http://www.990.ro/fi...e-download.

html

Tuesday,
Tuesday, June 04,
04 , 2013

T! "!#$!T %y $honda &yrne - in'ataturi (ilni)e

"e)retul )ontine prin)ipii )lare referitoare la felul in )are iti poti trai 'iata in a)ord )u
le*ile naturale ale uni'ersului. #el mai important lu)ru este e ste insa sa +! T$" 
$#T#. u 'ei de'eni stapanul propriei
p ropriei tale 'ieti de)at da)a +! ! T$"!
 $#T#
om
om fa)e impreuna o )alatorie initiati)a )e 'a dura un an de (ile, iar )laritatea,
intele*erea si intelep)iunea la )are 'ei a'ea a))es in fie)are (i a anului te 'or auta sa
eperimente(i in 'iata ta le*ile )are *u'ernea(a fiinta umana, astfel in)at sa de'ii )u
ade'arat stapanul propriei tale 'ieti.
ti dores) )a %u)uria sa te insoteas)a pretutindeni.
$honda &yrne

5iua 1
6a)a doresti sa iti s)him%i rapid 'iata in %ine, s)him%a-ti 'i%ratia *enerala pe )are o
emani )u autorul re)unostintei.
6a)a iti 'ei fo)ali(a intrea*a ener*ie asupra re)unostintei, in 'iata ta 'or aparea
ade'arate mira)ole.
6a)a doresti sa iti s)him%i rapid 'iata in %ine, notea(a in fie)are (i 100 de moti'e pentru
)are sa te simti re)unos)ator, pana )and 'ei 'edea
'ed ea )u o)hii li%eri s)him%area.
u te limita insa la a s)rie a)este moti'e. "7T! starea de re)unostinta. uterea ta
salasluieste in "!T7!T!+! pe )are le in'estesti in starea de re)unostinta.
5iua 2
"entimentele pe )are le traiesti asta(i atra* e'enimentele pe )are le 'ei eperimenta
maine.
 stfel, *riile atra*
atra* noi *rii. nietatea atra*e si mai muta anietate. eferi)irea atra*e
neferi)ire. nsatisfa)tia atra*e insatisfa)tie.
! 6! +T $T!...
&u)uria atra*e mai multa %u)urie. 8eri)irea atra*e mai multa feri)ire. a)ea atra*e
pa)e. $e)unostinta atra*e re)unostinta. &unatatea atra*e %unatate.
% unatate. u%irea atra*e
iu%ire.
"ar)ina ta este una launtri)a.6a)a doresti sa s)him%i lumea din urul tau, tot )e tre%uie
sa fa)i este sa iti s)him%i sentimentele interioare. #e poate fi mai simplu de)at atat

5iua 3
1
 ni'ersul te )alau(este si )omuni)a )u tine in fie)are se)unda a 'ietii tale. !l
rea)tionea(a la *andurile tale si iti ofera un feed%a) nepretuit prin intermediul
sentimentelor tale.
 ltfel spus, sentimentele tale repre(inta un instrument de )omuni)are )osmi)a
"entimentele po(iti'e se tradu) prin: ; $<#!6T 8<$T! &!;. #ele ne*ati'e iti
atra* atentia )a tre%uie sa iti s)him%i *andurile asupra )arora te fo)ali(e(i.
une-te la unison )u )omuni)area )osmi)a )e iti sta la dispo(itie in fie)are (i. Tu nu esti
ni)iodata sin*ur, ni)i ma)ar pentru o sin*ura se)unda.
ni'ersul te insoteste la fie)are pas. !l te )alau(este, dar tre%uie sa il as)ulti
5iua 4
#auta aspe)tul po(iti' in ori)e situatie, indeose%i in )ele )are par sa fie ne*ati'e.
Tot )e atra*em in 'iata noastra ne auta sa )restem, )eea )e inseamna )a in ultima
instanta este pentru %inele nostru.
")him%area )aii si a dire)tiei in )are )alatoresti ne)esita noi )alitati si puteri, )are
)orespund intru totul lu)rurilor marete )are ne asteapta
as teapta sa le reali(am.
5iua =
;8eri)irea depinde de noi insine;
 $"T<T!+>3?4-322i.#h.@
5iua A
<riunde te-ai afla si ori)at de difi)ila ar
a r parea sa fie situatia a)tuala, tu te indrepti
intotdeauna )atre mai multa maretie.
ntotdeauna.
5iua B
!ista doua )u'inte )are, atun)i )and sunt rostite, au puterea uluitoare de a-ti s)him%a
)omplet 'iata. <ri de )ate ori le 'ei rosti )u sin)eritate, a)este )u'inte iti 'or adu)e o
stare de %u)urie si de feri)ire a%soluta. !le 'or )rea ade'arate mira)ole in 'iata ta,
anihiland ori)e ne*ati'itate si oferindu-ti o mare a%undenta. 6a)a le 'ei rosti )u
sin)eritate si da)a le 'ei simti semnifi)atia profunda, a)este )u'inte 'or pune in mis)are
toate fortele ni'ersului, )are se 'or uni in slu%a ta.
!ista doar doua )u'inte )are te mai despart de feri)irea pe )are o meriti si de 'iata pe
)are o 'ise(i...
T 7+T7!"#.
5iua ?
oi atra*em intotdeauna in 'iata noastra )ir)umstantele )are )orespund 'i%ratiilor
noastre interioare. <ri)e situatie, ori)e persoana si ori)e e'eniment pe )are le atra*em
in eperienta nostra depind de 'i%ratiile pe )are le emitem. Ti-ai putea ima*ina un
sistem mai minunat si mai drept de)at a)esta
iata ta refle)ta )eea )e eista in interiorul tau, iar a)easta realitate launtri)a depinde in
intre*ime de tine.
5iua 9
2
 ni'ersul te )alau(este si )omuni)a )u tine in fie)are se)unda a 'ietii tale. !l
rea)tionea(a la *andurile tale si iti ofera un feed%a) nepretuit prin intermediul
sentimentelor tale.
 ltfel spus, sentimentele tale repre(inta un instrument de )omuni)are )osmi)a
"entimentele po(iti'e se tradu) prin: ; $<#!6T 8<$T! &!;. #ele ne*ati'e iti
atra* atentia )a tre%uie sa iti s)him%i *andurile asupra )arora te fo)ali(e(i.
une-te la unison )u )omuni)area )osmi)a )e iti sta la dispo(itie in fie)are (i. Tu nu esti
ni)iodata sin*ur, ni)i ma)ar pentru o sin*ura se)unda.
ni'ersul te insoteste la fie)are pas. !l te )alau(este, dar tre%uie sa il as)ulti
5iua 4
#auta aspe)tul po(iti' in ori)e situatie, indeose%i in )ele )are par sa fie ne*ati'e.
Tot )e atra*em in 'iata noastra ne auta sa )restem, )eea )e inseamna )a in ultima
instanta este pentru %inele nostru.
")him%area )aii si a dire)tiei in )are )alatoresti ne)esita noi )alitati si puteri, )are
)orespund intru totul lu)rurilor marete )are ne asteapta
as teapta sa le reali(am.
5iua =
;8eri)irea depinde de noi insine;
 $"T<T!+>3?4-322i.#h.@
5iua A
<riunde te-ai afla si ori)at de difi)ila ar
a r parea sa fie situatia a)tuala, tu te indrepti
intotdeauna )atre mai multa maretie.
ntotdeauna.
5iua B
!ista doua )u'inte )are, atun)i )and sunt rostite, au puterea uluitoare de a-ti s)him%a
)omplet 'iata. <ri de )ate ori le 'ei rosti )u sin)eritate, a)este )u'inte iti 'or adu)e o
stare de %u)urie si de feri)ire a%soluta. !le 'or )rea ade'arate mira)ole in 'iata ta,
anihiland ori)e ne*ati'itate si oferindu-ti o mare a%undenta. 6a)a le 'ei rosti )u
sin)eritate si da)a le 'ei simti semnifi)atia profunda, a)este )u'inte 'or pune in mis)are
toate fortele ni'ersului, )are se 'or uni in slu%a ta.
!ista doar doua )u'inte )are te mai despart de feri)irea pe )are o meriti si de 'iata pe
)are o 'ise(i...
T 7+T7!"#.
5iua ?
oi atra*em intotdeauna in 'iata noastra )ir)umstantele )are )orespund 'i%ratiilor
noastre interioare. <ri)e situatie, ori)e persoana si ori)e e'eniment pe )are le atra*em
in eperienta nostra depind de 'i%ratiile pe )are le emitem. Ti-ai putea ima*ina un
sistem mai minunat si mai drept de)at a)esta
iata ta refle)ta )eea )e eista in interiorul tau, iar a)easta realitate launtri)a depinde in
intre*ime de tine.
5iua 9
2
Tu esti o fiinta umana mareata si ma*nifi)a. ntre miliardele de oameni )are traies) pe
a)easta planeta, nu mai eista alta la fel )a tine.
!istenta ta este 'itala pentru fun)tionarea ni'ersului, )a)i tu fa)i parte inte*ranta din
a)esta.
imi) din )eea )e eista nu ar putea eista fara tine
5iua 10
ata un eer)itiu simplu, dar foarte efi)ient, pe )are il poti pra)ti)a (ilni) pentru
pen tru a te pune
la unison )u ni'ersul si )u le*ea atra)tiei.
 sea(a-te intr-o po(itie )onforta%ila.
)onforta%ila. 6e'ino )onstient de )eea )e simti, apoi relaea(a-
relaea(a-
ti intre*ul )orp. 6upa )e ai terminat, relaea(a-l in)a si mai profund. #ontinua sa te
relae(i din )e in )e mai profund. $epeta de mai multe ori a)est pro)es de relaare
)orporala, aprofundandu-l din )e in )e mai mult.
6upa )e ai terminat, remar)a diferentele dintre sentimentele tale a)tuale si )ele de la
in)eputul pro)esului.
 )um te afli intr-o armonie
armonie deplina )u ni'ersul si )u le*ea atra)tiei
atra)tiei
5iua 11
erse'erea(a, perse'erea(a, perse'erea(a si 'ei aun*e astfel intr-un pun)t in )are
prin)ipiile "e)retului 'or de'eni o a doua natura pentru tine. ei de'eni astfel din )e in
)e mai )onstient de )u'intele pe )are le rostes) oamenii, indeose%i de )ele )are des)riu
realitatile nedorite de a)estia. n plus, 'ei de'eni din )e in )e mai )onstient de )u'intele
pe )ar le rostesti tu insuti.
#and 'ei aun*e in a)est pun)t, inseamna )a ai in)eput sa te tre(esti nseamna )a ai
in)eput sa de'ii din )e in )e mai )onstient
5iua 12
Toti oamenii atra* in fie)are moment realitatea pe )are o traies). 6a)a ti se pare )a
le*ea nu fun)tionea(a in )a(ul tau pentru )a nu dispui de lu)rurile pe )are ti le doresti,
in)ear)a sa intele*i )a le*ea rea)tionea(a ea)t la lu)rurile pe )are )a re le )eri. Tu atra*i in
'iata ta fie lu)rurile pe )are ti le doresti, fie a%senta lu)rurilor pe )are
) are ti le doresti.
<ri)um ar fi, le*ea fun)tionea(a.
5iua 13
;#ea mai mare re'olutie pe )are o traieste *eneratia noastra este des)operirea
des )operirea faptului
)a prin s)him%area atitudinii lor interioare, oamenii isi pot s)him%a 'iata eterioara.;
C++7 J7!" >1?42-1910@

