Problema a III-a: Lampa fluorescentă

Soluție:

a) 3,25 puncte
E 2  U 1  IR 
2

L  1,16 H . 1,25 p.
2fI
Factorul de putere este
U 1  IR
cos    0,557 , 1 p.
E
iar puterea disipată
P  EI cos  61,3 W . 1 p.
b) 3 puncte
1
Balastul este, într-adevăr, capacitiv, deoarece L  364  , iar  637  .
C
Curentul prin circuit este
E
I1  , 0,75 p.
2
P 
2
1 
 2    L  
 I1   C 
de unde
2
E2  P  
2
1 
  2    L   .
I12
 I1   C 
Rezolvând această ecuație și considerând soluția cea mai mică, rezultă semnul (–) 0,25 p.
2
E 1 1  2P  1 
I1   1   2  L    0,300 A . 1 p.
1 2 2 E  C  
L 
C
Dacă s-ar fi considerat soluția mai mare, curentul ar fi fost mai mare decât înainte de a monta
condensatorul (0,748 A)! Rezistența ohmică a circuitului este 681 Ω pentru curentul mic, respectiv
110 Ω, pentru curentul mai mare.
În fine,
P
I12
cos    0,928 1 p.
2
P 
2
1 
 2    L  
 I1   C 
c) 3,75 puncte
Factorul de putere este
Rtot
cos   , 1 p.
 
Rtot2   2 L  C  2 L2  Rtot2 
2

iar acesta ia valoarea maximă cos   1 0,5 p. dacă se alege condensatorul cu capacitatea
 L
C . 0,25 p.
 L  Rtot2
2 2

Curentul care trece prin lampă este

I2  E
 
Rtot2   2 L  C  2 L2  Rtot2  2

.
Rtot2   2 L2
și are valoarea minimă
Rtot
I 2 min  E . 0,5 p.
R   2 L2
2
tot

Pentru a afla valoarea lui Rtot se pornește de la expresia puterii disipate:

E2
P  I lampă
2
Rtot  Rtot , 0,25 p.
Rtot2   2 L2
de unde
P
I 2 min   0,279 A . 0,5 p.
E
În acest caz,
L LI LP
C  2 min  2 .
 L  Rtot
2 22
ERtot E Rtot
Din ecuația puterii, de mai sus, rezultă
E 2  4 P 2 2 L2 
,
Rtot  1 1 0,5 p.
2 P  E4 

cu valorile 548 Ω, respectiv 243 Ω,
așa încât
LP 1  4 P 2 2 L2 
,
C  1  1  0,25 p.
E 2 Rtot 2 2 L  E4 

cu valorile numerice 2,69 μF și 6,06 μF.
soluție propusă de

Conf. univ. dr. Sebastian POPESCU –Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași