imagin五 :

―sistcm analog― cstc sistcmul de achizitie,i fOl■ llare a imaginii radiograice

pe flllll analog prelucrat chiinic prin developare.
¨sistem digitalizat ― ilnaginea este oblinuttt cu un aparat convcntional si
ulterior conveltittt digital.

Achizilia poatC flね cuttt pe f11ln analog si ultcrior scanat五 ,prclucrattt digital§ i

、
arhivattt digital sau achizitionattt direct pe casete cu plttci fosfoHce. In acest ultiln caz
imaginca latenttt nu se folneaztt pc fllnl,ci pc plttcilc fosfoHcc.Cascta cstc in■ odusa intr―

lln echipament numit gcnc五 c CR(Computed Radiography),care are rolul de a“ citi§ i

decHpta''imaginea latent五 ,care este dcね pt o sumtt dc micЮ cwenti gcncrati pe O matricc

(plaCa fOsfo五 cり ,iimp五 mtt imaginea inaltt pe un■ lm radiogaic terllDic sau o transfeぬ
mtr un sistem digital de arhivare,situalie m care imaginea estc fn fomat DICOM.
―sistcnl digital dircct― imaginca cstc achizitionattt dircct cu un aparat digital.

Echipamenttli nu mai are stativ port― caset添 ,Inasa de comandtt are un sistem
digital dc programarc a cxpuncr五 pe rcgiuni anatonlicc,iar pe mash cxisth un scnzor
plat(CCD)``citit''§ i contr01at dircct dc computcrtll echipamcnttllui.

Illlaginea flnaltt estc arhivata direct in sistcln E)ICONII,iar transferul pe fllln

tettmic se face prin intcⅡ ncdiul unei imprilllante speciflce.

Imaginca digital五 , sprc dcosebire dc cca analogtt arc paramctri spcciflci de

rezolutie si dcflnitie:
つ４
1)Rezolutia digital江
Imaginea digitaltt cste dispusユ pe o suprafalユ impttrtiぬ in mici ptttrate numite
PIXELI(picturcs elcment).Unitatea de mttsurユ a rczolutiei de imagine se exprima in
dpi(dOtS pcr inch).Cu cat numュ ml de dpi estc mai marc,cu atat deinitia de imagine
estc rnai bunユ .

2)Profllnzimea dc culoare
Chiar dacユ in radiologie imaginea estc rcprezcntattt dc un numttr de tonuri de
gri intrc alb si negru, pe scala digitaltt dc culoare cxist五 o compozitiC dC Culori
ftlndalllentale,convertite in unitユ ti digitale(bit).PrOftlnzillnea dc culoare influcntCaz五
direct proportional cOntrastul, reducand tonurilc de gri intcllllcdiarc. Ea dcpinde de
numttl‐ ul dc biti carc codiflctt flecarc pixcl.De exemplu:
2 bit =4 tonuri de gri
4 bit=16 tonuri de gri
8 bit=256 tonuri de gri=setarea uzual江 (graySCale).

Imaginile digitale se arhiveaztt intr― un sistclll cOmputc五 zat care poate arhiva con―
comitcnt sau separat datclc personale si/sau clinice alc pacienttllui(sistem RIS),iimagi―
nile proprii alc pacicnttllui numite cu elemente specince dc nominalizare(SiStem PACS).

Sistemul dc arhivare, prclucrare si transfcr a ilnaginilor poarta numclc dc

ヽ″
ヽork System.

Fiecare echipament radiologic digital cstc in lcgtttura infOinatictt directtt cu un

computcr care prcia datcle dc la cchipamcnt§ i le transfeぬ in sistemul PACS(work
system)(■ g.11).Prczentttm maijos o schemtt a unui Work System.

Figura 11. Schem[ Work System

24
 Capitol III

NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE
C. Zaharicr, Silvia $ovdila

Radioprotecfia este un domeniu inteldisciplinar care are drept scop lealizarea

protec{iei individului gi a mediului fala de acfiunea unui tip de radialii, gi anume
acelea care pot produce efecte biologice. Disciplinele pe care se bazeazb
radioprotecfia sunt: ftzica in primul rdnd, datoriti interac(iei radialii1or cu substan!5
cat gi pentru rnetrologia mdrimilor caracteristice interacfiei gi transferului energiei de
la radia(ii la obiectul iradiat, viu sau neviu; bioiogia, in al doilea r6nd, n'iai precis
radiobiologia, pentru efectul biologic produs de cdtre radialii asupra {esutului; chimia,
in special biochimia, pentru comportarea chimici a substanfelor care apare la
interaclia radialiilor cu corpul iradiat, viu sau neviu; gi nu iri ultimul rAnd, maternatica,
pentru cd existd un domeniu al teoriei matematice a dozimetriei gi al radioprotecliei,
care cuprinde modelarea matematica a mii de procese din dozimetrie gi radioproteclie.