5iua 14
 tun)i )and in)epi sa iti pui intre%ari
intre%ari le*ate de 'iata, este semn )a in tine se produ)e o
transformare profunda.
3
 de'arul ietii este intotdeauna
intotdeauna pre(ent, dar numai )ei )are isi pun
pun intre%ari primes)
raspunsuri si des)opera a)est ade'ar.
#ei )are isi pun intre%ari si aspira )u sin)eritate sa primeas)a raspunsuri la ele atra* in
'iata lor a)este raspunsuri intr-o forma pe )are o pot intele*e.
6e a)eea , da)a doresti sa primesti raspunsuri, tre%uie sa iti pui intre%ari.
5iua 1=
u%irea este )ea mai mare putere a noastra, aflata intr-o armonie desa'arsita )u le*ea
atra)tiei. #u )at iu%im mai mult, )u atat mai mare este puterea noastra. #u )at simtim o
iu%ire mai altruista si mai ne)onditionata, )u atat mai uluitoare de'ine puterea noastra.
+e*ea atra)tiei mai este numita si le*ea iu%irii, intru)at repre(inta ea insasi un dar al
iu%irii pentru umanitate. !a este le*ea )are ne permite sa ne s)him%am 'iata asa )um
ne dorim.
#u )at 'om iu%i mai mult, )u atat mai mare 'a fi puterea noastra de a ne )rea o 'iata
su%lima, traita in %u)urie si armonie.
5iua 1A
#um te simti atun)i )and te afli in armonie )u ni'ersul
Te simti la fel )a atun)i )and plutesti pe
p e apa. 6a)a esti tensionat si te opui )urentului, te
'ei du)e la fund. n s)him%, da)a te a%andone(i in totalitate apei, a)easta te 'a sustine
si tu 'ei pluti la suprafata ei. )easta este starea pe )are tre%uie sa o )ulti'i si )are te
poate pune intr-o armonie deplina )u ni'ersul.
$enunta la ori)e tensiune si in)epe sa plutesti
5iua 1B
otri'it le*ii atra)tiei, )ea mai %una )ale de a te 'inde)a de o %oala )onsta in a nu te
opune ei. 6a)a iei de)i(ia sa o )ontra)are(i intr-un fel sau altul, mintea ta se
)on)entrea(a pra)ti) asupra %olii, iar noi atra*em intotdeauna lu)rurile asupra )arora ne
)on)entram. ))epta pres)riptiile medi)ilor , dar fo)ali(ea(a-ti mintea e)lusi'e asupra
starii de sanatate.
!mite *anduri de %unastare. $osteste )u'inte )are des)riu starea de %unastare.
ma*inea(a-ti )a esti perfe)t sanatos.
5iua 1?
nul din )ele mai %une lu)ruri pe )are le poti fa)e da)a doresti sa iti im%unatatesti
situatia finan)iara )onsta in a darui 10D din )eea )e )asti*i. )est me)anism este
)unos)ut su% numele de le*ea spirituala a (e)iuielii si repre(inta )el mai %un lu)ru pe
)are il poti fa)e pentru a atra*e mai multi %ani in 'iata ta.

5iua 19
#um se fa)e )a toti )ei )are au masini de %una )alitate le mentin intotdeauna )urate si
stralu)itoare, in timp )e )ei )are au masini 'e)hi si u(ate le mentin murdare deoptri'a in
eterior si in interior
4
 6iferenta de atitudine re(ulta din diferenta de apre)iere.
 pre)ierea lu)rurilor pe )are le ai, atra*e dupa sine primirea lu)rurilor
lu)rurilor pe )are ti le
doresti.
6e altfel, a)esta a fost prin)ipiul
p rin)ipiul )are i-a autat pe oamenii din prima )ate*orie sa atra*a
in 'iata lor masini mai %une.
5iua 20
;u in)er)a ni)iodata sa ii s)him%i pe )eilalti oameniE lasa-i sa se s)him%e in mod
natural, pentru )a asa isi dores) ei insisiE si isi 'or dori sa se s)him%e atun)i )and 'or
'edea )a tu ai reusit sa te s)him%i in %ine.
!ste intr-ade'ar no%il sa ii inspiri pe )eilalti sa se s)him%e in %ine, dar nu poti fa)e a)est
lu)ru de)at lasandu-i sa se des)ur)e sin*uri si s)him%andu-te pe tine insuti in %ine.;
#$"T 6.+$"< >1?B4-19=4@
#ontrolul "inelui
5iua 21
Te poFi ridi)a deasupra
de asupra realitGFii
#uraul este puterea de a fa)e faFG difi)ultGFilor.
ine din re(er'ele minFii tale )are sunt mult mai puterni)e
de)Ht ori)are dintre )ir)umstanFele eterioare.
 tun)i )Hnd reali(e(i )G eIti mai mare
mare de)Ht pro%lemele tale,
)HIti*i )uraul ne)esar pentru a depGIi ori)e.
<%sta)olele tale Fi 'or pGrea mai mari sau mai mi)i n fun)Fie
de )Ht de mare sau mi) eIti tu.
#uraul este )apa)itatea de a )onfrunta )eea )e poate fi ima*inat.
 KFi dG a%ilitatea de a te
te ridi)a deasupra realitGFii.
Tu eIti mai important de)Ht ori)are din pro%lemele tale.
7a "tein*art
". u fa)e parte din "e)ret, dar am )onsiderat )a este )omplementar.
n spatele tuturor lu)rurilor )are par ne*ati'e se as)unde )e'a %un. 6a)a am porni de la
premisa )a nu eista nimi) alt)e'a de)at %inele, )hiar si in situatiile aparent ne*ati'e,
a)estea din urma se 'or transforma, refle)tand )on'in*erea noastra. 7aoritatea
oamenilor respin* %inele prin faptul )a se *ra%es) sa eti)hete(e situatiile pe )are le
traies) drept rele, dupa )are )on'in*erile
)o n'in*erile lor se transforma in realitate >pentru ei@. n
ni'ers nu eista nimi) rau. $aul nu este de)at in)apa)itatea noastea de a per)epe in
mod limpede lu)rurile, dintr-o perspe)ti'a mai ampla.
a)ea deri'a din )unoasterea faptului )a nu eista alt)e'a de)at %inele.

5iua 22
Te afli intr-o relatie de parteneriat )u
) u le*ea atra)tiei, iar a)easta relatie iti permite sa
s a iti
)ree(i 'iata pe )are ti-o doresti.
do resti. Tot
Totii oamenii se afla intr-o asemenea relatie de
parteneriat )u le*ea atra)tiei si fie)are dintre ei se foloseste de a)easta relatie pentru a-
si )rea propria 'iataE la fel pro)ede(i si tu. n s)him%, tu nu poti folosi le*ea atra)tiei
a tra)tiei
5
pentru 'iata altei persoane, impotri'a li%erului sau ar%itru.6e altfel, sla'a )erului )a
le*ea operea(a in a)est fel. n )a( )ontrar, )eilalti oameni ar putea )rea pentru tine o
'iata pe )are nu ti-o doresti.
Tu )ree(i prin *andurile si prin sentimentele tale, si nimeni alt)ine'a nu poate emite
a)este *anduri in lo)ul tau si nu poate simti in lo)ul tau.
5iua 23
6a)a ai un prieten )are tre)e printr-o situatie *rea, )el mai %un autor pe )are i-l poti
oferi )onsta in a-ti pastra starea de %una dispo(itie. "entimentele tale ele'ate 'or
)ontri%ui la s)him%area in %ine a starii sale de spirit. l poti auta de asemenea
redire)tionand )on'ersatiile )u el si impulsionandu-l sa 'or%eas)a despre )eea )e isi
doreste )u ade'arat. 6a)a in)epe din nou sa 'or%eas)a despre lu)rurile pe )are nu si le
doreste, )ontinua sa-l *hide(i )u ra%dare )atre o atitudine mai po(iti'a. or%este-i )a si
)um perioada de in)er)ari difi)ile s-a in)heiat pentru el si su*erea(a-i )a totul s-a
re(ol'at )um nu se poate mei %ine.
 tun)i )and 'or%esti )u prietenii tai, )ondu )on'ersatia si auta-i astfel sa ramana in
armonie )u ni'ersul.
5iua 24
Tu poti s)him%a )alea pe )are mer*i. ltfel spus, poti transforma intuneri)ul in lumina,
sau lu)rurile ne*ati'e in lu)ruri po(iti'e. <ri de )ate ori te fo)ali(e(i asupra lu)rurilor
po(iti'e, tu atra*i mai multa lumina in 'iata ta, iar lumina elimina in mod natural
intuneri)ul.
$e)unostinta, iu%irea, *andurile, )u'intele si a)tiunile %une - atra* lumina si risipes)
intuneri)ul.
mple-ti 'iata )u lumina po(iti'itatii
5iua 2=
6a)a 'ei in)epe sa-ti *estione(i in mod deli%erat fre)'enta de 'i%ratie pe )are o emiti
>prin *andurile si sentimentele tale@, 'ei des)operi in s)urt timp )a perioadele
as)endente alternea(a )u )ele des)endente si )a sari )u usurinta de le o 'i%ratie la alta.
 )easta etapa nu 'a dura insa mult timp , dupa )are 'ei in)epe sa te sta%ili(e(i din )e in
)e mai %ine pe o fre)'enta superioara, apoi pe o fre)'enta in)a si mai inalta, si tot asa
mai departe.
#and ai in'atat sa mer*i , tu ai a'ut ne'oie de pra)ti)a, dar ai reusit !a)t la fel se
petre) lu)rurile si a)um.

5iua 2A
6a)a doresti sa iti )ree(i (iua de maine, fa o retrospe)ti'a a (ilei de a(i inainte de
)ul)are si fii re)unos)ator pentru toate momentele %une pe )are le-ai trait. 6a)a iti
doresti )a anumite lu)ruri sa se fi petre)ut altfel , retraieste filmul e'enimentelor asa
)um ti-ai fi dorit sa se petrea)a ele. nainte de a adormi, spune-ti: ;oi dormi profund si
ma 'oi tre(i plin de ener*ie. 7aine 'a fi )ea mai frumoasa (i din 'iata mea.;
6
oapte %una
5iua 2B
;deea )a noi si noi posesiuni >indiferent in )e ar )onsta a)estea@ ti-ar putea adu)e in
sine mai multa feri)ire sau multumire este *resita.
i)io persoana , ni)iun lo) si ni)iun o%ie)t nu iti poate oferi feri)irea. n )el mai %un )a(,
ele iti pot oferi pretetul pentru a te simti feri)it, dar &u)uria 6e a Trai 'ine intotdeauna
din interiorul tau.;
L!!!! &!$!6>1??1-19A0@
uterea ta in'i(i%ila
5iua 2?
#and 'ine 'or%s de relatiile amoroase, maoritatea oamenilor )red )a isi dores) o
persoana anume. 6a)a te *andesti insa mai %ine, iti poti da seama )a tu nu iti doresti
)u ade'arat persoana respe)ti'a, )i feri)irea fara de seaman de a fi )u persoana
perfe)ta. 6in pa)ate, marea maoritate a oamenilor )ontinua sa ii pre)i(e(e uni'ersului
#! este persoana pe )are si-o dores) in 'iata lor. 6a)a uni'ersal refu(a sa le ofere
persoana respe)ti'a, mesaul lui este limpede: ;m 'erifi)at )e se 'a intampla peste 20
de ani si am )onstatat )a a)easta persoana nu iti 'a oferi feri)irea pe )are o meriti.;
<are de )e ni se pare )a noi stim mai %ine de)at )el )are 'ede totul dintr-o sin*ura
pri'ire
5iua 29
laneta amant si umanitatea au ne'oie de tine.
 u ne'oie de tine si a)esta este moti'ul pentru )are te afli ai)i.
5iua 30
Tu ai )apa)itatea de a porun)i ori)e. ata )um le poti porun)i *andurilor ne*ati'e sa te
paraseas)a:
;lea)a u te dores). !u sunt "pirit pur si nu *a(duies) de)at *andurile %une si
perfe)te.;
i)iodata nu au fost rostite )u'inte mai pline de ade'ar

5iua 31
6in )lipa in )are te-ai nas)ut, tu ai a'ut in permanenta alaturi un partener )osmi) )are
nu te 'a parasi ni)iodata de-a lun*ul a)tualei 'ieti. )est partener )osmi) dispune de
)onta)te fantasti)e si de miloa)e nelimitate, )u autorul )arora iti poate oferi tot )eea )e
iti doresti. entru el, timpul nu repre(inta un o%sta)ol, marimea nu repre(inta o
pro%lema, iar spatiul nu eista delo). ra)ti), el poate fa)e a%solut ori)e pentru tine.
Tot )ea )e tre%uie sa fa)i tu este sa respe)ti re*ulile o)ului )osmi). #ere, apoi )rede )u
7
toata )on'in*erea )a ai primit dea )e ai )erut.
ma*inea(a-ti intre*ul ni'ers #osmi) lu)rand pentru tine
5iua 32
"tiai )a da)a 'iata ta nu s-ar s)him%a in permanenta, tu nu ai putea eista ntre*ul
ni'ers si tot )eea )e eista in el se afla intr-un pro)es )ontinuu de s)him%are, pentru
)a totul este al)atuit din ener*ie, iar a)easta nu poate eista de)at da)a se mis)a in
permanenta. 6a)a ener*ia si-ar opri pentru o )lipa mis)area, intre*ul ni'ers si
intrea*a iata ar disparea pe lo).
iata ta este la randul ei al)atuita din ener*ieE de a)eea, ea tre%uie sa se afle intr-o
mis)are )ontinua si sa se s)him%e in permanenta. Tu nu poti opri mis)area si
s)him%arile 'ietii tale, si ni)i nu ti-ai dori a)est lu)ru. atura ener*iei )onsta in mis)are,
si to)mai a)easta mis)are iti da iata. !a determina )resterea ietii, dar si )resterea ta.
5iua 33
!mite *anduri %une.
$osteste )u'inte ama%ile.
 )tionea(a in %enefi)iul )elorlalti oameni.
 )esti trei pasi iti 'or adu)e mai mult de)at iti poti tu ima*ina 'reodata.
5iua 34
;Landul se manifesta prin )u'ant. #u'antul se manifesta prin a)tiune. )tiunea se
transforma in o%isnuinta. <%isnuinta de'ine treptat )ara)ter.
6e a)eea, 'e*hea(a-ti )u )ea mai mare atentie *andurile. rmareste )a a)estea sa
deri'e numai din iu%ire, respe)ti' din *ria ta pentru toate fiintele.;
&66>).=A3 - ).4?3i.#h.@
5iua 3=
+e*ea atra)tiei este impersonala. !a operea(a la fel )a un aparat ero. +e*ea
foto)opia(a )eea )e *andesti si )eea )e simti in fie)are moment, dupa )are iti trimite
foto)opia ea)ta su% forma 'ietii tale. 6e a)eea, tu iti poti s)him%a etrem de usor 'iata
si lumea in )are traiesti.
6a)a doresti sa s)him%i lumea eterioara, tot )e tre%uie sa fa)i este sa iti s)him%i
*andurile si sentimentele, iar le*ea atra)tiei 'a foto)opia a)esta s)him%are.

5iua 3A
6a)a doresti sa iti s)him%i 'iata in %ine, 'a tre%ui sa iei de)i(ia de a nu mai suferi si de
a trai feri)it. "in*ura modalitate prin )are poti fa)e a)est lu)ru )onsta in a lua de)i(ia de
a )auta numai lu)ruri pe )are sa le apre)ie(i.
6a)a 'ei in)epe sa te fo)ali(e(i asupra lu)rurilor %une si asupra aspe)telor frumoase
ale 'ietii, le*ea atra)tiei 'a rea)tiona trimitand in 'iata ta foto)opia ea)ta a a)estor
*anduri.
"i lu)rurile %une 'or in)epe sa apara. poi si mai multe lu)ruri, apoi si mai multe...
8
5iua 3B
Tu esti li%er sa opte(i pentru tot )eea )e iti doresti. uterea se afla in mainile tale. Tu
esti sin*urul )are poate opta pentru maniera in )are te 'ei folosi de a)easta putere.
6e)i(ia iti apartine.
Tu poti opta pentru o 'iata mai feri)ita asta(i sau pentru a amana a)easta feri)ire pentru
(iua de maine.
#e preferi le*erea iti apartine.
5iua 3?
!ste etrem de important sa te simti re)unos)ator pentru tot )eea )e eista in 'iata ta.
7aoritatea oamenilor se )on)entrea(a e)lusi' asupra lu)rurilor pe )are si le dores)
)el mai mult, dar uita sa se simta re)unos)atori pentru )elelalte lu)ruri %une din 'iata
lor.
8ara re)unostinta nu 'ei putea o%tine nimi) )u autorul le*ii atra)tiei, )a)i da)a nu emiti
a)easta stare de spirit, re(ulta automat )a o emiti pe )ea )ontrara: de nere)unostinta.
6e a)eea, fii pro-a)ti' si foloseste-te de fre)'enta re)unostintei pentru a primi tot )eea
)e iti doresti de la 'iata.
5iua 39
#rearea unui panou )u tot )eea )e iti doresti pentru 'iitor repre(inta un instrument )are
te poate auta sa iti )ree(i ima*inea mentala a 'ietii pe )are ti-o doresti. <ri de )ate ori
'ei pri'i a)est panou, tu iti 'ei imprima mai adan) in minte ima*inea dorita.
#on)entrarea asupra panoului iti 'a stimula simturile si 'a e'o)a in fiinta ta o stare de
spirit po(iti'a. ei dispune astfel de )ele doua elemente a%solut ne)esare ale pro)esului
de )reatie: fo)ali(area mintii si a sentimentelor tale asupra lu)rurilor dorite. tun)i )and
a)este doua elemente )ooperea(a, puterea lor este de neoprit.
5iua 40
!instein spunea )a timpul nu este de)at o ilu(ie. 6a)a 'ei intele*e si da)a 'ei a))epta
a)est lu)ru, iti 'ei da seama )a tot )eea )e iti propui pentru 'iitor eista dea. 6e a)eea,
ori de )ate ori note(i in s)ris, ori de )ate ori iti ima*ine(i si ori de )ate ori des)rii )eea )e
iti doresti, fa a)este lu)ruri la timpul pre(ent.
mpre*nea(a-ti mintea, inima si )orpul )u dorintele tale, dar fa a)est lu)ru )a si )um ele
s-ar fi implinit dea, a)um.

