Sunteți pe pagina 1din 177

E 3 kcji3 tS v LAG

Ofo3 Lt coca

(am° mite _ te tz /ts4/044--,

www.dacoromanica.ro
Socrate (470-400 ay. J.-C.)
ATENEUL ROMiN

ST" §t

GINDIRE
(invereare.sde psiliologie literaa)

DE,

EDUARD GRUBER

Oonfereng finuai la 19 Aprille J8M.

70,

1A 1.
EDITURA 1,1BRXwEI v§G9ALELOR" FKATIr NtRAGA
1SNS.

www.dacoromanica.ro
'Tipo4mr.1 Din lane Gheorghiu.LitertitoriT asociatl.

www.dacoromanica.ro
..4412-144-; /4.47-zAtA4 - 7-7ftAait____

QZ) 4/PL
at a e-t-tf At dlz- a 93(44-/N21;t-e,n-e_ j
ev? deptif_..t_
i
67 atireid, 7888

www.dacoromanica.ro
ct
pA

plq

Donnuldi 4,,c
44-;:2,1.EigdfOrAtiar.

A. I. ODOBESCU

aceastd incercare.

E. G.

www.dacoromanica.ro
Doamnelor, Domnilor,

Tin mare. poet at qermaniei, Heinrich Heine,


a rostit unde-vh acest adevAr plin de temeiii:
sub fie-care piatrA de mormint zace o intreagA
lume". 0 intreagA lume fie-care dintfe Dom-
niele-voastre poartA in sine-li. Fie-care dintre
Domniele-voastre a avut clipe, and singur cu &-
dill pornind la colindat trecute, s'a intilnit fata
in fall cii o fiintA iubitä, despArtita de vedi§i
lacrimi i-a rourat Albrazul. Cite amintiri, cite vi-
sue, cite zburdalnice §i nestradAnuite alintAri
ale mintei topite zac In aceste lacrimi !Fie-
care dintre Domniele-voastre a trebuit sl treacA
prin incercAri de acele sufiete§ti, chid clipa pre-
zentului intunecA toatA viata trAitA, 'far iea, vi-
cleana clipA trecAtoare, sA-I tl pArut culmea fe-
ricirei. §i cite pAreri-de-rAt, cite furipte gindiri
strecurate tocmal In mijloeul indeletnicirilor ce-
lor maT 'pripete, cite nopti en ochii desehi§1 (NO
-7-

www.dacoromanica.ro
de-vecIpierduta elipä !Fie-care dintre Domniele-
voastre adineit in molcoma Iiniste a cugethel a
trebuit sl-si cládeasch planuri peste planuri, u-
nele mai mfiiestre decit altele, a trebuit sh' fie
muncit de vre-o idee, ee urnareste, a trebuit sh
fie prigonit de vre-o problema, de deslegatfie
-simplh problemh culinarh", duph-cum se ex-
prima maestrul Eminescu, fie una din cele mai
tuna lte conceptlunl omenesti ; Fie-care dintre
Domniele-voastre a trebuit BA alba, minute de
amaraciune, de Aire, de inviersunare ; fie-care
dintre Domniele-voastre a trebuit sh alba minute
de melancolich filosofie, chid termurita putinta
omeneasch zdrobith cade in lupta cu netermuri-
tele aspiratii idEaliste si fie-care atunce- a tre-
buit salt §opteasca ash le lumea, ash le
omul !"
"-- i daca fie-care dintre Domniele-voastre
va sth putin sä se analizeze, sá se judece pe
sine, va vedeh --\- cu surprindere poate ch a-
laturi en cele mai sublime insusiri imbinate stall
si cite-vh, pete In soare, cite-vh pete umbroase.
Fie-care dintre Domniele-voastre va Welt sa re-
peteasca, fara sh se desminta, versul lui Te-
rentius :
-- 8

www.dacoromanica.ro
Homo sum, et nihil humani a we alienum puto.
Sint on i nemic din ce I omenesc nu-mi Teste strain.
Toate acestea, doamnelor §i domnilor, sint
fapte sufletegi §i alcAtniesc ceea ce astii-z1 in
limba psihologilor se, nume§te : lumea din id-
untru, lame MuntricA spre dëosebire de lzonea
din afard.
* *

AstA-zi, doamnelor i domnilor, tram intr'un


veac cind ancheta universala, ancheta filosoficA
inceputA de cugetAtori1 veacului al XVIII-le pa-
trunde tot mai adinc in rarunchil societatel §,i

al omulul modern. AstA-zi scalpelul analizei s'a


ascutit mai tare; hipa sintezei mAreste mai mull.
MultumitA acestor instrumente, astA-zi §i prin
asta-zi inteleg ultimul patraritt al veacului
XIX-le se pare cä centrul de cercetare al in-
vatatilor se schimba, se pare cA spiritul olue-
nese stringe o notiA i bogata recoltii stiinificA
de pe un cimp en total feciorelnir, ni'arat I ne-
skinanat pana acuma.
SA IDA, lAmurese.
Inca din antichitatea clasicA inteleptul Socrat
a spus aceastA vorbA adincA : cunoa§te-te pe
9

www.dacoromanica.ro
tine insu-r. Cunoaste-te pe tine instill" ve-
deh scris pe frontispitlul templulul de la Delfi
cAlätorlul antic, clad se duceh in eile. Cunoas-
te-te pe tine insu-ct" stAteh infdsurat in cutele
gindirel lui Pascal, cind lel a spus: Omul le
nmnai o trestie, cea mal slabh din natnrk dad
le o trestie, care cugeth." *) Cunoaste-tc pe tine
insu-ti" le mint (Entre =rile euvinte de ordine,
Tel mal glasnic poate, al stiintel contemporane.
Darh anostintele despre om trebulaii B. se
fach In chip firesc, lokie si mergind pe drumul
eel sigur, care se chiamh : prineipiul de atirnare
al stiintelor. Nu se poate Haste o stiinta pAnh
nu s'a dezvoltat stiinta, care II slujeste lei de
razim. Nu s'a putut naste medanica eereasch,
pänk nu aii fost temeInie cunoseute matematicele.
Tot ast-felit nu s'a putut naste psihologia stiin-
tifica pan'a nu a fost bine cunoscuth fiziologia
omulul. Inthirt decl a trebuit sit se cunoasch bine
omul-corporal, pentru ea apoi sh se poath cu-
noaste omul-spirit si omul-socIal. Numal ash s'a
putut aju»ge la rezultatd temeinice. Indeletnici-.
rile stiintitiee asupra omului au ineeput en tru-
*) Pensices A .Pd.val ete..,Paris 180-0. Premiere partie. Ar-
tile IV. VI.
10

www.dacoromanica.ro
pul mai Intàiü. Atunce 0-au aruncat temelie sta-
tornicA §i ail inceput sA se dezvolte o multime
de stiinti : antropologia, anatomia, flziologia, me-
dicina etc... Epoca modernA §i contemporanA sint
pline de rezultatele roditoare ale acestor
§i accentuez din noil: ultimul pA-
trariii al veacului al XIX-le centnil de cerce-
tare al invAtatilor asupra omuliil incepe sA e
schimbe. Nu omul-corporal ne intereseazA in in-
tnul loc, de oare-ce mai mult sail mai putin II
cunoastem, ci omul-intern §i omul-social, pe cart
cunoa§tent deplin si pe cari numai acuma
ii putem studilt. La aceste nofie i deosebite
puncte de vedere corespund §i tiini Dote §i
deosebite. Cu omul-intern se ocupl pshihologia
experimentall, -cu omul-social se indeletniceste
sociologia.
Psihologia experimentalfi*) §i sociologia, iatA
§tiintele, earl pentru moment atrag asuprA-le
privirile tuturbr cugetAtorilor ; iele vor alcAtul
cea mai frumoasA, cea mai nobill §i tea mai
respinditA inflorire a spiritulul omenesc pentra
rezi minunata lectiune. de deschidere a cursulul de psiho-
logie experimentalii i comparativä de la College.de France
a D-lui Th. Ribot. La psychologietontemporatne In Re-
vue scienqique. 14 Avril-1888.

11

www.dacoromanica.ro
ziiia tie miine, pentru apropiatul viitorift al o-
-men i

* *

A cuma dupA-ce am arAtát impArAtia liimii din


lAuntru, dupA-ce am vilzut rostul ce-1 are me-
toda experimentalA in tilcuirea tuturor cunostin-
-telor despre om, sl intrebuintAm aceastA metodA
la analiza gindirei §i sa, cercetAm intru cit iea
se resfringe in stil.
Tot! psihologil de astA-zi, cel germani cu
Wundt, cei franceji cu Ribot §i Taine, intreaga
§coalA inglezA §i §coala italianA s'att intihiit in
cercetArile lor cu acest fapt atit de complex, a-
tit de delicat si atit de innalt. Rezultatele cele
mai node, cele mai §tiintifice §i de bunA-samii cele
mai surprinzAtoare Ili le-a dat mnse coala fran-
cezA de la Paris, de sub inspiratiunea D-lor
Charcot §i Ribot. LAMA dar, rezultatele, la cari
a ajuns aceastA coa1, vom cAuth, sA le arAtAm.
Cel untMü fapt si de o nemargenità insemna-
tate, ce reiese din cercetArile psihologilor de la
Paris Teste CA : gindirea nu se face in acela-ii /dig
ala toli oamenii, cl sint chipuri dUosebite de a gindi.

Chipurile .de gindire sint In strinsä legaturii,


- 12 -

www.dacoromanica.ro
izvorese, am puteh spune mai bine, de la modul
de organizare al mintei. §i slut de,osebite feliurl
de organizare intelectualA, cari, toate se explich
minunat prin ingenioasa descoperire a tipurilor-
datorith celebrulni doctor Charcot §1 complectath
de D-1 Stricken de la Viena si de D-1 Paulhan
de la Paris. Aceasta 'le de bunh-samh una din
cele mai geniale descoperiri ale veacului no,
stru ,s,i le menith de a aduce mumini niM§teptate
si de a regenerh Intreaga psihologie.
Innainte inse de a analizh d6osebitele tipuri
§i de a generaliza o definitiune a gindirei avem
aapArath nevole de un element psihologic, care
se afhl la bazit tuturor operatiunilor mintale.
Ieste aceea, ce psihologii germany numesc o re-
prezentare, Ian cei franceji o imagine. Noi am
puteh-o numl o pleizmuire.
lath ce ieste o plAzmuire. Cind ne-am uitat
cu luare-aminte la un obiect, sail am auzit o mu-
zicA, cind unul din simturile noastre a fost im--
presionat intr'un mod oane-care, atunce ne ie cu
putinth de a destepth in mintea noastrA obiectul,
muzica, impreshmea chiar cind obiectul, mn-
zica, impresiunea nu mai sint de fath: Cind vom
vedeh de mai multe oil Oblectul sail vom anzi
- 13

www.dacoromanica.ro
muzica avem sa ni le infitisAm mai limpezi, mai
Mmurite, iele- ne vor apAreh mai vii in minte.
AceastA infatisare a mmi obiect sail a mmi fapt
in minte leste o pkizmuire. PlAzmuirile pot fi de
mai multe feliuri dup. di:osebitele simturi vi-
tali se rapoarta la vAz; auditive, cari se
rapoarta la auz; motoril sail de miscare, cari se
Tapoarth la simtul muscular si ash mai departe.
Fie-care dintre aceste plAzmuiri pot precumpAni
pe celelalte sail pot sA fie imbinate toate. Potri-
¶it en aceste combination! putem statorl fellurite
tipuri. Sint patru tipuri Posebite : tipul vizual,
tipul auditiv, tipul motor si tipul indiferent.
Aeuma SA-mi dap vole sA dovedese aceste pun
cite-vh observatiuni cam multe poate dan din
pricina insemnatAtei lor imi cer vole de . a tra-
ge asuprA-le bine-voitoarea Domnielor-vonstre
luare-aminte.
0 primh categorie de fapte*) va caracterizh ti-
pul vizaal. lath un scaz pe care o persoanii, ce
* Tolte faptele i observatIunile cit te slut Inate din ormil-
toare_le opere :
GiMert Ballet. Le long* nth:Thor et les diver-
ses formes de l'aphasie. Parii 1886.
Alfred Binet. Lu psyehologie du 'raison nemeni. Re-
rherehes experimentates par l'hypnotisme. Paris 1886.
F. Paulhan. Le langage inh:rieur at Ia pensee. Re-
rue philosophique.. Janvier 1886.
14

www.dacoromanica.ro
ina 111.1 auzise de asernenea luernri, 1-a comu-
nicat D-lui Pauthan.
Cind ma gindesc, spune autoriul observatTuaeT, la un
euvint sari la o frasa, vcid Indestul de limpede acel
euvint sail acea frasa tiparite en litere obicinuite, sail
scrise cu propria mea scrisoare, sail cu off-care alta
scrisoare ; literele unuT cuvint se desprind tudestul de
77

"bine si spatiile dintre fie-care cuvint scris negru pe


aib ImI apar si Tele ; le vad albe. Toate reprezenta-
"rile de cuvinte sint la mine mai eu sama vizuale. Ca
sa-mT aduc aminte de un cuvint pe care 1-am auzit
pentru Intala ()ark trebuTe Indala sa-T si aplic o orto-
grafie ; de asemene cind ascult o convorbire, care ma
intereseaza i pe rare vreaa st mT-o adue aminte, mi
se Intimpla adese ea sa mT-o IncliipuTese ca si cum
ar fi scrisa de-a rindul acea convorbire.
17

Oamenil, can vid, Doamnelor §i Domnilor,


gindirea lor sub aceasta formii plAzmuita alcä-
tuiese tipul vizual. Trecem la a dotia categorie
de fapte.
D-1 Victor Egger voind sä ne arAte, care ie
timpul tel mal potrivit pentru a ne observit gin-
direa, iatA cum se exprimft :
ie sara, dad lampa le stinsä, clad pentru o bu-
cata de vreme am renuntat la activitatea eugetärei, la
inteligenta, care rationeaza, la constiinta; attmee am
77

abdieat la facultatile noastre i numal atIta cerem_ sa


Of

- 15 -

www.dacoromanica.ro
ne odihnim dar somnul intaritorili nu vine; chinuip
atunce de nesomnie uu putem impune gindiref de' a
77

teiced Ie nol ; atuuce o auzim, cad lea are glas, Ye


IntovgrAs.itä de o vorbire interna, vie c t i giudirear
27

pe care o urmareste In evolutTunile sale ; dar nu nu-


), mai a o auzim, ci o i ascultam, cad Tea sth im-
potriva dorintelor i hotarirei noastre ; Tea uc tulburd

ne Inspalininta ; Ye un ce nUastep,at si protivnic


t) voint ef noastre; ne silim sa o combatem, 85 o domo-

21
lims'o Inlaturam spre a face ca Yea sa se risipea-
i
sea si BA se stingii . . . .
Aceasta, Doamnelor i domnilor, Ye observa-
tiunea D-lni Egger. Domnia-sa isi aude gindirea;
ie un tip auditiv.
lath i lte exemple.
Chid citim, tin alt psiholog din Italia, Herzen,
ne spune urmátoarele :
Fie-sT-cine poate sa observe ca. citiud cu oChil, a-
ude in launtrul sail sunetul envintelar, pe care le vede..
0 altA observatiune ncñ. Cind scriem. acela-
s1 lucru se intimplá, auzim un sunet.
Acest suuet, ne spune tot D-1 Egger, Yeste o ade-
varata vorbire; ca i vorba Tel se misca, resuna, trã-
,,Ye.te, dar le o vorbire interna, o vorbire a mintel
fara fiinth oblectivä, le straina de lumea fizia, le o
simpla stare a Teulai, un fapt psibic
Cind vorbim tare, vorbirea internii II urmeaa.
1t

www.dacoromanica.ro
eursul Yet. Dach vorbim repede atunee nu o pu-
tem Ugh de samh, &AA inse vorbim incet, ne
oprim la patize i intreruperi, atunci in acele
momente ne auzim no! acea vorbire in-
terna. 1.th ce spune de Cardaillac in aceasth
privinta.

Cind vorbim tare, noi repetint ceea ce ne dicteazei


cind tacem lea pregate§te innainte
vo r bi r e a internk ;
discursurile uoastre viitoare.

lath, Doamnelor i Domnilor, patra eazuri ill


cari auzim gindirea noastrh i adech In rumen-
tele de reflectiune, de scriere, de citire si de
vorbire. Fie-care dintre Domniele-voastre fach
experienth si va vedea de ie exact. Phnh la tin
punct mai mult saii mai putin eu totil sintem
dar sint persoane, la cari toate operatiu-
nile intelectuale sint auzite. Ash bunh-oarà a-
mintirile slut auzite ; pentru all aduce aminte
de ce-va ce a cliff, nu-si aminteste pagina si is-
cud, nnde a citit, ci sunetele cuvintelor. Ratio-
namentra ea si memoria sint auzite; eind Tele
fac socotealh in cap 10 repetese mnuele cifrelor
1iadunh .sunete, nuT amintesc de Inc sem-
nele giafiee. MA' si imaginatinnea poate fi au-
- 17 - 2

www.dacoromanica.ro
zitä.*) lath cit de bine ie zugrAvit acest fapt
de vestitul maestru in arta citirei, de D-1 Le-
gouv6, inteo scrisoare pe care o adreseaza lul
Scribe, cunoscutul autoriii dramatic.
Cind scritt a seend, spune Leganvé, 'tett o and, (111111-
,7 neta fuse o vezi; la fie-care ffasA, ce scrii, glasul per-
)) sonajnlni Inn suna fn auz, la dumneta inse, care Testi

Insult teatrul, actorif umblã i i se miscil sub ochi ;


Weil shit auditorui, dtunneta lest! spectator.
Legouv6 le un tip curat auditiv, Scribe un
tip curat vizoal.
atl acuma o a trela categorie de fapte, un al
treilea tip, tipul motor. Sint persoane, cani in
operatiunile Ion intelectuale nu intrebuinteaza niel
p1Azmuir1 de VAz, nici de auz, ci prAzmuirile lor
slut de mipare, sint datorite unor organe, cari
li par a se Misch,.
lath o observatiune a unui asemene tip, a u-
nui psiholog chiar, a Milli acelnia, carele a
descoperit tipul, a D-lui Stricken. Citez cuvin-
tele Domniei-sale.
Cind, stInd linistit, Incbid oda. i buzele §i recIffem
nin memorie oare-cari versuri bine cunoscuter Intl pare
cä, dacä I nil Indrept luarea-aminte asupra organelor
*) Alfred Binet. La psychologie du- raisonnement pg. 25.

18

www.dacoromanica.ro
mele articulatoare, Irni pare eh" vorbese In launtrul
77

miet. Buzele, ce-I dreptul, Imi sint luchise ; imbele


17

Ore de dinti staii in nemi§care §i mai cu tutul strinhe ;


fluemiscatá sta §i limba umplind tot golul guni. Dacit
atunce Ian cu de-a-mAruntul sama la organele mele
vocale, nu pot descoperi nici cea mai mica urma de
mi§care §i totn-§1 mi se pare cã rostesc versul la care
ma gindese.
Mai lata acuma i o altnt observatiune, a doc-
torului Gilbert Ballet.
La mine plazmuirile de miscare all iu conditiunile
obicinuite ale cugethrei o nespusa, thrie. Simt foarte
deslu§it c, afara de imprejurari neobicinuite, Yea nici
nu-mi vad, pia nu-mi aud giudirea, ci o rostesc In
77

minte. La mine, §i socotesc ca ast felia Ye mai la toff


motorii, rostirea interna Ye adesea atit de vie fneft
27

mi se intimpla sa op tesc incetinel cuvintele vorbirei


mele interne. Aceasta le forma imaginilor vii la no!
motorit
Noi rominil am zice, cá acesti oameni sint de
acei, cari se pomenesc vorbivd.
Aceste dottä observatiuni ajung. latit dar o
non categoric de oameni ; Ia dinli gindirea nu
le veizutd, cum ie la tipul vizual, nu ie auzita,
cum ie la tipul auditiv, cl Ye rostird de dinsil
inse rostirea cuprinde o mipare; lei dar
slut motor!.
19

www.dacoromanica.ro
Din toate apeste fapte vedem cA reies trei ti-
puri deosebite : tipul vizual, care in gindire in-
trebuinteazA obicinuit plAznmirile de váz, tipul
auditiv, care in gindire intrebuinteazA pe cele
de auz i tipul motor, care intrebuinteazA plAz-
muirile de miscare. DacA se combinA inse aceste
deosebite forme, putem aveh mai multe feliuri
de gindire. intre acestea cel mai insemnat feliA
ieste atunce, cind toate feliurile de plAzmuiri
sint deopotrivA intrebuintate. i eel avem dotai
categorii de oameni : oameni Ia earl toate feliunile
de imagini sint foarte slabe, foarte *terse si la
can toate sint foarte tan, foarte vii. §i uuil si
altil alcAtuiesc un al patrule tip : tipul inditereht
Se intelege cA eel dintAi sint oamenil cei mai
slabi inzestrati in privinta intelectualg,. slut acei
cArora Evangbelia le fAgAduieste impArAtia ce-
riurilor, eel din urmA sint oamenii eel mai bine.
inzestrati, sint talentele

*) Aceastil numire de tip indiferent (indiferent in intrebuin-


tarea imaginilor) flu ni se pare tocmai potrivita. Ar A in
adevrir indiferenp ace!, la earl toate p1zmuiriIe sint
foarte slabe, acei cad tree prin lume i an aud, nu v;td,
an simtesc; dar ace!, la cari fele sint foarte tar! ar trebui
mal degrahysii se numeasc4 tiprz mixte sarz inert gi mai
hine tipurz co»zplecte ori tzpurz puterniece. Dar la urrn4
urmei aceasta le o chestiune cu total secundarit de termi-
sologie stiintifica.

20

www.dacoromanica.ro
Dar, doamnelor §i domnilor, afarii (le aeeste
patru feliuri insemnate de gindire, mai ieste §i
un al cincile felit, pe care am puteh o numI :
gindirea in semne, gindirea simbolieä. D-1 Taine
In admirabila-i carte De tintelligence a tratat ca
illlmaestru chestiunea semnelor in general §i
ttbstitutinnea lor. Acuma in lima D-1 Frilderic
Paulhan ieste acela, care a adus cele mai note
1umini asupra acestui feliti de gindire.*) Ad ). nu
mai le vorba de cuvinte rostite sat auzite, dar
de o sistemtl intreagA de semne prea putin vA-
dite con§tiintel noastre, de ni§te reprezentari ab-
stracte, earl fac o shtjba analoaga en cea a en-
vintelor §i earl cite odath le inlocuiesc 1ndepli-
nind fata en dinsele aeela-§1 rol, pe care 11 in-
deplinese 'fele fata cu senzatiunile si en pläzmu-
irile. D-1 Paulhan, ne spune :
Limbagiul mieri intern hut spare ca un amestec de
cuvinte rostite saq auzite tniliuntru §i de semne abs-
,,tracte."
lath si un exempht pe care il dá spre all
dovedi pArerea sa.
,,Presupun, zice D-1 Paulhan, eh cine-vit Tuff spune :
.ploila afara"; ca sä-i respund di am InOles acebt eu-

*) F. Paulhan loc. cit.

21

www.dacoromanica.ro
vInt, nu Te de fellif nevoTe, ea Teti sa-mT fi reprezen-
tat un eerTil Incarcat en nourT si picliturT de ploaTe
si altele de acest-feliti, ie de *ins ea sail din reggin-
dire sail dintr'un simplu obicela sa ma due sh-mi iaü
umbrela, atunce clod vreati sa Tes din easä. Clod fae.
ast-felia dovedese prin fapt ca am inteles euvIntal
plotia afarã afar atunce chid nu l-am legat- de fella
),en plzmuinile, ce Tel prezenta minteT omenestf. Cu-
vIntul InlocuTeste aci senzatTunea ploif fär sit destepte
,,vre o plazmuire asemanatoare en obfeetul ce repre-
zenta. Totu-sT noT lneriim sub Inriurirea envintulul ea
oi cum am luera sub inriurirea senzatfuneT.
Dar o frasrt saii un cuvint nu insernneazä tot
deauna un obiect concret, ei poate fr i o frasá
ati un cuvint abstract. in aceasta privinth ex-
perienta ne-a aratat mai multe cazuri.
tatt, Doamnelor i Domnilor, cum intelege D-1
Stricker cuvintele sbstracte.
Chid In viata de toate zilele, ne spune Domnia-sa, fmi
vin In minte cuvinte ca imoralitate virtute let mi le
ailmacese obichmit nu prin cuvinte, dar pnin plazmu-
irl de Oz. La cuvintul virtute de pilda ma glndese
,,la vre o figura de femele ; la euvIntul vitejie mil
gindesc la un barbat inarmat ; fn scurt la figuri des-
pre a earor origine nu-nif prea dati sama.
Dar, orT-care le ar fi originea, Tea leg en ace.,te en-
)) vinte ideea de figurI i slut -multumit de aceasta re-
- 22

www.dacoromanica.ro
prezentare; Tea tine loc in trebuintele zilnice de ori-
ce altä explicare; Ire u§ureaza imaginea acestor en-
vinte. Cad trebuie sa leg ce-va de fie-care euvfnt, ea
sl nu-mi anal% ea o simplrt reprezentatie, ea un ter-
min mort, ca un cuvint dintr'o limba ce mi-ar fi ne-
cunoscut5.
Vedeti, Doamnelor si Domnilor, ce curioz Ye
cazul D-lui Stricken De bund-sama acesta Ye un
caz en totul aparte, cad nu tot deartna cuviu-
tul virtute va destepta si imaginea vre unel
femel in cam-a nostril. Se poate ca la un nu-
mar de persoane figurile srt usureze priceperea
unel idel abstracte, dar Tele nit o alcaluiese.
Mai Ian Inc. tin caz. Pentru celebrul anato-
mist Henle de la Gottingen
melodiele sint elntate inti'un chip abstract, care nu I
aduee arointe nici 0 ouantrt de sunet."')
Tata', Doamnelor i Domnilor, nit fapt, carele
pentru mine personal je cu desevirsire inirnagi-
nabil ; cu toara silinta ce asi pune-o, Teti nu-rnI
pot lnehipul o melodic abstracta ! Totu-s1 nu
u

urmeaza de ael c'd nu le adevArat; le adevArat


pentre D-1 Henle i ie adevarat, poate, pentru
nit numrir dintre Domniele-voasti e. In locul unel
*) F'. Paulhan. loc. cit.

23

www.dacoromanica.ro
aritmetice mintale, care sa insemne cite en o
cifra fie-care imagine fie vizualä, fie auditivii,
noi avem o algebra mintala, ce. luereaza en ean-
tiMti en totul abstracte.
Dar faptul eel mai insemnat in acest enz
ieste ca ni§te abstractluni pot da intelegerea u-
nor idei.
Din aceste fapte D-1 Pau lhan scoate urmatoa-
rea Worie. Citez propriele sale euvinte, en tizi-
cul de a ft cant abstract.
Noi vedem prin experienta internA, spune D-1 Paul-
ban, o scapatare complectá §i gradata de la senzatiu-
ilea auditiva' a cuvintului papa la imaginea abstract5.
,t) Aceasta pástreaz'a Inca oare-cari din caracterele sen-

zatiullei acustice. tea trecind Inse prin o plAzmuire


22 auditivh foarte vie, care se apropie de balucinatie,

,,trece mai departe prin plItzmuirea auditivA ce-va mai


putiu vie a formelor celor mat netede ale vorbiret in-
,,terne; trece priu pliizmuirea §i mai putin vie, ast-felia
2, cum o gasqte D-I Egger la sine-§i; InsfirOt prin pliiz-

,,muirea pe jumatate abstractä, ast-felit dupa-cum alit


descris-o dupa propria noastra experien;A. Scoboriudu-
nue ce-va mat niult, ajungem la imagint, cari slut tata
en senzatiunile acustice ale cuvintelor, ceea ce ieste
fata cu senzaltunile acustice ale melodiei reprezeuta-
17
tiunea abstractä a D mt Henle. Atunce pllizmuirea a-
- 24

www.dacoromanica.ro
,.,junge a ft mai degraba o idee, Iea nu mai ie recunos-
cutit ca apartinind la categoria plazmuirilor vii, al ca-
ror loc II line. Ajungern ast-fella sit tragern Inebeerea
flea reprezentatTunea until cuvint poate sa fie o repre-
zeutatinne abstracta, care nu se asemuieste nici en fe-
77 nomenele vizuale, nici. en fenomenele de miscare, flICi
cu fenomenele de auz.
Pentru a limpezi pe cit se poate aceasta të-
orie, ce 'ma tern a vA fi pArut confuza i spre a
doveth ca le cu putinta gindirea abstracta volii
lua un ultim caz. Acesta ic un caz patologic al
until oin, care apol a revenit in stare normala;
le cazul faimos al profesorului Lordat. Lordat a
fost afazic mai multe luni ; pierduse memoria
cuvintelor incit un intelegea hid tin cuvint din
cite i se spuneati i totall putea sa combine i-
deile abstracte.
Jatit ce ne spune autoriul german Kussmaul
despre Lordat.
Lordat povesteste nrmatoarele : heflectind asupra
t; formulef cregtine care sc cbianal doxoloDia
t, : slava ta-
taluT, fliuluT i sfintului dub si mai dcparte, siruleam
,,ch cunosteam toate ideile, desi mentoria nu-mi suggera
odd un cuvint." Asupra acestui lucru Trousseau face
t, urmatoarea observatiune : Marturisesc, ca nu pet in-
telege, ca ar puteit Ii un limbagiii fart aducerea a-
minte a nici unda din euvintele ce-1 alcatufesc.
25

www.dacoromanica.ro
adauge Kussmaul, sint, ea Trousseau, nu inteleg d loe
cum se poate ginth o formula fail semne, o formula
de cuvinte lark cuvinte.
UrmeazA din aceste fapte, Doamnelor i Dom-.
nilor, el o gindire curat abstract5, fiirä de cu-
vinte,*) le Un lucru cu PtltiIt. Tota-s1 pentru Ca
lea sit se poatá face, trebule s exi .te niste fapte
psibice, piste semne, ni§te simboluri, can sA tie
loctd euvintelor si en ajutorIul cArora gindirea
srt se poatã Inchega. Deci euvintul nu le numal
de cit trebuinnios pentru limbagIul intern, poate
fi inlocuit prin semne de o altä imturrt. Aceste
semne, aceste simbolurl alcAtuIesc mecanismul
&dire] abstracte.
Dupl aceasra analizrt a tipurilor cum si a
gindireI abstracte, inte1egem aeuma foarte bine
acea comparatiune minunat de plasticA a mare-
lul critic, istorie si psibolog francez, Table de-
spre spirit. D-1 Thine a spus :
) In Revue philosophique din 1879 ieste o dare de sana
desprc mi studio al lig W. Ireland, (...Itindirea fard ca-
r?llte raportnrile cuvintelor en gindirea publicat In
revista : The journal of mental science 1878-79.
No. -2, 3 §i 4. Receniorul francez reproduce in traductinne
scopnl autoriulnI inglez.
Le but de cer essai est de react-cher jusqn7i quel point
.10 pensile pent exister sans langage et quelle est la na
nire de son asociathm }Wee les mots oil avec le4 wares
.,signes qui servent t exprimer on it conununiquer les iGes.

- - 243

www.dacoromanica.ro
Precum corpul Teste un polip de celule, tot a9, i spi-
ritul ieste "In polip de irnaginT.
Spiritul dar i intr'un mod mai restrins: gin-
direa ieste un polip de pldzmuiri fie de vdz, de
a?tz -de miscare, de tact mi. de gust si de sPmne
abstracte.
s

VAzurhm, Doamnelor §i Domnilor, eh duph


cele mai de pe iirmã cercetgri ale psibologiel;
experimentale de a-zi sint cind feliuri de gindiri :-
gindire vizualh, auditivh, motorie, indiferenth si-
abstractà.
Aeeste tlescoperiri ale psihologiel sint menite
a regenerh critica artistich in genere §i th
special pe cea literará. Critica literarh in uncle
cazuri poate devenI psikologie literard, adech o-
stiintA, e poate aduce contributiuni psiliolo-
giel §i poate aduce foloase foarte marl literaturel.
Psihologia artei ne spune ca, top pictorii cei
marl aü trebuit sh fie puternice tipuri vizuale ;
toti muzicantii celebri aü trebuit sh fie pute nice-
tipuri auditive. Exemplele cele mai strAlncite in
aceastã privinta le avem eu Mozart §i cu B set-
boven. Mozart a auzit uumai dela& ori 31ise1'ere
- 27 -

www.dacoromanica.ro
in .Capela sixtinA 0 a notat-o din memorie ; Beet-
hoven devenit surd compuneh i repeteh in cre-
erii sei enorme simfoiiii. tar pentru picturA exem-
plu strMucit de vizualizare le iin pictor inglez
pe care 11 citeazA scriitoriul Wigan. Acest pic-
-tor zugrAveh modelul sät numai dupA o ship-
rA §edintà. 'Luh in mintea sa pe om shl asezh
pe scann, si de cite off se uith la scann lel i
-vedeh aievea modelul. Mie mi-a comunicat ll-1
loan Caragiani, profesorul Universithtei de Iasi,
cazul until zugrav din Macedonia. Acest ar-
Aist MIA deosebith culturA innalth a zugrAvit pe
.un om, ce murise, dup a. zece anl de zile numai
din memorie si semAna aidoma. Faptul a pro-
dus admiratiunea rudelor mortului si a fost con-
-statat si de altil, cari-1 cunoscuserA In viat5.
In privinta motorilor, doamnelor i domnilor,
-ajung la partea cea mal primeylioash a confe-
Tentei mele. N'am gAsit nicAthre vre o indica-
iune, care sA-1 pule in legAtura cu vre o arta'
oare-care. Poate lett 1111 am luat indestul de bine
-sama i aid n'am avut in de ajunsA vreme sã
eontrolez lucrnl in dëosebitii autori i d6o-
sebite1e' publicatinni, dar mie mi se pare c§.
rtrebuie sA fie o strinsA legAturh intre tipu-
- 28 -

www.dacoromanica.ro
rile motoril si arta oratorica cum §i cu
arta dramaticA ; §i de oare-ce pe lingA imaginile
motorii de articulatie, pe cani le cred propril o-
ratorilor, mai sint §i alte feliuri de lAzmuiri
motorik socotesc cA la aceste feliuri sA corespun-
dA §i alte arte. AO, dai en pArerea cit mu cali-
graf bun trebuie sA aibá puternice plAzmuini mo-
tong grafice, cum bunA-oarA miscliri de mink
cari sA aminteasci maiestrete trAsuri de condeiil ,
larA, un sculptor pe lingA o mare putere de vi-
zualizare a formelor incolore, trebuie sA alba'
si puternice imagini motorii de reliev.
Dail din psihologiile deosebite ale acestor
arti§ti : orator, caligraf, sculptor, dramaturg, a-
cea mai interesantA ie a oratorului. Asupra a-
cesteia ar trebul sA se lucreze mai intáiti. Tea
le un pullet al §tiintei viitoriului.
Data' aceastA Worie an aveh numal darul de
a ademenI cugetarea noastrA, Mel va trebul ca
psihologia experimentala sA o dovedeasca in a-
devAr cá le numai o fantasticA presupunere, el
nu le o realitate.
DarA sa lAsAm, Doamnelor §i Domnilor, acest
Mem lunecos -al ipotezelor §i sA venim la jade-
carea operelor literare aplicind ceea ce s'ar pu-
tea numl tipologia psihologicA.

www.dacoromanica.ro
0 singurá incercare nuinni, cunosc panil am-
nia, in acest senz. leste studial L -lui Paulltan :
De la description pittoresque (essai de psicholo-
qie litteraire publicat in Revue politique et lit-
teraire de la 17 Aprilie 86.*)
Ma volil 1neumeth i 'lett pre cit imi va fi
ca putinth sit aplic la literatuia noastrit me-
toda pe care a intrebuintat o D-1 Paulhan la li-
teratura francezfi.
s
*
Literntura, doamnelor i domnilor, ieste dintre
toate Artele aceea, eare se adreseaza mai mult
imaginatinnei poetice, aceea, care are puter t de
a destepth cit se poate mai multe §i mot vil
plkrnuiri, aceea prin urmare, care face sit vibreze
mai adinc si mai tare inima omeneascfi.
Nici tin poet pail acuma in literatura romi-
nA nu are imaginatiune mai puternieh si
de0-captft mai multe simtiminte deeit Emineseu.
lel, maestrul, inteo melancolich i viilurossa caH-
-erh literara de vre-o doisprezece ant s'a im-
ps asta-zi ea poetul eel. mai original.
Dar la inceput ? La ineeput, chid puter-
Dieul oh talent abih incepa sit incolteasch,
Ii reproducem In Anexe. Cititorli or vedeh intim cit
sell it la luerarea de fatil.