Pentru practica de zi cu zi in lucrul cu surse de radiafii, radioprotecfia igi

propune sd stabileascS principii pentru:
- protectia individului fald de expunerea la radiatii
- siguran(a surselor de radialii atAt in lucrul obignuit cAt qi in procesele conexe.
in individului fali de radialii,
ceea ce privegte conceptul de bazd al protec(iei
irr anii '70 se adrnitea cd principiul radioprotecfiei este ,,limitarea expunerii
individuale"; insd c6t de limitata sd fie expunerea?
Experien{a in domeniu stabilise cI la anumite valori ale dozei primite ap6reau
efecte biologice constatabile nu numai medical, dar gi neplScute pentru cei afectali. Cu
timpul astfel de prejudicii nu mai erau admise de cei care lucrau cu surse de radia(ii,
astfel incdt, conven{ional, limita expunerii era din cand in cdnd coborAtd.

Introducerea unei protectii impotriva radia{iilor ionizante constituie $i in

RomAnia, ca de altfel in toate {5rile europene o problem5 care std in aten{ia forurilor
superioale gi este guvernatd de Legea nr. I I l, modificati in 2004 gi o serie de nonne
de securitate radiologicS, dintre care cele mai importante sunt:
つ４
 -NSR 0l - norme fundamentale de securitate radiologic6
-NSR 02 - norme de securitate radiologicd privind radioprotectria opera{iona16 a

lucrdtorilor extemi
-NSR 03 - proceduri de autorizare
-NSR 04 - norme privind radioproteclia persoanelor in cazul expunerilor
medicale
-NSR 06 - norme de dozimetrie individualb
-NSR l1 - nonne de securitate radiologicl in practicile de radiologie de
diagnostic Ai radiologie intervenfionala
-Directiva Euratom 97 - 43.
Procedura la care se referd protec{ia aduce un anumit beneficiu - gtiin(ific,
tehnologic sau individual, pentru s6ndtatea unui individ. Radioprotec{ia se aflE sub
egida a trei principii:
- Justificarea: orice expunere la radia{ii ionizante trebuie sd prezinte un
beneficiu net care sd fie superior evenfualelor inconveniente datorate iradierii.
□ - Optimizarea reprezintf, necesitatea cdut[rii unui raport maximal intre
avantaje gi inconveniente potentriale qi elaborarea unor misuri care si amplifice pe c6t
posibil avantajele in detrimentul inconvenientelor.
- Limita de dozi impune elaborarea unor nivele maxime de iradiere posibile,
{indnd cont de dozele echivalente de organ gi parametrii tehnici ai echipamentelor
utllizate.
La inceput, in radioprotectie se apela la no{iunea de ,,risc de radialii" ca
probabilitatea de a se intdmpla ceva ,,nep16cut" pentru sdnf,tate: de la un prejudiciu
asupra sAnAtelii p6n[ la accident mortal. Riscul la expunerea la radia{ii era privit gi
analizal comparativ cu alte riscuri impuse de activitdli umane (transporful auto, pe
mare, pe aer, dar qi de activitatea intr-o anumit6 industrie). A apdrut astfel necesitatea
de a evalua riscul la radialii in paralel cu riscul altor activitali gi de a gdsi calea de
control (,,management") a unui astfel de risc. Compararea valorii riscului Ia radialii cu
aceea a celorlalte riscuri, a condus la valoarea acceptatd de societate a riscului la
□ expunerea la radialii; o asemenea valoare ar impune valoarea limiti a expunerii la
radia{ii care sti labaza normelor de radioproteclie.
Existi patru moduri de clasificare a expunerii organismului:
- profesionald, medicald qi a publicului;
- normal[ gi potenlial5;
- de urgenld gi cronicd;
- externh gi intern6.

26
 Expunerca profesional五 、medicalぃ i a publicului

Sursele de radiatii naturale§ i cclc artiflciale(cu lllarca lor diversitate)produc

cxpuncrea la radiatii a intregii populat五 ,atat cca angttattt in activitatea stiintinc江 ,teh_
nic五 §
i cconorllic五 ,cat§ i cea neangttat江 .Din acest punct de vedere se deosebesc trci
tipuri dc expuneri la radiatii: CXpuncrca profcsionala, expuncrca mcdical江 ,i
cxpunerca publicului.