5iua 41
imeni nu este mai indra*it pe lumea asta de)at )el )are usurea(a po'ara altora.;
 <7
5iua 42
Tu ai folosit "e)retul toata 'iata ta. ra)ti), nu a eistat ni)iun moment in )are nu l-ai
apli)at. Tu te folosesti de el deopotri'a atun)i )and iti )ree(i realitatea pe )are ti-o
doresti si atun)i )and iti )ree(i realitatea pe )are nu ti-o doresti. Toate persoanele,
e'enimentele si )ir)umstantele )are apar - in fie)are (i din 'iata ta - sunt re(ultatul le*ii
9
atra)tiei.
5iua 43
"e)retul 'i(uali(arii )onsta in a mentine in mis)are ima*inea in mintea ta si in a te
deplasa la randul tau in interiorul ima*inii. 6a)a 'ei in'ata sa 'i(uali(e(i o ima*ine in
mis)are , la fel )a un film, 'ei stapani foarte rapid arta 'i(u(li(arii. 6a)a ima*inea este
stati)a, ea este mult mai *reu de retinut in minte.
 tun)i )and 'i(uali(e(i o ima*ine, urmareste )a a)easta sa )ontina )at mai multe
mis)ari, astfel in)at mintea ta sa de'ina )apti'ata de ea si sa nu se mai *andeas)a la
alt)e'a.
5iua 44
6a)a ti-ai propus sa iti )ree(i in mod intentionat realitatea, )el mai %ine este sa in)epi
prin a te fo)ali(a asupra unei sin*ure ima*ini. #u pra)ti)a, 'ei in'ata sa-ti )ontrole(i din
)e in )e mai %ine ener*ia, astfel in)at te 'ei putea )on)entra asupra mai multor ima*ini
in a)elasi timp.
ma*inea(a-ti )a mintea ta este o lupa )are fo)ali(ea(a lumina soarelui. 6a)a 'ei
fo)ali(a ra(ele soarelui intr-un sin*ur pun)t, tu 'ei aprinde un fo). u eista ni)i o
diferenta intre lupa si soare, dupa )um nu eista ni)io diferenta intre mintea ta si
ni'ers.
5iua 4=
6a)a te afli a%ia la in)eputul pra)ti)ii prin)ipiilor "e)retului, sfatul meu este sa in)epi
prin a lu)ra )u fre)'enta de 'i%ratie pe )are o emiti. ntrea%a-te )e anume iti doresti de
la 'iata, iar apoi +#$!5 )u 'i%ratiile pe )are le emiti. #ontinua sa +#$!5 si sa iti
ridi)i fre)'enta de 'i%ratie prin intermediul *andurilor si sentimentelor tale.
$idi)a-ti fre)'enta pana )and a)easta se pune la unison )u )ea a ni'ersului. ti
reamintes) )a fre)'enta ni'ersului este o fre)'enta a %unatatii pure
5iua 4A
6a)a doresti sa atra*i mai multi %ani in 'iata ta, fa-ti o lista )u toate lu)rurile pe )are iti
propui sa le )umperi )u a)esti %ani.
n)onoara-te )u ima*ini ale lu)rurilor pe )are doresti sa le )umperi si ima*inea(a-ti )e
ai simti da)a ai a'ea a)este lu)ruri )hiar a)um.
ma*inea(a-ti )a impartasesti a)este lu)ruri )u )ei dra*i si *andeste-te la feri)irea lor.
 sta inseamna sa )ree(i
5iua 4B
u eista o forta a urii. ra nu este alt)e'a de)at a%senta iu%irii, la fel )um intuneri)ul
nu este alt)e'a de)at a%senta luminii. n mod similar, sara)ia este a%senta a%undentei,
%oala este a%senta starii de sanatate, iar tristetea este a%senta %u)uriei. <ri)e lu)ru
ne*ati' repre(inta a%senta unui lu)ru po(iti'.
!ste foarte, foarte %ine de stiut a)est lu)ru.
5iua 4?
;")opul 'ietii este autoperfe)tionarea. oi ne aflam in a)easta lume pentru a reali(a in
10
)e )onsta natura noastra.;
<"#$ C+6! >1?=4 - 1900 @
o'estea lui 6orian Lray
5iua 49
8a o pau(a si *andeste-te la tot )e iti ofera (ilni) natura )a sa poti sa traiesti.
"i totusi, natura nu iti )ere ni)iodata nimi) in s)him%.
 sta inseamna sa daruiesti )u ade'arat.
5iua =0
u eista ni)io indoiala )a atun)i )and folosesti le*ea atra)tiei pentru %inele tuturor, tu
te )one)te(i )u o mare putere. +e*ea iti sta insa la dispo(itie in)lusi' indi'idual, astfel
in)at sa iti poti trai )at mai plenar 'iata. tun)i )and iti traiesti 'iata la maimum, tu ai
mai multe de oferit )elor din ur.
6a)a suferi si da)a esti trist, tu nu auti )u nimi) lumea eterioara. n s)him%, da)a esti
feri)it si da)a iti traiesti 'iata la maimum, intrea*a lume are de profitat.
5iua =1
6a)a pra)ti)i tot timpul 'i(uali(ari, dar in 'iata ta nu se s)him%a nimi), inseamna )a iti
sa%ote(i sin*ur intentia )reatoare printr-o alta modalitate, de )are nu esti )onstient. +a
)e te *andesti #e )u'inte folosesti #e a)tiuni intreprin(i 6a)a nu esti si*ur unde
*resesti, roa*a le*ea atra)tiei sa iti epli)e in )e fel te autosa%ote(i, iar a)easta iti 'a
arata limpede unde *resesti.
5iua =2
6a)a doresti sa atra*i in 'iata ta apre)ierea )elor din ur pentru )eea )e fa)i, in)epe prin
a-i apre)ia si prin a-i )omplimenta pe )eilalti.
 tun)i )and )riti)i pe alt)ine'a, )autandu-i nod in papura, )u si*uranta 'ei fi )riti)at la
randul tau. 6a)a ii ude)i pe )eilalti, 'ei fi ude)at.
e de alta parte, da)a ii apre)ie(i pe )ei din ur, a)estia te 'or apre)ia la randul lor.
entru a atra*e o )alitate din lumea eterioara, tre%uie sa in)epi intotdeauna prin a o
)ulti'a in tine insuti.

5iua =3
ntrea*a lume eterioara si fie)are detaliu pe )are il eperimente(i intr-o (i iti ilustrea(a
perfe)t fre)'enta pe )are o emiti. )easta fre)'enta este refle)tata de toate persoanele
)are iti ies in )ale, de e'enimentele si de )ir)umstantele prin )are tre)i.
iata este la fel )a o o*linda. !a nu fa)e de)at sa refle)te 'i%ratia ta interioara.
5iua =4
 tun)i )and emiti *anduri ne*ati'e despre alt)ine'a, a)este *anduri se intor) la tine
multipli)ate. e de alta parte, nu )ontea(a )ati oameni emit *anduri ne*ati'e referitoare
la tineE da)a tu esti feri)it, *andurile lor nu te pot atin*e, intru)at au o fre)'enta de
'i%ratie )omplet diferita. n s)him%, da)a emiti *anduri ne*ati'e, a)estea se 'or intoar)e
11
la tine multipli)ate, din )au(a *andurilor similare ale )elor din ur.
imeni nu poate adu)e ne*ati'itatea in 'iata ta prin *andurile sale da)a tu nu permiti
'i%ratiei tale sa )o%oare pe a)eeasi fre'enta )u a lor.
5iua ==
;oi emitem tot timpul *anduri, )u o intensitate mai mare sau mai mi)a, dupa )are
)ule*em roadele a)estor *anduri. i%ratiile *andurilor noastre nu numai )a ne
influentea(a pe noi si pe )ei din ur, dar ele au si puterea de a atra*e alte *anduri
similare, persoane, )ir)umstante si lu)ruri, in)lusi' noro)ul sau *hinionul, in fun)tie de
)alitatea *andurilor.;
C++7 C+M!$ TM"< >1?A2 - 1932 @
i%ratia *andului
5iua =A
6a)a doresti sa eperimente(i un sentiment profund de re)unostinta, asea(a-te si s)rie
o lista )u toate lu)rurile pentru )are te simti re)unos)ator. #ontinua sa s)rii pe a)easta
lista pana )and o)hii ti se umplu de la)rimi. <data )u a)este la)rimi, inima iti 'a eploda
intr-o traire su%lima, )are iti 'a inunda intrea*a fiinta. )easta traire este re)unostinta
)ea mai profunda. 6a)a ai eperimentat odata a)est sentiment, 'ei sti sa-l re)ree(i
ori)and 'ei dori.
a tre%ui apoi sa reprodu)i a)est sntiment profund de re)unostinta de )at mai multe ori
in fie)are (i. 6a)a 'ei pro)eda astfel, in s)urt timp 'ei de'eni )apa%il sa il simti pra)ti)
instantaneu si aproape )ontinuu, inundandu-ti intre*ul )orp.
#ontinua sa pra)ti)i pana )and aun*i la a)easta reli(are.
5iua =B
#ere, #rede, rimeste - a)estia sunt )ei trei pasi simpli prin )are poti )rea in 'iata ta tot
)eea )e iti doresti. deseori, pasul )el mai difi)il se do'edeste a fi al doilea: )rede. e
de alta parte, el repre(inta pasul )el mai important pe )are il 'ei fa)e 'reodata. #redinta
presupune a%senta ori)aror indoieli. !a tre%uie sa fie de ne)lintit, indiferent de )eea )e
se intampla in lumea eterioara.
 tun)i )and 'ei aun*e sa )ontrole(i )redinta tu iti 'ei )ontrola pra)ti) intre*a 'iata.