30

www.dacoromanica.ro
lel a fost desconsiderat, insultat clliar.... Up sin-
gur om in publicistica noastrA literarA, contes-
tat §i iel cu mnItA invierstnare pe acele vremi avit
curajul 'sà-§1 arAte puternica lui credinta in ta-
lentul lui Eminescu. Acesta ie D-1 Maiorescu.
TatA ce sera Domnia-sa pe cind Eminescu nu
lerA Inca Eminescu.
Cu total osebit in felial silii, om al timpului ma-
dern in fasa lui treeätoare, blazat in euget, inbitoliii.
de antiteze earn exagerate, reflexly mai peste marge-
nile Tertate, pAn f.'. acum a§à de putin format, that
vine gra' a-I eitir Indatit dupft Alexandri, dar th fine
poet, poet in puterea emintulni ieste 1)-1 Mihail E-
1,
minesmi
Cu drept cuvint s'a zh darA crt D-1 Maiorescu
l'a descoperit pe Erninescu. tnrA noi: astA-zi, earl
sintem urma§ii acestei generatiuni literare, pu-
tem aduce ceea ce pentru dinsa se poate numl
'zidecota viitorizthd, putem spune in privint,a lni
Erninescu : Tel le poetul eel mai artist in formA, eel
mal ginga,s, in sirntire, cel mai adinc in cugetare.
NicAiurea ca la dinsul nu gAsim imagini vizna1e
mai puternice, imagini auditive mai deslusite. i-

* T. Maiorescu. Critice.

31

www.dacoromanica.ro
magini de tact mai senzuale. Stilul sag le cel
mai colorat; colorile sint crude, stra§nic bata-
toare la ochi.
Dati-mi voie, Doamnelor §i Domnilor, sa va
citesc cite-vh strofe din poezia Mortua est, Ad
gasim cele mai vii §i mai incruntate color! nu-
antate cu cele mai ginga§e §i mai sclipitoare.
D-1 Pau lhan ne citeaza in aceasta privinta pen-
tin literatura francezg pe Theophile Gauthier §i
aduce ca exemple: Simphonie en Wane majeur
si A nne robe rose. Nu cutez a va citi Simfo-
nia colorista a poetului francez, dar imi yeti da
vole a o inlocul prin celc cite-va strofe din Mor-
tna est ale Emir escului.
VA rog dar, ascultati en luare-aminte.

Trecut-ai clod Teru-;; elm* venind


Cu Hurt de lape §i tort de lunzind,
Clod norrc eel negri par sumbre palate
De lung regina pe rind vizitate.
Te vad ca o turtbiyi de-argint strciluciti
Cu-aripi ridicate la cerittri pornilii,
Suind, yalid -suflet, a norilor schele
Prin plocite dt. raze, ninsoare de stele.
32

www.dacoromanica.ro
0 raz.1 te'unalt5, un cintec te duce
Cu bratele albe pe piept pose cruce,
Clod torsul s'aude l'al valjilor cafer,
Argint ie pe ape i aur In aTer.

Dar, poate acolo, srt tie castele


Cu areuri- dP aur zidite din stale,
Cu riuri de foe 1i cu poduri; de-argint,
Cu termurT de smirda, cu florT cari cint.

Sá treed tu prin Tele, o ! sfinta. regina,


Cu par lung de raze, en ochT de lumina
In liaina albastra stropith cu aur,
Pe fruntea ta miadra ctinunii de laur.

in sclipitoarea 1umin peruzie a cerlulni, ce


bogata ploale de raze si ninsoare de stele a-
mestecata cu resfringerI de argint i sclipirI de
aur, pe de-asupra 'riurilor de foc Intovara§esc
pe alba moarta, a eareIa frunte o incununa ver-
dele laur !
Yaji o alta bucata, din Cain. Priviti pe fata
de 'mparat cum doarme sub razele lunel
innecata de lumina!
-- 33 3

www.dacoromanica.ro
CI prin Hui intretesute, printre gratil luna moale
Stiicioasa §i zmerita §i-a värsat razele sale ;
Unde-ajung par varuite zid, podele ca de erida,
Pe-unde nu, pare ea umbra en carbune-i zugravita,
'far de sus pan' in podele un painjan prins de vraja
A tesut subtire pinza, stravezie ea o mreaja ;
Tremurind Tea licurWe si se pare a se rumpe,
Incarcata de o buTa, de un colb de pietre seumpe.
Dupa piazza de pa injan doarme fata de'mparat ;
innecata de lumina le intinsa'n al sail pat.
Al lei chip se zugravefte plin §i aib ; en ochlu-1
masuri
Prin upara ' nvinelire a sublirelor matasuri;
Tel §i colo a lei haina s'a desprins din s.ponci §i-arata
Trupti-i alb iu goliciunea-I, curatia Tel de fatä.
Resfiratul par de aur peste perini se'rupra§tie,
Timpla bate liniOta ea o umbra viorie,
sprincenele arcate fruntea alba' f-o incheie,
Ce o singura trasara maestrit le incondele..
Priviti-o..,... Ic o poezie pe care limba ome-
masa, zadarnic se ispitqte a o gungitni!
Dup5, aceste *), Doainnelor.siDomnilor sintem
Indrituiti a spune c Emineseu ieste until din
cele mai puternice tipuri vizuale.
Sit luam acuma o alta categorie de imagini,
*) -Vezi In Anexe i alte exemple, pe eari nu le-am. plant
pune aci.

34

www.dacoromanica.ro
imaginile auditive. Exemple de aceste gasim mai
putine de cit de cele dintal ; lucrul se intelege
de altmintrelea prin insa-si natnra de a fl a i-
maginilor, mult mai multe lucruri se \rad de
cit se and. tail, doamnelor si domnilor, partea
de la urmii a unela din cele mai sublime pa-
gini ce s'a scris vre-o data in romneste, du-
pre cum cu mult drept a judecat-o criticul-artist
Glierea
Ascultati, rogu-vii. le vorba de lubita poetu-
lui, acea iubita
Ca o marmurá de Yams sail o pinzil de Corregio,
pe care iel zadarnic se mal anevoie.§:te sa o
cavteaceasta Inseamniti In linlba poetului, sa-1
;nteleaga pe dinsul, poetcaci in adevar lea ie
717/912(12

marmurii de Paros,
le in retilitate, diva cum spune lel in o alta
poezie
Cu inima stearpg, rece si en suflet de venin,
cad
A-zi adese-ori ferneea, ea si lumea, Te n sward,
Unde 'nveti numai durere, injosire i spoialä,

i de ai cum-vii iluzii Testi pierdut si Testi ridieul,


- - 35

www.dacoromanica.ro
le insfirsit acea femeie, ctreia i s'a spus cea
mai amarä i despretuitoare ironie, pe care po-
et amilrit de necredintit Si trhdare a spus-o vie-
o (lath lubitel sale :
Ce-ti pasä tie, chip de lut,
De volt] fi Yeti sail al. ul!
Dalt s citez mai degrabiL
Da... visam odinioark pe acea, co m'ar iubl,
Cind aT sfâ pierdut pe ginduri, peste unfar m'ar privi,
AT simti-o eL i aproape si ar sti c'o inteleg
N'o mai cant... Ce sä cant 1-4 e ace1a-i cintec vechiti,
Setea linistei eterne, care-mi sun4 Ia urechi,
Dar organele-s sfarmate i 'n strigari iregulare
Vecidulcintecmaipatrunde, cum in nopti izvorul sare,
rid pe colo rnaI striThate cite-o voce mai curata
Dinteun Carmen saeculare, ce-1 visai i Teti odath,
Dar tot fuiera §i strigei, scapiira §i rupt resunei,
Se impinge tumulaioasei, si selbatecei pe strunei.
Si in ginclu-mi trece vintnl. capn-mi arde pustiit.
Aspru, rece sunei dintul cel etern neisprAvit
Ati ascultat cIntecu vietel, dntecul pocziel,
cintecul dtirerel, cintecul omului-geniu cum MIA
molcom ca din depArtare, apol tot mal tare si
mai tare, tot mai dare si mai dare, se deslu-
sesc notele, dara.... o ! nefericire, una apnea in-
naintea altela, miisura le pierdutA, armonia-1
- 36 -

www.dacoromanica.ro
zdrumecaM uiere, strigAte, plesnete de coardá
i
se imping neinfrinte §i selbatece....
Ab ! organele-s sfärmate i maestrul Ic nebuntl

Erninescu deci pe 1Ingt puterea liii cea mare


de vizualizare Yeste si nfl foarte puternie tip
auditiv.
0 trela categoric de imagini sint acele, eari
a
sint datorite senzatinnilor de tact. Cele intM do-
üt categorii sint senzatiuni curat artistice, a-
ceste din urniii rascolese mai fiziologiceste fiinta
noastrii. Iatt citesc, u.n pasaj tot din Ceilin, mule
pltizmuirile de acest fen slut foarte abundante.
Al vietei vis de any ca on ffilger, ea o
Si-I visez, cind cu-a nzea nzinei al teizi, bra; rotund
it pipVic,
Cind pui capul tu pe pieptu-mt §i bateiile U numeri;
Cind scirid cu 'mpitemire ai tdi albi ci netezi. umerr,
Si clad sorb al ta-et resuflet iu suflarea viepi mete,
Si dud inima ue cre.7te de un dor, de-o (Juice jele,
Clod pierduth razinzt fala de-arzatorial miert obraz,
PZrul ta'zsi bedairt i moale de nzi 1 legi dupei grumaz,
Mil' taT pe jurnatate de I inchizi, mentinzi o gurei,
Fericit ma simt atunce en asupra de masura.
Tn !... nu veg.- nu-ti afin mune.... limba 'n gura mi
se leaga
- 37

www.dacoromanica.ro
$i nu pot sd-ti spun odatä citah! cit Ina Testi de
draga!
lath dar i imaginl de tact de cea mai intensit
put,Te. Ce felift de tip ie darh Eminescu ?
Dach pe lingh caracterele organiziirei sale into-
lectuale, pe cari le-am vázut, vom mai adatige
ti puternica lui gindire, volnich de ode mai in-
nalte abstractiura i cugethri filosofice si care
ash de bine se resfringe in: impoirat ,,si pro-
letar, in Gloth, in Rzifyici,unea unv`i Dac, in e-
tern-stAthtoarele lui satire, va trebul sh incbeem
eh Eminescu ieste un tip indiferent din cele mai
bine inzestrate. Acesta le cuvintul psibologiel li-
terare. Tel intruneste, credem, toate chipurile de
gindire, ce se cunosc asth-zi. Lumea liii lhun-
tried ieste o simfonie inteun paradis sufletesc.
Tar aceasth 'lime, in volumul WI de Poezi`i, o
th'lmhceste inteun stil bogat.
* *

Doamnelor i Domnilor, am rostit expresiu-


nea stil bagat. Sit ne lAmurim. Cind ie stilul bo-
g at i cind Ye thrac?
Cuvintul stil ieste until din acele nenorocite
cuvinte, pe care il grhleste toath lumea, dar mr
- 38

www.dacoromanica.ro
mai prea putini isi daft sama, ce ie in rëalitate.
lel ie ca §i patrie, moralitate, virtnte, onoare.
Ideea obsteasca despre stil ie ce-vh vag, nela-
murit, fl.rà puncte bine botarite, le un fail de,
cum se zice despre incrurile, cari nu se §titt
bine ce sint, cam apd ce-va.
Din analiza ce-am fácut-o pana nice, urmeaza,
ca in stilul cui-va trebuie sä se resfringa toate
chipurile lui de gindire. Acest fapt ieste acela,
care alcatuieste baza stilului. Feriul de imagini
precum 1ci proporfiunea
cuvintele abstracte,
dintre dinsele, pe care o pune cine-va, fiein scris
fie ',22 grail stilul.
Inca de la 1753 Buffon a zis :
stilul presupune Intrunirea i Intrebuintarea tuturor fa"
17
cultati1or intelectuale.
Dna dupa luminile psihologiei de asta-zi vom
intelege aci prin facultati intelectuale puterea
:

de vizualizare, imaginile auditive, imaginile de


mi§care, puterea de abstractiune apoi in a-
cest senz sint exacte cele spuse de Buffon. tar
in alta parte pe la inceputul Discursuldi sail II
da urmatoarea definitiune:
stilut Ieste ordinea i urmarea, pe care n pune ci-
ne-va In gindirile sale.
39

www.dacoromanica.ro
adecA pentru nol astA-zi in ce mod slut com-
binate cele cinci felinri de gindiri. Aceastä de-
finitinne a fost conceputA de ciitrit Buffon gin-
dind, proape sigur, cu totul la alt-ce-vA, de eit
gindim noi-dar noi luind-o o putem explich
asa-zi stiintifice0e in senznl nostrn. Bunn ie tin
genial gicitoriti din intimplarc.
Cind cine-vd gntrebuinteaa in scris sag 'in
grain toate teliurile de gindire combinate ;si ex-
primate intr'o armonica proporfinne, potrivit cu
natura subiectvlui ce trateazciatunce Wein
spune cei cire stil bogat. Stilul lui atunce se a-
dreseazA la toate simturile, la toate facultatile
noastre intelectuale. Pe un asemene ora ii vom
pricepe mai degrabit si mai viu, vom fi mai im-
presionati, decit de acela, care nu le va av,A,
care va intrebuinth un singnr i acelail fen
de gindire pentru exprimh toate ideile, care
va zbirnil nnmal bite() singnrii coardA, bunA-
oarii un om, care poate numai sit vizualizeze,
or! numai sA generalizeze, .sA gindeascA numai
abstract. ln acest din unmet caz vom spune, th
are un stil same. Aceasta ie, ni se pare notA,
impArtirea cea mare, ce trebuie de fAcut in stiL
ha are o temeinicA bazA psibologicti.
- 40 -

www.dacoromanica.ro
Dar, Doamnelor i Domnilor, mai avem inch
o chestiune insemnara, cind vorbim de std. A-
farh de fond mai ieste si forma exterioarh. A-
ceasta din urrnh ie chestiune de limbh. Acl sint
ash de multe chestiuni curAtia limbei, limba li-
terarh, sintaxa etc... incit fie-care din Tele merith
un studiu dilosebit. Noi acurna vom atingefárh
sit putem dh desvolthri1e trebnincicasenumai
doM pmicte, ce iii se par cele mai insemnate.
Mai lutalu. Gindirile cui-va trebuiesc sh fie
exprimate ast-felig incit cetitoriul sati ascultàto-
nil sh cheltuiasch pe cit se va puteh mai pu-
tuna forth uervoasii, pentra a-1 intelege. Aceasta
leste principiul de economic al atoll:and, pe care
1 a desvoltat atita de frumos Herbert Spencer in
articolul sad: Filosofia stilulzi. *)
Considerind limbagiul, ne spune Herbert Spencer, ea
o cornbinalinne de scmne, care sh ne traduch gindi-
area, putem spune ch, act ea si inteo combinare meca-
nich, cu cit *tile vor fi mai simple si mai bine in-
ehegate, en atita rezultatul va fi mai mare. In amIn-
,,doilit cazurile toath forta cheltuith ie eheituith in dart-
), na elect ul UI folositoriti. Cetitoriul sa ascultatoriul
are in tie-care moment o cantitate mhrgenith de ener-
*) Herbert Spencer. Essais de morale, de science et d'ostlii-
tique. I. Essais sur le progres. Paris 1886.
41

www.dacoromanica.ro
gie rnintal, pe care sa. o poatä cbeltui. Pentru a re-
cunoaste 51 a-ai falmAci semnele, ce-i sint Inffitisate,
trebnie s'a desfäsure .o parte din aceastA energie ;
pentru a construi §i a combinh imaginile ce-i eat
de§teptate, o alth parte ; §i numai rernasita Ye Intre-
buintatii pentru a realizit gindirea Inst-ii. Deci cu cit
ne va trebul mai mull timp si mai multa ateutiune
pentru a priiml i a combinit fie-care frasà, ou atita
ne va remineit mai putin timp i atentrune peutru 1-
deea, ce lea cuprinde ; cu atita mai stearsä va fi a-
ceastrt idee pentru not.
Dar nu ajunge nnmal economia atentlunei ce-
hi, care eite§te sail ascultá. Mai trebuie§te, ca
puterile lui suflete01 sgt fie, ea se poate de ati-
tate, cit se poate de intetite de cele ce cite0e.
Aceasta alcatuie§te principiul atildrei forlelor
92ervoase §i a fost arAtat de criticul romin Than
Gberea, vorbind toemai despre principiul laY
-Spencer, inteun frumos articol asupra mY Emi-
nescu, scris cu mult gust, en mult5, pátrundere
§i cu multit artä *). Cind citesc 0 poezie Sail o
0peril literara, Ye nevoie ca atentiunea mea s5,
fie economisitA, dar in acelali timp le nevoie,
ca, lea sit fie si sustinuta, sit devie cit mai cu-

*) loan Gherea. EnzineReu. AI doilea artieol. Contempora-


nul. Anal V. No. 11.
42

www.dacoromanica.ro
rioazh, intr'un cuvint sh fie cit se poate de ati-
tata, phstrind bine inteles margenile normale.
Atuncea intelegerea va fi foarte grabnich, asi-
milarea celor citite se va face foarte usor, iar
lumea desteptatii in mintea mea va fi cit se
poate mai vie. §i tocmai acesta ie scopul cel
mare, menirea cea nobi1 i sfinth a operelor
literare de arth.
Ash dar,
econounizarea puterilor suflete§ti si atitarea aeestor
puteri in margeni normale
iatä una din calitätile esentiale, cea mai ade-
menitoare poate, a stiluhil !
Tree acuma la al doilea punct : sintaxa.
Fie-care popor are In limba sa uncle parti-
cularithti de a se exprima. Ash umil pane ad-
jectivul innaintea substantivului, altul din po-
trivä. Unul are obiceiul de a pune verbul ma!
aproape de subiect, mai aproape de ineeput,
altul din potrivh II pune departe de subiect
si-1 azvirle tocmal la urmci. Un popor are
expresiuni ash de particulare in cit iele tradu-
se literal in alth limbh slut o abundanth mate-
rie de ris. Asa cit de mult am ride noi, chid
am traduce pe francezul: il a eu un t6te-d-rdte
- 43

www.dacoromanica.ro
prin : a area an cap in cap sat din potriva
dacä am traduce pe romfinescul : m'am acid
Dundre in potriva d-tale prin je me sais fait
Danube contre vows sat de am sput e in fran-
tuzeste ye vow haricotez pas, etc... I ()ate aces-
te fapte cum i altele, cari intra in modul de
injgbebare al fraselor alcatuTesc in senzul cel
mai larg sintaxa unei limbi, alcatuiesc firea id
san ceea, ce se mai numeste i genial lintb(41
Sintaxa romina are pana acuma o multiple de
adincaturi inert, neluminate, o multime de fru-
museti nevazute, neauzite, negustate. Acela,
cal ele en tin shalt artistic extraordinar pentru Jim-
IA a patruns geniul ici si a desvaluit comoa ra
frnmnsetilor lei sintactice, artistice, arbaice.... le
D-1 Odobescu.
Dach acurn, Doamnelor i Domnilor, dupfi a-
ceste resfirate consideratiuni vont avec) o opera
in care sã fie un stil bogat, care sa econ omi-
seasca pe cit se poate mai mult atentinnea ce-
titoriului sail a ascultatoriuhti, care sa-1 atite pu-

*) 0 singnril lucrare fi1oIugici in acest senzcunoWetn. fe fru


moan] studiu aJ d-lui B. P. Ilasdeti: Fost-ai ce al As& Un
princViu estetic al sintaxei romine in comparatinne ea la-
tint' limbele romanice. pnblicat in Golumna lu Traian
nunnirul de pe InlieOctonwrie 1883 §i urrniltorlul.

41

www.dacoromanica.ro
terile psibiee in margeni normale, imbinat en
o sintaxA, cit mai potrivitii, cu geniul Umbel
noastre de bunA sa.mA atunce vom aveh unul
dintre cele mai bune stiluri romAnesti. Acesta
va fi stilul conzplet, still desevina Acest stil,
Doamnelor §i Domnilor, sub forma note! celei
mai resunAtoare, dintre tot! artistii-prozatori
romini 11 are D-1 Odobesen. Se intelege cà marl
stili,sti slut Heliade, Costacbe Negruti, Bakes-
en, CreangA, Ispirescu *) darA dupa umila noas-
trA pArere, noi credem cA. stilul Odobescuha le
mai covir§itorlit
Doamnelor i Domnilor, in aceastA a noastra
ineercare de pqiliologie literara, pe cit ne-a fost
de usor sh alegem exemple din Eminescu, pe
atita ne le greil a alege din Odobescu. Cind
m'am apucat nit vAd ce exemple sA aduc §i cind
am citit cea intãiü bucatA, mi-am zis : pe aceas-
ta o vo citd ; darA cind am eitit pe a dona
o uThasem pe cea dintait i mi-am spus : nu,
pe aceasta. 'Else merglnd tot mai departe imi
repeteam nedontenit : nu, pe aceasta. Ajunsesem
sit fill cel mai nestatornic dintre tot! acel, cari

*) Vezi In Anexe: Citera observaliunr asupra


rominz.

45

www.dacoromanica.ro
aü incheet vre un contract Cu coustiinta-le, eel
mai calcAtorill om a cuvintului dat. leram in
fata artel un adevärat sperjur. De aceea dar ma
adresez mai mult noroculul sA aleagil.
-Ascultati descrierea furtunei din povestea Bi
soceanulai.
Treat o zi, trecura don, ba mai trecuril i alte
)7
non i voinicelul nu se indurit sa se insträineze de
la mindrele plaiuri ale Buzeului, in caH Tel doninen
actun cu vole buna peke toata firea sburatoare, cItä
filfiie sub soare. Noaptea pe Ia antatori pada a nn
se revärsa bine de zori, Tel iera purees la vinatoare
si mai adesea sara ii apuca prin paduri, ucigind si
stirpind al de paseri cobitoare, ce se arata numai
prin intunerec.
Reface:1 lute() zi pe culmea päduroasa a Istritei
tocmai colo jos la curmätura dealurilor, sub cari in-
)) cep a se asterne ampiilecind de o data tail veste
pe la sfintitul soarelui, se tidied din vale un vint mare
si turbat, care indoiit fagii, fringen plopii, smulgea
ulmii i cletena cu urlet tot cudrul si tot muntele. in-
Wo clipà ming' de pretutindeni la un loc se adunara,
negurile se indesara, §i preste tot ceriul se destinse
un pod intunecat de fier si de a-rama peste care tre_
,,cet i se invirtea sfintul Ilie, incurindu-si armAsarii
at tunete si cu plesnete si scriparind numai fulgere
si trasnete de sub roatele carului sail. Apoi dintea
46

www.dacoromanica.ro
nhprasnica detunätura, se sparse de o data podul
brazdat de mil de sagetl luminoase i incepa a curge-
pre pamint o ploaTe groazuica,
ploie cu iroaTe
de faceit piraie;
ploaie en ba§ici
de striea potici ;
ploaie spumegata
'nnecit lumea toata ;
ploaie de potop
facea lumea suop.
Mud se mai potoli furtuna, feciorul de imparat cata
a se urni din seorbura, uncle statuse pitulat; dar iel
nu mai stia incotro s'apucc, asa de tare Ierit, in co-
dm, §i frunza deasä, i noaptea intunecoasà, §i calea
pietroasa ; pc uncle &Ma urma umblatfi, urma ierk
stearsa; pe sub atitea tulpine surpate si in lapovita
innecate, pe sub atitea frunzare cazute, toate cararile
se Mouse nevazute. Nu vedea, nu auzea, nici in greul
)7

parnintuld, ilia' in usurelul vIntuluT, numai cind tea--


gea bine cu urechia, Ii veneit din departare la auz
chiatul ghionoaTei ce-sl ascuteiL noaptea ciocul de
coaja copacilor §i miorlaitul cucuvailor, cari se chic-
mail jalnic una pe alta prin mijlocul besnei; apol a-
ne-o ri II trecea repede pe dinnaintea ochilor si cite a
umbra neagra de lastuu retacit, care cadea din vaz-
duh cu lungile-i aripe ingreniate de ploaie.*)
*) A. I. Odobescu. VoL III pg. 181.

47

www.dacoromanica.ro
Ce frnrnoase si vii plAzmniri vizuale ! Ce pu-
ternice si imitativedacA inn dati voieima-
gini de auz ! Pare cA furtuna se apropie i o
spaima nellmuritA ne cuprinde! Ce ritm de po-
eticA gindire ! Ce melodic In intrebuintarea cu-
vintelor !
Ce limbh Ce limbA
Zguduirea cea puternicii din aceastA bucatii,
socotesc, Doamnelor §i Domnilor, se datore§te
In primnl loc plAzintirilor vizuale i mai en
samil celor de auz.
SA hirun acuma o altà bucatà. Ic un pasaj
din Doanzna Chiajna; acolo unde Radu ripe§te
pe Domnita Ancuta din ghiarele uriclosului
nesuferitului fanatiot Andronic Cantacuzenul.
Radu sari 'ntr'o clipa pe mal, trase capul luntrei
c'o mina virtoasa pe uscat, Hach' c'un brat puternic
mladiosul mijloc al tinereT femeT i en scumpa ml
sarcind pe brate, salta Tate 'n luntre; apoT Imbrincind
tare termul c i vista, cIte-va, voinice§li inviturT de lo-
pata avintara i licul vas departe de coasta. Ancuta
turburata, uTmitä de atitea viT qi fenurite simtirT re-
mlisese pitthgLA in feudal luntriT, cu capul rezimat pe
pieptul Radultli; trupul TeT tremura ca frunza ; bra-
n tele IT sta incrucipte p'al sail sin ce svicnea cu Tu-
teala sub u§oara-T ile de borangic; glasul i se cur-
- 48 -

www.dacoromanica.ro
mase §i nue-off nuntal n o iiniiite ihgtreasca pe
buze, tin suspin intrerupt se revarsit din adincul mi-
77
mei sale pline si lacrimi ca margaritarele picurail
dintr'ai sal ochl innundatl d'atita fericire.
Luntrea ajunsese In albia mare a DunareT si cu
.,Radu la cirma se strecura, usor, furata de undele re-
peg, ce se goneail si se imboldeail cu vuTet amortit;
o suflare recoroasa zbirlea, fata apel si legana, ineeti-
sor innaltele eatarturT ale shicilor, ce se vedeaa al-
bind in departare cu pinzele lor umflate razele In-
,,nilsc resfringeall cu vii licurirT pe culmea nestator-
nica a 'valurilor, respindind pe cerTil si preste riu o
1)
duke lumina ce se ingintl cti negreala malurilor de-
partate. Pe ostrovul invecinat un stol de babite stt a-
dormite si une-off numaT cite o straja de noapte din
Tele, intinzindu-si aripele trunchiate §i caseind in sus
clocul Tel cu gusä adinca, scotea un Opal ascutit, de
respundell maid de'mpotriva, Tar le§itile speriete se
da afund si se ascundeail in stuful si in papura de
pe mal. ApoT Tar toate se astimpärail §i o soapta de
77
tainA se respindea, imprejur.
tntr'acea liniste a &el Radu ridica vislele pe cl'a-
77
supra apelor si ochil sal se läsara cu dragoste asupra
17
Ancutei ; dar in cautatura Tel, Tel intilni atita bucu-
rie, atita incredere incit bratele-T o strinserfi cu in-
cintare de al sail piept si buzele lor pentru intaia
oark, se lipira intr'un dulce sarutat
O ! desmierdare nespusa,' a celui dintaltishrutat pen-
tru doilä tinere inimi cc dc rnhbt se doresc! Chic va
- -49 4

www.dacoromanica.ro
outea oare sa te descrie? Cine va cuteza sa elute a-
c31 cintec de izbinda? Cine va sti sä spuna cite sim-
te firea omului Inteacel singur niinut al vietel, dud
fericirea covirseste toate celelalte simtiri ? Niel' Om-
tarea blajina a mameT pe fruntea prunculuf sail a-
27
dormit, nicT imbrätisarea frateasca a robulul scapat
din robie, nicT mtndrul zimbet al InvingatorTului fn
ceasul biruinteT nu pot cuprinde sufletul cu un farmec
ca acela lipsit de grill si de mustrare-,- de rivnirT si
If de trufie !
Radii Intrerupse tiicerea: Ancuto!"zise Telnu
stiii de shit alp' owned mai dedatT cu fericea ; dar
pentru mine ceasul acesta Te mai pregus de eft aie-
yea mintea-mi a visat! Toata viata-mT pang, acum
71
am trait-o In amaraciunT ; claim-a-a In sfirsit ma sim-
tiT cufundat ea Ntr'un nor intunecos si un vIrtej vi-
foratec ma'mpinse sa ma Taildupa urmele tale. Ziceam
ff In mine : ce-mT mai Teste Mina ',Tata ?... Singur, ser-
man, lipsit de parinti, de rude, de prieteni, cari sii
prinza ulna de mine, lumea Ifni Te pustie. Or! unde
nu va fi dinsa, Tell nu am pe nimeni ! Sa pas deci pe
calea unde a trecut Tea, sa calc In urmele-T desarte
si fiind-cl soarta a menit-o a altnia sa fie, ca cel pu -
2) tin doru-ini, ca un fum cuviog de tamiTe, pretutindenT
sa se innalte la dinsal... Ancuto! Tu a! prefacut acel
fluor in snare de lumina! Ta a! desteptat In sufletu-mT
o viata uecuuoscuta ! Tut al. reinviat inima-nif ofilita !
Tu iqti ingerul mintuirei mele.
17

Rldule .respunse Aneuta en glasul iunecat de Ia-


- 50

www.dacoromanica.ro
crimi de bucurie din tot sufletul Teti te Tubesc!
77

Mai mull d'atita Teti nu tiii OAT spun ; dar un viers


tainic §optqte de mull in mine §i-mT zice ca --viata
cu tine-mi va ti dulce, ea numaT en tine asi voi sa
mor ! *)
Ce mäiestret se intretese aci plhzrnuirile vi-
zuale eu cele mai puternice plazmuiri de tact.
inthia shutare, ash cum ne-o descrie Re). Odo-
bescu, leste o poezie sublima, resunetul cel mai
strabiltatorit al phrtil celei mai adinci si mai
poetice din viata sentimentala a omului. Acest
moment le reprodus Cu o rail fericire, multu-
mith comparatlunilor puternice si pline de gust
ale scriitoriuhiT.
Dar ca sh dovedesc si mai mult bogatia lim-
bel sale, permiteti-mi a vh cith un alt pasaj
din basmul Bisoceanulul, unde aceleall plhz-
=lief vizuale si de tact slut prezentate sub o
formh poate si mai idëalh.
Ca un vis, ca o parere, se cobori de pe stinc5,
mindra allia fath, naltfi, m1ädioas4 ca o trestioarii, en
ochl de balaur, rupta, din soare intoemai ca Deana
1)

Cosinzeana. De frumoask ce Terã, de albk ce s'afath,


la soare puteaT cátit, Tar la &Lisa ba! Cine r vedei
mersul, eine T záreâ cbipul, cine-r anzeâ glasul, nu
*) A 1. Odobescu. Vol. 1. pag. 141.