Expunerea profesionaltt afccteaztt angttat五 la 10Curilc de munctt din obicct市 c

sau laboratoare in carc sc foloscsc SurSC dc radiatii in condiliilC autorizttr五 lcgalc a
utilizttr五 surselor dc radiatii. Expunerca profcsionala se pOate datora surselor radio―
active artiflciale sau naturale.

Expunerea medicall sc rcfera la pacienti,in caz de diagnostic§ i tratament

prin radiatii・ Expuncrca llledicilor si a celuilalt pcrsonal sanitar,prin activitatea lor cu
proceduri lncdicalc cu radialii sau Cu substante radiOactive este cuprinstt in expunerea
profesional五 .

Expunerea publicului se datoreaztt nu numai sursclor de radialii naturale

(eXpunerea naturala=2,4 mSv pc an),ci si Ceea ce decurgc din utilizarea sursclor dc
radiatii artiflCialc.

Expunerca nonllaltt a unui individ este caractcrizattt cantitativ atat prin doza
efectiv五 , cat si prin doza echivalenttt in organele ,i tesutLlrile iFllp01tante. Aceste
dozc, cauzate dc posibila colllbinare a cxpuncrilor din procedeele autorizate, nu
trebuie stt dcp江 casca dOza limit五
§ (p」 n dOZtt limiぬ sc intclege doza cfcct市 江limiぬ ).
Dozcle lilnita se refcrtt la expunerea profesional五 i la cxpuncrca publicului.
§
Ele nu se rcfertt la cxpuncrea lllcdicalユ .

Expunerea profesionall sc caractcrizcaztt prin dOzele lilllit江 :

a)dOZa efectivtt de 20 mSv pe an lll medic in cinci ani consccutivi.

b) dOZa efectivtt de 50 mSv intr― un an,cu conditia sI Se rcspectc doza lllcdie in
cinci ani consccutivi prcvttzuta la punctul a.
C) dOZa cchivalcntl in lcntila ochiului de 150 mSv pe an.
d) dOZa cchivalcnttt in extrelllitatilc mailli10r ,i picioarelor sau la picle dc
500 mSv pe an.

Expunerea publicului:↑ n acest caz norlllcle precizeazう cう pentl■l gmpul critic

din public luat in considcrarc pcntl■ o anunlita proccdura pentlu care sc estimeaz五 o
doztt cfcctivtt nu trebuic stt sc dcp江 ,casctt liinita:
a)dOZa cfect市 五de l mSv pcan.
b)intr_0 1mprtturare specia15,dOza cfectivtt de 5 mSv intr― un singur an,cu
conditia ca dOZa FnCdie in 5 ani consccutivi sユ nu dcpa§ casca l nlsv pC an.
，４
つ
′

ー
 可

c) doza echivalent6 in lentila ochiului de l5 mSv pe an.

d) doza echivalentd pe piele de 50 mSv pe an.

E,xpunerea medicalS este guvematd doar de primele doul principii ale

radioprotecliei, respectiv justificarea gi optimizarea. in cazul expunerii medicale nn
existi limiti de dozb intrucdt se considerd cd expunerile se efectueazd doar at6ta timp
gi doar p6n5 cdnd subiecrul expus medical va fi clarificat din punct de vedere
diagnostic, de monitorizare sau tratament.

Au fost elaborate noffine specifice privind radioproteclia persoanelor in cazul

expunerilor medicale. Respectivele nofine sunt rezultatul colaborarii directe a
CNCAN, DGSE din MSF, Societdlii de Radiologie 9i Imagisticd Medicald din Ro-
mdnia, a Comisiei de Radiologie din MSF precum gi a celorlalte societd{i profesionale
gi comisii de specialitate ale MSF vizate in mod direct de prevederile normelor.

Normele de securitate radiologicd in practicile de radiologie de diagnostic gi

radiologie interven{ional5 vin sE detalieze gi sd completeze cerin{ele de securitate
□ radiologicl stabilite atdt de Normele Fundamentale de Securitate Radiologicd cdt qi de
Normele privind radioprotec(ia persoanelor in cazul expunerilor medicale.
De asemenea, au fost elaborate reglementbri specifice pentru expunerile
medicale la radia{ii ionizante a gravidelor, in radiologia pediatri cd, dar gi a expunerilor
medicale efectuate in scop medico-legal.