5iua =?
"tiai )a ori de )ate ori in)er)i sa iti ima*une(i ;)um; se 'a materiali(a dorinta ta, tu te
indeparte(i pra)ti) de indeplinirea a)estei dorinte tun)i )and in)er)i sa iti ima*ine(i
;)um; se 'a materiali(a dorinta ta, tu ii transmiti pra)ti) ni'ersului mesaul )a nu ai
a)easta dorinta.
n a)est )a(, )um ar putea ni'ersul sa ti-o indeplineas)a
5iua =9
Tu esti un )entru de transmisie al ni'ersului. n fie)are se)unda, tu emiti si primesti
mesae pe o anumita fre)'enta. entru a )rea )eea )e iti doresti, tre%uie sa iti transmiti
dorinta fara a intrerupe ni)i o )lipa transmisia. )est lu)ru este posi%il numai da)a te
)on)entre(i asupra faptului )a dorinta ta s-a manifestat dea.
12
6a)a te *andesti la faptul )a dorinta ta nu s-a implinit in)a sau in )a(ul in )are )ulti'i
indoieli, tu intrerupi automat transmisia. ni'ersul pierde semnalul emis de tine si
primeste un nou semnal, )are iti transmite faptul )a nu mai ai ni)io dorinta. !l iti
raspunde apoi fara *res la a)est mesa, iar tu primesti )eea )e i-ai transmis: ;u am
a)easta dorinta;
6a)a iti doresti )u ade'arat )e'a, tot )e tre%uie sa fa)i este sa re'ii mereu la fre)'enta
o%tinerii lu)rului dorit, iar ni'ersul ti-l 'a li'ra.
5iua A0
ni'ersul are miloa)e nelimitate de a-ti indeplini toate 'isele. Te asi*ur )a da)a te 'ei
)on)entra in interior asupra unui 'is, a)esta se 'a refle)ta in lumea eterioara printr-o
modalitate pe )are nu ti-ai fi ima*inat-o ni)iodata.
6e a)eea, )on)entrea(a-te asupra ima*inilor dorite si lasa ni'ersul sa-si fa)a trea%a.
5iua A1
#um )re(i )a m-am folosit personal de "e)ret pentru a nu mai a'ea ne'oie de o)helari
de )itire
"implu: am )erut a)est lu)ru, iar apoi m-am 'i(uali(at fara o)helari in diferite situatii.
ri'irea mea a de'enit )lara in numai trei (ile. i)i nu am o%ser'at )and au tre)ut
a)este trei (ile, intru)at 7 "TT in)a din primul moment )a dorinta me s-a implinit.
6a)a as fi fost )onstienta de )ele trei (ile, atun)i as fi o%ser'at )a dorinta mea nu s-a
implinit in)a. !u am )re(ut insa )u ade'arat si 7 "TT )a dorinta mea s-a indeplinit.
 m a'ut o )redinta a%soluta. s putea spune la fel de %ine )a mi-au tre%uit trei (ile )a
sa reali(e( )a 'ederea mea a de'enit limpede sau )a mi-au tre%uit trei (ile pana )and
m-am adaptat la noua mea pri'ire, )are nu mai ne)esita o)helari. m%ele afirmatii sunt
la fel de ade'arate, intru)at 7 "TT in)a de )and am )erut a)est lu)ru )a nu mai
a'eam ne'oie de o)helari. u am a'ut ni)io )lipa ni)i )ea mai mi)a indoiala in a)easta
pri'inta. ornind de la a)easta stare de )unostere, pri'irea mea s-a limpe(it in trei (ile.

5iua A2
;6a)a du)em o 'iata frumoasa, 'remurile in )are traim ni se par de asemenea %une.
remurile in )are traim refle)ta )eea )e eista in interiorul nostru.;
"8T+ L"T& 6 < > 3=4 - 430 @
5iua A3
oi nu putem atra*e )e'a nou in 'iata noastra da)a nu suntem dea re)unos)atori
pentru )eea )e a'em. 6e fapt, da)a oamenii ar fi in totalitate re)unos)atori pentru )eea
)e au, ei nu ar mai tre%ui sa )eara nimi), intru)at totul le-ar fi dat )hiar inainte de a )ere
)e'a.
 tat de mare este puterea $e)unostintei...
5iua A4
13
 Tot )e tre%uie sa fa)i este sa )eri si sa )re(i. iar apoi sa te pui la unison )u fre)'enta de
re)eptie a %unatatii. n rest, nu tre%uie sa fa)i nimi).
ni'ersul 'a a'ea *ria sa puna in mis)are toate lu)rurile pentru a-ti satisfa)e )ererea,
in)lusi' pe tine.
 tun)i )and )eri )e'a si )and )re(i )a 'ei primi )eea )e ai )erut, tu te dai pra)ti)
deoparte, astfel in)at ni'ersul sa iti poata indeplini )ererea.
5iua A=
u-ti fa)e *rii in le*atura )u *andurile ne*ati'e si nu in)er)a sa le )ontrole(i. entru a
le )ontra)ara, )el mai %ine este sa emiti (ilni) *anduri po(iti'e. lantea(a )at mai multe
*anduri %une in fie)are (i. in a)est fel, 'ei atra*e )atre tine din )e in )e mai multe
*anduri %une, si mai de'reme sau mai tar(iu a)estea le 'or neutrali(a )omplet pe )ele
ne*ati'e.
5iua AA
6a)a doresti )a ni'ersul sa te )ondu)a spre o 'iata mai %una si mai frumoasa, tre%uie
sa in)epi prin a pri'i in urul tau si prin a apre)ia lu)rurile %une si frumoase de )are te
%u)uri dea. <%ser'a frumusetea din urul tau si %u)ura-te de toate %ine)u'antarile din
'iata ta. nsatisfa)tia nu te 'a auta sa te %u)uri de o 'iata mai frumoasa si mai feri)ita.
6impotri'a, ea 'a atra*e )atre tine noi si noi moti'e de a fi nesatisfa)ut. n s)him%,
apre)ierea %ine)u'antarilor )are eista dea in 'iata ta 'a atra*e )atre tine noi si noi
moti'e de a fi feri)it.
$etine: tu esti asemeni unui ma*net
 pre)ierea atra*e apre)iere

5iua AB
 tun)i )and in 'iata noastra se produ)e o s)him%are ener*eti)a maora, adeseori noi o
eti)hetam )a fiind ;)e'a rau;, fapt )are atra*e apoi moti'e autenti)e de tristete, durere
si suferinta, intru)at ne opunem s)him%arii respe)ti'e. 6in feri)ire, a'em intotdeauna de
ales.
ni'ersul )ontine intotdeauna o multitudine de posi%ilitati. 6e a)eea, ori)e s-ar intampla
in 'iata noastra, eista intotdeauna o portita prin )are putem s)apa de situatia )urenta.
n ori)e )ir)umstanta si in ori)e moment din 'iata nostra, noi a'em de ales intre doua
)ai. na este %una si )ealalta este rea, insa T esti )el )are ale*e )alea pe )are 'ei
mer*e in )ontinuare.
5iua A?
 tun)i )and soli)iti feri)ire si o 'iata frumoasa, nu )ere a)est lu)ru numai pentru tine, )i
pentru toata lumea. tun)i )and soli)iti )e'a mai %un, nu )ere a)est lu)ru numai pentru
14
tine, )i pentru toata lumea. "oli)ita mai multa a%undenta si o stare de sanatate mai
%una, dar nu doar pentru tine, )i pentru toata lumea.
ti poti ima*ina )e s-ar intampla da)a sase miliarde de oameni ar soli)ita a)este lu)ruri
in)lusi' pentru tine
5iua A9
;6a)a mintea omului de'ine pura, mediul in )are traieste el 'a d'eni, la randul lui, pur.;
&66 >).=A3 - ).4?3i.#h.@
5iua B0
6a)a doresti sa intele*i )um poti emite *anduri fara a fi )onstient de a)est lu)ru,
opreste-te )hiar a)um din le)tura, in)hide o)hii si in)ear)a sa nu emiti ni)i un *and timp
de (e)e se)unde.
6a)a *andurile 'in in )iuda de)i(iei tale de a le opri, 'ei intele*e )a ele inter'in in 'iata
ta fara )a tu sa fii )onstient de ele. 6a)a mintea ta refu(a sa te as)ulte si sa isi intrerupa
pro)esul *andurilor timp de (e)e se)unde, iti poti ima*ina )ate *anduri in)onstiente iti
tre) prin ea intr-o sin*ura (i
Tu poti s)him%a a)easta situatie si iti poti )ontrola mintea. Tot )e tre%uie sa fa)i in a)est
s)op este sa pra)ti)i intreruperea pro)esului *andurilor timp de (e)e se)unde. n s)urt
timp, 'ei )onstata )a iti 'ei putea intrerupe sirul *andurilor timp de 10 se)unde, apoi
timp de 1= se)unde, apoi 30 de se)unde si asa mai departe, pana )and tu 'ei fi a)ela
)are 'a de)ide da)a doresti sa emiti 'reun *and sau nu. a)ea pe )are o 'ei )unoaste
atun)i )and 'ei fi stapanul mintii tale este indes)ripti%ila. n plus, 'ei aun*e sa
)ontrole(i si le*ea atra)tiei.
ma*inea(a-ti a)est lu)ru

5iua B1
6a)a emiti *andul: ;m ne'oie de %ani;, 'ei )ontinua sa atra*i a)easta 'i%ratie
)orespondenta. 6a)a doresti sa iesi din a)est )er) 'i)ios, 'a tre%ui sa *asesti o )ale
pentru a fi feri)it #7, pentru a te simti %ine #7 si pentru a te %u)ura #7, )hiar
da)a nu ai %ani. orneste de la premisa )a a)estea sunt sentimentele pe )are le-ai simti
da)a ai a'ea %ani.
&anii nu adu) feri)irea, dar feri)irea atra*e %anii.
5iua B2
6a)a pana a)um te-ai %u)urat de o eistenta perfe)ta, in )are totul a de)urs impe)a%il,
este putin pro%a%il sa iti doresti sa-ti s)him%i 'iata. 6orinta ar(atoare de a s)him%a
lu)rurile din 'iata noastra se naste )a urmare a lu)rurilor aparent ;ne*ati'e; )are se
intampla. )easta dorinta ar(atoare este la fel )a o fla)ara intensa sau )a un ma*net si
este etraordinar de puterni)a.
8ii re)unos)ator pentru e'enimentele )are au aprins in tine a)esta fla)ara, respe)ti'
15
a)easta dorinta ar(atoare, intru)at a)easta fla)ara a dorintei tale iti 'a da putere si
fermitate, si iti 'ei s)him%a 'iata.
5iua B3
8ie)are )u'ant pe )are il rostesti are o anumita fre)'enta. i%ratia )are ii )orespunde
influentea(a intre*ul ni'ers )hiar in momentul in )are ai rostit )u'antul. +e*ea atra)tiei
rea)tionea(a la a)easta 'i%ratie, de)i impli)it la toate )u'intele tale. tun)i )and
folosesti )u'inte )u mare impa)t, )um ar fi ;teri%il;, ;so)ant; sau ;ori%il; pentru a des)rie
o situatie din 'iata ta, tu ii transmiti ni'ersului un mesa )orespondent, iar le*ea
atra)tiei iti adu)e inapoi a)easta 'i%ratie.
+e*ea este impersonala si nu fa)e alt)e'a de)at sa rea)tione(e la fre)'enta pe )are o
emiti. )um intele*i )at de important este sa pre)i(e(i ea)t )eea )e iti doresti si sa nu
mai folosesti )u'inte )u mare impa)t )are des)riu )eea )e nu iti doresti
5iua B4
<%isnuieste-te sa simti )a ai o%tinut dea )eea )e iti doresti si )on)entrea(a-te asupra
a)estui sentiment. ei )onstata )a te simti etraordinar de %ine. #u )at te 'ei )on)entra
mai mult asupra a)estui sentiment, )u atat mai puterni) 'a de'eni el. ei in)epe astfel
sa simti )a ai o%tinut dea )eea )e iti doresti. tun)i )and 'ei a'ea a)easta per)eptie,
le*ea atra)tiei 'a rea)tiona automat.
$etine: le*ea nu da *res ni)iodata, de)i nu 'a da *res ni)i in )a(ul tau.