51

www.dacoromanica.ro
putea sa o priveasca §i sit nu o indrageascaom putea
77
sa o ailed §i sa nu i se inereazd.
Cu zimbet gingal pe gurita, cu ochT galesT §i. pa-
17

trunzatorT, venal, mIndra cam descinsa pa§ind u§or §i


leganat prin Tarba moale si deasa a pajister. lea se
opri dinnaintea voiniculuT §i arätindu-T intre degetele
tm bob militel de margaritarla alb, curat §i lumitiat
ea laptele la mulsoare, ca floarea crinnluT la soare,..
n ca dragostile de fata mare, Tea, cu viers dulce fern e-
Test., care maT lesne de cit sageata strapunge inima
17
voiniculuT, 11 grai rizind asit:
§i nu 1-asT da,
Ca ma tern, 11 veT uTtet,,
Cind la vinat te tot plimbi!
Ba 1-asT da, de vreT sa-1 schimbi .
Ca piatra zamflrului,
Limpezirnea ceriului,
Cu piatra zmaranduluT,
Verde*. parnintuluT,
Cu piatra rubirmluT,
Colcotirea singele.
FecTorul de fmparat remäsese ulmit ca dinnaintea,
unei. nalucirl 1ncintätoare. Nu stia bine dacii Teste
ndestept sail daea viseaza. Nu-T veneit sk dea creza-
mint nicT vederilor, nici auzulta; §i cu toate acestea
zina ce-T sta in fata, 11 priveit cu ochi fermedtori,
aruncind prin tot truptt-T, dad aburT fierbinti, cind
flori de gliTatil ; vorba leT II resunit plina in suflet,.

www.dacoromanica.ro
drilce i indupleclitoare. Pe cind Tea ettit la &um!
si zimbet, luT i se nlluaer1 pare et infhrise eimpul
si ceriul se luminase, Tar and Tea deschise gura ca
sà-T vorbeasct pentru dinsul rntluçi resunart, apele
se turburart, brazil se seuturart, co,lril se trezirt,
fruuzele soptira, stelele sclipirt si in loe se oprirt.
!,,AtuneT viata, st T-o fl cerut dinsa gata i bucuros
Tert Tel st 1 o dea, numai ea mereu sit poata privi la
Tea, rrumaT ea in veer' st o poata auzi.
Degrabt scoase din sin eite-sT trele nestematele fer-
meeate, care pant atuncT fusese si toata puterea gi
toatà bficuria luT i Mra sa se mai gindeasca, fart
st se indoTasea, le arunet eu multumire in poala dra-
,,galaseT copile. Buzele id tragede i rumeToare se
resfoira iuteun ris de nebunateet bueurie i apueind
mArgaritafful intre dintiT Tel albT i marunti ca §i
.12

bobul nestemat, II puse binisor pe buzele voInieuluT


int'un dulce si lung strutat.
Atunci umbrele efilduroase i balsamite ale noptil
de vart ascunsera In negurt si Ia tacere pe fericiliT
miff ; singura porumbita cea albit Ii desinTerdit prin
.21

intuneree dud cu vesele gintari clad eu blinde vt-


73 2

Tettri ; dar clad restrira zorile, de o data ea flurile,


porumbita amagitoare si la dragostl indemottoare,
peste arl i peste marl sburase, pnin vtzdah se depth.-
tase, fugind ea st nu maT vie, si Blind en sine In vecie,
scumpul feciorescul dar, bobul alb de margaritarT6*).

*) A. I. Odobescu vol. 111 p. 200.

-- 53

www.dacoromanica.ro
Ca un contrast la plazmuirile viznale si de
tact, pe cari ni le Infatiseaz5, en ash pittrunza-
toare pasiune aceste data pasaje citite, vom
mai alege tot din acea scriere o descriptinne
plina de farmec a tit-Lela din cele mai mail
capete-de-opera ale antichitatel. Aceasta ne -va.
dh masura In ce mod plazmuirile artel celei
mai severe, ale statuariei, pot s5 se resfringa
inteo opera literara.
A fost fárä 'ludo Tara un vinátorTil inspirat §i a stiut
s5, manufasca" bine areal §i sagetile artistul sub a eh"-
rut: daltk s'a mlädiit sttitua Dianei de la Luvru, acea
mindrä §i aprintena fee:loath de marmurá, care s'a-
vInta agerA §i mpark sub creturile dese ale tinned
Tel spartane, scurtä In poale qi larg-despicatà la It-
2/ merT. 0 mipare vie §1 gratioasa a grumazuluT a fn-
nältat capu-I, cu peril sume§T la ceara, in corimb §i
pe fruntea-T coronath cu o Ingusta dikidemsa, se stre-
coarh ca un prepus de minie. Peplul TT fnrapark ca
un brill talia svelt'a §i cutele ve§mIntuluT ascund si-
nu-T fecTorese; dar bratele I gOtile, unul se incovoa-
Te fu sus ea sa scoatä o sggeatà din dieura de pe u-
meri; cel'I-alt 80 reazimä pe cre§tetul cornut al ciutei.
Ce n6astimphr va fi faclud pe zeita sä calce a§A Iute
pamintul, sub crepidele-I Impletite pe picior ea opin-
cele pläTe§ilor no§trI ? Pe clue alueninta Tea cu dar-
da Impenatil, ce atinge en degetele-I delicate ? Tea-
- 54

www.dacoromanica.ro
mite Tea oare in eimpiT etolicl aT Calidonulul, pe mis-
,,tretul uria§, care va muri injunghTat de mina reges-
mile vinatoria Meleagru ? Urze§te Yea o emu da 1.6 z-
bunare in contra nenoroeitilor fiT aT nesocotiteT NiObe?
sail ea, incruntata se gate§te a dA prada cinilor pe
IP Indraznetul Aetebn, care, vinind prin dumbrava, a
7, eutezat salt (leslateze vederile en tilmitoarea prive,
liste a casteT zeite, scaldindu-se in piraa ? Cugetul
11
id Te o divina taYni. Artistul a §tiut numaT s m-
ptetreaseä in repedea §i mindra pornire a mersuld
17
zeiteT, acel viers earacteristic al piosuluT eintaret :
Cu inima viteaza, Tea trece pretutindenT, pra pa-
dind odrasla fiarelor selbatece. *).
Ast-felIii a isbutit a creA un ideal sublim al arteT
vinatoresti. **)

* *

Wzuram, Doamnelor §i Domnilor, cit de pa-


ternice sint plfizmuirile vizuale, de auz, cum §i
cele de tact la cet doi marl arti§ti ai noWl,
la Eminescu §i la Odobescu. §i cu toate aceste
and citim pe unul §i pe altul, ce diiosebire
intre din§ii ! Cit de original, cit de personal ie §i

*) Hynmi Homerici XXVII. ln Dianam v. 9-10.


VEcia.y.cv itcup "/,:urz
7:civ7r, aripiv :7)siz.str.72 yzv.i.Fkr,v
**) A. I. Odobesru. Vol. III pg. 55.
55

www.dacoromanica.ro
until si altul ! §1 unul si altul intrebuinteaza a-
celea-si procederi mecanicesi ce deosebite shit
operile lor ! §i O. nu ni se wile ca deosebirea
vine de acolo eh' unul scrie limba viersu-
lui, iara celalalt limb'', prozel. Nu! Aceas-
ta leste o deosebire neinsemnata, o deosebire
aratoash numal la chip, ce ar puteh lovi numai
pe spiritele superficlale. Chid emotlunile artei
Imrejesc inima §i a unula si a altula, lei incep
sail milsure limba, sail cumpáneasca vorbele,
sa-si strecure sin-1061e in forma intrupata ; fie-
care cuvint leste o bataie a inimil ! Deosebi-
rea ieste numai de ritm, de cadenta. Until scrie
poezie in versuri, celalalt serie poezie in pro-
O. in fond si miul si altul sint marl poetl ;
*
* *

lard acuma legind firul cugetarilor noastre


din aceasta conferenta, von) puteh spune : lumi-
Dile psihologiei de asta- zi ne permit sa anali-
ztim mai adinc operile literare si sit raspicam
mai a-fund natura artistulul. Psihologia literara
ie cu putinta ; Iea are o temelie, pe care sa
eladeasea opere, §i acuma considerind pe cei
41o1 marl maestri al nostri. pe poet si pe pro-
56 -

www.dacoromanica.ro
zator, vom spune : i Eminescit §i Odobescu sint
tipuri indiferente din cele mai bine inzestrate.
Din cele don marl categoril ale lucrArilor spiri-
tului emenesc : §tiintA i artála cad cores-
pund don deosebite imaginatiuni : imaginatiu-
nea creatiunilor pozitive §i imaginatiunea crea-
ttlunilor poeticelei §,I-att ales categoria numita. :
arta. Procederile mecanice ale spiritului lor slat
aproape identice, deosebirea Inse, deosebirea cea
mare, care II desparte stA in stilul lor. i a-
cuma, cred, Doamnelor §i Domnilor, ca relese
limpede importanta cea , mare a acestel dies-
'tiun!: stilul n legeituret eu gindirea. Nemic mai
logic acuma, de cit sh incercAm a face o Ca-
racterizare comparativA a stilului prea talenta-
tilor no§tri maestri.
Eminescu, marele poet si volnicul in cage-
tare are un stil a cAruia notA caracteristicA ie
mai cu samA : bogeilia; Odobescu, 0111 cu vaste
studil de eruditiune §i en instincte vii de arta',
are un stil a eAruia notii caracteristica le mai
em samA : deseeirfirea.

- 57 -

www.dacoromanica.ro
*
* *

Doamnelor §i Domnilor, acuma cind am a-


juns aproape de sfir§itul rezultatelor noastre,
mustrarea de constiinta Incepe a ma nelinistl.
Drept am judecat lent pe ace§ti dol dintre frun-
ta§ii literature! noastre ? §i bine am facut ea
1-am ales numai pe din§ii ? Ca 1-am ales numal
pe din§ii, nu aceasta ma nelini§teste ; nici locuI
nici timpul nu ne permit a vorbi si de altii;
dar ceea ce ma nelinisteste, ieste, cel 'i-am Jude-
cat incomplect. Nu am putut resfringe toate Ca-
litatile lor artistice. Pe Eminescu 1-am luat la
fondul stilului, §i am tacut asupra formei exte-
rioare ; pe Odobescu 1-am luat la forma exte-
rioara, a stilului §i numal prea putin am atins
fondul.
Dail precum gradinariul din intreaga In! gra-
dina alege florile cele mai frumoase ca sa le
Intruneasca in bucbetul, ce are BA barazeasca la
zile -mari, a§h §i 'lea am ales numal calitatile
cele mai deosebite ale acestor doi literati, §i
avui onoarea a le prezenth Domnielor-voa-
stre.
Incercarea mea ieste numai o modesta schitare
- 58 -

www.dacoromanica.ro
a bazelor unei §tiinti, care de acuma innainte-
va trebul BA se alcalueascA. Aceasta Ftiilità con-
sista intru a patrunde prin operile literare päna.
la natura intima, psihologia, in anatomia §i fi-
ziologia intelectualA a scriitorilor. Aceasta le
chernarea psihologiei literare, Tar baza pe care
trebuie sA se innalte aceastä §tiinta.adeca stu-
diul intrupeird yindird in stit--ieste aforismuT
genial al hi Buffon : le style est l'homme meme
stilul ie insuli omul.

- 59 -

www.dacoromanica.ro
GITPRINSUL
Tabloid landi interne.
tiltimul pkrariii al veaculai al XIX-le schimbrt central de
cercetare al inviltatilor. Duprt ce s'a studiat omul-corporal, acama
incepe a se stadtit In modAtiintific omul-spirit i omul-locial.
Cnnoscind lumea intera i Intrebuintind metoda experiuien-
tart putem analizit gindirea i au cercetiim intru eft Yea se res-
fringe in stil. Rezaltkele cele mai none i mai surprinzrttoare
In aceastrt privintii ni le-a dat scoala de la Paris de sub inspi-
ratianea D-lor Charcot i Ribot. Pentru a cunoaste deosebitele
chipmi de a gindi avem nevoie de elemental primordial psiho-
logic, ce se aflrt la baza tutnror operatiunilor mintale; acesta
teste: Teprezentarea, imaginea saIl pliizmuirea. Deosebite oh-
servatiuni psihologice pentru a clovedi existenta deosebitelur
tipuri. Sint patru tipuri: vizual, auditiv, motor si indiferent.
Gindirea abstractil sari giodirea In semne numitrt i gindi-
rea siuibolieii. Cercetilrile si teoria D-lai Paulhan. Limpezirea
acestei teoril prin cazul patologic al profesorului Lordat. Definitiu-
nea lai Taine despre spirit (gindire).
Descoperirile psiliologiei sint menite de a regenerit critie-t
artisticil In genere si In special pe cea literarll. Aceasta in u-
nele canal poate deveni psihologie literarii. Aplicatinnea tipu-
rilor la arte: pictorii cci mail all fost puternice tipuri vizuale;
muzicantii celebri puternice tipnri auditive. Teoria 1u privinta
motorilor ; motori trebuie sil fie oratorii, dramaturgii, caligrafii,
sculptorii.
Aplicatiunea tipurilor la literatura noastrrt. Eminescu. Cum
I-a earacterizat D-1 Malorescu pe Eminescu la inceputul carierei
mi literare. Teoria tipurilor se aplicil la dinsul Wean chip
strAlneit. Citastiuni In acest scop: imagini viznale din Mortua

www.dacoromanica.ro
est §i din Ciairt. Imaginl auditive in partea de la urmi din Seri-
soarea 1V Imagini de tact intr'un fragment din Ceilin. Emi-
neseu le un tip indiferent din cele mai bine inzestrate.
Stil bogat i stil same. Neliimurirea notiunel: stil. Chipu-
rile de gindire alatulesc baza stilnlui. Talnacirea unor pasaje
din Discours sur le style a Itif Buffon in senzul nostru. Defi-
nitiunea stilului bogat si a stilului srtrac. Aceasta trebuie s fie
impiirtirea cea mare, ce trebuie de gent In st:l.
Forma exterioadi a stilului. Aceasta ie chestiune de limbrt.
lea prezentri o multime tie studii de frtcut. Acuma atingem rox-
mai douii puncte, ce ni se par., cele mai insemnate: principiul de
economic al atentiunel dezvoltat de Herbert pencer i complectat
prin acela al atitrtrei fortelor nervoase ariitat de Ioan Gherea pi
sintaxa. Particularitiitile sintactice ale unel limbi in senzul cl
mai larg alatulesc: firea sail geniul limbei. Nu s'au Meat Inert
studii de esteticrt asupra sintaxei noastre. Din punct de vedere
artistic acela, care a piitruns mal bine geniul limbei romine, le
D-1 Odobescu. Definitiunea stilului desitvtiit. Intre top stilistit
romini Odobescu 11 are sub forma notei celei mai resunlitoare
Greutatea de a alege citatiuni din Odobescu. Descrierea fartunel
din basmul Bisoceanuluil Pasajul din Doamna Chiajna unde
Radu rlpeste pe Domnita Ancuta. Bog: itia limbel lui Odobescu.
Alt pasaj din basmul Bisoceanulia. Descrierea Dianii de la
Luvru.
Comparatitmea intro Emineseu §i Odobescu. §1 until i altul
slut mail poeti: unul scrie poezie In versuri, celalalt poezie in
prozrt.
Luminile psihologiel de astil-zi ne permit s analizilut mai
adinc operile literate si sit respicilm mai afund natttra artistului.
Psihologia literar i". le en putintrt. §i Eminescu i Odobescu slat
tipuri indiferente din -cele mai bine Inzestrate; procederile me-
canice ale spiritului lor sint aproape identice, dilosebirea cea
mare inse stg in stilul lor. Caracterizarea comparativii a stilului
acestor doi literati.
Neputinta de a aduce o judecatrt complectii asupra calitrttilor
artistice ale stilului fie-cilrula dintre acesti scriitori. Chiemarea
psihologiel literate. Baza lei To aforismul jut Buffon : stilul 'ea
&soli omul.

www.dacoromanica.ro
TipArirea acestel conferente am fost nevoit A
o fac In cea mai mare pripA. tea se resimte de
mai multe lipsuri, 'lay imele lncruri nu slut
a§A precum a§1 fi dorit sä fie. S'au strecurat, de§l
putine, dar totuli s'ait strecurat cite-va gre§ell
de tipariti In ortografie. in mai multe citatiuni
nu am putut fi riguros exact, neavind la Inde-
mini cartile, iar alte citatinni, cari trebuiail IA
fie fAcute, ail fost lAsate. ',bate afarl aA fost
de asemene din materialul Anexelor §i unela
pArti, cad mi-ar fi servit In sprijinirea t8oriei
nëavindu-le In momentul tipArirei. Apoi ordinea
Anexelor nu le cea naturalA, dupl §irul debvol-
tArilor din conferentA, ci lea le IntocmitA dupit
materialul, pe care-I avul mai degrabA la hide-
mina. De aceea numerotatia s'a fAcut In mod
cu totul arbitrar. Pentru toate aceste lucrue,
earl jignesc estetica tipariului §i exactitatea, cer
indulgenta Cititorilor.
- 69 -

www.dacoromanica.ro
ANEXE

www.dacoromanica.ro
ANEX A I

DE LA DESCRIPTION PITTORESQUE
Essai <le psychologie IiUerairc
I.
J.,a description est un element essentiel du roman
tel qu'on le concoit genéralement aujourd'hu;. Je n'ai
pas besoin de dire ici que l'étude du milieu" a été
pouss6 loin, trop Join pent-être en quelques cps. Un
des earaer ees de l'étude du milieu, par lequel presque
toutes les écoles francaises se ressemblent et dérivent
de Chateaubriand et du mouvement romantique, c'est
la recherche du pittoresque, de l'Opithete qui pude aux
sens et lasse revivre jusqu'à un certain point une sen-
sation au lieu de suscitcr une idée. Nous constatons
cette preoccupation chez des romanciers de tendances
diverses et même opposées,_comme MM. Zola, Hays-
mans, Feuillet, Daudet et bien d'autres; nous la trou-
vons anssi chez des poetes comme M. Leconte de Lisle,
chez des critiques, des historiens et des philosophes
comme MM. Henan et Taiue. JI y a done la tine ten-
dance tres générale, relativement nouvelle, et dont il
faudrait etudier les effets.
63 5

www.dacoromanica.ro
On appelle imagination sensible Fade par lequelr
nous nous représentons un objet absent, et cette repre-
sentation, comme on Pa depuis longtemps remarqué
n'est au moins si nous n'envisageons que certaines
classes d'images qu'une copie affaiblie d'une sensation.
Par exemple, si j'essaye de me représenter nu monument,
un tableau, nne statue, ce que j'imagine, si mes sou-
venirs sont assez nets, est une sorte de copie affaiblie
de la sensation que j'aurais si je voyais réellement le
monument, le tableau ou la statue. L'imagination,. même
prise au sens restreint que nous liii donnons i9i,
yule beaucoup d'une personne a l'autre, soit en in-
tensité, soit en qualité. D'un erdé, certaines personnes
ont les images, les representations beancoup plus fraiches,.
plus dives, plus concretes: en . un mot, leurs ima-
ges se rapprochent beaucoup de la sensation d'autres,.
au eontraire, sont plutCt portées vers les idées ab-
straites et ont besoin d'un effort pour se représenter des.
sensations d'une maniere nit peu nette. an a remar-
que que la vision mentale, trés nette en general chez
les enfants et chez les femmes, devenait trés faibln
et parfois disparaissait en quelque sorte chez les pet=
sonnes preoccupées surtout d'idées abstraites on habf-
tuées a ne pas exercer leur imagination visuelle. Voici
une petite experience indiquée par Wundt, q,tti., en mon,
trant les analogies de l'image et de la sensation, pa-,
raft mettre en relief aussi les differences individuelles.
par rapport 11 Fin tensile avec laquelle l'image concrete
est penile. On sait que lorsque nous avons fixé nos
- 66 -

www.dacoromanica.ro
regards quelques instants sur un objet coloré si nous
reportons les yeux sur une surface grise, nous perce-
vons une tache coloree de la couleur complementaire
de la premiere. Si l'objet etait rouge, la tache sera
verte, et, réciproquement, st l'objet était bleu indigo,
la tache sera jaune, ete. Or il est possible, mais cela
ne réussit pas A tout le monde, de percevoir cette cou-
leur complernentaire non pas apres avoir regarde un
objet colore, mais simplement apres l'avoir imagine.
On peut, par exemple, penser A une croix rouge : en
jetant ensuite les yenx smr un papier gris, on doit voir
une croix verte si l'on a une bonne imagination vi-
castle.
D'un antre cté, l'intagination, d'une personne a l'autre,
ne varie pas seulement par l'intensite : elle varie
aussi par la Qtlalite. Les uns ont surtout de la facilité
A se représenter les images visuelles: d'autres, les i-
mages auditives on tactiles. Ainsi, si je pense a un
tnot, ce mot se présente priticipalement a moi sous la
forme d'une image auditive ; il me semble que je l'en-
tends. Pour d'autres personnes, an contraire, la repre-
sentation du mot atlecte la forme d'une image motrice:
elles se représentent non pas le son du mot, mais les
mouvements de la longue et des levres, du larynx, etc.,
qu'il faut faire pour le prononcer. D'autres enfin se
le représentent, imprime ou emit, sous la forme, par
consequent, d'une image visuelle. Chez d'autres per-
sonnes se produisent, soit des images abstraites, soit
des images combinees.
67

www.dacoromanica.ro
C'est a l'imagination en general, et aux ditlerentes
espéces d'imagination en particulier, que font appel la
plupart de nos littérateurs. Chacun d'eux a plus ou
moins sa caractéristique propre au point de vue de
l'intensité et de la qualite, de la sensation, et il me
semble que c'est de cette maniere d'etre particuliere
que dérivent, au moins eu partie, les impressions que
leurs ceuvres nous font éprouver. Certaines images
sont faites plutfit que Wantres pour éveiller en nous
certains sentiments determines et, par consequent, don-
neat une caractCristique assez nette a la maniere d'nn
ecrivain.
Mais d'abord quel est le aile propre de la forme
concrete de description qui est si generalement em-
ployee aujourd'hui ? On peat, it mon avis, en trouver
une bonne rii.on et celle pent etre a laquelle se
ramenent toutes celles que l'on pourrait proposerdans
les rCsultats de certaines recherches psychologiques ré-
centes de M. Fere. M. Fere a tilehé de démontrer A
l'aide d'experiences que chacune de nos sensations était
accompagnée d'une augmentation de nos forces ner-
veuses (1). La force des sujets stir lesquels a opéré M.
Fere a &é mesurée au moyen du dynamometre ; on
soumet ensuite 1 e sujet A, des excitations sensorielles
et on mesure de nouveau la force du sujet, qui se
trouve avoir augmenté. Mais si la sensation a le poll-

(1). Ch. F6ré: Sensation et mouvement, dans la Revue


philosophique, octobre 1885.

68

www.dacoromanica.ro
voir de d6velopper en nous tine certaine somme d'e-
nergie nerveuse, l'image, qui est une copie de la sen-
sation, doit avoir des etrets anal ogues, quoique moins
marques, et, si la force nerveuse degagée ne se dé-
pense pas en mouvements volontaires, elle se c ver-
tira soit en sentiments, soit en mouvements involontaires,
accélération de la respiration, battements du coeur, etc.
II résulte de la que l'ensemhle des images vives é-
vcillees par une description est de natu re A susciter
en nous par liii-meme, par le fait seul de Pexistence
de ces images et abstraction faite de ce qu'elles repré-
sentent, un certain nombre de selitiments. La descrip-
tion pittoresque par elle-meme a done plus de force
que la description abstraite pour exciter en nous soit
l'admiration, soit la pitie, la terreur on toute mare é-
motion que veut nous faire éprouver l'écrivain. Bien
enteudu, ceci ne se prodnit que lorsque le lecteur n'a
pas A se fatiguer pour évoquer les images qui lui sont
présentées, et Feet ne se produit plus si l'auteur a-
buse du procéde ou si le lecteur n'a pas l'ituagination
naturellement assez vive pour le suivre.
II est sans doute inutile d'insister sur Ics effets part
culiers de la description pittoresque : plus les images
qu'clle tache de réveiller se rapproehent de la sensa-
tion merne, et plus aussi l'impression reçue aura de
vivacité, d'eclat ou de fraicheur ; cela se comprend de
reste.

Its

www.dacoromanica.ro
H.

Cette vivacité de l'image caractérise certains auteurs:


iis nous peignent les objets avec une telle precision,
avec nn tel éclat, une telle intensitd de couleur, que
l'impression que nous font éprouver leurs cenvres en
preud qnelque chose de tout a fait particulier, Mais
cette vivacitC et eete puissance d'imagination se joint
généralement chez les littérateurs a l'emploi des ima-
ges visuelles. Je eiterai parmi les auteurs qui ont cette
qualité Th. Gautier et M. Leconte de Lisle dans la
poésie, les fréres de Goncourt, M. Zola et M. Taine
dans la prose. Mais l'etret varie certaineme»t (Ie l'un.
a l'autre.
Il me semble que chez M. Leconte de -Lisle le pro-
add ij'entends par li, non pas une recette que l'artiste
applique, mais hien la maniere dont proade générale-
merit son esprit), le procedé, dis je, est souveut celui-ei :
quelques points sont Celairds d'une maniére tres vive,
tandis que le reste du tableau demeure dans l'ombre.
Cette vision partielle, rnais tres distincte, produit une
impression saisissante d'Ctrangeté; elle s'applique h mer-
veille dans les passages oft ii faut metre en relief une
situation extraordinaire ou terrible. C'est une sorte de
rêve ties lueide dans »ne unit obseure :
Puis, tandis quil s'kend sur le doi dans sa eonebe,
(bill se erome les bras et se rendort sans bruit,
Hervor, en brandissant racier qui vibre et Nit,
Ses noirs ebeveux an vent, counne une calibre throuelie,
Bondit et disparait an travers de la nuit.
iLépie a'Anyan(yr.)
70

www.dacoromanica.ro
Viens par ici, corbeau, mon brave mangeur d'hommes!

Cherche ma fbinc6e et porte-lid mon cceur.

Au sommet de la tour que hantent les corneilles,


Tu la verras debout, blanche aux longs cheveux noirs;
Deux anneaux d'argent fin lui pendent aux oreilles
Et ses yeux sont plus clairs que l'astre des beaux sours.
(Le coeur d'ildalmar.)

-Globe an Christ! Les bfiehers luisent,flambeaux ardent s ;


La chair se fend, s'embrase aux os des hérkiques,
Et de rouges ruisseaux sur les charbons bailants
Fument dims les deux noirs au bruit des saints cantiques.
(L'ogonie d'un saint.)

A mon avis, c'est peut-être dans les passages de ce


genre que se trouve la note la plus originate de M.
Leconte de Lisle. Mais il en donne d'autres non moins
rernarquables et que l'on peut mêrne preferer. Le pro-
cede qui se retrouve dans les vers que j'ai cites n'en
est pas- moins le plus intéressant au point de vue de
tette etude, it cause de l'extreme perfection que M. Le-
conte de Lisle apporte i rendre la couleur et l'effet
visible des details, et de la puissance du contraste et
,de l'impression qui en résulte. Au reste, M.Leconte de
Lisle aime et recherche parfois ce contraste de l'obscu-
rite et de la lumiére. Voyez ces magnifiques strophes
dans le Bernica.
Quand l'aube jette aux monts sa rose bandelette,
Cet étroit paradis, parfumé de verdeur,

71

www.dacoromanica.ro
Au-devant du soleil, comme une cassolette,
Enroule autour des pies la brume violette
Qui par frais tourbillons sort de ses profondeurs.

Si Midi, du ciel pur, verse sa lave blanche


Au travers des massifs, ii n'en laisse pleuvoir
Que des 6clats l6gers qui vont, de bi.anche en branche,
Fluides diamant que l'une a l'autre 6panche,
De leurs taches de feu seiner le gazon noir.

D'autres fois, au contraire, nous trouvons tout le ta-


bleau mis en pleine lumiere (Midi, la Veranda, Hi-
pathie). C'est surtout dans les Pames antiques que'
nous trouvons ce proe6dé ; l'autre appartient plutol aux
Pames barbares. II y a eu dans l'emploi de ces divers
procddes une adaptation voulue ou inconsciente de l'es-
prit du poke aux sujets traités. Le poéte a employe
différemment ses couleurs et les a distribuées de maniere
différente pour peindre la civilisation grecque ou le
monde scandinave. Je crois (pie d'une maniere générale
la difference du procédé correspond bien a la diff'éren e
de la matibre.
Th. Gautier a par moments de véritables obsessions
de couleur et une babileté inorae pour rapproeher les
objets d'oft pent s'abstraire tine couleur qui p. ur tout
le .monde est a peu pres la même. Voyez Symphonic
en blanc majeur, et A nue robe rose, dans Emaux et
camees.

Son sein, neige mouhie en.globe,


Contre ses camélias blancs

72

www.dacoromanica.ro
Et le blanc satin de sa robe
Sofitient des combats isolents.
Dans ces grandes batailles blanches,
Satin et fleurs ont le dessous
Et, sans demander leurs revancbes,
Jaunissent comme des jaloux...
De quel mica de neige vierge,
De quelle mOelle de roseau,
De quelle hostie et de quel cierge
A-t-on fait le blanc de sa peat'?
A-t-on pris la goutte lact6e
Cachant l'azur du del d hiver,
Le lis a la pulpe argentée,
La blanche 6cume de la mer,
Le marbre blanc, chair froide et pale
Oit vivent les divinites,
L'argent mat, la laiteuse opale
Qu'irisent de vagues dart& ? etc.
MM. de Goncourt, dans le roman, sent bien connus-
pour a voir use et abuse mCme, au dire de 'quelques
uns, de la description pittoresque. Quelques-uns de
leurs tableaux sont celebres a juste titre, par exemple-
le paysage d'Idges et sensations. La forme colorée pa-
raft le seul but gulls aient poursuivi dans ces descrip-
i ons; ils l'ont atteint d'une maniere remarquable, et-
la recherche de leur style les a servis en cela. Qu'ils
en aient abuse quelquefois, que M. Edmond de Gon
court surtont ait pousse le procede- trop loin, on ne
peut guère le nier; mais le procédé n'en avait pas.
73

www.dacoromanica.ro
moins quelque chose de légitime, de tres utile tame a.
leur point de vile. En effet, on sait que pbur des rai-
sons psychologiques l'habitude efface peu peu l'image.
Tel mot qui etait autrefois pittoresque est deveuu terne
et n'a plus qu'une signification pour ainsi dire abstraite.
Prononcé, ii éveille l'idée de la chose gull ireprdsente,
ii n'en &ale plus l'image. M. Darmesteter (1) signale
avec raison dans ce fait bien connu une cause de Pori-
sine des néologismes: les mots s'usent et font place a
d'autres, et il en est de mettle des tournures et du style
en general. Autrefois on disait exprimer sa pensée;
41 present on commence it laformuler. Ponrquoi? C'est
que dans exprimer, on ne sent plus la force premiere,
tyrnologique du mot. Exprimer sa pensée n'est plus
la presser, la faire sortir par pression et la condenser
dans des mots; c'est simplement la faire connaitre par
des mots : le terme énonce le fait sans image dans une
nudité abstraite. Au lieu de l'exprirner, on la formule,
c'est- A-dire qu'on la jette dans le moule d'une forme
rigide, mathématique." On comprend trés bien, par
consequent, qu'un ecriyain qui eherche a rendre préci-
.sóment le cfité pittoresque des ehoses, c'est-â dire celui
ique le langage rend d'autant mins bien qu'il est de-
venu plus courant, suit porte a rechercher les mots, les
onstructions, les tours les plus rares et les moins uses,

(1) A. Danuesteter, De la creation actuelle des mots nou-


veaux dans la langue francaise et des lois qui la re-
gissent, p. 36.

74

www.dacoromanica.ro
et même A imaginer de nouvelles tournures et des for-
mes de phrases inconnues avant lui, de maniére a ren-
dre avec la pks grande intensitd la forme et surtout
la couleur.
Avec M. Taine, nous a vons un autre genre de pein-
tare : ici les images sent fortes, aveuglantes, parfois chau-
des, vices; personne n'a rendu les etfets de lumiere a-
vec plus d'intensitd, de relief et de precision A, la fois.
L'effet est vouln, mais il est produit ; il est eherchd,
mais il est trouve. Que l'on compare a ce que l'on
voudra le coucher du soleil a Paris :
J'étais bier vers cinq heures du soir sur le quai
qui longe l'Arsenal, et je regardais, en face de moi,
de l'autre eke' de la Seine, le ciel rougi par le soleil
couchant. Un demi-diime de nuages floconneuX montait
,en se courbaut au-dessus des arbres du Jardin des
plautes. Toute eette voate semblait inerustée d'deailles
de cuivre ; des bosselures innombrables, les unes pres-
que ardentes, les autres presque sombres, s'dtageaient
par rangées avec un dtrange eclat mdtallique jusqu'au
plus haut du ciel, et, tout en bas, tine longue bande
77
verdatre qui touchaitl'horizon dtait rayde et déchiquct de
par le treillis noir des branches. Ca et IA. des demi-
n elartdes roses se posaient sur les pavds ; la ie lni-
;I
sait doucement dans une brume naissante; on 4 pei ce -
7)
vait de grands bateaux qui se laissalent couler au fil
du courant, deux ou trois attelages sur la plage nue,
une grue qui profilait son mat oblique sur Pair gris
PI
de l'Orient. Une demi-heure apres, tout s'éteignait ; il
- - 75 --

www.dacoromanica.ro
ne restait plus qu'un pen de ciel clair derriere le
Panthéon ; des fumées rouss(ttres tournoyaient dans la
pourpre mourante du soir et fondaient les tines dans
les autres leur couleur vague. Une vapeur bleudtre
noyait les rondeurs des pouts et les aretes des toits.
Le chevet de la cath6drale, avec ses aiguilles et ses
contreforts articulés, tout petit, en un seul tas, sem-
,,blait la carapace vide d'un erabe. Les choses, tout it
l'heure saillantes, n'etaient plus que des esquisses e-
bauchées sur un papier terne. Des bees de gaz s'allu-
maient cit, et là comme des étoiles ; dans Petfacement
universel ils prenaient tout le regard. Bientôt des cor-
dons de huniere se sont allongés a perte de vile, et
le flamboiement indistinct, fourmillant, du Paris popu -
77leux a surgi vers l'ouest, tandis qu'au pied des arches,
le long des quais, dans les remous, le fleuve, toujours
fraissé-,- contirmait HOU chttchotement nocturne (1).