Justificarea
in cadrul expunerilor medicale justificarea impune ca orice expunere medical6
la radialii ionizante si prezinte un beneficiu net suficient, dacd se compard beneficiile
totale potenliale terapeutice sau diagnostice pe care le produce, incluz6nd beneficiile
directe asupra sandtAtii unei persoane individuale gi benefrciile asupra societdfii, in
raport cu detrimentul individual pe care expunerea il poate cauza, ludnd in consi-
dera{ie eflcacitatea, beneficiile gi riscurile tehnicilor alternative disponibile av6nd ace-
laqi obiectiv, dar care nu implicS sau implicd mai pulin6 expunere la radialii ionizante.
□ Toate tipurile de expuneri medicale la radialii ionizante trebuie sd fie justifi-
cabile, inainte de a fi general adoptate. Tipurile de practici (orice tip de expunere)
existente, care implicd expunerea medicald la radia{ii ionizante pot fi gi trebuie revi-
zuite ori de cdte ori apar informalii noi gi importante privind eficacitatea san
consecin{ele acestora.

Dacd un tip de practici implicdnd o expunere medicald nu este justificat[ in

mod general, o expunere individuald determinatd de acest tip poate fi justificabil[ in
condilii particulare, fiind evaluat[ de la caz la caz. Medicul ordonator (cel care face

28
 trimiterea),i praCtiCianul(cel abilitat prin competentele profcsionale stt ctctuezc o
practictt radiologic江 )trcbuiC Stt caute, undc cste posibil, s盗 oblintt inforlnatiile
anterioarc mcdicale utile pcntm o cvcntualtt cxpunerc la radiatii iOnizantc si sh ia in
considerare aceste date pentrtl a evita expunerea inutiltt la radiatii iOnizantc.Decizia
flnaltt apa4ine mCdiCului practician.

In cazul particular al asistcntilor mcdicali de radiologic, oricc expunere

mcdicaltt nu estc pcrlllis江 ねrtt existcnia unui bilCt dc trilnitere cu info■ natii rnedicale
dcspre pacient,cre justifictt solicitarea cxalllinarii,dar sc va cxecuta doar cu avizul si
la indicatia directtt a lnedicului radiolog.

In situatia in carc sc soliCith un accla§ i tip de cxalllinarc radiologicう la intcⅣ al

dc timp foalte scult, fn carc tcorctic nu cxisttt posibilitatea unor modificttri
semnificativc,cxamcnui nu trebuic cfcctllat.

Dacl o expunere llledicaltt nu poate fl justiflcat五 ,sau nu este justiflcat江 ,aceasta

va fl interzis江 .Avand in vedere ctt decizia flnaltt apaltinC,COnforlll legislatiei_NSR 04,
responsabilitateaju五 dich a acestei expuneri apa4ine practicianului§ i nu ordonatorLllui.

Optimizarea
Toate dozele datorate expuncrilor lnedicale in scopuri radiologice,trebuic s江
fle inentinute la un nivel cat inai redus,rezo,abil posibil,pentrLl a pcmite obtinerea
infoHllaliCi diagnosticc urlllttrite,luand↑ n considerarc factori sociali§ i ccOnonlici.

Procesul de optilnizare implicユ alcgerca cchipamentului,a aspcctelor practicc,

OblinCrca unci inforlllatii dC diagnostic adccvate,asigurarca calit五 t五 inCluzand contr。 _

lul calittttii,stabilirea si evaluarca dozelor,tinand cOnt dc ihctor五 econolllici si sOciali.

In cazul asistcnti10r medicali de radiologic,orice practictt radiologica trebuic

cfecttlattt in baza unui protocol speciflc de procedurtt carc sc considcrtt a fl ccl mai
flabil pentnl expunerea llledicaltt speciflc江 .Aceste protocoale trebuie stt fle permanent
intr_O potentialユ posibilitatc de revizuirc in raport cu tipul de cchipament radiologic,
dar si cu cvcnttlalele rnodiflcttri impuse de sttldiilc si cercct五 Hle lnedicalc.

In context cu optinlizarea, dar,i tinand cont de speciflcul cchipamcntului si

constrangcrile dc doztt sunt claborate dc ctttre forLIrile compctcntc nivclc dc referini五
care reprezinth indirect limite dc doztt per tip dc procedurtt radiologic江 .

O atenlie deOSebittt trebuie acordattt expunerilor medicale la care pot fl

supuse femeile lll perioada fertil五 。Conforlll rcgicmcntttrilor spcciflcc tcrlllcnul dc
fcmcic in pcrioadtt fcrtila sc aplictt fcmcilor cu capacitatc dc rcproduccrc, dc la
pubertate la lllcnopauz五 ,rcspcctiv fcmcilor cu varsta cuprinsttintrc 12 si 50 ani.

29