5iua B=
ti mai amintesti de perioada )opilariei, )and iti ima*inai tot felul de lu)ruri, )at de 'ii
erau a)este ima*ini mentale !a)t a)elasi lu)ru tre%uie sa il fa)i si a)um, ori de )ate
ori iti doresti )e'a nou in 'iata ta. retinde in sinea ta )a ai o%tinut dea )eea )e ti-ai
propus. "pre eemplu, da)a iti doresti noi prieteni, pretinde in sinea ta )a ai )ei mai %uni
prieteni din lume.
n )lipa in )are 'ei in)epe sa traiesti mai mult in ima*inatie, )onsiderand )a ai prieteni
minunati si uitand de realitatea a)tuala, 'ei a'ea prieteni minunati.
 )easta formula simpla poate fi apli)ata in )a(ul tuturor dorintelor tale.
5iua BA
;<mul este )eea )e )rede )a este.;
 T< #!< >1?A0 - 1904 @
Jurnalul lui nton #eho'
5iua BB
16
ro*resul tau in )e pri'este stapanirea le*ii atra)tiei se %a(ea(a pe in'atarea si apoi
pra)ti)area a )eea )e fun)tionea(a )el mai %ine pentru tine.
8ie)are noua (i din 'iata ta refle)ta into)mai )e ai *andit pana a)um prin e'enimentele
pe )are ti le adu)e in fata. ntre*a ta lume este )a un film )are iti arata in)otro te
indrepti. Tu nu esti ni)i o )lipa sin*ur, )i primesti in permanenta un feed%a). n'ata sa
te folosesti de )aesta. <%ser'a )e ti se intampla si intrea%a-te )um ai atras )atre tine
a)easta realitate.
#unoaste-te pe tine insuti, si astfel 'ei de'eni un maestru al le*ii atra)tiei.
5iua B?
"tarea noastra naturala de spirit este %u)uria. <mul are ne'oie de foarte multa ener*ie
pentru a emite *anduri ne*ati'e, pentru a rosti )u'inte ne*ati'e si pentru a se simti
mi(era%il. Landurile po(iti'e, )u'intele frumoase si a)tiunile %une repre(inta o )ale
infinit mai usoara.
rmea(a a)easta )ale.
5iua B9
nteleptii din anti)hitate, )are au trait )u mii de ani in urma, ne-au lasat mostenire
marele ade'ar referitor la re)unostinta. Toate reli*iile din lume 'or%es) despre
importanata a)estui sentiment. Toti inteleptii si toti mantuitorii din lume au insistat in
in'ataturile lor asupra re)unostintei. #ele mai marete fiinte umane )are au trait 'reodata
pe amant ne-au ilustrat prin insasi 'iata lor )e inseamna o 'iata traita in re)unostinta.
rin eemplul lor, ele au de'enit faruri )alau(itoare pentru toate *eneratiile )are au
urmat.
 )esta este moti'ul pentru )are !instein o%isnuia sa repete de sute de ori pe
(i:;7ultumes);

5iua ?0
+e*ea atra)tiei poate fi )omparata )u un aparat ero )osmi). !a ne ofera ima*inea
ea)ta a *andurilor si a sentimentelor noastre. 6a)a in 'iata ta apar situatii pe )are nu ti
le doresti, )u si*uranta emiti *anduri sau sentimente de )are nu esti )onstient. 6e'ino
)onstient de sentimentele tale, astfel in)at ori de )ate ori nu te simti %ine sa te poti opri
din )eea )e fa)i si sa iti s)him%i a)este sentimente. #um poti fa)e a)est lu)ru "implu:
*andindu-te la alt)e'a, la )e'a )are te fa)e sa te simti %ine.
$etine: este imposi%il sa emiti *anduri %une si sa te simti rau, intru)at sentimentele sunt
intotdeauna )onse)inta *andurilor.
5iua ?1
8olosirea efi)ienta a afirmatiilor depinde in totalitate de )redinta ta in ele atun)i )and le
rostesti. 6a)a nu )re(i in ele, afirmatiile nu sunt alt)e'a de)at o insiruire de )u'inte
lipsite de ori)e putere. #ea )e da putere )u'intelor este )redinta.
 tun)i )and )re(i )u ade'arat in )eea )e spui, tu )ree(i o realitate )orespondenta in
'iata ta.

17
5iua ?2
<ri de )ate ori iti adu)i aminte in )ursul (ilei repeta:;! "T &#$!.; "pune-o de
sute de ori pe (i. "pune-o des. dar spune-o foarte, foarte lent, a))entuand la fel de tare
fie)are )u'ant:! - "T - &#$!.
#onstienti(ea(a semnifi)atia )u'intelor atun)i )and le rostesti lent si traieste )at mai
plenar sentimentul de %u)urie. mplifi)a-ti a)easta traire )u fie)are noua (i din 'iata ta.
n a)est fel, o 'ei inte*ra din )e in )e mai profund in )onstiinta ta.
#and sentimentul de %u)urie interioara 'a aun*e sa pre'ale(e in 'iata ta indiferent de
)ir)umstantele eterioare, a)este )ir)umstante se 'or s)him%a, mulandu-se dupa a)est
sentiment.
&u)uria atra*e %u)urie.
5iua ?3
;8ie)are )u'ant pe )are il folosesti )ontine un *ermen de putere )are )reste si se
proie)tea(a in dire)tia indi)ata de )u'ant. n ultima instanta, el se de('olta in epresia
lui fi(i)a. "pre eemplu, sa spunem )a iti doresti sa eperimente(i stare de %u)urie.
$epeta a)est )u'ant in sinea ta, )u perse'erenta si )at mai apasat. $epetarea
)u'antului ;%u)urie; 'a de)lansa o 'i%ratie )are 'a tinde sa amplifi)e *ermenul %u)uriei
in )onstiinta ta, pana )and iti 'a umple in totalitate )onstiinta. )est pro)es nu repre(inta
o simpla fante(ie, )i un mare ade'ar.;
L!!!! &!$!6 > 1??1 - 19A0 @
uterea ta in'i(i%ila

5iua ?4
otea(a in s)ris toate lu)rurile frumoase pe )are le )unosti despre )ei din ur. 8a o lista
)at mai ehausti'a )u toate lu)rurile frumoase pe )are le )unosti despre 'iata ta.
<riunde te-ai du)e, fa-le )elor din ur )omplimente. +auda tot )e 'e(i. 8ii o ra(a de
lumina in 'iata tuturor )elor )u )are te intalnesti si fa-i pe toti sa se %u)ure )a te-au
'a(ut. "pune )at mai des: ;7ultumes);. !mite in permanenta *anduri de re)unostinta
si de apre)iere si apoi da-le *las. $espira in a)easta atmosfera su%lima.
n a)est fel, 'iata ta se 'a s)him%a si 'a in)epe sa refle)te starea ta interioara de spirit.
5iua ?=
+e*ea atra)tiei este infaili%ila. Toti oamenii primes) de la 'iata )eea )e )er prin
*andurile si prin sentimentele lor, )hiar da)a nu toti sunt )onstienti )a )er )eea )e nu isi
dores). +e*ea are o frumusete a%soluta, autandu-ne sa eperimentam ea)t 'iata pe
)are o )erem si pe )are o meritam.
+e*ea nu se s)him%a ni)iodata. 6e a)eea, noi suntem )ei )are tre%uie sa in'atam )um
sa traim in armonie )u ea. )easta este prin)ipala sar)ina a tuturor fiintelor umane.
5iua ?A
18
Tu iti poti transforma 'iata intr-un paradis, dar numai dupa transformarea fiintei tale
interioare intr-un astfel de paradis.
u eista ni)i o alta )ale.
Tu esti )au(a, iar 'iata ta este efe)tul.
5iua ?B
 tun)i )and dis)uti )u alt)ine'a despre o pro%lema )u )are se )onfrunta, tu nu il auti pe
el, ni)i pe tine, deoare)e amandoi adau*ati ener*ie la pro%lema lui.
n a)est fel, 'eti atra*e amandoi noi si noi pro%leme similare in 'iata 'oastra.
ornind de la a)easta premisa, este foarte important sa 'a fo)ali(ati amandoi asupra
lu)rurilor pe )are 'i le doriti de la 'iata.
n)uraea(a-ti prietenul sa dis)ute despre )eea )e isi doreste de la 'iata, nu despre
pro%lema lui, )are repre(inta )eea )e nu isi doreste.
6e altfel, insasi aparitia pro%lemei s-a datorat faptului )a s-a *andit la eaE de a)eea, el
tre%uie sa intrerupa a)est )er) 'i)ios.
n'ata-i pe )ei din urul tau sa 'or%eas)a numai despre )eea )e isi dores).
 )easta este intotdeauna solutia tuturor pro%lemelor.
5iua ??
Tu nu esti una )u *andurile tale ne*ati'e. atura ta reala este %una. 6e a)eea, ori de
)ate ori iti tre)e prin minte un *and ne*ati', spune-ti in sinea ta: ;)este *anduri nu imi
apartin si nu sunt ale mele. !u sunt %un si nu emit de)at *anduri %une le*ate de mine si
de )ei din ur.;
 stfel 'ei rosti ade'arul.