D'autres Auteurs se servent, dans leurs descriptions,


de termes éveillant des images de différente nature. M.
Zola, par exemple, qui a, lui aussi, une grande puis-
sance d'imagination visuelle, se sert volontiers des o-
deurs et des sons. Au contraire, les quatre auteurs dont
none venous de nous occu per ont ceci de commun qu'ils
lout surtout ew ploi, dans leurs descriptions, de l'image visu-
elle. Le caractere propre de l'impression qu'ils prodnisent,
4') Taine, De 1 intelligence, I, 76.

76

www.dacoromanica.ro
et qu'ils doivent, je crois, precisément A la preponderance
de ces images visuelles, c'est que e'est une impression pit-
rernent artistique. Je veux dire par lit qu'auctur de nos
sentiments intimes n'est excite par bears descriptions, it
part l'impression étrange que fait éprouver la poésie de
M. Leconte de Lisle quand il se sert du procédé que
j'ai signal& Ni dans les descriptions colorées de Th.
Gautier, ni dans celles de M. de Goncourt, ni
chez M. Taine, ni chez M. Leconte de Lisle
dans la plus graude partie de ses poésies, nous ne
trouvons rien qui éveille chez nous un sentiment, une
emotion autre que l'impression purement artistique que
nous éprouvons it contempler un paysage ou un objet
guelconque d'une belle forme et d'une riche couleur (').
Mais si l'admiration, si remotion esthétique doit tou-
jours etre le but de l'art, ce but pent etre attefnt par
4rautres moyens que la description froide, et par l'éveil
crautres sentiments, par l'excitation d'émotions diverses
par des moyens appropriés. L'émotion par elle-même,
la pitie, la terreur, etc, 'fest pas proprement esthetique ;
mais elle pent faire partie du systeme qui éveille l'é-
motion esthetique. A ce titre, la description petit jouer
un rele en litterature, non seulement en nous faisant
comprendre les milieux on se rneuvent les personnages,

(1) 11 est inutile de faire remarquer que je paile des auteurs


que e cite uniquement it ce point de vue de la descrip-
tion : un jugement de leurs oeuvres pourrait quelquefois
motiver des modifications aux opinions que Pmets.

77

www.dacoromanica.ro
on bien les personnages euxmêmes, mais aussi en nous
disposant a ressentir certaines emotions.
Il est nue critique que l'on adresse souvent aux lift&
rateurs qui se coniplaisent dans la description. On leur
fait remarquer que leurs personnages ne peuvent pas.
voir tout ce qu'ils indiquent, on qu'ils sont incapable&
d'y remarquer tout ce qu'y remarque l'auteur. A mon
avis, le reproche n'e.st pas juste : je ne vois pas du
tout pourqnoi l'auteur et le lecteur ne seraient pas mieux
renseignés sur le milieu oir vit et se mut un personnage que
ne l'est le personnage 1M-tame. Voudrait on soutenir que
l'on uc doit mettre dans une description. que ce qui pent
exercerune influence sur le héros? On pourrait répondre
encore que souvent nos actions mut infinencées par des
causes extérieures que nous ne remarquons nu11ement,
-et que nous les remarquons d'antant moins bien souvent,
que l'influence qu'elles exercent est plus continue et
plus forte. Mais ce qui est vrai,. c'est que au moyen
de la description, quand elle est bien faite on peat
nous faire entrer plus ou mins dans l'etat &esprit
d'un personnage, et que la description,. au lieu d'être
une simple virtuosité de Vauteur, pent etre un excellent
moyen de nous faire comprendre lea sentiments et les
actes du personnage et de nous faire participer a seg
emotions.-
La description visuelle comme nous venous de le
voir, ne produit génèralement pas cet etTet. Elle a soa

78,

www.dacoromanica.ro
morite et sa valeur. Je me garderais. de regretter que
les Ocrivains qui sont capables de la bien faire l'aient
entreprise; mais elle ne repond pas A tout, Elle est
froide alors memo que les situations et les objets qu elle
depeint semblent par eux-mêmes devoir produire une
impression assez vive. Nous ne sommes guere emus aa-
trement que par une emotion d'artiste.
Si nous recberchons les causes de cette impression,.
nous les trouverons dans deux faits. D'abord la vue est
devenue un sens intellectuel destine a comprendre am-
tant qu'à jouir ; il en est de male, a uu moindre de-
gre, de l'ouie et du tact, tandis que l'odorat, le goat,.
le sens de la temperature, etc., sont des sena tits peu
intellectuels qui nous font eprouver generalement, quand
ils s'exercent, du plaisir ou de la douleur et qui sont
plus directement relies a. notre vie vegetative et sen-
sible. Le second fait, c'est que dans une description
visuelle nous ne contemplons que des abstractions, car
les sensations visuelles sont des abstractions si on les.
separe des sensations de temperature, de contact, de
son, d'odeur et de gofit que les objets sont capables de-
nous donner.
Mais il est des cas cependant oft, les sensations vi-
suelles penvent exciter certaines emotions : c'est que,,
alors, les deux causes que nous venous de signaler, ou
du mins l'une d'elles, viennent i disparaitre. Quand fa,
sensation de la forme disparaft, par exemple, pour ne
laisser guere subsister que la couleur, la sensation vi-

- 79

www.dacoromanica.ro
El uelle devient moins intellectuelle et plus expressive
par rapport A l'émotion, C'est ce qui se prodnit, par e-
-xemple, dans les vers de M. Leconte de Lisle que j'ai
cites plus haut et oh Pon volt confine des taches claires
-sur un fond sombre : évidemment, ici c'est cette sensa-
tion d'obsctu ltd du fond et de contraste qui pent don-
.ner lieu it tine certaine emotion ; si la description dtait
plus detailide et plus complete, elle serait aussi plus
froide. Voyez le portrait de la fiancée a laquelle Hial-
mar envoie son coonr:
Tn la reconnaItrai blanche aux longs clicvenx bolts ;
Deux anneaux d'argent fin lui pendent flUX oreilles
Et ses yeux sont plus elairs pie l'astre des beaux soirs.

Croyez que si le poète nous ddcrivait la forme de


.son nez, de ses Mvres et de ses oreilles, le portrait se-
rait beaucoup plus froid, et j'ajoute qu'il serait moins
vivant. Remarquez gull n'y a pas une seule forme indi-
qude dans ces trois vers: rien que la couleur ; encore
ces couleurs sont-elles pen varidesblanc, noir, argent,_
clair :-- c'est là ce qui produit l'impression dtrauge,
nette et vague a la fois, nette quant a la couleur et
vague quant a la forme, dtrange et forte parce que
notre esprit est dirigd dans un certain sens par Pen-
semble du morceau et que ces formes vagues qu'on lui
offre, il les adapte merveilleusement a sa tendance du
moment, qu'elles contribuent a fortifier, sans que nous
.uyons aucune peine a les saisir.
Partout oh les sensations visuelles nous paraPront
80

www.dacoromanica.ro
concourir a émouvoir le lecteur et s'adapter particu-
lierement a une situation émouvante, nous trouverons
ainsi une predominance des sensations de couleurs
d ouces, tendres (le mot est significatif), pales, nuancées
it moins toutefois que l'auteur n'ait recherché un con-
traste. La lune est précieuse a cet égard : il n'y a pas
d'amourreux de roman, quaud l'auteur a le talent des-
criptif, qui ne se promene au clair de lune. Je sais
bien qu'il y a d'autres raisons pour cela; mais on aurait
tort de négliger celles que j'indique. M. 0. Feuillet fait
un usage considerable de la lumière tamisée par les
vitraux d'une église ; on voit cornbien cette lumière doit
être favorable aux impressions émotives, quelles qu'elles
soient. Faut-il rappeler que l'aurore, la nuit et le ere
puscule sont plus particulièrement favorables it l'éclosion
de sentiments de nature diverse, et que nous trouvons
ainsi une cause exterieure et réelle du fait psychologi-
que que je deeds ? M. A. Daudet a genéralement le
mérite de faire des paysages et des milieux qui erica-
drent admirablement ses acteurs. Nous venous plus
tard qu'd y Arrive par d'autres moyens que l'impression
visuelle : void toutefois un passage oft les images vi-
suelles dominent et oft se montrent tous les caracteres
que nous venous d'indiquer ; il §Agit des recontres
amoureuses de Georges et de Sidonie dans Fremont
jeune et Rider ainn4:
,,II faisait une nuit admirable, neigeuse. La lune,
n frfilant les dimes d'arbres, amassait des flocons lumi -

- 81 - 9

www.dacoromanica.ro
neux entre les feuilles serree,s. Les terrasses blanches
de rayons on les terre-neuye allaient et venaient dans
,;leurs toisons frisees, guettant des papillons de flit,
les eaux profondes, étalées et unies, tout resplendissait
d'un éclat mud-, tranquille, comme refiété dans un mi-
roir d'argent. CA 'et 1A, au bord des pelouses, des vers
luisants étincelaient.
7?Sous l'ombre du paulownia, perdus dans ces profon-
deurs de unit que fait autour d'elle la nuit claire, les
,,deux promeneurs resterent un moment assis, silencieux.
Tout A coup ils apparurent en pleine lumière, et leur
groupe enlace, languissant, traversa lentement le per-
ron et se perdit dans la charmille.
Nous trouvous aussi chez M. Feuillet une scene ana-
logue ; on y remarque encore la monotonie de la cou-
leur et le clair de lune, 11 a beau &re éblouissant, ce
clair de time, c'est toujours une lueur assez douce et
une excitation diffuse et generale, c'est A-dire pea Intel-
lectuelle pour le sens de la vue, jointe A la predo-
minance. de la couleur sur la forme.

n La soirée... était tiede et superbe. Une lune éblouis-


saute remplissait la vaste cour de sa limpide clarté;
nil y avait un glacis d'argent sur l'eau du bassin, an
milieu duquel les deux grands cygnes dormaient imam-
biles dans leur blancheur de neige.

82

www.dacoromanica.ro
IV

Ainsi nous voyons que les sensations visuelles de


forme sent moins propres que les sensations de couleur
a s'adapter, dens une description, it des situations qui
doivent exciter chez le lecteur des sentiments autres
clu'une admiration de la forme.
Mais les antres sensations reproduites dans les des-
criptions sent plus aptes t remplir cet office a *mesure
qu'elles sout plus flees A, la vie emotive de l'homme
et aussi A mesure qu'elles se combinent de maniere A
dormer des choses une impression plus concrete.
Une sensation on une image parait d'autant plus
propre a exciter en nous des emotions ou des senti-
ments, qu'elle est d'autant moins nette, d'autant moins
differenciee, d'autant moins restreinte, qu'elle excite
moins nos efforts intellectuels, et cela est assez natu-
re!. Une sensation qui nous enveloppe -tout entiers, qui
nous excite d'une maniere diffuse, pour ainsi dire, qui
nous donne une excitation generale deuce, paratt la
plus propre it la naissance des emotions tendres. Ce
sont ces sortes de sensations que lain a appelées des
sensations volumineuses. II faut remarquer de plus que
des sens comme l'odorat et le gout sont en rapport in-
time avec notre vie Putative, avec la partie la moins
intelleetuelle de nous mêmes, et jouent un certain role
Alans la maniere d'être generale de notre corps, d'oft
depend dans une certaine mesure la naissance de DOB
sentiments. Aussi trouvons-nons toujours que cbez les
83

www.dacoromanica.ro
auteurs qui combinent dans leurs descriptions les di-
verses sensations, nous ressentons mieux remotion que
l'autcur vent nous faire éprouver.
Les sensations de l'ouYe sont comme les sensations.
visuelles. Elks ne donnent lieu a la production d'emo-
thins clue si elles n'ont rien de trop intellectuel. TJne
conversation, par exemple, n'a souvent rien d'émouvant
que la signification des paroles ; un chant, au contraire,
a cause du timbre et du rythnie, pent emouvoir par
lui-nieme, abstraction faite du sens des paroles ehantees..
Il est difficile d'etudier A, part les sensations auditi-es
et surtout les sensations tactiles on gustatives comme
nous rayons fait pour les sensations visuelles, car, si
nous trouvons chez certains auteurs des descriptions.
cornposées entièrement on a.. pea pre's de sensation%
visuelles, nous ne trouvons guere chez aucun une des-
cription faite uniquement avec des images empruntees-
un autre sens. II y a pent-etre une exception A faire
pour les sensations olfactives, comme nous le verrons ;
mais c'est une simple exception.
Voici une jolie description de M. O. Feuillet qui en-
cadre un amour puissant; nous y retrouvons les sensa-
tions visuelles doucement colorées sans forme bien de-
un bruit qui n'a rien de precis et une sensation
olfactive.

n C'est un enaroit dormant, surtont par une belle ma-


77
tinée d'eté comme celle-ci. Li y regne un demi-jour
77
religieux : les feuillages retombent et s'entrecroisent

Si

www.dacoromanica.ro
dans un épais lacis qui laisse i peine voir quelques
coins du cid bleu. Le soleil jette cit et la sur le sa-
ble, sur les chaises, sur les épanles de hi déesse,
quelques bandes himineuses, quelques rayons qui sem-
blent tamiseg par les vitraux peints d'une église. Une
vague odeur d'orangers s'dvapore avec la rosee des
,,grappes blanches des acacias, et panr tout achever,
on enteud sortir d'une ravine, (peon ne veit pas, le
babillage musical du petit ruissean qui alimente rdtang
,aux cygnes et qui passe par là on ne sait comment.
(o. Frum.k.,ET. Le Journal d'une femme, p. 84.)
Les sensations d'odeur ont aussi tile assez grande im-
portance an point de vue de la description qnand elles
sont évoquees avec force ; elles peuvent donner line im-
pression tres pènètrante et tres vive. Elles sont rare-
w ent employees par les romanciers settles et sans etre
ni8ldes a des sensations de la vue et du tact ; _cepen-
dant nous tronvons des essais de ce genre chez M.
Zola. Sans parlor ici de la syMphonie des fromages,
-ott le procédd se volt beaucoup trop, je citerai cette
magnifique page de la mart d'Albine dans la Faule de
.l'abbd lifouret. Je ne dis pas qu'ici encore le procddé
ne soit un pen exagérd; mais la description est si large,
si puissante, rimpression est si vive, si profoude et si
delicate m8me parfois, que l'on oublie facilenient l'abus
de la maniere.
II n'y avait sous le plafond bleu que le parfum é-
touffant des fleurs. Et il semblait que le parfum ne
. 81--

www.dacoromanica.ro
fat autre que l'ocleur d'amour ancien dont l'aleeve
était toujours restée tiede, une odeur graudie, centuplée,.
devenue si forte qu'elle soufflait l'asphyxic. Peut-etre
aetait-ce l'haleine de lit dame morte la, il y avait tin
siècle. Elle se trouvait ravie A son tour dans cette ha-
leine. Ne bougeant point, les mains jointes stir son
77
cceur, elle continuait A sourire, elle ecoutait les par-
2)funm qui chuchotaient dans sa tete bourdonnante. Ils
lui jonaient une musique étrange de senteurs qui l'endor-
mait lentement, tres doucement. D'abord, c'était un
77

prelude gai, enfantin ; ses mains, qui avaient tordu


ales verdures odorantes, exhalaient llpreté des berbes
afoulées, lui contaient ses courses de gamine an milieu
des sauvageries du Paradou. Ensuite un chant de flute
;I se faisait entendre, de petites notes musquées qui s'é-

grenaient du tas de violettes pose sur la table pres


,,du chever, et cette flute brodant sa mélodie sur l'ha-
leine calme, l'accompagnern ent régulier des lis de la
),
console, chantait les 'premiers eharmes de son amour,
,;ie premier aveu, le premier baisersous la futaie. Mais
elle suffoquait davantage : la passion arrivait' avec
l'éclat brusque des oeillets it l'odeur poivrée, dont la
voix de cuivre dominait un moment tontes les autres.
Elle croyait qu'elle abaft agoniser dans la phrase ma-
aladive des soucis et des pavots qui lui rappelait les
77
tourments de ses désirs. Et, brusquement, tout s'apai-
sait, elle respirait plus librement, elle glissait it une
ndouceur plus grande, bercée par une gamme descen-
n dante des quarantaines, se ralentissant, se noyant
86

www.dacoromanica.ro
,.jusqu'a un cantique adorable des heliotropes dont les
haleines de vanilles disaient l'approche des roses. Les
l) belle s- de-nuit piquaient ca et la un trine discret. Pnis
il y eut un silence ; les roses languissamment firent
7) lent. entree. Du plafond coulerent des voix, un choenr
lointain. C'était un ensemble large qu'elle ecouta au
-debut avec un leger frisson. Le choeur s'enfla ; elle
fut bientöt toute vibrante des sonorités prodigieuses
qui éclataient autour d'elle. Les noces étaient venues,
les fanfares des roses annoncaient l'instant redoutable.
Elle, les mains de plus en plus serrées contre son
coeur, pilmée, mouraute, haletait. Elle ouvrait la bouche,
cherchant le baiser qui devait l'étonffer, quand les
)7

jacinthes et les tubéreuses fumerent, Penvelopperent


d'un dernier soupir si profond (Fen cony, it le choeur
.,des roses. Albine etait morte dans le hoquet supreme
des f1eurs.4

Je disais que la virtuosité se sent trop, et, eu effet,


a la réflexion, on remarque que cette page, si belle et
si émouvante manic qu'elle soit, ne l'est pas autant
qu'elle aurait pu l'être. M. Zola a trop vouln préciser ;
il appelle trop notre attention sur les odeurs et leurs
combinaisons en empruntant des termes de musique ;
il donne ou vent dormer trop de netteté a des sensa-
tions qui n'en comportent pas taut. Une symphonie
d'odeurs, nu tableau d'odeurs, cela est eurieux, mais
cela est artificiel, et pai fois nous en oublions Albine,
qui cependant est le centre de la scene. Je ne voudrais
- 87 -

www.dacoromanica.ro
pas cependant avoir l'air de revenir sur les eioges que
j'ai donnés a cette description, et ma derniere remarque
s'apphque surtout i certains passages. Et d'ailleurs les
imperfections de detail disparaissent dans l'ampleur du
développement, toujours si remarquable chez M. Zola.
On pent remarquer aussi, au point de vue de l'effet
des sensations olfactives, le debut d'une description du
Paradon au moment des amours de Serge et d'Albine.
L'effet est ici moins recherché, mais il est presque
aussi fort.

C'était le jardin qui avait voulu la faute. Pendant


des semaines ii s'était prêté au long apprentissage de
leur tendresse. Nis, au dernier jour, ii venait de les
condnire dans l'alcUve verte. Maintenant ii était le ten-
tateur dont toutes les voix enseignaient l'amour. Du par-
terre arrivaient des odeurs de fleurs pamées : un long
77
chuchotement, qui contait les notes des roses, les vo-
luptés des violettes; et jamais les sollicitations des he-
liotropes n'avaieut eu une ardenr plus nouvelle. Du ver
ger, c'étaient des bouRes de fruits mins que le vent
apportait, une senteur grasse de fecondité, la vanilla
des abricots, le muse des oranges.

Mais les sensations de l'odorat ne aunt pas aptes senle-


went a exciter les sentiments tendres. A cause de leurs
relations étroites avec 'le sens du gout et les pile-
non-limes de la digestion, elles sont tres aptes a reveil-
ler les sentiments qui s'associent avec certains pheno-
- 88

www.dacoromanica.ro
anènes psycho-physiologiques comme la nausée, par e-
xemple : des sentiments de dégofit et de repulsion. Ou
trouve dans les Smurs Vatard, de M. Huysmans, une
description d'un atelier oft les images olfactives ont u-
ne certaine importance. On ne pent nier que l'effet de
la description serait fortement arnoindri si elles ne s'y
trouvaient pas.
Les sensations de tact, comme les sensations de l'otae
et de la vue, peuvent etre surtout intellectuelles oft
bien se mêler a des emotions et les faire nattre. Cet:1
arrive surtout quand elles sont iudifterenciées, volumi-
neuses" quand une surface assez considerable de la peau
est excitee. Elles jouent dans l'amour un role sur le-
quel je ne pense pas avoir besoin d'insister, et il en
est de même pour bien des sentiments tendres. D'apres
Bain, l'atfraction de la mere pour son petit est en par. -
tie causée par le plaisir d'un contact doux et chaud.
Mais elles sont employees par les romanciers d'une ma-
niere relativement assez rare. II n'en est pas de mettle
d'un sens qui se rapproche du tact proprement dit; je
-veux parler des impressions de chaud et froid, et de
notre sensibilité a la temperature, it l'électricité de l'at-
mosphere. Certains rornanciers en ont fait un usage as-
sez considerable. Ces sensations, en effet, nous affer.teat
tres profondement; elles sont souvent cause d'un chan-
.gement d'hunieur et nous prédisposent soit aux senti-
ments tendres, suit, au contraire, Li l'irritation, a Yeller-
vement ; et par elles bien plus que par les images Vi-
-suelles ou meme auditives, l'auteur peut nous faire pC-
- 89 -

www.dacoromanica.ro
nétrer dans la nature intime de ses personnages. Nous
les trouvons souvent clans les descriptions de M. Dau-
det, qui, en etlet, est celui de nos ecrivains contempo-
rains qui nous fait pent-etre le mieux sympathiser avec
ses hems et qui a plus que tout mitre le don de l'emo-
tion donee et tendre.

gGeorges et Sidonie resterent seuls ; ils continuerent


l, A marcher dans l'allee, guides par les blancheurs Va-
gues du sable, sans parler ni se rapprocher l'un de
l'a u tre.
Un vent tiede a gitait la charmille. La piece Weal],
soulevee, battait doucement de ses flots les arches du
7,petit pont; et les acacias, les tilleuls dont les fleurs
n détachées s'en'volaient en tourbillons parfumaient l'air
Alectrise... Ils se sentaient dans une atmosphere d'o-
rage vibrante, penetrante. Tout an fond de leurs yeux
37 troublés passaient de grands eclairs de &halenr corn me
ceux qui allumaient la limite de l'horizon.
(DAUDET. Fromont jeune et Risler aini.)
Si l'on vent Re rendre compte au juste de rimpression
produite par les sensations de la temperature et de
Vetat de l'atmosphere, on a un moyen bien simple. Nous
ne pouvons trouver une description composee entid-
rement de ces impressions ; mais nous pouvons prendre
une description comme celle que nous venons de citer
et en retrancher tons les mots qui se rapportent A la
sensation dont on vent rechercher l'effet. Voici A pen
90

www.dacoromanica.ro
pres ce qui nous reste, si nous fai*ons cette operation
sur les quelques lignes qui precedent:

Le vent agitait la charruille. La piece d'eau soule-


vee battait doucement de ses flots les arches du petit
pont, et les acacias, les tilleuls dont les fleurs detachees
s'envolaient en tourbillons parfumaient l'air.... Tout au
fond de leurs yeux passaient de grands eclairs, comme-
1)

ceux qui allumaient la limite de l'horizon.


N'est-il pas vrai que cette descriptiou est de beau-
coup plus froide que la premiere et que nous sentons.
moins, si nous la comprenons aussi bien, la situation et
retat d'esprit des personnages du roman ?
Chez M. Daudet, d'ailleurs, presque toujours les des-
criptions comprennent tous les ordres tie sensation; le-
lecteur est pris de tons les ctités, par tous les sens bb
la fois, et c'est en grande partie pour cela gull est re-
mué et facilement attendri. Genéralement, d'ailleurs, ii
y a une certaine harmonie entre le milieu et l'état d'es-
prit du personnage qui s'y trouve: voyez les environs
du château de E.,avigny quand Claire va implorer de son
grand-pere, le vieux Gardinois, le secours qui sauverait
de la ruine la maison de son marl.
Le froid etait vif, la route dure et seche. La bise
17 s i I fl a i t librement dans les plaines arides et sun la nivi-
ère, oft elle s'abattait sans obstacles a travers les ar-
,,bres, les talus defeuilles. Sous le ciel -bas, le château
apparaissait deroulant sa longue ligne de petits murs eb
91

www.dacoromanica.ro
de Laies qui le separaient des champs environnants.
Les ardoises de la toiture étaient sombres comme le
ciel qu'elles reflétaient; et toute cette magnifique rési-
dence d'êté transfornide par l'hiver, lipre, muette, sans
une fenille A ses arbres ni un pigeon sur ses toits, sem-
blait n'avoir garde de vivant que le frissounernent hu-
wide de ses pieces d'eau et la plainte des grands peu-
pliers qui s'abaissaient Fun vets l'autre en secouaut les
uids de pie embroussaillés dans leur faite.
II taut noter A ce point de vue, eomme convenance
de la description, un autre passage du lame roman.
C'est la scene gh Sidonie, craignant l'inimitie de Frantz
Risler, cherche it le seduire et A faire revivre en lui
l'amour qu'il avait jadis éprouvé pour elle. On trouve
dans cette description les images que nous avons re-
counties etre les plus aptes h la naissance des senti-
rnents tendres, mais en merne temps une certaine dis-
cordance des sensations et quelque chose de trouble et
de malsain tres finement rendu par certains details:
jours... pleins de flevre, les fleurs qui embaument
-violemment, et la voix amoureuse et patnée.
nil faisait tin de ces jours de printemps pleins de
fievre et de soleil, oft la buée des anciennes .pluies met
77
Colll we une molle,sse, une rnélancolie singulieres. L'air
.,,êtait tiede, parfume de fleurs nouvelles qui, par ce pre-
.,,mier jour de ehaleur, embaumaient vinlement, comme
des violettes dans un manchon. De ses hautes tenetres
enteouvertes, la piece oft ils étaient respirait toute
92

www.dacoromanica.ro
cette griserie d'odeurs. Au debors, on entendait les or-
gues du .dimanche, des appels lointains stir la riviere,_
et plus pres, dans le jardin, la voix amoureuse et pa-
2)

mee de Mn Dobson qui soupirait :


,On dit que tu te manies;
Tu sais qua j'en puiis enoneiiiit!...0

On saisit tres hien iei, a ce qu'il me semble, le mode


d'a ction de la description qui parle aux sens. 11 est
clair a, mon avis que cette description encadre a mer-
veille la scene de seduction de Frantz Risler, tin bra-
ve garcon un pen lourd et naïf, par cette Sidonie, occur
sec, esprit étroit, borne et ruse. Cependant ii n'y a
rien, a proprement parler, dans les termes de la des-
cription qui indique qu'il s'agissc d'une telle scene entre
de tels personnages. On pourrait supposer an besoin
des scenes toutes differentes se passant dans le même
cadre, et cependant il est a peu pres stir qu'elles
s'y adapteraieut moins bien. De toutes les images qui
naissent en nous a la lecture de cette description, il se
degage tine sorte d'excitation confuse et généralisee qui
nous rend aptes t éprouver ii quelque degre le senti_
ment qui agite les personnages ; mais cette excitation
ne créc guere autre chose que cette disposition vague-
La scene, les paroles et les actions des personnages les
précisent, tandis qu'elle renforce leur effet. C'est 6. peu
pres ce qui se produit quand un chant, alors que la mu-
sique est assez bien adapt& aux paroles, produit une
impression plus vive et plus forte que les paroles seu-
- 03

www.dacoromanica.ro
les. La musique. est en ce cas subordonnée en quelque
sorte aux paroles ; c'est d'elles qu'elle tire sa significa-
tion, mais elle en augmente l'effet. De plus, elle a aussi
par elle-meme une certaine signification ; le rytlime les
intervalles, le timbre des instruments out pour eux-mêmes
une certaine valeur expressive vague, mais puissante.
Ainsi la signification de la Marseillaise est cm tes
précisee par les paroles ; cependant ii serait absurde
{le dire que la musique qui en renforce l'expression
pourrait aussi bien servir a renforecr n'importe quel.
autre sentiment exprime par des paroles et que n'im-
porte quelle musique pourrait en renfarcer l'expression
aussi bien que celle de Rouget de Lisle. On a souvent
indique cette transposition burlesque qui consiste a chan-
ter les paroles de Marseillaise sur l'air de la Grace de
Dien ; on pent aussi faire l'épreuve inverse ; il est dif-
ficile de ne pas etre convaincu.
La description est tin pen dans le roman, par rap-
port aux sentiments des personnages et A l'impression
faite sur le lecteur, ce qu'est la musique par rapport
aux paroles qui l'accompagnerit. Et l'on pent voir faci-
lenient qu'il y a 'e bonnes raisons pour que cette res-
semblance existe : est que le cas, comme cela ressort
de tout ce qui prede, est non seulement analogue,
mais presque idt.ntique. Nous avons vu aussi que tons
les ordres de sensations n'etaient pas également aptes
renforcer n'importe quelle emotion. Nous avons vu
surtout que certains ordres de sensations étaient plus
aptes que d'autres a susciter l'émotion en general. L'em-
- 94

www.dacoromanica.ro
ploi des sensations visuelles, par exemple, ressemble un
pen a l'emploi de la musiq6e sans paroles. On pent Re-
corder que, dans ses manifestations les plus hautes, la
musique doit se passer de paroles et se faire admirer
par elle-meme. De même, la description par les images
visuelles est en general faite pour elle-meme, ce qui
est tres bien quand ii s'agit (rune description isolée ou
d'un ensemble de descriptions, mais ce qui est peut-être
un debut quand elle est intercalée dans un roman et
quand la virtnosité pent nuire a l'harmonie d'une (vivre.
La description pittoresque bien comprise et appliquee
au roman est unesorte de resonnateur, de boitevibrante
qui reuforce les sons d'un instrument. Grac& t l'ex-
citation diffuse, forte et peu différenciée qu elle produit,
elle ienforce l'émotio en s'adaptant, d'autant miens
qu'elle est toujours un pen vague, A la situation pi e-
sente et aux dispositions de notre esprit pourvu, bien
enteudu, qu'elle soit faite avec gait et que les images
presentees soient bien choisies en concordance avec le
sentiment qu'a s'agit de faire vibrer.

FR, PAULHAN.

Rex. 1301. et lit. 17 ;Millet 1586).

95

www.dacoromanica.ro
ANEXA IL
St lid in inaterie t.tiinlificii

impartirea, ce am fâcut In stil bogat, srtrac si dose-


vNit, prin lnsfi SY natura sa se aplica numal la litera-
tura trumoasrt, la literatura proprift-zisa. Dar alrtturi
en productinnile de artA start si produetlunile stiintifice:
cereetari, expuned si sistematiari. *i stilul, adecii
modal de exprimare al ougetarilor, joaca si ael un rol foarte
mare. Dar 2.0 fiind en tottd alta materia si scopul, en
total altul catA s'a fie §i stilul. Ael nu mai poate fi vorba
de bogat sArae ki desevirsit, ci elementul eel mai in-
semnat ce trebuleste luat In consideratIune le claritatea
si repegnmea, en care ni se Inlesneste Intelegerea.
impartitea, ce socot cä trebnie sil se facA aci 'le in :
pal nfor si stil grVoirt. Nu pot Intrà acuma in exami-
narea acestor stilurf ; volt' spune mug attta a stilul
nfor (§i in mod antitezie eel grWo'itt) se raziml §i 'lel
pe cele don marI prin6pii psthologice : economia a-
tentiunei: §i ati,tarea foritelor nervoase. Baza Jul darä
7
97

www.dacoromanica.ro
Te aceea-sT ca si in stilurile cele bune (bogat si dese-
vIrsit) din operile hterare. Principrul de unitate psibo-
logica se oglindeste In toata maretia NI in stiinta ca
si In arta.
Ca exemple foarte nirnerite de stil nfor yogi lua
stilurile a doi oameni foarte talentatT, cari din neuoro-
cure fura ripitT stiintei i cniT Innainte de vreme, sti-
ml regretatulul Conta i stilul regretatuluT Lambrior.
Conta, invätiitoriul Worielor filosofice materialiste la noT
are tni stil de-o nvirinta rara ; Lambrior, dascalul scoa-
n6ogramatieilor in filologia romia, si caruTa nu T-a
lost dat sa f astearnii ideile, aid miicar cit le-a aster-
nut Conta, are de asemenea un stil foarte usor si foarte
atrrightorTa In materia sa. far ca exemple de stil gro
avem In generc pe seriitoriT transilvanenr.
Ash dar : stil begat, sarac, desevirfit, ufor (numit
limpede sail curgeitoriii de &hill uniT) i gresoiti,
Tata cincT categorii principale si bine d6osebite, ce a-
vem In stil. De buna-sama ca Intre aceste pot avea
loc deosebite combinalTuni, earl sa alcatueasca varla-
tiunl dUosebite. De aceea si credem ca ceea ce se nu-
meste : stil nervos, lapidar, inceircat, inflorit etc eat
mime niste sub-Impartirl sail mai bine niste variat unT
secundare. Tar cu total secundare shit : stil sabiectiv
§i obiectiv cum si caracterizarile fäcute duph g ile
literare: stil istoric, poetic, oratoric, biblic etc...