5iua ?9
ata )um poti opri fluul *andurilor ne*ati'e:
#on)entrea(a-ti mintea asupra inimii. nspira profund si )ontinua sa te fo)ali(e(i asupra
inimii. "imte iu%irea )are iti inunda inima. tun)i )and epiri, )ontinua sa te fo)ali(e(i
asupra inimii tale si asupra iu%irii din ea. $epeta a)est pro)edeu de sapte ori.
6a)a 'ei reali(a )ore)t a)est eer)itiu, 'ei simti o 'i%ratie )omplet diferita in inima ta si
in )orpul tau. Te 'ei simti mai impa)at, mai senin, iar fluul *andurilor ne*ati'e se 'a
intrerupe de la sine.
5iua 90
;"in*urul lu)ru asupra )aruia ai puterea de a a)tiona sunt *andurile tale.;
$!! 6!"#$T!" >1=9A - 1A=0@
5iua 91
!ste foarte important sa iti amintesti )a realitatea in )are traiesti este )reata de
*andurile si sentimentele tale, impreuna )u le*ea atra)tiei, si )a nu le poti separa.
 minteste-ti de asemenea )a fre)'enta *enerata de 'i%ratia pe )are o emiti si )are iti
spune )e anume )ree(i in momentul de fata, este data de sentimentele tale.
 sadar, )e simti in momentul de fata #re(i )a te-ai putea simti mai %ine 6a)a da, fa
19
)eea )e este ne)esar pentru a te simti mai %ine.
5iua 92
8oloseste-te de puterea ni'ersului. nainte de a porni la drum )u masina, manifesta-ti
intentia de a a'ea parte de un trafi) leer, de a fi relaat si feri)it si de a aun*e la timp la
destinatia dorita.
#alatorie feri)ita
5iua 93
< 'iata traita la unison )u le*ea atra)tiei presupune inte*rarea perfe)ta a le*ii
s)him%ului )ore)t.
 si*ura-te )a tot )e dai la s)him% in afa)eri si in 'iata ta personala este )at se poate de
)ore)t. tun)i )and fa)i o afa)ere, ofera intotdeauna mai multa 'aloare in s)him%ul
%anilor primiti. n 'iata ta personala, daruieste intotdeauna )e'a pentru tot )eea )e
primesti. 6e pilda, da)a ai fost spriinit de alte persoane atun)i )and te-ai aflat la ne'oie,
nu e(ita sa le oferi spriinul tau tuturor )elor )are ti-l soli)ita sau )are au ne'oie de el. n
a)est fel, tu iti oferi pra)ti) spriinul ni'ersului, si ori de )ate ori 'ei a'ea ne'oie de
spriin, ni'ersul te 'a rasplati in a)elasi fel.
 sta inseamna sa traiesti la unison )u le*ea s)him%ului )ore)t, respe)ti' )u le*ea
atra)tiei.

5iua 94
iata ta se afla in mainile tale, dar da)a doresti sa o poti )ontrola, tre%uie sa in'eti mai
intai sa iti )ontrole(i *andurile. Toate pro%lemele tale aso)iate )u ese)ul sunt *enerate
de teama si de indoiala, sentimente )are arata )a esti in)a *u'ernat de 7T! ta.
 )easta a preluat )ontrolul asupra ta, iar tu esti s)la'ul ei si 'i)tima *andurilor tale
ne*ati'e ne)ontrolate. +u)rurile sunt )at se paote de simple: preia )ontrolul asupra
*andurilor tale si asupra mintii tale. "upra'e*hea(a-ti )u )ea mai mare atentie a)este
*anduri, (i dupa (i, se)unda de se)unda.
<ri de )ate ori prin minte iti tre)e un *and ne*ati', i(*oneste-l si refu(a sa il a))epti,
*andindu-te imediat la un aspe)t po(iti'.
!mite din )e in )e mai multe *anduri po(iti'e, si in s)urt timp a)estea iti 'or aparea
automat in minte.
5iua 9=
6a)a doresti sa iti linistesti mintea, fa (ilni) urmatorul eer)itiu: asea(a-te )onforta%il,
in)hide o)hii si supra'e*hea(a-ti *andurile. u le opune re(istenta, doar urmareste-le
)um iti tre) prin minte. tun)i )and iti pri'esti un *and, a)esta dispare. ra)ti)a (ilni)
a)est eer)itiu si 'ei de'eni din )e in )e mai efi)ient. 7intea ta 'a de'eni )apa%ila sa
ramana *olita de *anduri, la in)eput timp de )in)i se)unde, apoi timp de (e)e se)unde,
apoi timp de doua(e)i de se)unde.
20
ma*inea(a-ti )at de mare 'a fi puterea la )are 'ei a'ea a))es da)a 'ei reusi sa iti
)ontrole(i mintea si sa o fa)i sa te as)ulte.
5iua 9A
 minteste-ti intotdeauna )a sentimentele tale nu fa) alt)e'a de)at sa iti monitori(e(e
*andurile pentru tine. !le te informea(a in fie)are )lipa, spunandu-ti da)a *andurile pe
)are le emiti sunt %une sau nu pentru tine. 6a)a 'ei de'eni din )e in )e mai )onstient de
)eea )e simti, 'ei de'eni automat din )e in )e mai )onstient de )eea )e *andesti.
"entimentele tale nu sunt alt)e'a de)at mesae pe )are ti le adresea(a in permanenta
sufletul tau.
 s)ulta-ti sufletul
5iua 9B
;Totul isi are ori*inea in minte.
Tu dispui dea de )eea )e )auti in lumea eterioara.
imeni nu poate emite un *and in 'iitor.
 tun)i )and te *andesti la )e'a, tu )ree(i dea ori*inea a)estui lu)ru.;
L!!!! &!$!6 > 1??1 - 19A0 @
uterea ta in'i(i%ila

5iua 9?
Tu nu esti ni)iodata sin*ur in )eea )e fa)i, de)at da)a te *andesti )a esti sin*ur, *and
a%solut infri)osator pentru ori)ine. 6a)a pornesti de la premisa )a puterea intre*ului
ni'ers iti raspunde la fie)are *and, fiind ori)and *ata sa te aute sa reali(e(i )eea )e ti-
ai propus, teama ta 'a disparea.
Tu dispui astfel de un mare aliat, )are are a))es la toate ener*iile din ni'ers. imeni si
nimi) nu i se poate opune. Tot )e tre%uie sa fa)i pentru partenerul tau ni'ersal este sa
)re(i.
5iua 99
"tarea noastra naturala de spririt este %u)uria. <ri)e om reali(ea(a instin)ti' a)est
lu)ru, intru)at atun)i )and nu eperimentea(a starea de %u)urie, el se simte rau. 6e
'reme )e starea ta naturala de spirit este %u)uria, ori)e alta stare ne*ati'a de spirit
presupune o in'estitie mult mai mare de ener*ie de)at %u)uria, )are este naturala si
fireas)a.
5iua 100
< alta modalitate simpla de a te folosi de le*ea atra)tiei in %enefi)iul tau este
urmatoarea:
n fie)are seara, inainte de )ul)are, reaminteste-ti filmul prin)ipalelor e'enimente ale
(ilei si fii profund re)unos)ator pentru fie)are din ele.
21
Landeste-te apoi la (iua )are urmea(a si manifesta-ti intentia de a a'ea parte numai de
%u)urii, de iu%ire si de lu)ruri %une. 7anifesta-ti intentia de a trai )ea mai frumoasa (i
din 'iata ta de pana a)um. #and te tre(esti dimineata, T! de a te da os din pat,
de)lara-ti din nou intentia de ate %u)ura numai de lu)rurir frumoase in (iua )are in)epe,
apoi manifeata-ti re)unostinta )a si )um le-ai fi primit dea.
5iua 101
#u'antul ;da)a; emite o 'i%ratie foarte puterni)a pe fre)'enta indoielii. #and te *andesti
sau 'or%esti despre )eea )e iti doresti s)oate )u'antul ;da)a; din 'o)a%ularul tau. n
mod e'ident, atun)i )and rostesti )u'antul ;da)a;, tu nu )re(i )a )eea )e iti doresti iti
apartine dea.
+e*ea atra)tiei nu iti poate oferi )eea )e iti doresti da)a iti eprimi indoiala rostind
)u'antul ;da)a;. 6e a)eea, inlo)uieste intotdeauna a)est )u'ant )u epresia:;atun)i
)and;. 6e pilda:;tun)i )and a)est lu)ru se 'a intampla;,;tun)i )and 'oi fa)e a)est
lu)ru;,;tun)i )and 'oi aun*e a)olo;,;tun)i )and 'oi a'ea a)est lu)ru;,et).
 T# #6,T# #6, T# #6
5iua 102
ndiferent da)a esti sau nu )onstient de a)est lu)ru, tu ii transmiti asta(i ni'ersului o
)omanda )are iti 'a fi li'rata in 'iitor.
Landurile si sentimentele tale predominante de asta(i 'or )rea automat fre)'enta pe
)are se 'a desfasura 'iata ta de maine.
6e a)eea, simte-te )at mai %ine a)um si de-a lun*ul intre*ii (i de asta(u, si astfel 'iitorul
tau 'a de'eni ma*nifi).
5iua 103
6a)a doresti sa atra*i feri)irea prin intermediul le*ii atra)tiei, tre%uie sa in)epi prin a fi
feri)it )hiar a)um. 8ormula este )at se poate de simpla: feri)irea atra*e feri)ire. 6in
pa)ate, oamenii se foloses) de tot felul de pretete pentru a nu fi feri)iti. rintre a)este
pretete se numara: datoriile, starea de sanatate, relatiile si tot felul de alte lu)ruri )are ii
impiedi)a sa apli)e a)easta formula atat de simpla, )are are insa 'aloare de le*e.
<ri)e pretet ai folosi, da)a nu 'ei in)epe sa te simti feri)it in pofida lui, tu nu 'ei putea
atra*e in 'iata ta starea de feri)ire. +e*ea atra)tiei afirma limpede: ;8ii feri)it )hiar
a)um, si atata timp )at iti 'ei mentine a)easta stare de spirit, eu 'oi )ontinua sa iti ofer
moti'e pentru a fi feri)it.;
5iua 104
;8iinta umana fa)e parte inte*ranta dintr-un ansam%lu mai mare, pe )are noi il numim
ni'ers. !a este limitata de timp si de spatiu. <mul se eperimentea(a pe sine,
*andurile si sentimentele sale, )a fiind separate de restul ni'ersului, dar a)easta nu
este de)at o ilu(ie opti)a a )onstiintei sale. )easta ilu(ie este un fel de in)hisoare in
)are traim )u totii si )are ne limitea(a la dorintele noastre personale si la afe)tiunea
pentru )ele )ate'a persoane din urul nostru. 7isiunea noastra este de a ne eli%era din
a)easta in)hisoare prin lar*irea )er)ului )ompasiunii astfel in)at a)esta sa im%ratise(e
toate )reaturile 'ii si intre*a natura, in toata splendoarea ei. #hiar da)a nimeni nu poate
reali(a in totalitate a)est lu)ru, insasi in)er)area de a-l transpune in pra)ti)a ne
22
 )ondu)e la eli%erare si repre(inta un fundament pentru si*uranta nostra interioara.;
 +&!$T !"T! > 1?B9 - 19== @
5iua 10=
n urul anilor 1900, !mile #oue >un psiholo* si farma)ist fran)e(@ a )reat o opera de
pionierat in domeniul folosirii *andurilor pentru o 'inde)are. rintre metodele adoptate
de el s-a numarat si rostirea (ilni)a a urmatoare afirmatii )u 'aloare de autosu*estie
)onstienta: ;n fie)are (i ma simt din )e in )e mai %ine, in toate felurile )u putinta.;.
 )easta afirmatie este etrem de efi)ienta, dar nu doar in domeniul sanatatii, )i in toate
se*mentele 'ietii.
 tun)i )and apli)i a)easta afirmatie, rosteste-o foarte lent si )u toata )on'in*erea. 8orta
pe )are o imprumutam )u'intelor noastre le fa)e pe a)estea sa de'ina puterni)e.