98

www.dacoromanica.ro
De care ce atit scrierile liii Conta cit s4 ale lui Lambrior nn
sint Inert unite la un loc, socot cii votil aduce un serviciu eiti-
torilordindn-le aci bibliografia complectrt a scrierilor lor di'mpre-
unrt en eite-va pilreri, ce au fost exprimate visuprrt-le In streiniltate.
Teoria fatalismulg Convorbiri literare IX ; frantuz .ste : The-
-orie du fatalisme Essai de philosophic materialiste) Paris,
Gerrner Baillière, Madrid. C. BaillyBailliere 1877. Despre a
ceastil carte a scris Beurier o dare de slung Rev. phil. IV.
Citez aci ija pasaj caracteristic, In legrtturri pinii 1a un punct cu
stilul. ,,Cet ouvrage se reeomande par des qualités d'ordre et de
,,methode qui le mettent bien au dessus, h notre setts, du celebre
,ouvrage de Bfichner, Force et matiere qui a en taut d'éditions
.,en Allemagne et en France.
incercaii de metafisica. Cony. lit. XIII precum si in carte
'Tarte ; frantuzeste, B. Conta. Philosophic matérialiste I.
introduction h la metaphisique 196 p. Paris. Germer Bailliere.
Bruxelles, Mayilez 1880. Nu cred frirrt interes sii relevez doila
apretierI asupra acestei citili, una din strilintitate, alta din tarit
D-1 Paulhan. Rev. phil. XII. 1881 eerie aceste rindurl: nle Eyre
nde M. Cot ta est interessant, fort clair en general, sonvent in-
ngenieux et parfois profond'. In tarrt D-1 Bacaloglu, raportor al
Aeademiei romine In edinta de la 8 Aprilie 1880 exprimil aceste
pilreri: cartea feste incomplectii, nefiind de elt un Ineeput de car-
,,te, Cii toate cii autorInl eaurt sii o prezinte ca un tot. in orb-
,,ce caz accastii carte pentru cii Ieste neterminatri pentru-cil an
ncuprinde nemica noli, pentru cii chiar ceea ce cup ide an pre-
7,zinfii o mare profunditate de cugetare, an poate fi ocotitrt In-
rtra scrierile meritorif, ca sr, poatii fi premiath....
Teoria ondulafiuner. universale (nesfirOt t 't X si XI
Actium de vre-o cIte-vit zile numal a apilrut extutsrt din : Bu-
letinul societatei, de media fi naturalifti din Ictfi, In carte
dijosebitil: Origin e des especes, oeuvre inédite de Basile Conta,
ancien professeur a 1 Université de Iassy. Iassy, Tygolitopraphie
H. Goldner 1883. Autorltd opune obieetiunI foarte serioase In
99

www.dacoromanica.ro
contra tijorier lu Darwin si expune un sistem iii siiri cu totul opus_
n sfIrit va aprirea In curind: Essais de philosophie mate--
rialiste I.-Premiers piincipes composant re monde par B.
Conta, ancien professeur a l Universite de Iassy. Iassy, Ty-
po-litographie It Goldner. in Instiint are (Avertissement) iati
cu ce tei'min/ pesimi7ti, dar aline convins ne Norbeste autoriul:
Sans aucun espoir d'être bien aceneilli, je presente an public .
our veritable systeme, plus on n oins original, de philosoplde
matérialiste. Le present volume en contient la premiere partie
oft j etablis les premiers principes, on les premiers Clements.
composant le monde". Autoriul statores e 6 princi piI: spatiul, timpul
vidul, materia, miscarea i necesitatea, cari alditulese lumea.
linportante si originale, pe eit am puha judecit dint o repede ci-
tire, ni se par capitolele despre : mater undo stabi-
leste: ipoteza unitatilor relative a compunere l. materiel si
despre: asimilatiune. Adue multmnirile mete D-rel Ana Conta
pentru butiii-vointa ce a avut de a-mi pine la Indeminri maims-
criptul acestel opere a fratelui D-sale.
Interesante din punctul nostru de vedere sint ode serise de
DI Iacob Negruzzi Cony. lit. XVI in necrologul lui Conta. Sti-
du] lul Conta re4te limpede, logic, curgittorm. Nici o singuril fra-
si1 de declamafiune nu se va gaisi in ciirtile sale. Limba sa ies-
,,te curati i pe cit se poate intr'o reaterie atit de grea, lipsit
de neologisme.
lath acuma i ode ce a sods Lambrior.
Limba rominii, vechie fi noia (Talmiicirea romhneaseit it
scrierilor lul Oxenstiern Cony. lit. VII. 9.
Un, manuscript al vornicului Iordachi Golescul (stadia
Corm lit. VIII.
Obiceluri i credinte la romini. 1. Cumcitriile II. Jocurile
copiilor. Cony. lit. IX. I.
Obiceiuri fi credinte ia martini Ill. Inmorminta'rile. ur-
mare Cony. lit. IX. 4.
Raportul D-lui 7. Malorescu catra" Academie relativ la
100

www.dacoromanica.ro
ortografiu rominti i observarile D lu A. Lambrior. Cony
lit. XIV.
,Thdreptarili. (studiu filologic, nesfirgit . Cony. lit. XV.
Cuvinte de revereng la romin.i. Cony. lit. XV.
Biblioteca instructiva". Carte de citire (Bac* scrise cu
iitere chirilice in oWpsebite veacuri) cu o introducere asupra
iimbei: ma-AO: Iai. Tipo-litogrofia Buciumulni romin 1882.
Ce-va despre conjunctivul romeinesc. Revista pentru istorie
-orheologiei filologie de sub directiunea D lni Gregoriu Toci-
lesen. Ana I. Vol. I. Fan. I.
L'ebref en roumain, Romania, recneil trimestriel consacre it
Petude des langues et des littératures romanes publie par Paul
1111,yer et Gaston Paris. 1878.
Essai de phonetique rourn tine. VayHles toniques. A. Ro-
mania 1880 I ; II.
Essai de phonetique roumaine. Vo011es toniques A. (slide)
III. Romania 1881.
0 nor& asupra hbialelor in romina popularil se aflii in _Roma-
nia VII. 85.
Cite-ya se isori ale Ini A.Lambrior.Rev.pentru ist. arh.gi fil. II
Dora lectin ii tinute la Uniyersitatea de Iasi tie A Lhmbrior.
Note scoase de Eduard Gruber. Contemporanul VI. 8.
Asupra liii Lambrior Romania 1883' pg. 631, cea mai insem-
natii reyistil de filologie romanicit eerie utmiltoarele "Area:
,Avant de retourner dans sa patrie, Lambrio ayait donne a la
Romania VI, 43) sa curiense note stir les labiales en ronmain
populaire et (VII, 85) son article court, mais important sur l'e
bret en ronmain, on se montraient dejh l'excellente methode et
Ia sagaeité a la fois ingeniense et eirconspecte qui caracterisent
tons -ses travaux. Plus tard, ii entreprit pour ce recueil tin Essai
de phonetique roumaine" concu sur de tits larges bases et oil
les recherches historiques et les rapro"hements compantif4 snit
entre les dialectes du roumain, suit entre le ionumin et les autres
buignes romaaes, kaient fort babilem tnt employes. Ii n'en a é-

- 101

www.dacoromanica.ro
erit que le debut, trois articles stir l'a tonique Rom. LX, 99 ;
X, 366; X, 346) qui out etc; jugd par tons les savants compe-
tents ,eoninie annougant une ere nom elle dans l'etude de
Ia langue roumaine".
Ie de dorit BA fie unite eit mai degrabil la un loc li studiile
lui Conta §i ale lui Lambrior.

IN

www.dacoromanica.ro
ANE X A III
Alte eitutiuni tin, Einhiesell intni sprijinirea Noriel

Aduc art pasajele cele mai insemnate, ce, am mai


gasit la Eminescu si cari socot ea vor dovedi pe de-
plin tiSoria.
In fragmeutele ce-am ales din .-inger fi demon, §i
Cain notez imaginile vizuale de colori, foarte puter-
nice: in fragmentele din Satira III notez imgini1e art-
ditive (cek vizuale le las neinsemnate, cititorii 1e vor
vedeit singuri 0 mania o citez ca exempla minunat
de senzatinui voluminoase, senzatiuni, in cari credem
ea sra ucigatoarea melaneolie a acesteT poezii, una din
cele mai bune ale literaturef romine; llIelancolie o citez
ca exemplul cel maT strelucit, In care se Imbin4 plaz-
muirile de vaz, de auz i senzatiunile voluminoase Cu
o foarte mare putere sugestiva de idei i sinitirT ; so-
netul S'a stins viata falnicei Venelit, ie tin model de
sevirsit al genuld in literatura noastra, act se unesc
inlagini vizu Ile en foarte puternice imagini de auz ;
103

www.dacoromanica.ro
in sfirsit partea de la urm4 din Cain o citez ea cea
mai superbsd paginA de stil bogat. Aci sint imbinate
imaginT vizuale de colorT, foarte viT, cu imagini de a-
tm, de gust-, de miros, cu de tact &far; in sfirsit Opt
si senzatTuni -oluminoase. in aceasta stä impresTunea
itimitoare, ce simtim dud eitim acest fragment.

IIaZIflhIiLi Nizuale de colon

Noaptea'n Dorna Intristatit prin luntha ingalbenile


A fric7ielor de cearci, earl ard linga altare
Pe eind bolta'n fundul 'Dome sta.' intunecoath, mare
Neptitrunsä de-ockit rolii de pe mucuri ostenite

In hisdica pustie, lIng arm] In parete,


Genunekiatä stä pe trepte o copIlá ca un Inger L
Pe-a altariului icoand in de raze rofii fringeri
Palidä §i mohorita maica Domnnlul se vede.
0 faclie Ye infiptä inteun stilp de p`latril surar
Lucii piceituri do smoa41 la päntint cad afirtind.

Cufundat In intunerec Ii ng'o (Alive nairninvihri,


Intr'o vnibril, neagra", death ea un demoo let vegheawb-
.. .

Pe un mur innalt i rece de o marmuril cwatd,,


ATh ca zipada ierne, lucie ca apa Zind
104
www.dacoromanica.ro
Se resfringe ca'n oglincici a topilei umbrei plina,
Umbra Tel, ce ca i dinsa sta, in ruga'ngenunckiath.

Ce-tI lipseste oare tie blond copil eb-a ta marire


Cu de marmur' albei falet §i en minile de cearii?
VW-0 negurrl drafanti mestecateen stele, clarei
ie privirea-ti inocenta sub a gene7or umbrire.

Celt lipseste sa fii 'Inger ? AripT lune si constelate?

Ochil Tel eel marl albastri, de blindete dulci i moT


Cu acline patrund In ochii Jul eT negri, furtunosi
Si pe fata Jul cea slaba trece usor un flour rop ;
Se Tubese i ce departe sint de-o-lalta amindoi !
. . -
fel ades suit pe-o plated cu turbare se'nf6soara
In stindardul ro l frhntea-T asradinca, incretita
Pare& ca o noapte neagra de furtune-acoperita
Ochil fulgeraii §i vorba I trezeit furia vulgara.

Pe un pat sarac asuda intr".o lunga agonie


Tindrul. 0 lampei 'ntinde li,nb'avuri ji sublire

Dar prin negurile negro, earl ochii II acopar


Se apropie-argintoasa umbra nalt'a until inger
Se Aseaza lin pe patu I; ochii jul orbitT de plingell
Ica-T sarutil ; de pe dinsiT negurile se descoprir
Inger §i demon)

105

www.dacoromanica.ro
Tara acuma i celalalt pasaj.

ifu-ti mai scurge ochii finer)", dulcif cerinlui fiastri ;


Nu unit an lacrimi leste taina ockilor albastri,
Stele rare din One cad ca picurE de argint
seninul cerig albastru mindru lacrimile-I prind;
Dar daca ar cadea toate Tel remine trist si gol ;
N'ai putea sa tad cu ochil tunàlirni1or ocol ;
Noaptea stelelor, a.luneE, a oglinzilor de rig
Nu-i ca noaptea cea mocuita i pustie din sicriii ;
$i din cind in cind viirsate mindru lacrimile tT s'ad
Dar de sea intreg izvorul, atunci cum o s te vAd ?
Prin TeT curge rumenirea, mindrg Ca de trandafirr,
zgpada viorie din obrajii CAT subtiri ;
Apoi noaptea lor albastrd, a lor dulce vecinicie,
Ce usor se mistuieste prin plinsorile pustie!
Cine ie nerod sä ardg in carbunE smarandul rar
$I-a luT vecinicä lurire s'o striveasca In ziklar?
Tu i arzt ochil si frurnsep, dulce noaptea lor se stinge
nic1tii ce pierde lama Nu mai plinge, nu mai plinge!
(Crain).

It
Plazmairi atudilhe

Vulturii, porniti Ia ceriuri panla ramuri nu ajung;


Dar un vint de birninta se porneste indelung
lovefte rindurE rinduri in frunziful sungtor
-- 106

www.dacoromanica.ro
&rig& e de Ala 11! Alah ! se and pe sus prtn nor.
Zgomotul crested ca marea turburaki i innaltd
Ur lege de badlie s' alungati dupa olalUL
(Satira 111).

Si abià plech &Marini, ce rnai freamat, ce mai zbucium!


Codrul clocoti de zgomot i de arnie i de bucium,
Iar la poala ha cea verde mil de capete pletoase
MIT de coifuri lucitoare Tes din umbra 'ntunecoash,
ChIhretii umplu clmpul §i raesc duph un semi
Si in caiT lor selbateci bat cu searile de lemn ;
Pe copite taTt in foga fata negrului Onant,
Lana scIntele lungi in soare, arena' se Intind In vint
Si ca nourl de anima §i ca ropotul de grindeni
Orizonu 'ntunecindu I yin sfigeii de pretutindeni
Vijiind ea vijelia i ca plesnetul de ploale,
TJrl cimpul f I de tropot f i de strigeit de &Vale.
In zador strigd 'mparaful ca i leul in torbore,
Umbra mortii se Intinde tot mai mare §i mai mare,
In adar flamura verde o ridich Inspre oaste,
Chef cuprinsh-T de peire §i In fath qi In coaste,
Cad se clatinii rhrite iruT lungI de bAthlie,
Cad Arabii ca §1 Omni risipite pe elmpie ;
In genunelti chdeall pedestri, colo call se restoarnh,_
Cad shgetile In valuri, can t*. quiera, se toarnit,
loviud In fath 'n spate ca §i crivätul §i gerul
Pe phmint lor li se pare ch se naruie tot certul.
Mircea lnsu §T mina 'it lupta vijslia 'ngrozitoare,
107 --

www.dacoromanica.ro
Care vine, vine, vine, calc4 total 'in picioare;
Darduind .soseai cáläri ca un zid innalt de- suliti,
Pintre cetele Ogine tree rupIndu-si large uliti,
Risipite se'mpr4tie a dusmanilor siraguri,
§i gonind biruitoare, tot veneail a terii steaguri
Ga potop ce prOpOdefte, ca o mare iurburato.
Satira III .

Irnpresiunea puternicA de aci socot ea se datoreste


fa primal loc pläzmuirilor auditive i niunai In -al dor-
lea celor viznale. i ca sã dovedim ea le astl, sti (a-
cern proba pe care o propane Paulban, sl suprimAm
imaginile simtului respectiv, act ale auzuhff i sä ci-
tim poezia (bine inteles cititoriul pentru probas stt pule
()are-care bunk-vointa in aceasta scbilodire) numai cu
imaginile leT vizuale. Ori-cine va vedeit cti impresin-
mea va fi maI slabä. Vom aveit tin tabloil In care oa-
nieniT se luptii, dart navalk si se ucid In cea mat ab-
soluta Were, un cimp de lupra in momentele cele mal
invIer§unate ale macelului, In care nici urlete, nici tro-
vote, nicT strigate nu se aud ! Irnpresiunea produsA ne
face silk. (p6nible) 1 i atunce vom Tntelege cit de mult
se Intrege§te i capAta viatrt tabloul de la imaginile
auditive, din puternica lor arinonie imitatica.

108

www.dacoromanica.ro
III

SentatiLlni N oluminonse

0, mama
0, mania, dulce mama', din negura de vremT,
Pe ireamatul de frunze la tine tu ma chemY ;
De-asupra cripteT negre a sfintuluT mormfut
Se scuturä salami, de toanmil §i de vint,.
Se bat 'facet din ramurT, ingina glasul tail,
Merea se vor tot bate, tu vei dortul merea.
Cind voia muri, Tubito, la cre§tet sa nu-mT plingT
bin telul sfint q i dulce o ramura sa fringT ;
La capul InTeti en grija tu ramura s'o 'ngropT ;
Asupra fa sà cada a ochilor taT strop.;
Simli-o voia o data umbrind mormintul mTeil....
Mama va cre§te umbra-T, Tea voiti dormi merea.

'far daca Impreuna va fi ea sa murim,


SA nu ne duca 'n triste zidirT de tinterim ;
Mormintul sa ni-1 sape la margine de nia,
Ne puna'n ineaperea aceluia-§I sicriti,
De a pururea aproape veT fi de sinul miea....
Mena va plinge apa, noT vom dormi merea.
CititorTul a putut vedea la pg. 83 fn studful D-lut
Paulhan ce va se zica o senzaliune voluminoasa. 0
senzatiuue care va 6 eft se poate mai Min neteda,
precisata, eft mat putin restrfnsa, care va atit,4 eft maT
109

www.dacoromanica.ro
putin mintea no'astri o Mare senzatiune are sii ne
de§tepte cu alit mai multe emotiuni §i simtiminte; 'far In
de§teptarea acestora Tea va fi foarte puternicA. Atunce
se va eherna voluminoasa. Apoi In poezia: 0 mama...
mi se pare ea toomai acest lucru II gilsim. Se intelege
ca acl nu se poate 'loth nemic, tocmai pentru cii sen-
zatiunele ce capittam stilt foarte putin restriuse, sint cit
se poate de neldwurite ; poezia trebuie§te luata In to-
talitatea impresiunei ce ne db.

IV

Plazmuiri (le Naz, denim ti senzatiuni voluminoase unite


eu o foarte mare pntere de sugerare.
Melancolie

Parea cii printre nouri s'a fost deschis o poarti,


ruin care trece alba regina noptii moarta-
0 dormi, o dormi In pace printre fäclii o mie
in mormint albastru §i'n pnztT argintie,
In mailsoleu-ti mindru, al ceriurilor are,
Tu adorat de dulce al noptilor monarc!
BogatA In intinderi sta. lumea 'n promoroaca,
Ce sate §i eimpie c'un luau val imbraca;
Vazduhul sdntaaza ii ca unse cu var
Lucesc zidirr, ruine pe clmpul solitar.
tinterimul singur cu strimbe crud vegheaz5,
0 encuvae sura pe una se a§eaza
Clopotnila trosnefte, in stilpi izbefte toaca
-- 110--

www.dacoromanica.ro
§i straverziul demon, prin aer end sA treaca
Atinge 'ncet arama cu zimp-aripil sale
De-auzi din iea vrt wirer, mn aurit de jale
Biserica 'n rui0,
Stá cuvioasA, tristA, pustie i blitrIna
prim ferestre sparte, prin vct teuie vintul
AS'e pare ca vrajefte i ca 1,* auz cuvintul
Niiuntrtl TeY pe stilpi I, pareti, iconostas
Abid conture triste i umbre-au mal remas ;
Drept preot toarce un greer en giud fin i obscur.
Drept dascal carr.ul toara sub invechitul mur

Credinta zugraveste icoanele 'n biserie


45i 'n sufletu-mi pusese povestele I feerie
Dar de-ale vietil valuri, de al furtune pas,
AMA conture triste i umbre ati mai remas.
ln van mai cant lumea in obositu-mi creer,
CAM' r5gusit, tomnatec vrajeste trist un greer;
Pe inima-mi pustie ziidarnic mtha-mi tit.
lea bate ca i cariul Incet Intenn
end gindese la fiata-mi, imi pare a Tea curl
incet repovestita de o streinä gurA,
Ca si end n'ar fi viata-mi, ca si end n'asl fi fost,
Cine-I acel ce-mi spune povestea pe de rost,
De-mi tin la Tel uredbea si rid de cite-ascult
Ca de durea streine 2.. Par'c'am murit de mult!

111--

www.dacoromanica.ro
In partea Inthia a poeziei avem un mhiestret tablott
de plazmuiri vizuaTe, cari eatra sfirsit capatti tot mai
multa viath prin pThzmuirile auditive de aci, ee ati
darul de a ne infiord: partea a dotta cuprincle senza-
Tunf voluminoase, cart pe nesimtitele ne pun pe gin-
dite i ne desteapta eea mai Oalinata jale. Gherea*)
vorhind despre aceasta poezie spline : Acela, care n'a
simtit adInch Intristare, melancolie, jale, compatimire
,,citind aceste rindurY, de buna Banta eh nu le va mai
simti nici-o data".
0 judecata din cele mai drepte !
Efectul psihologic imens ni se pare a sth Iu trecerea
de la starea de inflorare desteptata maY 'nainte in noi
la cea de netel murita jale. Un moment din cele -mai
artistice ale Jut Eminescu !
V

Plazmuiri de Naz 0 de nuz CU 0 Inareputere de sugtlare-

SONET
S'a stilts viata falnicei Venetii
.N'avz/ eintarr, nu pea luminr pe valarr;
Pe suit./ de marmura, prin vechi portaluri
Patrunde luna unalbind pareta.
Okeanos se plinge pe canaluri
lel numa-'n \Tea le 'n &area tineretil;
*) Loc. cit.
112 --

www.dacoromanica.ro
Miresei duld i-ar dit suflarea vietir,
Izbe§te 'n zidiuri veal' sunind din valuef.
Ca 'n tinterim hicere ie 'n cetate
Preot remas din a vecbimei zile
San-Mare sinistru -naezuZ noplit bate

C'u glas adinc, en gratul de &bile


Rostefte lin 'in clipe cadenlate:
Nu 'nvie mortirIe 'n zrtdar copile !"
1)

Efectul eel puternie il gäsim noi in contrastul ima-


ginilor auditive: plingori, suuete i mai ales bataia si-
nisträ a ceasornieuld de la San-Marc---theere !

VI

Cel nun de.,es irl,it model de btil bogat hi literatura rominal

De treeI codrii de avant% de departe vezi albind


;.?I-auzi nandra gl4suire a Oduril de argint;
Aeolo lingã izvoare iarba pare de omeit,
Flor'l albastre trent''r tide in volzdultul t(intViet,
Pare ea §i trunehif ve§nici poartà suflete sub eoajA,
Ce suspina printre ramuri en a glasului: lor vrajli;
far prin mIndrul intunerec al pcidurri de argint
Vezi .zvoare sdrumeeate peste pietre licurind.
fele tree en harnief uncle qi suspinei 'n flori niolatec,
Cind coboarei 'n ropot dulce din Wpfanul prrtvitlatee,
fele say in bulgäri fluizi peste prundul din rristoace
113 8

www.dacoromanica.ro
In cuibariii rotind de ape plste care luau zace.
Mil' de flutur'l said, albastri, mii de roiuri de albine
Curg In riin sclipitoare peste flori de ?acre pline;
Umplu aerul vAratee de mireasma i recoare
A popoarelor de muge serbatori murmuitoare.
LingA lacul care 'n tremur somnoros i lin se bate
Vezi o masa mare 'ntinsä en faclii prea luminate;
caa din patrn parti a lumil imparati i mpArAtese
AA venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese.
Feti frumosi en par de uur, zinel cu solzii de ()fele,
Cetitoi;i eei de zodif i Agalnicul Pepele.
latA crate!, socru mare, rezemat in jet cu spate,
fel pe capu I poartd mitra si-I cu barba pi(ptauatk
Tapan) drept en schiptru' n mina ede 'n perine de puf,
§i cu crengt ii apar paiii de muscule i zaduf.
Acum MCA eA din codru §i Win mirele tese,
Care line 'a a lu mina mina gingafei mirese;
Ii fofned uscat pe frunze poala lnug'a albii rochir,
Fala-t rofie ca maryl, de noroc i-s umezi" oda.
La pAmint mai ca ajunge al lei par de aur moale,
Care-i" cade peste brale, peste umerile goale.
Ast-fel vine mlAdiolsa, trupul Tea frumos §i-1 poartA,
Flori albustre are 'n capu-I i o stea in frnnte poartA
Socrul maga 'n capnl mese sA pofteasca sa se puma
Nunul mare, -mindrul soave, §i pe nuna, mindra Zola.
s'asazA toti Ia masa', cum li-s anii, cum li-i rangul.
Lin vioarele resuna, iara cobza tine hangul.
Dar ce zgomot se aude? 13izmit ca de albine!
Tot! se nitä cu mirare si nu still de uncle vine,
114

www.dacoromanica.ro
PAnii vüd painjiniful Intre tufe ca nu pod,
Peste care trece n zgomot o multime dc norod :
Tree furnici: ducind hi gurà de faiuà maril saci,
Ca sá coac'a pentrn nuntá si placinte i colaci ;
§i albinele-aduc miere, aduc colb marunt de aur,
Ca cercel din Tel sh fach carlul eare-I mester taur.
latà vine uunta 'ntreagA: vornicel I-uu grierel,
Ir sar pureci innainte en potcoave de (lel,
In vepnint de catifele un bondariil rotund in pintec
Somnoros pe 71as ca popil glasuiefte 'ncet ten. cintec ;
0 eojith de alunA trag läcuste, podu-1 scutur,
Cu musteata resucitã sede 'u lea un mire flutur.
Mutat.]: multi d.e inulte neamuri yin In urma luf un lant,
Top: en inime usoare, top' sägalnici i berbantl;
Vin tintariT, lantarii; gindaceii, afa.busii,
lar mireasa viorica i-astepta 'ndárhtul usil ;
§i pe masa 'mp4rAteasc1't sare-un grier, crainic aprinten
Rildicat in data labe sa'ncbinat batind din pinten;
Ic tufefte, IT incheie hoina pliiui de fireturi;
Sd Tertati, bolerI, ca uunta s'o porniw i noi alaturi."
Culla.

Nu cred far'a interes, sä reprodue aci cite-va pareri


ce s'asä produs asupra acestni fragment, pdreri pe
cari le rail din 0 scrisoa re a Zvi lawn Alexandri adre-
sata Domnutui *** §i publicatd in Convorbiri literare
XVIII. 4.

115 -
www.dacoromanica.ro
Scumpul mTet dornn i prieteu.

Nu still dac5,4i aducT aminte de o intrunire literarI


la Domnia-ta sint acuma vre-o zece anT, and D-nul E-
77
minesen ne didü citire, Intre altele, de poezia 0 nuna
rimplreiteasc4 publicath, asta-zi sub titlul £1ilin. Acea
intrunire a fost ilustratâ nu numaT de prezenta tint-
17

rule seditorTil, dar j prin demonstratiile mele cam


zgomotoase Th favoarea aceleT poezil a &Ara rindurT
finale pe cari le volii reproduce aiceail fost rece-
tite de autor nu mai still de cite or!.

ie nunta mare, uunth imparäteascfi, de un caracter


inse maT mistic de cit obicinuit in povesti. fata märi,
77

c.a deodatiti sose§te o nuntirafir, mic5, micusoara de


17

bondari, de fluturT, de greeri si de toate neamurile de


11

pe lumea miiruntica; dan sä 1isãm euvintul autorului.


Lin vioancle resunil, Tara cobza tine liat.gttl
etc. etc. etc.
Multe ar fi de zis asupra acestor cite-vit versuri, Ia
17
cari se miscii roturT de gindacime in o vesera agitatie
77
de nuntasi ; 0 lume de actiune, de sliibicTuuT, de pa-
77
timT ! 0 alta omenire , . . . maT nostimit Inse cite-
odatii. Mi märginesc a IT spune err aceste eite-va fin-
durT, pe call nu le revilzusem de zece anT le-am recitit
n cu o adevirrata ferizire. Rare ori TubitoriT de scrieri
7,
delicate, vor intilnl versuri, cafi sa fie ca Tele vii, po-
77
etice 7 flue.

116

www.dacoromanica.ro
ANEXA IV.
Cite-1 a obserl atinni asupra stilit,tilor romini

Am citat ea sti1i0i marl pe Hugh' Odobescu pe He-


!lade, pe Walcescu, Costachi Negruzzi, Creanga §i Ispi-
rescu. Aceastä alegere ne-a pArut, In moment, mai fi-
reasa, iarä rindu1 In care slut pu0' ie cu totul intim-
plAtoriii. Niel' o clasificare u'am voit sii statoresc. Am
volt numai sä adang pe linga" Odobescu qi citi-va din
ceilalti scriitori romini, cari in diEob§te slut conside-
rap intre stili0if no0ri cei marl. Numai studii spe-
ciale de esteticá literarA, cari s'a cuprindrt stilul, talen-
tul, originalitatea asupra fie-cgruia din Tel' ne vor puteit
duce la o judecatä dreapta 0 numal atunee vom putea
aveä asupra lor temeinice vederi generale 0 de com-
paratiune. Inse ni§te atari studii, in senzul cum le in-
lelegem nol, Inca nu s'aii flicut. Deci §i noi in cele
ee urmeazh vom dit numai inteun mod foarte incom-
plect §i fail ordine rezultatele unor impresiuni generale,
rezultate, ce remin a fi adeverite §i corectate, nude tie-
- 117

www.dacoromanica.ro
buinta va cere, prin stuthi ulterioare asupra stiligtilor
rominT. Cu aceste rezerve dar yr m vorbi acurna, gi
numal de Creaug6, Bdlcescu gi Heliade. La Lima vont
vorbi de proza WI Eminescu.

Creangsa, taranul de la Humulegti, Ye un foarte pu-


ternic talent si cu tottil original in literatura noasträ.
ImpreunA en Odobescu fel stã in fruntea stilistilor
romInTdegi fntre amlndoT existA o mare deosebire.
Tel Te adev5ratul tip al rominuluT cu califfitile NT mail
si cu defectele litf. de rash'. inteligentk aleasg, prezent-a.
de spirit, humour, ironie fieg, sarcazmul cel mar mus-
eatoriii, mai presus de toate caracter sentimental si en-
tuziast, avInd totdeauna la Indeminá un fond nesecat
din Inteleapta filosofie a poporulul romIn si posedind
In cel maT Innalt grad puterea de a ne surprinde Tel are
acela-sT defect ca si taranul nostru: guraliii, ades se
pierde In amäruntimele descriptiei slàbind firul logic....
Creangfi Te o vastä sinteza etnieg a poporului roman.
Cine s'ar ispiti sa, faea psihologia poporanA a romi-
nuluT, va trebui s'a studieze afund pe acest foarte ta-
lentat scriitoriti. Creanga Te, poate, cea ma! verde
ereangii a. literature! noastre, vreail sä inteleg cea ma%
romIneascii.
Afarä de Insemniitatea cea mare Meru:: si esteticsa
Creangh mai _le insemnat si dintenn punct de vedere
118

www.dacoromanica.ro
cu totul stiincific, Tel le mina cea mat curatà, mai si-
gura si mai inteligenta pentru sintaxa romineasca; TOT
reproduce cu tea mai mare imbielsugare geninl limbef
noastre adeca modul de a gindi i rominismele sat
expresiunile proprif limbei romine, In aceasta pri-
vinta (a shit-axe:I) Creanga are de tovaras in literatura
noastra mai vechie pe talentatul cronicariti loan Ne-
culcea

Scrierile Jul. Creaaga sint respindite in Convorbirde


litppare. Acurna V. G. Moqun ingrijeste de tiparirea
lor. Pada la apari(iunea celor doila volume ale sale
nu socpt de priso4 sa teamintesc In ordine cronologi-
ca cele ce a scris.

Literatura popular:a. Soacra en trei nurori, poveste. IX. Z.


Literatura populara. C tpra en trei ezT, poveste. 1X. 9.
Literatura popularl Pnaguta- en dol bani, poveste. IX. 10.
Literatura,popuIara. Ditui1i Prepeleag, poveste IX 12.
Povestea porcului X,
Ifof Niatifor cotcariul, povestire glumea. X. 1.G.
Povestea lni Stan Palau]. Xl. 1.
Povestea liii Harap Alb. XI. 5.

1). Lambrior in Cursul de istoria 1imbeI fi a literatneei


romine pe care I-a tiient la Liceul national din Iasi In 1881
vorbeste in mothil mmatotra despre stilul lui Neculeea:
In (jartea de eitire (Lambrior) s'a lust din lel Neeni-
ces) mai multe bucati de eft din Miron Costin pentru ci
stilul lui Neculcea leste eel mai putin influentat de stilul
,,altor liLnbi, pentru c nici lel nu stia decit romineste.
Despre sintaxa i despre stilistica lui putem procede ea
.,dospre sintaxa romink pentru-ea Ia ceilalti (cronicari)
poate s'ar imputa introducerea unor expresinni aerator.

119

www.dacoromanica.ro
rata ]jabe i fata mosneaguluI, poveste, Xl. 6
Ivan Turbinert, poveste XII.
PoN estea unui out lenes XII.
AmintirI din copiliirie, I povestif e. XIV. 10.
Amintiri din copiliirie. II povestire. XV. 1.
Popa Main XV. 8.
Amintiri din copililrie. iii. povestire XV. 12
Mei pita, aneedotil XVI.
Aneedon, XVII.
Mos loan Roatil. XVIII.

Deasupra tuturor acestor seder! stall Amintirile


prin puternica lor originalitate.
Afara de acestea a mai scris trei articole in Cnrierul
D-Inl Scipione Badescu pe la 1872. Unul din aceste
articole a fost reprodus de D-1 Hasdeu in Golumna ml
Traian. Neputind gasi colectiunile acestor jurnale dali
aci numal informatiunea asa Clint a bine-voit sa mio
dee insu-si autoriul. In Convorbiri a publicat o poe-
zie populara Lina Catalind (XV. 10) iar In Contempo-
ranu7 he!: Cind l'eram in floarea niea, Mielufica §i
Brain (An L pag. 431 si 483).
Insfirsit Creanga are in manusetipt o parte din nr-
marea la Amintirile din copildrie. Cu acelea si ealitati
fine §i alese autoriul descrie venit ea NI de la Humulesti
Ia Socola. Un splendid pasaj in care se descrie §i se
insufleteste natura face o dUosebita impresiune_
Nu puteat incheiti aceasta notita asupra marelui pro-
zator fara a exprima o dorinta foarte vie, anume aceea
ca autofful sa nu mai fie lasat a lupt a. cu ueinduratele
greuNT ale vietei, cum luptara atitia omen! de talent
120

www.dacoromanica.ro
gi pe cari IT pierdurhm: Bolintineanu, Lambrior, Conta
etc. etc.
Asigurarea zilei de miine ar fi un nemhsurat bine
pentru autorig, care ar putea atunce sh se dedeie cu
totul literaturef romine. Däui necontenit dovezi eh stim
pretui pe mortil nostri eel mail, day uithm ch ie o
Mina datorie sh tirn pretui in viata talentele, emit
se impun aà puternie.

Ca probh de stil citez aci din Povestea lu Hump-


Alb un pasaj, cel mai poetic poate, unde Creangh ne
descrie dragostea.

Mem-ail Tel §i zi i noapte, nu se stie cit ail mers;


si de la un loc, Gerilh, Flãmmnzilä i Setila, Pashri-
LAti-Lungilä i nazdravanul Ochilh se opresc en toti
In cale, se opresc i zic cu jale :
Hayap Mb, mergi sänatos! De-am fost rai, tu
ni I lerta, cad si raid eite-odath prinde bine la ce-va
77

Harap Alb le multameste, s'apoi pleach liMgtit.


Fata vesel II zimbeste, Inna'n ceriil all asfintit. Dar
in pieptul lor resare....Ce resare ? fa un dor; soare
mindru, luminos i In sine arziltoriii, ce se nate din
17
scinteea until -ochin farmächtorlil!
$i mai merg Tel cit mai merg de ce mergeail
si
17
munainte de ce loi Harap Alb, i se tulburah mintile,
77
ultindu-se la WA si vaMed-o cit iera de tinärh, do
,frumoasil i plina de vina'neoace.
Shliitile din gradina ursului, pielea si eapul cerbu-
- 121 -
www.dacoromanica.ro
ha le-a dw Ia stripinu-sail cu toatO inima. Dar pe fata
impäratului rDs mai nu I veneit s'o ducä, fiind nebun
r de dragostea fel. Net Terâ boboc de trandafir dn
luna mut Matti, scOldat in roila diminetel, dezmierdat
de celc NM' raze ale soarelui, leganat de adierea vin-
tulul i neatins de ochit fluturilor. Sail cum s'ar mat
zice la not in taraneste, terh frumoasa de mama fo-
cultil; la snare te putea l. ulta, lar la dinsa ba. Si de
17
aceea Harap Mb o prapadeit din ochi, de draga ce-I
terit. Nu I vorbii, i lea tura en ochil din cind in
cind pe Harap Mb, si in ininia lei par'ca se petreceit
uu stir' ce . , , poate vre-un dor ascuns, care nu-I ve-
77
neit a I spune. Vorba cinteculul:
Fugi de-acole, vin 'ncoace,
§ezi binior, nu-mi da pace!
sail mai still Teti cum sa zic, ca sa nu gresesc? Dar
still atita, ea' Tel mergeali, firh a simti Cl merg, pA-
rindu-li-se calea scurta; ziria ceas si ceasul clipa ; dI,
cum le omul cind merge la drum cu dragostea alaturea.

Nicolale Walcescu, unul dintre tineril cel mat entuzi-


mt.! si mat cu lubire de Ora de la 48, 'le poate Impre-
rink en Costachi Negri cea mai simpatich i mat impu-
nOtoare figura a misc.-are noastre de desteptare. Talent
puternic, patriot inflacarat, minte adina i cugetãtoare,
aprinsa. si melancolicl existentl Tel s'a stins departe,
122

www.dacoromanica.ro
departe pe plain 'nstrainärei" ducind vesnic cu sine
amaritul dor de Ora. lialcescu isT dadit cea de pe urma
a sa sotlare pe un pat al ospatariei alla Trinacria"
de la Palermo. Oasele InT salaslruesc in groapa de
obste a saracilor din manastirea Capucinilor in acestall
oras. Niel o piatra fnnerara, nicT un monument in
taxa nu spun cà a trait Balcescul. Numal dogoreala
soareluT Sicilian si recoritdarea boare a MediteraneT
slut singuriT i credinciosiT tovarasi aT mormintuluT, in
care zace marele patriot, talentosul literati
0 caracterizare foarte nimerita despre stiltil lul Bal-
cescu ni (la D-1 Ion Ghicw ID ale sale Scrisorictitra Vo-
si/e Alexandri. Nicu BAlcescn, spune D 1 Ghica, seri
lesne, stiltd sail lera limpede, strins, nervos si elegant
precum Ii vedem in Istoria lu Mi1iuYi Vitea:u1 §i In
Istoria muncitorilor plugari din Romania; ades6-orT
inflorit si poetic, precum ii gasim In traducerea facuta,
d e lel a Cintara Romania." Exacte sint aceste ca-
racterithri, fuse non ni se pare a gasi qi alte calitati,
diiosebitoare stiluluT Balcesculta. Cind citim o paginä
(bine Inceles acolo unde gut calitati literare si nu de-
scrierea, ca sà zicem ash, stiincitica a faptelor) nu se
poate WA nu reminern mi§catl; stilul Jul ie calduros') si ne

Observind deosebitele scrieri vedem cil unele ne Jas reel,


nu ne ating inima mai de fen, far altele ne identificii In
aVt grad cu autorlui in cit TIOi trecem cu dinsul prin a-
celea-tii said psihologice. Acesta ie un fapt observat de
toatii lumea;.lui I ar corespunde Impartirea In stil rece.
§i ea opus stzl alduros, far ea o complectare Intr un grad
mai innalt a acestui din urmil ar fi stilul plia de viuja,

123

www.dacoromanica.ro
loveste la inima, ne face sa ne aprindem. In alte pkrti
nu still ce impresiune de solemnitate strebate printre
ri-ndurT, Tar adesea stilul si ie energic. Aceste trei :
caldura. solemnitate, energie sint, socotim, calitMile ce
daa un colorit personal stiluluT liii Balcescu printre
neilalti scriitorT aT nostri. i pentru a dovedi aceste
aleg aci cite-va pas*, cari desi poate cam lung, dar
credem ca vor placea cetitorilor pentru frumuseta bar.
Iata cu cith. caldura ne descrie Tel lie Moll'.
Fobt-am de am vazut pe ace"' ingrozitorT

adecil stilul acelor ce ni lasil impresituff neperitoare.


In genere stilul calduros le propriii operilor literare, uncle
se trateazrt despre aentimente i pasiunl, far stilul rece Ic
propriii IntrArilor stiincifice, earl aft de scop a ariltit a-
devrtruff prin ajutorIul dialectice. Totu-si se poate in-
timpla i dimpotriva: o opera titeecci scrisa rece, precum
se poate §i o lucrare tiinçificL swirl cu càldurii. A-
ceasta impiirtire in stil se raimil pe o ImpArtire, care
le de domenlul psihologiel practice : ortmenii in genere
se pot impilrti In doü mail grope, In oamenz de inimd.
§i oamea, de cap, adecii oamenl, earl In I ii, i mat
ales In momentele cele mad, sind condtqf ori (le senti-
ment, off de mmte [calcul]. Impilrtirea aceasta le datil
de D-1 Maioreseu in excelentul aft articol Din experi-
ent ci Cony. lit. XXII.), articol in care se statoresc ba-
zele noel noile stiinti; cunotWerea oamenilor, adecil psi-
hologia practicii. Revenind la imprittirea stilului in clii-
1uro i reee, dupil ce am luat ca exempla de stil cillduros
flF Billeesen, voill citit i un exempla de stil rece in lite-
ratura noastra. Cea mai potrivitil lucrare Intrn acest scop
pi se pare a Ii Psthologia empirtca a n-lui Popeseu.
Iatil In adeviir ce spline In aceastil pnivintil i D-1 Maio-
rescu [Cony. lit. XV. 7] Metoda expunerei D-lni Po-
pescu Ieste inminoasui, impilrtirea ciirtei in sectiuni
p tragrafe precisil i lesne de cuprius, stdul cam rece,
-chr buq pentru inv4:1m prin cumpiltarea sati sobri-
netatea sa.
124

www.dacoromanica.ro
Hoti pe cari spaima vitejilor Ungurl mi-I descria ca
niVe flare selbatece Tesind din vizuinele muntilor lor,
numai spre a face pradä i omor ; I-am &it infuriatI
33

foarte §i hrgnind o nra fanatica MIA dusmaniI lor


77

ast fcliü cum trebuIe sA fie ori-ce popor iu rezboa-


Yele nationale dar am gäsit unite intr insir multe
simteminte omenoase, Innalte i geueroase. in acea
vreme dud inima linT Yerâ zdrobitii, caci dio toate
pktile vedeit nationalitatea romina eälcatd i strivitii.
de diu;manii stedini, fusel' fericit a gasi acolo, pe a-
cele piscuri uriase, pe de-asupra nourilor o nationali-
tate si o vIatä romineasch Infocatä i puternicii. Cu
ce entuziasm frenetic fusel' aclamat i bine-cuvintat de
))
tort acei tkani, clad le spusei cfi am venit sa le a-
duc urki de noroc i izbindl din partea fratilor lor
din tarii, minunati de vitejia lor I in ce tkere a-
77

/1(1Na ma ocoleati si ma ascultaii leT, chid le vorbeam


de puterea natieI romine, de numkul Id, de intinde-
rea päinintuld ce I-a dat Dumnezeil si de ursitele
cele rokete ce o asteaptiti in
77
Sara, dupã ce
!

toatã ziria strejuiati potecile, s htiruTati i se luptail


cu dusmanul, Ii vedeai adimatI trimbe trImbe pe linga
tomer, care povestind IntImplàrile cilei i acele trecute,
care dantuind imprejurul fifickilor, care zicind din
77

tiger, bucIume §i cimpoge. Cit colo o alta trimba


17

din eei mai juul Invi4Iad i intrebInduse dialogul


n
rominizat din cartea : Paroles d'an eroyant a Jul La-
menais : June soldat unde mere Apoi eu totii, Juni
O

likbati §i 'Atria se puneati de faceall sà resune väile


- 125 -

www.dacoromanica.ro
muntilor de cinfart de vitejie si de nationalitnte, maT
en sam'a de acea puternicil i frumoasä marselleziti a
Did Andre Tit Muresanu : Defteaptii-te romine din
somnal eel de moarte!. . ." pe care o cIntaj chiar In
rmijlocril focurilor si a urletelor de tunurT, silind i pe
Unguri a o Invtâ si a o iltà cu dinsit impreunã in
WM. Gencralii acestei oaste tarAnesti ierai niste
..,preotT si piste tinerf abia, TesitT din scoalele de Wo-
logie, filosofie §i jurisprudentä; IeT nu pusese pAnh a-
tuna mina pe o arm, dud nevoTa IT sill a se face
generali si a cistiga batälii. Lipsiti de cunostinte si
de principie de ayta miIitar, Tel le invAtafa in mij-
local luptelor. Aw vAzut cu miraie cum ieT dibuise
adevilratele principie ale räzboluluT si cum simtise im-
portanta pozitiunilor naturale §i folosul ce stiura trage
din orT-ce localitate. Femeile nu rem'asese In urmä
nicT ea curagful, Dia cu simtemintele nationale ; Tele
luara parte la toate primejdiile sotilor bor. Din virful
muntilor Tele aruncail o ploaie de bolovani, earl.
fareafi batalioanele vriijm5sestl. Cintecele lor tru Grail
ca mai nainte, ciutece de dor si de placere ci cintari
pline pe patriotism §i de simtemint national. Am auzit
In ruinele Abruduluioras pustiit de flacArT si cucerit
de maT multe mil' de locuitorl linguri, in tragica scena
ce se petrecit In luna lur Merl 1849 am auzit o
Jana, naltà si frumoasä fatà -de munte cfntind 1111 chi-
), tee dnlce si duios. fel TmT spunea despre o anärd
fericità ca se chiama Floarea, fericitt Ca Ye
roming, de origin'a din Italia, fericità a nu stie si ca
126

www.dacoromanica.ro
17 mumit-sa, nu 1-a vorbit de loc ungure§te-,- iubind numai
tot ee ieste rominese si jurind de a nu iubi in veci un
ungur, cità vreme va mai trai nn romin pe pamint. Acest
cintee imbatiitoriti de simtire, acea alba, rumena si
frumoasa fecioarä, ruinile pirlite si innegrite ale A-
brudului ce ma incunjuraii, movilele mormintelor un-
gureVi ce vedeam d'alaturi, toate aceste ma impre-
sionara foarte. Mi se parn a aveA dinnaiute-nu o ye-
deuie; mi se paift a vedea geniul nationalitatel romine
stind pe deasupra mormintelor dusmanilor straini
cfntfnd Un imn de fnviere.
Al4earea roininilor din Ardeal la 1848

fata acum cu cita solemnitate ne vorbeste in eel


dintaia paragrat al Istoriei itti .21fi1tarit V itoazul.

Deschid stinta carte uncle se afla inscrisa gloria


Romaniei, ea sa pun dinuaintea ochilor fiilor iei cite-vii.
pagine din viata eroica a parintilor lor. Volil aratit a-
)) cele lupte uriase pentru libertatea I unitatea nationath,
,,cu eari rominii sub povata eelui mai vestit §i mai
mare din voevozii lor, inchelara veacul al XV1-lea.
nPovestirea mea va cuprinde numai opt ani 1543-1601,
dark' anii din istoria rowinilor eel mai avuti In fapte
viteje§ti, in exemple minunate de jertfire catra patrie.
Timplui de aducere aminte gloriQasel Timpuri de
credinta si de jertfire ! and OHIO no§trii, credinciosT
sublimi, ingenunehiaa pe eimpul bataliilor, cerind de
la Dumnezeul armatelor laurii biruintei sari cununa
127 ---

www.dacoromanica.ro
martirilor §i ast-feliii imbarbatati, Tel navaleaii unul
Impotriva a zece prin mijlocul vrajma§ilor §i Dumne-
zeii le da biruinta, cad Tel ie sprijinitoriul pricinelor
/7
drepte, cad Tel a lasat libertatea pentru popoare §i
fleet ce se lupfa pentru libertate, se lupta pentru Du-
mnezeti.
Mo§tenitori ai drepturilor pentru pastrarea carnra
romtnii no§tri s'ail luptat atita In veacurile trecute
77
fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice sa de-
ltepte in nai simtemintul datorintei ce avem d'a pi-
77
stra §i. d'a marl pentru viitorirne aceasta pretioasa
77
mostenire
, !

In sfir§it nu mult inuainte de moarte lata cu cita


durere i intristare, dar §i en cita energie vorbe§te.
Minntele fa earl scriii sint pline de amar §i in-
17

tristare. Pe dad Europa intreaga se pregatea a sa-


luta triumful libertatei, eroica Franta, de la care ca
totdeauua se a§tepth semnalul, Franca, 'win fatalitate
§i prin neunirea fiilor sai cade gemind in ueputinta
Nsub un jug umilitoriii. Fiji fara-de legiT triumfeaza in
toate partile §i Intemeiaza spurcata lor tiranie. Sufletele
generoase, zdrobite §i rinite de moarte vad apuind din
vederea bor ziiia mintuirei. Insu-ral Tea cu o inima
sfa§iata de durere, ma lupt cu o boala cruda §i ne-
flimblinzita, cant a ci§tiga timp asupra-T li a o Intrece
In iuteala, ca sfi pot -rasa, fratilor midi aceste pagine
din viata parintilor no§tri §i caz sleit de puteri,
128 -

www.dacoromanica.ro
mistnit prin si1ine1e ce fac. Cu toate aeeste tetneuri
ode descuragiare, sufletu-mi te slareste hick inzeitä
libertate si de si oameuir singThrilor afi iiivàlit cu ma-
n rama neagra duke fata ta, crede ca va veni ziaa fe
,ricitii zitia izbIndireir dud omenirea se va scula spre
n a sfasia acest väl si dusmanii tat' se vor impietri la
vederea soarelnY sail de lumina: atund nu va maT
fi niel un m rob, nici natie ruaba, Did om stäpin pe
altul, nicl popor stapin pe altul, ci domnirea Drept4-
44.17 §i a Erdiiel! Accste cusinte ce o data ant dat
de devia natiei "vele, vor domni lumea; fauna astep-
tarea, visarea vietei melt, se va liuplini ; atuuci toti:
rominii vor fi una, liheri si fraci! Vai! nu vola avea,
noroe' a vedea ,flace.wit9 zi de,-;1 leg asemeut am in uncit
si -am patimit pentru dreptate i cel din urin! iii mYeil
cuvint va Ii Inca un imn tie, tara ma, malt draga

intre Serierile diorse, ce insotesc Istoria rominilor


sub Miharti Vodli Viteazul se art i frumoasa poema
3n proza Cintarea Ropthnier. Pa'na aeurna nu se peate
spune en sigmanta cine-I autofful acestei opere, or"' daca,
Ye rezultatul luerarei a dol utort Ceea ce Ye curioz,
leste misterul eu care Bälcescu cauta sa o invalueasca,
cum i contradictiunea a doi dintre contemporanii tut,
D-nii VaSile Alexandri si Ion Ghica.

- 129 - 9

www.dacoromanica.ro
lath in adei ar ce spune BAlcesen in Preeurintare,
scrisa la Paris in 8 Afigust 1850.
Acum cinci ani nth aflam In calätorie pe la mAn'a-
nstirile din maretii nostri Carpati, citutind pe sub rn-
ine urmele mArirei striimosesti. inteuna din acele ma-
nutistiri economul chinoviei spre resptms la dorinta mea
nde cercethri i descoperiri istorice, ma duse in biblio-
teca ruithAstirei. Sala ce plata acest nume iera o
camera lunga §i intunecoassa, murday6 si plinA de prat,
in care futre o multime de mobile stricate §i calaba-
,,lIeuri gramiidite, väzui intr'un unghii Un morman de
calf si de lartii. incepui a räscoli en nerabdare a-
cele vrafuri i alegind ce mi se OM mai interesant
alergAl de ma inchisei in chilia mea spre a le cercetá.
17
intre manuscrisele ce avearn dinnaintea mea, until in-
17
titulat Cintarea Ronniniet atinti maT en deosebire min-
tea mea de la eele dintili fete ; urnfai citirea farä
l, Intrerupere pilnA In sfir§it i väzui en mirare §i dea-
neuragiare ca istoria ce en atita trud5. §1 cercethri ma
nevoiam a deseopeli si a serie se OA scris aci in
vre o cite-va fete, day ast fel earn nimeni nu se ispitise
17a o seri .

rZadarnice fnrii silintele mele de a descoperl pe an-


toriul acestei cintäri si epoca cind fü scris'a. De pre
tormn, titlul i ideile iei eyed cä autoriul trebuie sä
,,fi tost un ciilugar hranit in singurritate de eitirea bj-
bIieI si a psahnilor Jul Darid ....

- -130

www.dacoromanica.ro
Caracterul scrism it i i idei din
oare-cari cuvinte
scriere ma fac sã socotesc ca. Tea tit produsa in unit
din ace! ant cind Europa iera cutremurata de o mare
77

mi§care populara, precut» fit cea de la 1830.


17

17
Nu trecuse malt dupa pretioasa descoperire a acestui
ma»uscris si fur silit la 1846 a-mi parasi tara. Irn-
,.prejurärile, viata retacita, ce ant petrecut de atone!
in tert straine, viforoasele evenimente ale acestor dot
ani din urma m'ail Mout sa Int cu totul manuscrisul
ce zaceit In biblioteca mea. Acum, chid privirile ro-
minilor cu minte i ca initna se indrepteaza cu dra-
37

goste catra patria lor, cautind a creste si a hrani


sufletul Romaniei, papa sa Vinà zita in care s'o poata
17

creste i intari n trupul still, adusu-nit-am aminte de


acel glas dittos al muntilor §i mnm hotarit a publica
cintarea pustnienlut pre a mingaill Ora mi amarita.

fata acuma ce zice Alexandri. Vorbind despre Alecu


Ruso, no alt tinar talentat de la 48, D-sa spuue : iel
nri-a fost bun prieten ; aveä un spirit ager, cultivat si
eft pentru talentul sM1, cit pentru frumoasa si poetica
lui Inchipuire, voia descopert o mare taloa literara :
77
Clearer& Romciaigi, publiestta iii jurnalul mien (Roma-
nia literarti, 1855) a fost compusa In limba franceza de
,,A. Ruso i tradusa pe romineste de N. Balcescu. Ant la
77
mine manum iptul seiu original.

- 131 -

www.dacoromanica.ro
Sä ascultiim acuma ce ne spune i D-1 Ion Ghica.

fatri ce stin Teri despre acea scriere epica din care,


Wined pe la anul 1817, Balcesen imi citise mai multe
fragmente i pe care mai tIrzill ne a citit-o intreaga
cabinetul generalului Mavru, unde se aflit si Lau-
rianu i Boliac, sustinind Cl ,gasise acel manuscript.
la tin calugar.

. . . Wind len elogiul manuseriptuluT atilt de


Balceseu Ia eIthigar, dupa o mare starninta a noastra
a tnturor Billcescu a trebuit sI se dada a casa ea
aduca caTetul SL .ni 1 citeaseh. ierd scriS de mina luI
c8 multe fter,94111P/ ft' indrepteirl. Citirea a fost ascul-
tatfi en admiratinne. Tar dupl ee am terminat cu mail-
dele si cu critica, genera lul IVravrn se uttii la Biilcese
rizind i bItindu I pe umar TT zice :
Mon cher ! se non 6 vero è ben trovato ; c'est
tine oeuvre du plus !Hut mérite et fait beaucoup
d'honneur it, uteur iei present.

Nol totT citi 8111 auzit atunce citirea Cinttirei Ro-


n winiet de-sr- admiteam Cl Bideescu poate ert gIsise la
vre-un cAlugiir ce-vk ,scris in felful biblic, dar credeani
rc4 scriereo, afà cum ire-o citise fusese preluerata de
7,p«na fi de imaginalinnea sa.
lel In anul 1845 sail 1'346 a Witt o calAtorie de
17

cercefari istorice pe marginea DunilreT de la Celeiri


piinh la Turnu-Severin si a vizitat mftnlstirile de
132

www.dacoromanica.ro
peste Olt in toviirilsie en Laurianu i cu Boliac
intr'acea efdatorie pretindea Bgleesf.0 eá ar fi gasit
la um calugar manascriptal eintarei, 1?ornlin iei) dar
limba in care leste scris acel poem si aspiratiunile
autoriuld poartä intr'insal dovada nethgadaiilt eg, tre-
bale sa fi fost scris earn priutre anit 1838 Si 1846.
Tot cam pe la anal 1846 Nicu Bfileesen a tnai ineut
et o alta, cglatorie in Moldova en CostAchita, N. Fili-
pesen, uncle s'a gasit in strinsä legaturit eu Mewl
Raso i an leste de mirat ea acesti do! tineri sà-si fi
esersat In comun .pana i imaginaiune Ior anal in
limha roraina, celalalt In limba franeezft.
Orf cam o fi i orf eine o fi lost autoriul, chluggr
sag intrean, din veacur! trecute sag din timpul nostril,
asoara sa-.1 fie tii.riutt Mei en frumoasg, si mindra
Dfloa-re a luzestrat literatura rom.na.

Pentru a complectit tot ce s'a sells in privinta chi:i-


stinnei de a se sti ciue le autoriul eintárei RomlinieK
voig reproduce si don note ale Dd Odobescu. .edi-
torul operei mT lialcescu.

iara nota mania.


Ierteai-se a fi ,schimhat acl si pre wide se mai.
.afiA, in earsul poemel: apocrife a Ini Balcesca, cuvintul
,,de slobozenie en acela de libei tate. Catiza pentru care
.mI-arn -permis aceastä mica preschimbare in textul
autoriului ieste Ca Balcescu a intrebuintat acest euvint,
I33 --

www.dacoromanica.ro
ell care de altmintrelea nu s'a servit nielieri, carnal
spre a ascunde sub o coloare mai arhaieä pl5zmuirea
sciieret sale; cu toate acestea neplAcuta zicere slobo-
,,zenie nu a avut nict odatã pe romineste intelesul
concret ce antortul voieste sA-i impunA in strofele sale
si mi se pare eh atit urechea romineasca cit i deplina
multumire a minter reclamh pretutindeni aci, nutr cm
sama acum cind tim cu tor? cci col putin stilul aces-
ter frumoase opera ie curat al Bincesculdi reelamä,
zicem inlocuirea lei cu adeviirata notinne i expresi-
une a Libertlitei.
fatà §i nota a dorm.
Nu ne putem opri de a semnalit perfecta confor-
mi tate de plan ce existã intre poetica conceptiune
11a Cintarei Rontnie i introducerea profeetata de
N. Balcescu pentru cartea sa cea mare asupra hit
Viteazul.

Acestea slat toate tiri1e, ce avern asupra autorTulut


Cintdrei, Romcinia. Faptele cit i pArerea celor mat
mulct contemporani at hit Balcescu par a-1 arátit pe
dinsul de autortir. Dar lucrul se va putea spune cut
sigurantli numat cind D-1 Alexandri va bine-vol sã pub-
lice manuscriptul francez al iut Ruso, en eit se poate
mat multä exactitate, insemnind stersäturile, adausurile,.
indreprarile, dacá vor fi in text. Atuncea prin compa-
ratinne en toate scrierile hit Balceseu si ale lut Rilse
si tinted sama de stilul particular al acestor dot scri-

- 131

www.dacoromanica.ro
itori credem ea se va puteit hotari chestiunea, dacá
Baleeseu le numal un situplu tradueMorlt dar si a-
tunee ce traducatoriii malestru ! prelucratorla off
anto.rai.

Acuma pentrb a vadi calitãile, cu can Ic scrisa Cin-


tarea Ronulniei voila reproduce ad no pa.aj.

in mijlocul viseoluba ce faceai tu, patria mea ?


),
Pitmintul cc acoperea cenusa stramosilor tai lera fed-
mintat de lava.... virtejul furtunos invaluia eimpia....
talazurile aeclai ocean de tit:alum."' pravalindu se din
toate partile lumei, spinteeall cu durere eoastele tale....
Mama, f Ira mph', feclorii Cal retaciti in vijelia orne-
,neascii, pribegeati In toate partile, (hand cu ginsil
numal limba i dorul sat. Patria le eel mal din-
talit ei cel mai de apoi euvint al omultfr; intrInsa
se cuprind toate buctulile lui ; simtirea Tel se naste
17
d e o data, .cu noi si Te nemargenita i vesnicil ea si
flunineseu.... Patria Ye aducerea aminte de zilele
copilariel, eoliba parinteasea en eopaciul eel mare- din
pragul usci, deztnierdarile dragostoase ale mica noa-
,,stre, plazmuirile nevinovate ale inimei noastre, locul
untie mal lntlii am 'Tuba si am fost lubitl, cinele,
care se juca en noi, sunetill clopotului -de la biserica
satclui, ce ne vestea zilele frumnase de serbätoare,
zbieratul vitelor cind se intorceaft In murgul sere de
la pastme, fumul vetrei ce ne-a inealzit In leagan In
naltiudu-se in aer, barza de pc strasina ce cata dulos
- 135

www.dacoromanica.ro
pe cimpie i aerul, care pica:h.:I nu ie mai dulce
Si sub cortul pribegiel batriniT ziceaIi copiilor-
,,CoIo ill vale departe, prea departe, nude soarele se
vedensit de frumos, unde cimpiile sint zmriltuite i pira-
Tele reeoroase, nude ceriul le dulce, unicele albe @i
piimintul roditorin,.... acolo le Tara !
nla aceste cuvinte, voinicir prindeaii armele, prtmeil
tresareau in leagane, femeile crutau patria departata
77

si durerea pribegiel ... eel slabi se irnbarbatail. Si tu


lerai mindra atunel., tam, mea.... feciorii IâI lerà un
71 neam hiltbat ; numele tIIiX "'er a. yestit noroadelor .; rez-
boinicii tai lerail vitijil vitejilor; dragostet libertAtel
inatrea ea 0 zea -de otel latele !or plepturr i bratele
,,lor Ierait tepene.... C1i anta ". la tine te pizmuiart @i
/7 dustnanif tal insi-si to pro.aveaii, si cind din n'ari
sfmtind si din ()AP sauteind- taurul clatinit coarnele
sale, groaza se respindet In toate pArtile.

Am puS pe Heliade intre stilitf, daià sit. ne intele-


gem, eu multt rezerv5. Heliade are, si mai ales in
timpurile de la urnA, o lirnbä foarte pedanta, care nu
seamliaa a romineste, Alt Ie de plina de nOologisme si
de ereatiunI italianomane ale proprief ml inehipuiri.
Dalt and i asta.-zI chlar intro filologii romini exist&
vedal asa de deosebite asupra limba noastre,urr Nom
pricepe ce trebula sa, fie pe atuncea cind un intuneric
136

www.dacoromanica.ro
aditic sta.plucA cbestiunile de limba. ItetAcirile stiiitiee
ale liii Heliade provin, socotim, de la 0 confaziane in-
tre- ideile JuT 6Iologice ea principial de nationalitate,
-ea principTul latinitktei rasei uoastre. Calitatea stills-
ticä inse a Jai, stA in aceea cä iel in eite-N a opere
de la inceput cugetä romineste, i dach am inlocui
cavintele schilodite dc dinsal pria euvinte romknesti,
am aveit un stil bun, in care s'ar arida, o buna sitr-
taxa rornineasa. Se intelege vg, ast-feliii cum le,
Heliade nu poate ispiti de -toe pe cercetatorinl-estetic
al limbei romine, c mal degrabk pe filologal, care s'ar
indeletnici cu sintaxa, ca genial limbel noastre I ar
vol sä o studieze in mod istoric. Heliade ar ti putut
6 int insemnat stilist romin, dacti ar fi a-ut banal-
simt 1)- de a se oprt de la caricuturizzrea limbei, ce
sub a sa inriurire ea c adevitrata epidemic cuprinsese
pe seriitorii romini din zorile destepthrel noastre na-
Vonale.

In Cony. lit. VI. .5. D-1 A. D. Xenopol ne ETh nite


interesante informatiuni despre 0 corespondenpi terurei
intre I. Beliade fi a Negrazzi. din 1836. Senpul co-
fespondentel acesteia, II spade Heliade, !este sh intru-
1) D-L Aron Densu§iarm,de care de- altmintrelea ne deosebim
fuarte milt in apretiarea estetici a literatmel noastre, aerie
in Istoria limbd_p a literaturez romine urMatoarele
despre Heliadp. Iel Incepe precum in prozil a§h. si in
npoezie cu nu verde §i agitat stil romilnese, dar klejiL in
Alikaldu incepe oil formit o 1inlji i un stil, care cul-
,,mineaza. In Inznul crFatiunei care nu ,nutnal ca poezie
du nici ea prozil nn se poate mistui . . . .

157 --

www.dacoromanica.ro
neasea maT multe duburT Wen parere aspj ra primireT
unel limb! generale Intre Rumini". fatit dar chestiunea
Umbel literare pusa de la trweput de eel IOU luminatorl
al no$tri Ideile liii Heliade In aceasta privinta slat sa-
natnase si still] sbll Te Inadevar n$or $i are oare care
elegan0. Citez eite-va fragmente din cele ce reproduce
D-1 Xennpol. fele mai en sama ail un interes $tiintific,
$i remin i astä zi In deplina lor valoare; tot o data
vom avea $i modele de proza luT din vremea and
seria curat romine$te.
. , . o litaba en eit se lucreaza, cu atita se cultivA,
nse reguleaza $i se desevIrse$te, legTuiudu-se fie care
terrain $i tie care fres cum t-a se zicà si cum sa se
scrie. Prin urmare, limba noastili cind am Ineeput sa
o scrill, maT Wan mi-am emit o sistemä, dupa a me
parere, pe natura $i insn$;rile IeT. Mai inthiiani seris
foarte urit ca fie-eare Incepator, fara tovara$, carele
sa-nri sprijene a me Were In parerea lame. Siugur a
trelmit sa ma lupt cu prejadetele i o'zieeTurile, care
d0 multe err trebu Fe sa" le respeeteze pentru ca'
,41 do 'int niar tatdoonna nedropte, dar sint bdtrine,
nsint In r,idzicinate i sint pui ternice!Pretutindene la
faceput pnate sa ma vadit ci»e-vit nn scriitm., care In-
cepe, care nu are experienta $i prin a crania pana
nabTA, a trecut ineä eite-vit vorhe $i eite-va frlse ale
limbeT _intrt gi . . . De multe off Tara nil seriitor
Ineereat pnate sa ma vada Ca scriind ant vrut s firz
fin,telcs qj prin armare am rapectat vorbele i frasele
- 138 -

www.dacoromanica.ro
cele vechi i obicinuite sub forma' in care se afla, eare-
de si vicioasa, cla 'fuse sa Inteleaga cetitorului aceeas
flee s'a gindit scriitorul.
Sistema me a fost ca sa poata cine-va educe limba
in stare pe cit se poate, a exprima tot ce se gindester
fie in materie fisica, fie morala, fie politica, fie religi-
oasa. Pe drumul acesta am vrut sa am de povatn, de
"se va puteit, dreptul cucint, armonia §i energia, sad
pe cite trele sa le intrebuintez deodata, sat dupa im
prejurari sh aleg pe cea mai potrivita cu intpr( jurarea..
Dreptul cuvint ma povatuia ca'toate zicerile cele nate
sa ma silese a le rumIni dupa cum le-ail grecit, lati-
nit, italienit, . . . Grecii, Romanii, Italienil . . . Ar-
monia (pe cit a putut sa fie primitoare urechea me de
armonie, sail dupa cit a me crezare m'a facut sa ma
17

deprinz mai mult sau mai putin cu tonuri mai blinzi


off mai aspre) arnronia zic cerea, ca Iii aceastä pra--
vila de a ramini zicerile, sa nu nit drepturile Tel, ce-
In toate veacurile i In toate locurile le-ad avut, de a
se face adeca totdcauna scutire din pravila,. eind a lei
ureche &Heath ieste ranita de asprimea iiitinipiuulul
celui urit. Energia iara, avind de cea de'ntftlii im-
puternicire dreptul cuvint, ii pierde toata a sa pu-
tere and ie shin a se tiri, zabos inch' se de lungi-
71

mea -zicerilor ca sh ajungl la a sa tintaktunci ie


nthreap, atunci ie sublima cind purand adevarul pe
77

biatele sale cele nervoase, se repede ea fulgerul die


77

gura oratorului si merge de tuna in inimele aseulta-


torilor. 0 limba polisilaba, ma socotesc cit 1111 poate-
77

- 139 -

www.dacoromanica.ro
sa Ana acea destoinicie i putere ea tura ale eareia
ziceri slat scurte, lesne de pronuntat si en mnibielsu-
,,gare in fie-care rind. Limba noastra dupa cea gre-
flceascii ieste cea mai polisilalA din cite cunose, si tot
37 deauna m'am silit intru aceca ce s'a putut a o seriph,
de acea lotindere lenesa si de acele terminatii, cai
17
le-att dat strainii ce invataii reii si urit limba iiia-
.,,strà, si la zicerile cele voile maul ce Ic-am tnti elm-
in(at, ant fost stapin a le dit or-l-ce forma voat rui
.(stapin zic pe mine, lar nu in opiuia lama).

Din vele doila marl izvoare ale linibel noastre lite-


rare: literatura cartilor vechi (cronicele, cartile sfinte
-etc.) §t literatura poporana, (poezia populara, povestile)
Ilehade ennostea numal pe eel intaiii §I- da 0 insem-
matate alit de. mare tacit ii statoreste ca iudreptaritt
pentru aleatuirea limbei noastre literare. fata. ce
.zicc lel.

Dupa ce dara rui-am format limba stiintelor sari a duhu-


lui, am vrut pe urtita sa pasese si la limba inimei sail
-a sentimentule.. , feird sd nui abut din &anvil litia-
nturci ceI efinte sail bisericef ti in care se esprima ash de
Ilfrumos i asit de inteles, prin cele mai multe locurr s !nti-
,,mentele cele mai innalte i mai tinere, entusiasmnl eel
.nmai viii si patimele cele mai dureroase iia care.
poate atia eine và limba epopeei, a odei si a ekgiei,
Pre sa strice limba cea legiaita odata de nulit noftrici
numai dllica drumul si metodul lor sa ludeplineasca
140 -
www.dacoromanica.ro
lipsele ce Tel Wail avut vreme a indeplini, adeca in-
,,tru aceea ce atinge de limba stiintelor, a literature! eel'
noile si a ideilor ce lumea a dobindit de atunei hi
71
coace",

Citez insfirsit un ultim fragment, care arata odata


en devotamentul i energia Ini Heliade si resunetd
eel mare al Ineriirei In!.

Ca sa nu-roi ramiie lucrarea neroditoare, ea sa poelit


.a ma folosi dintr'insa, cugetind maI de multe or a-
supra until obiect cele ce am eugetat odat5, m'arn facut
apostat din casa pärinteasea, care imf propnnea pro-
tectii, slujbe, ebiverniseli, i ni'am pus in niijlot ill zi-
durilor eelor daramate din Sf. Sava un biet dascalas
71

eu 50 lei pe 1un,. inennjurat de citi-va scolari saraci,


botariti si fanatic! in botarirea lor si in prietesugul
mien; am Impaiçit leafa me intre diniT, i am inceput
lectiile mele de la gramatica pinä and am sfirsit cu
17

dineil un curs de matematica si de filosofie in limba


nationala in vreme de sese ani, Vara sa ma intrebe
eine-vit ce fac, Ora sii, vie cine-vt t ineurajeze pe
scolari. Venea Tama; lemne nicairea; ne-care seolar
aducea cite un lemn de unde gasea, care abia !era
Tn stare sa inoalzasea preajma unei sobe sparte ce
umplea easa de fum i sa topeasca fulgizif de za pada
ce vijelia ii repezeit pe ferestrele cele sparte. Tremu-
rind en mina pe compas i pe cyeta ne faceam lee--
tia, i Dumnezeil a bine-cuvintat ostenelile noastre ce-
- 141 -
www.dacoromanica.ro
;fah »iste minuni ale dragostei §i ale hoteirirei. Sco-
larit aceia s'ai1 Imprä§tiet profesori prin judete; In
If local acelor d5riltnlauri s'a tutemeeat muzeul national;
11 al5turea s'a innfiltat colegiul Sf. Sava ; limba ce s'a

Tleginit Iii acele dariimitturi s'a imbratisat de toatil ti-


nerimea i LIN( scrieret i ortografia s'a Introdus in
17 toate cancelariile. Rod al aceleia-si strild4niT ieste pi
..,.teatrul national.

Emineseu a scris prozA frumoas4 doti4 buctiti : Ser-


'maul Dionis, von&i, §i Reit framos din lacrinth, po-
veste. Ca indeletnicire stiintificä are o conferenta :
Influen,ta mistriacd asupra romInilor din principat( 1),
insfirsit -a scris articole politice eft a fost redactor la
Timpul. Intre articolele din Timpul ue amiutim de o
polemic4 foarte virnlenta cu D I N. Xenopol de la No-
velele din popor, pare-Ili-se, ale I Slavici. Acolo Emi-
nescu atingeit o chestinne socialii de eca wai mare tusem-
datate, nunie cb pMura domnitoare din Romluia nu le
-Wastinas rominä, el un amalgam din nationalitatile straine,
cari avurd asezare ad, en deosebire fanarioti. Aceste
ridei apar in partea a dorm a Satirei III. Ar fi foarte
1 . Aceste buciltt au fost publicate in Convorbiri- literare.
Acuma V. G. Mortun intrune§te la tui loc prom lui End-
nescu adilugind §i poeziile publicate in nrina aparitiunet
vohnnului siü. Volumul de prozä va apiireit iu curind.

142

www.dacoromanica.ro
interesant de a studia In proza lui Erninescu inehegarea
poeziilor sale, ast-feliii in Sermanul Dionis se vad idei
§i stilizari ce revin In Inger i Demon, Impiirat fi pro-
letar, ete.
Sernuinul Dionis e o novelá foarte singulara in
fellul lel. Teza sustinura. de Eminescu e aceasta
In fapta lnmea-I visul sufletulul nostru. Nu existEt niel
timp niei spatiu fele siut puma in ufletul nostru",
de aceea, dupii filosofia poetului, un ow care trüieste
In zilele noastre poate sà fi trilit in vremea la Ale-
mandru eel Bun .... Tot cadruL novelei le euprins de
balueinaIia copistulul Dionis, care le ang5ru1 Dan de
acuma eite-va sute de ani iu urmä. Observiim ca limba
In partea .filosoficit a noveld Ye plin5, de tAologisme.
Fitt frumos din lacrima ieste 0 poveste Cu fond po-
pular Imbracata In stilul propriti al poetuld. Limba ie
de o admirabila curatie.
Aceeall bogatie in stil, care, am vAzut, ca Ic carac-
teristica luf liminescu in Puezii, se resfringe si in proza
luT, ba chiir cu mai multä putere. Sint pasaje atl, de
bogate, in cari pliIzmuirile de color! se urmeaza asa,
de r4ede i asa de vitt, Ineit asupra persoauelor mai
impresionabile iele produc o adevärata senzatinne de
aoseala. Volü cita, aci pasajele cele mai puternice si
pe call, am avut ocaziunea de a le vedeit producind
acest efect âsupra odor ce le ascultait.

- 143 -

www.dacoromanica.ro
lath until din aceste pasaje, care ne infatostaza o
descriptiune a nature.
Nouri marl rotunzi si plini fie-care de vijelie, tre-
rceau pe ceriul adinc albastru; prin Tel muntii rIdicaü
adincuri i coaste In risipii, stanuri negre si trunchiete
despicail pe ici pe col?) negurile i un brad sc innältit
singur i detnnat pe-un virf de inutile in fata soarchfi
ce apuneit. Cind soarele infra in nonri, Tel pant&
rosii si vincti tiviti en aur le lumina dinapoia lor.
ingropait In gramezi de arena innalte, ,de speluneT
adinci suite una peste alta, lumina ceresculni imphrat
si mune din eind in cind sfasiinduse se revarsit pin
negrcle br mine laeuri de purpurft. Apoi Meet se
/7
risipira In creti vinetT, soarele 6(161, la vale si pare-
), eft pe virful bradului singuratec ca o frunte in raze
pe nmeri negri, apoi cobori printre erengi de OM un
cuib (le rubin intre ramuri, apoi dopii trundiul gros
aruneil dungi rumene pe stanurile muntilor si facea ca
Tei sa-si aprindit jaratetul de argint al fruntilor lor
n OA ce se eufunda en total dnpli munte, care sta..
i gnu si unit, zugravindu-si In am! albastru
uil lui tivite cu rosatit.--insereazà ineet, stelele marl
esc pe albastrele lanuri ale ceriului i tremurà
v iptos In aernl moale si clam al serei si ammonia
eimpeneaseä imple sara en miile 'lei de &Kul, toate
dEosebite si toate contribuind la duleea i volnptoasa
somnorosie a lune.

144

www.dacoromanica.ro
fai alt pasaj uncle se vede bagAcie in stil, foarte
mare fantazie poetic5, si o filosofie pesimisth asupra
psamintuluT, carele ne desteapta indignarea.

Ast-felTil imbrAtisatT aruneä neagra §i strAlucita lul


), mantie peste umerii Tel alb:, IT Incunjurä talia stria-
gind-o tare la plept, Tar cu ceealalth, munit fluturind.
o parte a mantiel se ridicarA inbet-Incet prin aTerul
17

luau i pätruns de razele hind, prin nouril negri aT


cerlulul, prin rolurile de stele, phnä ce ajunserà in
lung. Caliituria lor nu fuse de eit o skrntare lunga,
fel puse jos duleea Jul sarcinâ pe malul mirositorTil
al until lac albastru, ce oglindeh In adincu-i toath eu-
2)

Duna de dumbrave ce-1 incunjurâ si deschideit ocbilor


17o lume intreagà in adttp,. fel Isi lua calea Tar spre
pàmint. Aproape de pamint, Tel sezir pe coastele unuT
nou negru si se ultil lung si crigetätorill pentru ul-
tima oará asupra pAmintulul. IAA cartea ml Zori3as-
tru, deschise unele file §i Incepa a citi judetul pämin-
tulnI si fie-care literh Terit uu an, fie-care sir an secol
de adev5r. fah cevh, infricosat cite crime a5 putut
A se petreacã pe acest atom atit de mic in nemnr-
genirea lumel, pe acest bulgare negru si neinsernnat,
,ce se numeste pArnint. FArmhturile acelal bulgáre se
numesc imperil, infuzoril ablh vazutl de oda lurnel
,se numese impäratl i milioane de alte infuzoril joach
in acest vis confuz pe lel I§T fntinse mina
asupra phmintulul. fel se contrase din ce in ce maT
mai mult i maT lute pàná ce deveni impreunh Cu
- 145 - 10

www.dacoromanica.ro
17 sfera ce-1 tneunjurit mic ea un mAigiiritarig albastra
stropit eu stropi de aur si c'un micz negru, Mari-
mea find mime relativa, se Intelege cä atoinif din
mrezul acestra. mArgaritariu a eArui margeni ii Ter&
77 ceniul, a aura stropisoare, lunâ si stele, acei paid
newargenit de mid aveait regii lor, purtail rezboaie
si poetif lor nu gáseali in univers destule metafore Si
77comparatinni pentru apoteoza eroilor. Dan se uith
ou ocklana pnin coaja acelut m'arg'aritariil 4i se mia,
17 onm de nu plesneste de nmItimea urei ce cuprindea.
en ltra §i intorcindu se, atirna in salba l'abitet sale al-
,lbastrul inArgäritariii.

talk nerim cu ce grozavd bogatie in stil ne descrie


Emineseu locninta din 1uu, domenicul palat al le Dan,
si al Maria
inmstrat cu 0 inchipuirc uriesease4 Tel a pus doi
escut si tre't lug In albastra adinci-me a eeriuld i
27dinteun sir de muntf ati zidit domenicui sàI palat.
Colonadesanci sure, stresine un codru antic ee vine
iu nouri. Sear innalte coboreati pintre coaste prä-
busite, pintre bucati de pädure ponorite In fundul ri-
pelor pänä fate° vale Intins'a Math, de un fluviu
maret, care 'Area a-si purta insulele sale ca pe niste
zcorgbil acoperite de dumbrave. Ogliazile Nei: a va-
lurilor 1u resfring adinc icoanele stelelor, that uTtin-
ndu-te in lel, parT a te ulta Ia cerTil.
Insulele se Innilltail eu scorburi de ramile i cu

www.dacoromanica.ro
--prund de ambra. Dumbravile lor Intunecoase de pe
laturT se zugraveall. In fundul riuluT, cit Omit ca din
una si aceea-sT fadäcinii un raTil se Innalta, in lumina
zorilor, altul s'adinceste In fundul apeT. irari de
ciresT scutura grel omatul trandaflriti al Inflorirci lor
bogate, pe care vintul ii gramadeste in troTene ; florT
,,cInta In aTer cu funze Ingreulete de &dad' ca pie-
tre scumpe si murmurul lor Implea lumea de un cu-
trewur voluptos. Greeri ragusitt entail ca orlogii a-
17

runcate In Tail* Tar painjenT de zmarald aI esut de


pe o insu1 i-ma la mAlul opus un pod de pinza dia-
mantica, ce stecleste vioria si transparent In cIt a lu-
nelor raze patrunzind prin Tel, Inverzeste nub cu miile
77

luT male. Cu corpul nalt, mladiet, alba ca argintul


noaptea trece Maria, peste acel pod impletindu-sT partil
77

al chaff aur s,e strecurii, prin minutele-I de ceara. Prin


17
argintoase IT transpar membreie usoare ; pi-
cIoarele I de ornat abia atingeati podul.... Sall ade-
sea asezati intr'o funtre de codru coboreail pe ascul-
17
tatoarele valuri ale fluvIulul. Tel IsT rezima fruntea
Incununath cu florT, albastre de genuuchlul Ter, Tar pe
flumärul Tel cloth, o pasere malastra.

Acesta Te pasajul, care maT cu sama ne produce


acea senzatiune de obosealia. NicaTurea In proza virtu-
ozitatea luI Emineseu nu a fost dusä la o maT mare
culme. Acest pasaj cum i fragmentul din calin, citat
ca modelul cel mai desevirsit de stil bogat, ne arath la
dinsul o uimitoare putere de vizualizare.
14 7'

www.dacoromanica.ro
in Fat-frumos de asemenea gasim admirabile pasaje,
in eari plãzmuirile de color.' se Intretese la tot pasul.
Nol vom cita, aci numai un pasaj scurt, in care Emi-
nescu no descrie fortuna, numai in eite-va trasuri de
condeiii, pentru a ne da senzatiuni voluminoase.

Ceriul incarunti de nouri, vintul incepit a geme rece


5si a scutura easa cea mica in toate incheieturile ea-
priorilor id. erp'i ro§ii rupeail trasniadpoala neagra
a norilor, apele pareag ea latra, numai tunetul villa
)1
adinc, ca un prooroe al pierzarei.

148

www.dacoromanica.ro
ANEXA V.
Lamuriri asupra citor-1 a humid' ortogra rico.

Latirea InatruetiuneT ars neN ea de o


ortografte eimplA 0 aceaeta nu pouts 11
de eft coo, fonetica. putt.
A. Lambrior. Indreptarlfi.

le poate lucru fail noima sh dart act Ihmurirr asu-


pra ortografiei Intrebuintate. Dar tocmai de oare-ce
din catize tipografice, nu am putut intrebuinta 'in totul
ortografia a§a. cum o cred mai potrivita pentru scrierea
limbef romiue In faza Tel de azi, toemai de aceasta
ma simt datoril sa der aceste larnuriri. Rugam pe ce-
titorr O. ne ierte, dach ne indepartarn prea tare de la
subTectul carp de fata, inse o legaturà tot exista §i
anurne aceea a forma sub care Tea se prezenta pub -
licolni. De asemene dach amanuutele noastre nil sh
fie prea lungi, In tot cazul Tele shit nCaparat trebuin-
croase peutru a Indreptati ni§te funoiri, cari, credem,
se impun In actuala faza a grafiei r ()mine. Aceste
149 -

www.dacoromanica.ro
innoiri sint in numk de trei si se cuprind in ur-
mAtoarele chi sti nu! mai generale: I) deosebirea tuturor
diftongilor de u diftongii corespunzetori, T1) deosebirea
tuturor nuantelor ml u final, III) deosehirea NI a into-
nat de la. a III pers. sing. a pert. simplu, conj. I prift-
tr'un semn a parte, care s inlature or! ce confuziune
posibi i.
I, Mosel I ea dift )no. lor de nediftongii coreS-
punietori. Intl e toate linbele r unanice (Sept& la nu-
mat' si anume franceza, proventala, portugbez, , spa-
italiana, Iadiva sab limba rornauntsch si a uoa-
str) limba romineasca ieste aceca, care are eea mai
bog!Ata si mai originala vocalizatiune. lea are cele
ma multe vocale, eel inn!. mul diftongt. Bine inteleq,
nice nii tinem smith' de nuat4 Ic deosebite ale acelcia lt
vocale in de sebitele limb! romanice, 1 laarn name.
vocolele ce eat bine deo ebite unele de altele. Ast
pe kind Umbele romanice ai cele 5 vocale ale grama-
tic-i generale a, e, i, o, u, limba rominrt ny-ki are, pe
llaSin acestea i douk vocale intunecate a si i. Aceste
vocale slat produsuri curat romanice*), iele nu art fost
luate ilia de la Tataff, aid de la Slav! (Bulgarii aü
Alt fenomen vechid co s'a produs in Sinai. Umbel. romii-
1. net!, fiirrt Wei o inriurire a vre wri alte limbi, feste
ivirea sunetelor intunecate i i a. Iele slut o notii ea-
cacteristicii, ce dLiosebeste limba noastril de celelalte
Hull I romanice i lixeazii marginea intre limba roman'A
iesiti direct din limba latina popular) i mtre limba
romineascii. A. Lambrior. Carte de cittre. Introducere
pg. %XXIX. Vezi i Iadreptariii Nav. LP. XV pg.
730 -781.
150

www.dacoromanica.ro
sunetul c, Tar Ruil pe nici de la alte Topoare, ce
ail Venit, in atingere en "Rominii. Iar c(a. dov0ä de
originalltatea lot cca mare in sinul limbelor romanice
Yeste e chiar n6o1atini ceilaIci le pranuntà sari foarte
MI sail eu inultä greutate.
Se Intelege, c á 6,ind n Iirnba romizA, mai multe vo-
cale de cit in celelalte limbi romanice, nrmeagi ca i
deosebifele combinatiuni, la eari not da na§tere finIrea
lor intre lele` sail diftongi, triftongi etc.,. trebtfie sa,"
.6e 0 lei mai tnultS. A§it pe clod in limba francezA
stilt 9 diftongi 1) in cea portnghez'a 142) in cea spa-
niolà 17 3) etc.,.. iu limba romiva slot 23. Meast4
-hogatie Th diftOngi le covir0toare. Dar, eeea ee le in-
teresant Ieste cd tot pe atitea uniri vocalice. ai* lim-
ba rominb, uncle cele doilft vocale de sthii platu
i

ea nu alcianiese diftong. Fiind ast-fehil 1ue4 utile,


la logic fi chiar re treboinaas ca. ortografte set se
'hi
'd&osebeasa diftongir de nediftoogii corespzonetori.
pentru keest lucru avem mpl" mate teincluri.
1). Mal lntiti irebuie sa tinern sainsa de principitd
fonetie cel mai de cilpetLnie) pe care I a statorit Quin-
tilianus §i pe care 1-ail teptiit neeontenit gramaticif Oda
asat-zi. jai erd, swine gnintilianus, numal dactt o-

1). A. Orachet- & I. Dussaachet. COW'S (18 -GraMillaiTe


francaise 1887.
2). Grconatica portupeza elementor por A. .piphartio
da Silta, Dias. Lisboa 1884.
Orammaire espagn,ole-fran9aise de Sobrino, tres com-
plete et_tres detailla etc,. . Paris 1863.

151

www.dacoromanica.ro
Mead n'a disputa altmintrelea, cã trebee sä scriem
2)
cum se pronuuta. Literele au fost Incbipuite pentrtt
,a reprezenta Inteun mod credincios cuviutele §i a le
dit cititorilor ca un depozit. Trebulese deci a expri-
ma aceea ce avem de zis"1). feste o mare deosebire
de pronuntare vocalich intre cuvintele dea/ si ideal,
haind §i haind (adj), oase si Oaze puled i puifor,
ingalmat §i gaind etc...
Trebee s. scriem dup.& cum pronuntam, si In adevar
cuvintele de mai sus sInt wise dupa cum se pronunta:
In deal sunetele ea se unese In rostire pe and in idal
iele start despartite.
2) Al doilea trebae sa tinem sama de obicaul pe
care-I unneaza, daca nu toate macar una din celelalte
limbi suroff In aceasta privinta. in adevar limba fran-
ceza pazqte cu sfintenie aoseloirea diftongilor de ne-
diftongl. Ast fella In frautuze§te se scrie : luar spre
dUosebire de pair, Said spre deosebire de Paul etc...
in dictionarful Academia franceze slut 170 de cuvinte,
cari se inseanina en trerna 1). Aceasta, d6osebire s'a In-
ceput de min veacul al XVI-le.

1 iatii pasajul In utiginal : Ego, nisi quod constnetudo


obtinuerit, sic scribendum quillque jndico q lornodo sci-
nat. Hic enlin usm est littemrn n, ut custudl hit voces
et volut deposit= rethlaut legentilm,: itaque id i xpri-
tuere debent, quod di turi sumns. D iastitatione rftra-
toria. De orthographia.
9 A. Braclut & 1. D t wourhe t. I. e. cit.

152

www.dacoromanica.ro
3). Trebuie RA tinem ma.. de traditilmea ortogra-
fa-0). Lambrior in Observdrile sale la Raportul asupra
nonlu proiect de ortogra fie ronzina al D-lui MaTorescu
tempereazh sitemal fonetic" prin traditia literarA §i
prin formele dialectale vii, cele mai apropiate de din-
sa". De sigur solutiunea cea maT dreaptà §i maT §ti-
intifick, ce a fust data obTectiunilor, ce se Aceaii fone-
tismuld de a dezmembrA limba in atitea dialecte cite
vorbirf locale slut, Teste tocunai aceasta a traditiunei
literate". fuse al t-cevA Teste tradiliunea literara §i
alt-cevit traditiunea ortografica. (Jea dinlàIui ne aratá
formele limbeT, cele maT coreete, mai drepte §i maT

1) In cestiunf de o dezvoltare nrganieil generalil i care-


cum instructivili precum ieste limba i Impreuni en dInsa
scrierea, elementul uzulut adoptat de mulcimea celor
ce vorbi,se i ce acriul ieste totdeauna un element de
cea mai mare insemmitate, pe care nu ieste fertat a-1
ignorit. T Mazorescu, Raport etc.
Ar fi Inse o gresalii mare de am crede Impreunil en
vulgul sarsailor nostri, ea lipsa unel tradiciuni ortogra-
fice sil -fie absolutil iii literatura romineascii. Tradiciunea
a fost in r6alitate, dar arbimandrifii filologid nacionale
si nil Inchis ochii Innaintea id... G. L. _Prato. 0
noi incereare de_solutivne a problemuluz ortogrofic.
Bucurrstf 1875.
tot D-1 Frolic) zice mal depute : .... RomInil Im-
prumutind de la altii materia graficii. o aplicaseril dupil
nn Moen] grafic propriu, 'WA and spre sfirsitul secolu-
lid XV1l1 ortogiati e simplificii prin alungarea unor e-
lemente, cari aminteall prea de aproape iiitiul Impriannt,
literata-a cci nilscind,i a OM ar fi putut sil se hleasea
de o inetodl Ile a Here foarte pntin dep int ail de idenhil
urmil it en afirea if uncut I tiintifice hi eoalele fimetiee
. ast5 7. 1 si m nil ee eaz snperioaril in preei7 10.e, los
mai pncin de eft ii conseevenfil lugicii la acel fonetism
atit de liludat, care formeaiii tJt seeretul stabilitilfel gra-
fice a litcraturei italiane.
15'

www.dacoromanica.ro
frumoase, cea de a dorm, cum aft fost scriSe aceste
forme. Ash cind avern buna-oarri cavintul mindrie In
frn'uiã articulath, 11 afldm In cartile noastre mai veal' din
acela-si timp scris in trei forme: mndriea, mi» dr ire& §i
mindria. Orl eine va vedch ca aeeea Y rostire literafa
trelmià sa. existe de si ortograficeste se deosebeit du-
pa d6osebitif scriitori. §i alte asemenea pilde ghsim.
Traditia ortografiea dar Ye deosehita de traditia litera-
xh in aleiltnirea limbei uoastre literare Tea sluieste sh
o Intregeasca pe aceasth din urmä, i trame sh fie
un element cumpanitoriti in definitiVa statornicire a or-
tografid romine,
inse evohitia linistitft a fost Intrerupta prin o lqvi-
,,tuift -violeutri; Sub inrinrirea ardelenilor s'a phräsit
de o dati ealea ca bAtuth, pe care merserhm
si s'a primit 11,1 prin('ipTu sii se scrie fie-care mint
17romInesc In acelea-sl litere en care tera, suis lel In
limba latinä si ash s'a vhzut pare. 11710 pane, mana,
se ht, etc. ne mai tinind samã d6 sennbhrile ce a su-
ferit limba de, atunci incoate saft call le socoteail,
imprumatate do la limbi strhine (ca h, I, t, s, eta.. 1}
Vatoria noastrii -(1 st'izi (este de a lega'fhul traditiu-
nei orfografice intrrrn pte, aducind bun itcilirile fi
innoirel e cerate fi remise de tii nta limbei.2),

I) 4. Lambrior. Carte de Cetire. Intro lueere.


2) iata duork studiile liii Lamblior indreptarMY si ale D-liff
Fl. Tiktin (Studien zur rumiinischen Philologie, Leipzig
1984 citevA din fazele cele mai insemnate ale grafiel
no istre en chirilice. Pänii Ia 136 pa ierh In alfabetni

154

www.dacoromanica.ro
Dacrt venhp acuma la chestiunea co ne intereseaa :
aosebirea diftongilor de nediftongii corespunzetorT, vom
Veden, ce ware mijloace avem pentru deosebirea lor.
Mai Int511 vom dâ act tin tabloti, In paralel Cu exemple..

chirilic un semn, care BA /nfiiciseze sunetn1 palat d g (ern,


ci fel Tait reprezentat sail prin )6 sari prin ,1'. La 1536
pentru Intrda-si (lath '(?) se arath", Intr'un document scris la
Bucuresti de gramaticul Alomnesc Coresi semnul Il In nu-
mele proprin kfiopylo. Acest semn s'a Intins ash de tare
si ash de repede, On eit de la 1540 Incoace II gilsim in
toate docnmentele ValahieL De act se'respindi In 4(31-
dova si Transilvanift. (14 .
Pilmi la 1688 atit scriblI clt i traduchtoril dirtilor bi-
sericesti nn fitceail aosebire intre vocalele obscure it, 0 1,
dar atnnce en prilejul tiphrirel Bib1ie de Baeurefti, se
reguleazil reprezentarea sunetelor obscure : f ic censtant
reprezentat prin li lft mijloeul vorbelor i ;ft inceputnl
1

lor, la a Ie reprezentat aproape regulat prip a. 'Yoate


oevfile bisericesti de al tunainte atit In aceasa pnivin
eft si In altele unneazil, ha-;estel minunate chili, care a
servit de bazil limbei romInestl litentre-bisericesti, phn'a
I t Introducerea alfabetului latin" (L).
,Pe la slitsitul pAtrarlultil intrild al veaculnInostru incept
a fi in1oouii diftongif t i i orin E i ie, adcert le prat-
sitft o notatinne ce ajunsese etimologieft pentru o repro-
zentare graded fenetieti Ash Ma parte din tiphriturile
lesite din tipografia sfintei mitropolif de 1asi t toate ti-
paiturile lesite din tipografia Jul lieliade (Bucuresti)
din Institatul Albinei (1031). Aceastu innoire in ortograhe
cit F.a altele, BP par, a se datori Jul Vitehreseu, duph cum
tne spune D-1 Tiktin. nEingeleitet scheint diesen Kampf der
Gramatiker Viichicseul zn baben, der in seinen Observatii.
u. s: ty. asnpra regulelor i orindnelelor gramaticil rural-
nestf, Rimmc, 1787, ancb in manchen andoin Punkten
eine Reform der Orthographie anstrebt"., 0 istorie con-
stiineloasRa gratlici. romine chirilice, care eh Intro In toate
amtumntele an fl de cel mai mare folos pearn regularea.
ortografiel noastre.

www.dacoromanica.ro
DiftongT Exemple Nediftongi Exemple
aT haing ai haing (adj)
ei leieg ei poleit
ii vii ii viind
oi doing oi indoit
UT puieg ui puicor
AT Ingaimat Ai gging
if remil fi remlind
Ta iatg ia miazrng
ie piere ie perie
To furor io fior
In iubire iti china
ag stag an scaun
eg gra eu greutate
ill pustig iii pustiul
oil bog on bour
Ail rau an rAutate
Hi frig Iu trio!
ila steaga .na I ua
go Um (pop.) no luô (text veehig)
iã lie lit) nogg (adj) du-o afarg
pl. noile nA lug
ea deal fa ideal
eo (e-un) Gheorghe tio deosebit
oa boare Oa biia (serpe)

1)in deosebitele eombinatinni posibile Tata 23 de


-dittongT. Dintre aceViA unia vie foarte des In eien-
latia cuvintelor : ie, in, ea, oa etc. altil maT rar: 7u,
4,1, en (in trupul cuvintulnI) §i io. Acest diftong cigar,
nn a pgtruns Iii limba literarg , Tel se aflii in dialectul
popular din Moldova, unde litranif rostesc ?Ion), /to
-data etc. Caracteristic Te cli ci nediftongul corespunze-
torig se aflg toarte rar ; pentrn exemplu chlar nol am

156

www.dacoromanica.ro
trebuit s recurgern la o forret ce ne-am amintit-o din-
tr'un text vechTii. In privinta diftongului ze, pe care-
l'am pus in parantez lingA (La', trebnie sa observam cak
Tel asta-zi ie numai o simplii notatiune ortografica pen-
tilt a insemna, deosebirea gramaticala a pluralului de
singular (notie de uoid), dam in privinta fonetieä, Te
identic acela-§i sunet iá. IatiI aci uu loc unde ortogra-
fia asculta de traditia literara. sat mai bine etimologica, .
cad a0 a trebuit si se rosteasea cind-va tutfo faza
a limbei romine cind diftongul Ile nu fusese Inca In-
locuit de &krt. ü d (e sub inriurirea lel u a fost schim-
bat In d ex: novemnouenoiid).
CombinatiunT vocalice imposibile sint : ii, id, if, exa,
(poate In neologismul supeifittii) J, uf, (posibil ca ne-
diftong : Inind) iu, ar combinatiuni posibile, can Inse
nici o data nu alcatuiesc diftongi In romine§te sint : ae,,
oe §1 ao. fele mai cu mina yin In neologisme : Paez,
Joe, poet, Laocon etc.
De asemenea combinatiunile eI (cleioche'dram), oo, (o
pioo), oei (ziod) de la Vornicul Iordache Golescul 1).
nu exista ca diftongi, cum nu exists nici üi de la Circe).
Ace§ti gramatici at fost IueIaT In auz.
Din tabloul de mai sus not vedern ca 11 diftongi
cuprind pe i dintre cari 7 a§a numiti proprii de catra

1) B4iiri de seama" asupra canoanelor grXmciticegi Bu-


curefti 1840 pg. 9.
2) Gramdtic'a limbei romanesci. Partea I. Etimologga..
Bucuresci 1878.

157

www.dacoromanica.ro
gramatici (vocala plina mph' local Intllill, cea injuma-
tatith al doilea) i 5 unproprit (vice-versa), Tara 9 cu-
prind pe u, 6 proprii si 3 improprii. Aci In priviata
diosebiref lacrul Te foarte usor. No! avern Ia limba
rominh mai multe nuante ale lai i §i it. hire acestea
ne intereseaza aci i l n clad ail sunetul plin i cind
all sunetul injumatatit, sail mai pe spurt i i U plin
i §i U injamatatit. iara pentru a exprima sunPtele in-
jumatatite rominii de malt inea all inceput sa intreba-
inteze semuul scurtarei pus deasupra literei. Mind
ast-fclia foarte usor s'a, facut dik)sebirea eelor dGua zecT
de aiftougi de nediftongii corespunzetorT. In adeNar, in
totT acesti diftongT ori i ori n an sandal injunthtatit.
Ce putea fi mai usor de cit a exprima in scris rosti-
rea, tot asa cum se putea exprima ortograficeste i ne-
diftongarea Ion ? Acest lucru s'a si facut. Na am pa-
tut cerceta toath evolutiunea acestuT fapt incepind en
cele mai veclil tiparituri ale noastre, dara am eercetat
un numar dinteinsdle, earl mi Wag parut mai insemnate,
din veacul XIX-lea, adech din cele mai apropiate de
no! prin traditie, prin urmare mai insemnate pentru
chestiunea ce ne intereseazh.
lath o lista de vre-o cite-va

Patima i moaitea Domnulni i Mintuitorinlul nostru Isus IIri-


stos de Vasile Aaron. SHAM 1808.
Starea de ammo din oblAtluirea ghi;ografieeaseil, orilseneasert, si
politiceaseil a printipaturilor Valahiel si a Moldavia de Thomas
-Thornton. Buda, 1826.

158

www.dacoromanica.ro
Albina roeineascil, Gazetit administrativrt §i politica literaM.
01 193f.
Henriada lui Voltaire todusrt de, D. Komisul V. Pogw. Baca-
rqti In iposrafia lul Eliad 1838.
Nod testament al Dommi1n 1 i Mintuitorfului nostru hos Hris-
toS etc. etc .. etc . Smirna. 1838
Voc bular trantezo-row;Thesc de P. Poenar, F,Aar-on 0 G. Bill.
Bucurqff 1841.
Risipirea cea de pe urnA a Ternsalimului.... de Ioan Barac 1843.
Curier de awbe sexe 1844.
Row:Inia litenuiti sub directiunea D-lui Alt...andrl.IaV 1855:
Roman Anthologyi or, selectlons af rouman r ootty, ancient
and modern.. . by the Hon. HeLry Stanley. Hertford 185G.
Eterie s, ii Nnicele scene prMite in Moldavia , . . de vorni-
cal Alecu Beldhnan, editafil, _de banal t cavalelful Alecu &Rea
Jai 1SU.
etc , etc . . etc . .

Toate aceste pnblicatiuni dOosebesc diftongii, ce cit-


prind pe i i u inteo ma`surà mai larg`d oil mai re-
strins5, unele aproape constant Altele mal putin constant.
OhservAtu a Albino s-omnec1c i Curierid de ambe sexe,
prin faptul ,ch Teraii ziare Q i &l durat atita, aU avut eea
mai puternicd Inriurire la stabilirea traditier ortografice,
o importantà deosebit6 intre tipAriturile enumerate pre-
zentä: Noid testament de la Smirna pentru cà deose-
beste diftonguI ea de nediftongul corespunzetorth. Di-
Itongul Te reprezentat printr'un epsilon i un a latinesc
uniti printeo liniuta la mijloc, nediftengul ntt le unit
prin Iiniva. Ast-felid chiar pe pagina tntAia gAsim de
dad orT scris ElEazar`.
47

1.59 --

www.dacoromanica.ro
Vocabutamil fran,lezo-rmncinesc Te cea mai important*/
publicatiune din punctul nostru de vedere. Autorir hit
art dat dovada de mat bun shut ortografle. titerele
slut amestecate : chirilice i latine, far diftongir Th ge-
nere sint di3osebiVi cu cea mai mare rigurositate. Dif-
tongii ea (epsilon qi a latinese, ea §i in Noatestuncent
de Smirna) in, ta, shit unitf printeo linintä. Nedifton-,
gul Ea re reprezeutat intr'un mod 0 mai clar de cit in
Noul testament de 8mirna §i anume: e ci a latin d'es-
partly, gasim idg,04 idgalizd, ngarzetok etc..-
Nediftongii u, i a nu slut d6oseb4i. Romania lite-
9'ar4 deosebeste pe tia.; gasim scris : do. In Rournan
Anthology gasita scris: odd), cu semnul iujtmiatatirei pe u.
Din publicatiunile pe (tale le am cercetat urmeaza,
deosehirea diftongilor at et, ii, p1 vt, OJT, ia,
in, all, eii, iü, ott, hit, ü ie urmarita inteo masura mat
larga sat mai restrinsa. Am gasit chiar deosebip- dif-
tongii tio {Stanley si Poenar), iiä (RomAnia literara) ect
(Noul testament de la Smirna, Poenar, Heliade in Cci4
derea dracilor). In toate azeste tiptirituri sevede ten-
dinla constanta ft puternted ae & dgosehl diftongii de,
nediftongit oorespunzetort. Acesta ie un fapt pozitiv,
Singurii difiongi nedeosebiti, end nu sint triftongii sint
Po si ha.. Si aei viu Ia Innoirile ce socot trebuincioase.
0 atentinne, mai de aproape trebuie sa dam numaidif-
tongilor 4a, tit (lie) ea, eo §i oa.
Ie naturaF'ea trehuie sa scriem darid Cue). In acestt
diftongi u areJunetul injudiatatit, far obicelal -obIteso

160

www.dacoromanica.ro
de astii-zY eft li tipariturile 11 insamnii. Si ar fi o ne-
consecventa de a nu Y insemult Inium'antirea cind Ye
In trupul cnvintuld. Al doilea, pe i Injumatatit median
II Insemnam (ulcior, uTtare), Tar pe- ir, care are identio
acela-§T rol gi aceea-§/ valoare fonetica, sa nu-1 Insemnani?
DecT pe it median, clad Ye Injumatatit, trebuie sal in-
semnam. Acest lucru Ye observat In unele car(1 (le Icoala,
In Metoda nag& de scriere ili cetire') §i In Antologia
romina de D-I Miron Pompiliu.
Diftongul ea Ye foarte respinclit. D-1 Tiktin inteo
frumoasa §i interesanta, monografie 9) ni da istoria a-
cestuT diftong pe care-1 arata a fi foarte vechla in lim-
ba romIna 3). fel se afla Intr'o suma de cuvinte slave
cari-1 aveaa In aceasta limba.: deal, mreajd, creams (fa
limba vechie) vreadnic (idem) etc... in cuvinte de
origine- latinii se gfise§te format Inlauntrul limbeT ro-

1) Metoda çIZ de scriere fi cetire pentru uzul clusei. I


primare de institutorii I. Creanga, C. (rigorescu, G.
Iendchescu, N. Climescu, V. Receanu ii A. Simionescu
fail 1887. .
2) Studien zur runanischev von 11 liktin.
Erster neil. Leipzig. 1884
3) Dass speciell in melt , dessen Entstehungsgeschichte tins
him ja vornemlich interessirt, die Verschleithng in eine Behr
triihe Periode hinautreicht, geht aus folgender Erwiigung
hervor. In miéu ans meus sehen wir lat, bet. i. nach einem
alien roman. Sprachen gemeinsamen, im Ruin. aber am con-
sequentesten durchgefrihrten Lautgesetze (Beispiele s. bei
,,Mikl. Beitriige Voc. II 4 flg.)zu le dit.hptongirt. Mate
nun zur Zeit, ale dieses Gesetz an meus zur Anwendung
,,gelangte, der Accent sith aucb in mia noeh an seinem
urspriinglichen Platze befunden, so wiire -dieses Wörtchen
nothwendig an miea geworden, worans aber nur mill,
nicht meh hervorgehen konnte; vgl. ià sus gra *IiIra-
*-ieva. pg 25

www.dacoromanica.ro
mine in doilä modurn prin coutopire ((lurch Versa lei-
lung , lat. 7na=rorn. nu,a §i prin deschidere (durch
BredhunO,fremitas=freamdt. Prin deschidere se mai
afla Intr'o surna de euvinte de origine strhina : ceatd st;
galeatci mag ; mtreazmei rngr ;pedeapsa neogr; inreami
serb. In alte envinte diltongul ea se afla nhseut prin
intercalarea unui e Innainte de a: bleastur neogr ; fleah
les; treang germ. In sfi4it mai feste si ea nhscut
din ia : mirean din slavicul nthjaninzi. 'fah dar o
foarte mare sumh de cuvinte, unde se gliseste ea ea
diftong. Dark slut si o urnh de envinte, in can & si a
nu formeaza diftong si minim 1) vre-o 30 si mai bine
de neologisme: idra.1 §i derivatele, rrql, Wa1, borWal,
Vatru, a cri:a, NVarc, Lrandru, Biatrice, cuvinte stre-
ine: torMdor, camiëador. 2) o sumh de cuvinte ad-
jective sail participiT), cdri Incep cu a, dud se compun
crt particula negativä ne nFctprirat, ni'asemanat, mia-
teptat, nWalinat -etc. Parte. diu aceste euvinte se pro-
nunta si ea diftong, inse pronuntarea cea bunh literark
de azi Teste ca nediftong. Deosebirea din pronuntie-
trebuTe sh o aratah, dar i in scris. Pentru a se arAta
aceastd deosebire, socotim sh se puie trema pe e.
Diftongnl eo. Nu avem scrisil de niment istoria
acestuf diftoug, astil zI foarte respindit in limba noastth.
Not vow dir act mimai cite vh indica/iunT, cart ni se
par Ogure.
Prin contopire avem diftongul eo in euvintul minteos
(mentem+suf. osus .
Cuvinkie latine in cari exista e si o de la olalth,
162
www.dacoromanica.ro
at ajuns .prin modificati fonetice 1a alte stinete in xo-
vIne deorsus=jos.; leo =leii de, ..
II mai aflam Inteun cuvint de origine latinä dar §i
olb mute° forrni dialectalii: pleop muut. =poyulus.
.2) Existä triteo suma de cuvinte de origine straina:
grecescul Fso;-;.E.:,.1, care a dat mai multe forme in deo-
sebite timpuri: Sin-Georgtu, Oheorghe, George, (plasa
Nuatelni jud. Suceava) Deorde, Gheorglau ; coceor-
va, sfiteoe, ceotca, teoc, felefteoc, a leopal etc... .
-3) Inteu suma de cuvinte tot Et] aine, In cafi o intonat
din yo sub Ilniurirca mini a final s'a deschis in oa, aâ
ca avem triftougul eoa ) leoapà, iiteoalna, leoatca etc....
4) 0 multime de cuviute, pe cafi 16 scriem en to ail
foarte ades In pronuutie sunetul eo: ctocan se aude
ceocan, LI se ctondania se ceondani etc. 0 dovada
ea trebuie sã existe §i aceasta nuanta foceticii, eo pe
linga to, ieste i dialectalul muntenesc picere fiieut din
piceoare §i nici de cum din pictoare, care ar fi dat pi-
tire1). 5) txistá foarte respiudit In combinatiile dintre
don euvinte, cafi alcatuiesc iele singure Un cuvint,
cind cel diutatil se sfir§este In e 0 al doilea. Incepe
eu o, ex: deoparte, deodat4, deocamdata, vre-odata,
cite-odaA in combinatiile: pe-o, de-o, le-o, te-o, ne o,
vom face-o, vom, drege-o etc... 6) in Siir0t in com-
binatiile pe-un, vre-un, pe cad le scrieru aca, dar pro-
cuutia, chiar Cea literarâ, ieste pe-on, vre-on, Nimene
1 Adiecth iii ma e pros ine din majorent trecind prin o
faring, intermediaril maire cf. petiolapiceoarepicere "
Lambrior. Cuvinte de reverenfa la romb z,
163

www.dacoromanica.ro
nu pronunfa peqin en accea-§T restive a diftongu!ui ea
in leir i clac k. voim sa pronuntam pe u, atunce intre-
buintam in loc de forma, literara pe forma populara
moldoveneasca pi : pi-un. Ast-feliti :
Pe-un picior de plan
Pr-un pictor de plala
Nediftong se afla ee fn cite-va euvinte de origine la-
tina: cheotoare (clanatoria?), greota (* grevus + suf. o-
nius) ; fu cuvinte deosebite de origins latin, cari s'au
unit Intr'un singur cuvint In limba noastra: neon?,
(ne+ om) deochiet, une.ori, adese-ori, rare'-ort etc,..;
In neologisme aureola, areopag, archWolog etc . . ; in
cuvinte de origins straina: gheoc, Simeon Ghedeon; in
euvinte compose din partienlele latine , de §i cuvinte
strains: deosebit, nWogoit, neobosit etc.
Diftongul eo fiind foarte respindit, Tar pe de altà
parte in multe cuvinte nefiind diftong va trebui ca In
aeeste euvinte sa-I aosebim. Pentru di"osebire va ser-
vi tot trewn.
Diftongul oa. Niel istoria acestui diftong flU o avem
de§l is mai pulin Insemnat de cit ceilalti. lel s'a
nascut din tin o intonat latin eind in silaba urmatoare
se afla un a sail e : totant=toata,noctent=noapte etc..
Se gase§te inteo multime de euvinte statism: gloata
boala etc... Nedittongat se afll numai in eite-va neo-
Iogisme : 5aztr, bia, böabad fiia etc...
Aâ dar Innoirile vor sta fn aceea, ca vom pune tre-
ma pe ea, eo, oa, chid nu sint diftongi.
164

www.dacoromanica.ro
Trema a mai fost tutrebnintata, §i propusä In orto-
grafia romina. inse atit intrebuintarea eft §i propune-
ma, untie sä fie intrebuintafa, nefiind fire§tT, aceste in-
eercari art remas fara resunet. Ast-felia Vaillant in:
La Romanie ou histoire,languelitterature, orographie,
statistique des peuples de la &clique d'or, Ardialiens
Valaques et Moldaves resumés sous le nom de Romaine.
Paris 1844 intrebuinteaza 6= ea vi 6::-_-_- oa; Tel scrie
eUra ._ . . §i pörta= poarta, Tar Irimi'a Circa in
Gramatic' a limbei rornanesci (1878) spune:
NOTA. Ca sa aretamu, ca doa vocale, earl en dr-
dinea scriierii ar potè forma diftongu, apartinu door
silabe, ne servimu- de semnul (..) care se uumesce
otrema, a. sell= de diéresa (signum s. puncta diaere-
nseos), care se apbea totu-d'aun'a_ pe vocal'a, care en
diftongn ar fl mai putinu entonata, a. e. arcaisticu,
pOte calaliza, caire (deca se va scriie fora consun'a i
entre a §i i). En uncle vorbe acentul acutu face au-
rperflua aplicarea semnului diOresei; a. e. en algehrdicu
(v. § 47.) En unele casuri semnul dieresei, aplecatu
pe i ei da ensemuetate de vocala, pe candu altmintre
ar pole trece de semnu ortografiau; s. e. ghiocu (un gbi-
ocu) glaocelu (nu gbiocelu), acMia nu (aciôia),.Chn-
ra ') un Cldôra). §. a.
Dupa cele expuse pana aci, credem ile pl h>os a
mai insista asupra moduluI lui Circa de a Intrebuinta
trema.

1 Name de orap.
165

www.dacoromanica.ro
Ash dar (Entre cei trei diftongT, clirora noT socotin .

a le aplicA trema, chid nu sint dittongi, gasind in tra-


ditia noastra ortografica pe unul deosebit, pe de aka
parte gasind trema intrebnintata i gasind o prowls&
&far de un gra =tic noi credem ck Te bine asta-zil
sä luAm din noii aceste incerckii dindu le o intrebu-
intare mai fireasca. Trema in adevAr ar puteit aduce
folos In ortografia romind servind la deosebirea difton-
gilor ea, eo oa de nediftongiT ea, eo, ea.
11. Deosehirea tuturor nuantelor (ut u final.
Avem patru felTuri de u final, u plin i intonat,fdca; u plia
neintonat: codru, acra, etc. ; a injumiltAtit: o,i, rid, beg,
lart, briu, rài ; insfir.?it tm u ablit senzibil din CR inte
ea: ochiti, temebi, sporM, rthi, feliii, voi, jungliM,
unchig, etc.-
Nu avem nemic de zis asupra eel& heal* treT felTuri
de a. lei shit trei nuante deosehite ale aceleia-si vo-
cale i slut insemnati in mod deosebit in ortografie
Nimeni nu va scrie codru punind semnul scurthrei pe
21. De asemene InjumAtiitirea InT n prin intrebuintarea
semuuluT corespunzetoriii, cit i aratarea intonArei mT
prin aceentul gray ) sint obiceinri foarte inrädacinate

Accentul giav se pune la intinitivele conj. I, It 0 IV a-,


farii de cele sfirsite in ri: a omori, a uri, ciici accentul
gray ie dejit cuprins in circumflex); la a III pers. -8ing. a
imperf. cum i la 111 pers. sing a paf. simplu de la toa-
te conjuglirile; la adverldle intonatepe ulthna silabit, rte.,
cum-vet, abth,colti, acl etc; in pronnmele compuse cn vet.
cevt, cine-v?e, cui-và; poate la unele omonime: repPde §-
repMe verb etc....
106

www.dacoromanica.ro
azi. /Vara de aceste noi am constatat istoriceste insemna-
rea injurnatatirei lut u gäsim exemple i pentru repre-
zentarea mY u final clad Ye intonat ppanzintulii Tapp' "
In Bib lia de St. Petersburg 1819. Aceste sint puncturl
cistigate pentrn ortografia fonetica.
Discutiunea va fi fuse asupra vaThreY si reprezentard
loT u final Gin cuvinte ca: oclilfi, unghiri, tomerfi,
roIü etc.
In aceasta priviota Yea ce spune Metoda nouei de
scrierir.i cetire In lectia insemnata cu numarul 22.
eta acieasta lectie i i u de la sfirsitul cuvintelor
17
dupa votala i duph consoana) amindoaa la tin loc
77
0:0 ail mime junatate de sunet (sail i 4 §i a 1 4
1

77
de ex: petiii, crahi, spori ...." Foarte nimerita Ye oh-
-servatinnea meritosilor nostri institutor!, dull no ne
putem uni Cu talmäcirea faptelor. Mai NAM poi I'm-
partim in. doaa categorii aceste cuvinte: I) cuvintele in
cari /it se sprijene pe o vocala intonata i formeaza
prin urmare un triftong: prat, metA, flub (texturi yea°
rorti, pu, cátciil, rernihi, II) cuvintele in cari ill Ye
despartit de vocala intonalà pfin o consonania:
tariii, felil, boerii, Dart, liicrãtoriü, jun 016, uachi16
striijeriii etc... La cuvintele din I-a categorie avem
finalele : dea, oiet aid, lid. In toate
aceste combinatiuni vocala intaia Ye intonata si are
sunetul-plin ; a doila adeca I II are injumatMit : '
a treia fuse, care se razima pe una dejà Injumatatita,
nu-I mai -are injumatatit, ci mai putin. Dupa cit putem

-- 167 --

www.dacoromanica.ro
aosebi cu urechea din graiul vi4 de astä-zi, non, ni
se pare cfi a se aude numai is sari pe aproape.
Pe de altà parte ni se pare ca fiziologiceste chiar
nu Ye putintä, ca I si 2L in cazul de -lap', amiudoi la
un Ice BA aibá jumAtate de sunet adecä i 1/4
v ' 47 si din contra In modul nostru de a deosebi su-
netele s'ar pNrerl mai degrab sà existe o lege; In a-
devfir cele tref vocale ar stit In privinta prommtarei
Intr'o progresiune desereseäteare : 1; 1/,; 1/s. In ceea
ce priveste cuvintele din a dorm categoric: oc1t0., uncial)",
lucreitoriii etc .., i se aude mai putin chiar de cit in-
jumatatit Tar u abiit Ye senzibil, valoarea ml ie mai mica
de eft '/,.
Aceste nua'nte inse intre u al cuvintelor din intaia
si a doila categorie slot foarte fine i ortografia nu Ye

datoare de a tinea samã de dinsele; de aceea Jul u atit de


Ia cele dintai cIt i de la cele de al doilea cuvinte tre-
brae sd-si dAm o notatiune scrisorialã coniung.
Dar ni se va obiectA, poate, de ce nev-oie 84. mai
Ingreuiem ortografia en un not' semn pentru a exprimit
o nuant5 asa de putin perceptibilA. a noel vocale, cum
Ye -a din cuvinte cu ockiii. etc... si nu-1 insemnAm tot
cu semnul scurtarei ca in oA? Vom respunde: in adevAr, on
toate nuantele gralului trebnie sii fie exprimate '), dar suit
nuante i ram* i limba In logic-a Tel nestrAmmala a
glisit de cuviint4 de a face dtiosebirea in scris cbiar
1) Nnmai sunetele In stare (le tranziiie nu le voni exprim4,
..pe toate celelalte, earl astit-YA skit bine Iiimurite §i darse-
"bite, le vom exprimii" Lambrior.Observan.

1(38

www.dacoromanica.ro
pentru nuantele aceluia-f sunet. Aà, limba francezä
aosebe§te in scris pe cele trei felluri de e: e, e, e,
limba germang deosebe§te pe a de e. Limba rominfi
dUosebe§te vocalele injumfitAtite de cele pline. inse 16

in cazul nostru Ye departe de a fi injumhtAtit, prin ur-


mare cind noT scriem azi en litere latine no vom putqt
luâ un semn, &area traditia i-a dat o intrebnintarede
a arata injuniktAtirea uuni sunetsi sh-1 aplieam la on
filinet ce Ye abin senzibil 1). i de oare-ce In limba

roming avem ask de multi n injunialatiti §i altii tot


a§n, (le multi abra senzibili, Ye necesar ca ortografia sa
fad o diiosebire intre din§ii, §i aceasta cu atit maT
molt cà va iniãlurâ contuziunea intre insuOrile semnu-
id de seurtare. Tel nu va cumulit atunee pe nedreptul
prea multe functiunT. Deja deasupra lui a are rolul
de a arätti c aceasta ie o vocala north, obscura slabá,
tar deasupra luT u i deasupra loT i II injuinätäte§te.
Daa s'ar mai primi i deasnpra lui u ce-1 examinfina,
ar aveii o a treTa funetiuue, sâ arAte pe un u abin seuzibil.
Foarte bine reiese acest cumul de atributiuni in cuvin-
tele sfir§ite in -cihi de ex: caledrii. Tref semne de sem-
tare pe trei litere dgesebite ce se urmeazd §i inset-n-
aiad fie care en totul alt-cevA!
Alte tenieluri yogi aduce in argunientele generale
pentru sustinerea nester inuoiri.
in alfabetul nostril cbirilic notatiunea cea mai gene-
1) Drumni de la acest u ablit senzibil Ora Ia rt injannitiltit
1-am puteit considera grasso modo ea aproape egal cu cel
de la injundifittit Ia u plin.
7.1

169

www.dacoromanica.ro
rala a acestui trt ieste i4 sari I, dar acuma cind Voim
nni sa facem di4osebirea in alfabetul latin, cum vom
insemna pe acest al patrulea fella de u al limbei ro-
mine ?--Tata ce-va (carte grea. De sigur peutru forma
va trebui sa pasträto pe u. In forma sa i sa-! darn nu
senm noa d6osebit de celelalte semne ortografice. Dar
tootle aci stä greutatea, ce sernn sa-i dam. Acest lucru
Ii botareste eapriciul. NoT credem cä ar fi bine sa se
pule deasupra lui u un cercusor mic ; 1) ca until ce
s'ar apropià de zero, adeca valoarea Mere' in pronuntie
nu ieste departe de zero ; 2) ca eel mai usor -semi) de
facut In scris ; 3) nu ar fi lipsit de oare-care esteticA
In tiparia. Dar .1a urma urmelor noi nu sn-linem no
tatinnea ce propunem de s'ar putea gasi o alta mai
buna ei suslinern numal principi ca. ortografia tre-
buic sa fach dt5osebire intre cele 4 feliuri tie u tidal
din limba modal.
Din cailze tipografice nu am putut Intrebninta aceasta
litera si am insemnat pe a tot en it
III. Dilosebirea hit 1 intonat de hi, a III pers.
sing. a pert: simpla conj. I prin Ha semn aparte,
care sa inlatHre oef-ce confuziune posibila. Acesta
ieste in principiii tin punct dejit. cistigat. D-I Mathrescu
In citatul Raport asutwa noulat protect de ortografie
ro7sin4 din 1880 spune : Numai in persoana a 3-a
singulara, a perfectului simplu de conjugatiunea I se
)7
va insemna 4 (en eircurnflex)". Aretoda notia de seri-
ere i cetire (là copiilor In scoala -aceasta regula: Cind

170
www.dacoromanica.ro
a cu circumflex (4) stA la inceputul sail la mijlocul u.
nni cuvint atunci se citeste fy, lar dud WI la urma
one cavint se eiteste tot deauna ca 7, apAsat. De ex
arunc6arune4, eint4eintil etc ... Mai mult inert, a-
ceastA necesitate i obiceiü bun ortografie are si o tra-
ditie de vre-o 20 mai bine de au!, cAci Convorhirile.
de la Inceput l-a insemnat. Dar vine acl intrebarea
de ce uu s'a rata acest semn pentru a ItisemnA pe
Intonat? Pricina acestui lucru ni se pare noild a-I
gäsi In urmätoriul fapt. l'AnA asfa-zi cbiar Teste luptA
pentru reprezentarea obscure! guturale £ Intre cele donA
semne si 6 si nu se stie, care va invinge la urma urmelor.
Je prea InrAdAcinat In constiinta noastrà si le prea pu-
ternicA traditia cA el 'le tot acelali sunet ca si t Mai
mult Inc5. Sint scriitori si ziare chiar, cari intre-
buinteazA ortografia foneticii, si earl utilizeazA -pe d
pentru a reprezentA obscura asprä. le natural dar
ea until si acell T sewn 6 avind o intrebuintare deo-
sebila si mai intinsii,, nu s'a putut fixa, pentru a in-
semnã pe 4 intonat final. F$i apoi ne punem si intre-
barea : dac,i se intimpla ea in definitiv scniitbrii rorninI
sA. primeasck pe 6 petitnn i?1) NthtOrat va trebui a-
tunce art niiscocin, nu a It semi'. Pentru acest moth'
socot cA ar aveit mai multi sorti de izbiudã un a in-
1) Cea Intilü intrebuintare &Iui t peutru obscurii, asprg, ne
spnne Lambrior in IntroduceYe la Cartea de Clare, a
fäcnto D-I Alexandri. Apol a adoptat o Gheoighe Sion,
carele a arkat in totdeauna un foarte mare bun simt Ia
chestiile de ortografie §i Dimitrie Raleti, C Billa-
cescu etc....
171

www.dacoromanica.ro
tonat, care BA se deosebeasd de ti §i sa aminteasert In
acela-§T timp pe ii cuprinzind tot odatä §i accentul gray',
Acest semn Teste if. Atunce s'ar Inlriturit, confuzitmea
eu (1, §i pentru 'Az ar fi de aproape tnrudit en ei.
Niel acest semn nu I-am putut Intrebninta.
Acuma vom aduce §i cite-va argumente generale Intru
sustinerca acestor Innoirt.
I. Sistemul fonetic, at &hut reprezentantl §tiintifici
slut Maiorescu §i Lambrior 1), ar fi complectat prin a-
ceste tnnoirt exprimtnd nuantele cele mai earacteristice
ale limbet romIne. Am aveA eel mat pur sistem fonetie,
capabil de a exprima in scris limba noastrg- literarä.
II. Innoirile ce propunem nu slot revolutionare, Tele
nu nautá sa restoarne veelli deprindert ortografice pen-
fru a le tulocui eu altele noile. In cazul acesta n'am
aveit nict cea mai mica probabilitate, ea Tele sii fie pri-
mite. AO s'au intimplat cn Innoirile sistemului ortogra-
fic propus de d 1 Frollo.
III. Un principtu ortografic de care nu s'a Omit sama
§i pe care. not 11 credem de cea mat mare Insemat-
tate fe urmätoriul : ortografia ronaind trebuie th .fie
cit se poate mai simplii fi cit se poate mat exactd,
nu pentru romini, dar pentru strdinii, cari, ar inviild
rominefte. U§urätatea §i bunätatea sistemei ortogratice

1) fatal scrierile in cari se cuprind dogmele fonetismului:


1' Malorescu. Despre scrierea Umbel romine.
Raport asupra noulni proieet de oltografie
romina.
A. Lambrior. ObserviirT.
r r IL dreptarifi.

172

www.dacoromanica.ro
mult mai bine o va putea, judeca. un strain, care nu
§tie limba i o Invata, decIt un romin. lard naT asta-
zi, silindu-ne necontenit sa regnläm ortografia noastra, va
trebul s tinem sama §i de acest principill pentru a
face ortografia mai Itiintificg,. mai upara §i mai apro-
piata de ortoepie safi dreapta rostire a Umbel'. Mi se
pare ca. Innoirile propuse contribuTesc cu toatele la a-
cest luau. Pe de alta parte aseazi sintem In fe-
ricita pozitiune de a patea tinea sama de acest pried-
pft, Limba running de la Diez ci pank la ultimul fi-
lolog strain, care se indeletnieecte cu dinsa, tinärul ci
valbrosul linguist, D-1 Wilhelm Meyer a atras necoutenit
privirile ci a de§teptat interesul romanictilor prin par--
ticularitätile, ce prezenea i prin fenomenele rumanice
izolate, ce lumineaza multe punctuef. ale tarimului ro-
manic general, 1) Literatura pe de alta parte a ajuns

1) rata ce cursuri de limba romini1 se fac ori 84 fricut in


aosebite prirti ale Europel:
D-1 Picot la Ecole des bowies orientales vivantes Paris.-
D-1 Arsene Darmesteter la Ecole des Ilautes Etudes a tra.
tat in liniamente mari fonetica roming in 1880.
Celebrul yomanist german D-1 Adolf Tobler face la Bev--
lin din ) in 3 ant j cite un curs de romineste.
D-1 WiIhlm Meyer profesor Ia universitatea din lena.
D-1 Gaster la universitatea din Oxford.
1)-1 Polibronie Siren la universitatta din St. Petersburg.
D-1 loan Urbln larnik la universitatea, din Praga.
La Constantinopoli ierk o coal macedo-romink uncle MIL
fost pe rind profesori D.nq Vangeliu. Yetreseu si Tarn
Mem'. Acuma duPa cum mu intbrmeazil D-1 Caragiani nu:
mai existL
De asemenea stiam en vre-o eit1=va ant in urniii (4 se iii-
vatim romineste inteo scoalii la Vevay (Helvetia) si crt la,
Milano se faceit an ours..
In anul 1886 noi am ennoseut la Paris tle un provental, p,e

173

www.dacoromanica.ro
sh capete o insemnaiate tot mai mare. LiteratiT nostri
eel mai de valoare, Eminesen, Odobescu, Creangii etc.
slut asta T foarte cunoseucT Ia strhinatate, mai ales In
Germania 1).
Cind noT ilara am reusit sh destcpthm interes In cele-
lalte popoare ale EuropeT, sit ne anevoim sa prezentam
strhinilor cele mai usoare mij.loace, pentru ca Tel sa ne
poata studià de aproape, sit le prezenthm mai Intaiti
ortografia fonetich cea maT purii si cea maT walk
-care sh fie tot o data si icoana ceu maT credincioasa
a limb-T noastre culte.
Numai ash vor putea, i strainif s o invete mai u-
sor i sa o apre0eze de ce putere poeticit le capahilh,
'fat% noT avind atuuce indreitari'ut ortografic sa ve-
nim, sh studiem de aproape ceealalth chestiune mare, fn
strinsa leghtura cu ortografia, sa venim la limba lite-
Tarh, peutru ea oratoriT i .literatiT noni sh o vor-
beasca i sa o scrie cu mai bunk. Impodobire i maT
-frumoasa frumusece. 2)

D-1 Joseph Moonier, elev al §eoalei de limbi orientate vii,


earele ennostek_si intetegeh -foarte bine romineste. Doi
elevi at Seoalet de innalte studo -1neit earl Indeletnieit eu
limba no-Istrii: D-1 A. Taverney, ePre a eerie in Romania
o dare de sam5 despre Teoria lut Roesler a D-Ini Xe-
nopol i prietenul i colegul mostru Alfred Piaget de la
Yverdon (HelvetiA).
1]. Vezi T. Maioreseu. Literatura roinini d strilinatatea.
Cony. lit. XV.
2]. lordaela Goleseul. 1nnwinte-euintare de la Noari, de
seamei.

174

www.dacoromanica.ro
Po,t,cIiI)tIIIu. Ar fi, an lucru foarte interesant i foarte folosi-
torifl pentrn literaci de a e,(1 studiit paterect podia a limbaro-
mine, adecii osebitele indemkrtri, i mijloace ce lea prezentii po-
etilor si prozatorilor pentru a fi niimnuitii. No ne propunem cind-vit
e a face an atare studiti, pal ii atuncea inse nu ne putem opri de
a citit aol admirabila caracterizare a limbei romine, pe care a frt-
cut-o marele istoric i filo-romln francez Mich elet.
Pentrii a a,junge la caracterizarea limbel noastre Michelet In-
cepe cu o scent.' foarte dnioasa.
Un de nos amis, s'arretant chez une paysanne de Tran-
s3 canie,
I la troava toute en lames. Elle venait pe perdre son
fils, lige de trois ans. Nous avions remarqne, dit-elle, (pie tons
les jours Pedant prenait le pain de son dejeuner et s absentait
mie bonne hem. tin jour, je le suivis et e vis, dans an buis-
son it cede de Pedant, iii grand serpent qui prenait stir ses-
,,genoux le pain qu'il avait apporte. Le, lendemain, j'y conduis
mon marl, qui, s effrayant de voir ce serpent êtranger, non do-
,,mestique, et malfaisant peut-etre, le tae d an coup de haehe. f2en-
fant arrive, et voit son ami molt Desespere, ii retourrie au
logis en pleurant, et criant Pouiu (cest an mot de tendresse
qu'on donne it tout ce qu'on aime, mot it mot, cher petit oi-
Beau). Pouiu! repetait-il sans cesse. Et rien ne put le con-
soler. Apres cinq jours de larmes, ii cst mort en criant :
Pouiu!
Cette sensibilite facile étendue it toute la nature, avec la-
,,quelle nait le Valaque a donn ii sa fatigue un charme tout
particulier. Je ne crois pas qn'elle ait hi splendour et le retell-
. tissant de l'italienne. C'est hien sa soeur, mais une soeur atten-
drie par le inalheur et hi souffrance. Tout mime elle pent-
etre encore phis, elle a tine foule de jolis diminatifs. nals ce
,,qu'elle a de plus, c'est qa'une lame lui 'tremble dims la voix
et sa parole est un soupir.
La fleur charmante que nous nommons tres prosaiquement le

175

www.dacoromanica.ro
muguet &est lacrimioare en valaque, nom touchant et delicicux.
lar mai departe Michelet dind traducerea eintecului lui C. A.
Roseti, care incepe cu celebra strofa:
Ttr-mi spuneal odatii, cum ca pan la moarte
Dragostea ta toata flue mi-o vel
M'ai uitat pe mine, le-ai nitat pe toate,
Ant-tulle leste veacul, snu e vina ta
Tel continua: ,,,Je ne crois pas (veil y ait stir terre lure langne
plus propre a l'amour que cette langue rustique langue de
,forets et de deserts, d'amour et d'amitié att fond des solitudea
,, la langue qu'aux clairiéres des Carpathes une rnere seule avee
la bithe, comme Geneviel e de Brabint, parlerait k son non-
risson, an faon, son frere de lait. Legendes definorratiqueg
du nrmi. Paris 1854,

FINE

176

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pagina
enprinsnl 5
Stil si &dire 7
Anexa L De la description pittoresque F. Paulhan 63
Anexa II. Stilul In materie stiintificii 97
Anexa IlL Alta citatiunT din Erninescn Intru spri-
jinirea World. 103
Anexa IV. Cfte-va observatinnl asupra stilistilor
rocuinI 117
Anexa V. L'amurirI asupra cItor-vi timid ortogra flee 149
Post-scriptum 175

www.dacoromanica.ro
ERATA
pg. 36 dupl. rindul 10 de sus sl. se &teasel :
Din eermana noastrii vicigt am durd roman intreg
pg. 128 rindul 8 de sus:
rominii noftri citqte parintit noftri
pg. 148 riudul 9 de sus:
vu id eitete cintd

www.dacoromanica.ro
Sa sfirfit din tipariii astel-zi in 4 Atigust 1888,

www.dacoromanica.ro
.
. Cr\IZTI I)E .IITERATIIIA:
dill etlitura

LIBRARIEI FRATILOR ARAGA. 11k$

/,25 Bic iti

Canianit 111. oezii populare (DOI . 4


Confr-lir' C.

DenSUFOM
1'

ui.
Poezii .

editie de lux numerotata. 90


Cereethri literare . . . 5.
6
- .

Filipide A/. iutrodueere in istoria. 1410)0 .

ii literaturei fondue. . . 4
Gone K. Poezii 4
Gruber EA, Ira Stil si gindire (ineereare de
iotogie IiteraraL . .

Nlwi'de.. 1. Istoria Ihnbei i literaturei


roaline , 6
ShW,.(!speeire Hamlet (trad. in romineVe) 2
XPflopot .A. P. Edude historigtie Stir Ic peuple
reudniin 4
TCoria It Heiler . . . ti
7' .11

r Istoria rezboinlui ru,o-ture. 7.

P 2.;
Istoria roininilor. .

Pretui 111111i exemplar 3 lei,


_

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și