5iua 10A
ma*inea(a-ti )a ii s)rii ni'ersului un email prin )are iti eprimi o dorinta. tun)i )and
)onsideri )a te-ai eprimat sufi)ient de limpede, apesi tasta ;"end;>Trimite@ si stii )a
)ererea ta a auns in eter. "tii de asemenea )a "er'erul ni'ersului este un sistem
automat )are nu pune ni)i o )lipa la indoiala soli)itarile fa)ute prin email. "ar)ina sa
este doar sa implineas)a a)este soli)itari.
6a)a in)epi sa iti fa)i *rii si sa te strese(i pentru )a nu ai o%tinut in)a )eea )e ai )erut,
a)est lu)ru e)hi'alea(a )u a-i trimite ni'ersului un alt email prin )are iti anule(i
)omanada initiala. "i te mai miri )a nu mai primesti )eea )e ai )erut.
6a)a ai )erut )e'a, porneste de la premisa )a "er'erul ni'ersului este un sistem
automat infaili%il )are nu da ni)iodata *res si asteapata-te )a )ererea ta sa iti fie
indeplinita
5iua 10B
ata un eer)itiu )are repre(inta una dintre )ele mai puterni)e apli)atii ale le*ii atra)tiei.
!er)itiul )onsta in a darui nonstop timp de 30 de (ile.
6aruieste in fie)are (i )e'a, timp de 30 de (ile )onse)uti'e. 6aruieste %u)urie,
(am%ete, )u'inte ama%ile, iu%ire, apre)iere si )omplimente tuturor oamenilor )u )are ai
de-a fa)e, nu doar prietenilor si familiei, )i si strainilor. or%este intotdeauna din inima si
daruieste tot )e ai mai %un, in fie)are moment al (ilei. suma-ti misiunea de a-i fa)e pe
toti )ei din urul tau sa se simta mai %ine prin *andurile tale %une si prin )u'intele
ama%ile.
6a)a 'ei darui tot )e este mai %un in tine, 'ei fi uimit de 'ite(a )u )are darurile tale se
23
'or intoar)e asupra ta.
5iua 10?
6a)a ai inteles in )e )onsta le*ea atra)tiei, 'ei putea des)operi foarte multe lu)ruri
le*ate de tine insuti prin simpla as)ultare a *andurilor si a )u'intelor tale.
<ri de )ate ori afirmi )e'a )u )ertitudine, )onstienti(ea(a-ti propria )redinta si faptul )a
a)easta iti modelea(a pra)ti) 'iata. s)ulta )u'intele pe )are le rostesti si da-ti seama
)and refle)ta a)estea )eea )e nu-ti doresti. 6e indata )e de'ii )onstient de a)est lu)ru,
reformulea(a-ti fra(a si eprima )eea )e iti doresti de la 'iata. n a)est fel, 'ei in'ata
foarte multe lu)ruri despre eperientele tale tre)ute, pe )are ti le-ai )reat sin*ur. rin
s)him%area formularilor tale, tu iti 'ei s)him%a pra)ti) intre*ul )urs al 'iitorului
5iua 109
"entimentul ne*ati' al de(ama*irii te impiedi)a sa iti implinesti propriile dorinte. entru
a s)him%a de(ama*irea intr-un sentiment po(iti', in)epe sa *andesti altfel: ;T#
#6 dorinta mea se 'a implini, 'oi...; #ompletea(a spatiul ramas li%er )u intentiile
tale.
 )est eer)itiu te poate auta enorm sa tre)i de la des)uraare la )redinta, iar )redinta te
'a )ondu)e a)olo unde iti doresti sa aun*i.

5iua 110
;mi promit...
-"a fiu atat de puterni) in)at nimi) sa nu imi mai poata tul%ura pa)ea interioara.
-"a nu mai 'or%es) de)at despre sanatate, feri)ire si prosperitate )u toti )ei )are imi ies
in )ale.
-"a imi aut toti prietenii sa )reada )a merita tot )e este mai %un in 'iata.
-"a 'ad aspe)tul po(iti' al tuturor lu)rurilor si sa imi transform a)est optimism in
relitatea mea personala.
-"a ma *andes) numai le )eea )e este %un, sa a)tione( numai pentru )eea )e este %un
si sa ma astept sa primes) de le 'iata tot )e este mai %un.
-"a ma %u)ur la fel de mult de su))esele altora )um ma %u)ur de propriile su))ese.;
#$"T 6.+$"< > 1?B4 - 19=4 @
#re(ul optimistului
5iua 111
;mi promit...
-"a uit de toate *reselile pe )are le-am )omis in tre)ut si sa nu ma mai *andes) de)at
la marile reali(ari ale 'iitorului.
-"a imi eprim tot timpul %u)uria si sa (am%es) tuturor )reaturilor )are imi ies in )ale.
-"a ma fo)ali(e( atat de intens asupra im%unatatirii propriei mele fiinte in)at sa nu mai
am timp sa ii )riti) pe )eilalti.
-"a fiu prea destins pentru a-mi mai fa)e *rii, prea mo%il pentru a ma mai ener'a, prea
puterni) pentru a ma mai teme si prea feri)it pentru a mai permite in 'iata mea
pren(enta ne)a(urilor.
24
-"a ma *andes) la mine insumi numai in termeni po(iti'i si sa pro)lam a)est ade'ar
lumii intre*i, nu prin )u'intele mele, )i prin faptele mele marete.
-"a traies) )u )redinta )a intre*a lume este de partea mea, atat timp )at imi pastre(
)redinta in aspe)tele mele po(iti'e.;
#$"T 6.+$"<> 1?B4 - 19=4@
#re(ul optimistului
5iua 112
i)i o forta eterioara nu iti poate influenta 'iata da)a nu este alimentata de propriile
tale *anduri. #ea mai mare putere salasluieste in tine.
8oloseste-te de a)easta putere si urmareste sa intele*i )a ni)i o alta putere din lume nu
este mai mare de)at ea in )eea )e te pri'este.
5iua 113
#um iti poti deturna atentia de la fa)turi atun)i )and in)er)i sa atra*i mai multi %ani in
'iata ta ma*inea(a-ti tot felul de s)enarii in )are platesti a)este fa)turi si in )are te
%u)uri de a%undenta. a)aleste-ti mintea si o)up-o atat de intens )u a)este o)uri
mentale in)at sa nu mai ai%a timp sa emita *anduri le*ate de lipsuri.
Tu esti o fiinta )reatoare. 6e a)eea, *aseste )ea mai )reatoare modalitate de a-ti
deturna mintea de la fa)turi, atra*and-o intr-un o) mental al a%undentei.

5iua 114
8o)ali(ea(a-te in fie)are (i a saptamanii >sau )el putin o data sau de doua ori@ asupra
sentimentului de %u)urie. 8a a)est lu)ru timp de )ate'a minute. ma*inea(a-ti )a
intrea*a 'iata )are ti-a mai ramas te 'ei %u)ura si )a te 'ei s)alda in a)est sentiment.
6a)a 'ei pro)eda astfel, ni'ersul 'a mo%ili(a tot felul de persoane, )ir)umstante si
e'enimente )are 'or tinde sa adu)a in 'iata ta a)easta %u)urie. !ste *reu sa te simti
%u)uros atun)i )and ai pro%leme )u %anii, de sanatate sau relationale >le*ate de
prieteni sau de mem%rii familiei@. 6e a)eea, depune )at de des poti putina %u)urie in
%an)a ni'ersului. i)i o alta in'estitie nu este mai 'aloroasa de)at a)easta.
8ie )a %u)uria sa te insoteas)a pretutindeni
5iua 11=
#ea mai mare putere din lume este iu%irea si )u totii a'em a))es nelimitat la ea. Tu )ata
iu%ire le daruiesti (ilni) )elor din urul tau
n fie)are (i, noi a'em posi%ilitatea de a ne folosi de a)easta putere nelimitata, daruind-
o tuturor persoanelor si tuturor )ir)umstantelor din 'iata noastra.
u%irea apre)ia(a, )omplimentea(a, simte re)unostinta si nu rosteste de)at lu)ruri
pla)ute.
oi a'em atat de multa iu%ire de daruit. #u )at daruim mai mult, )u atat 'om primi mai
mult.
5iua 11A
ni'ersul este in intre*ime %un. 6in pa)ate, atun)i )and ne aflam in situatii difi)ile, noi
nu per)epem ima*inea de ansam%lu. Toate situatiile pe )are le numim ;rele; as)und
25
)e'a %un. 6e a)eea, in)ear)a sa pri'esti situatiile prin )are tre)i )u alti o)hi si )auta
aspe)tele lor po(iti'e. 6a)a 'ei pro)eda astfel, )u si*uranta le 'ei *asi, si astfel 'ei
s)apa de ilu(ia difi)ultatilor si 'ei permite %inelui sa iasa la suprafata.
5iua 11B
6a)a te )onfrunti )u o difi)ultate le*ata de o persoana apropiata, fa-ti in fie)are (i timp
pentru a-i transmite iu%irea din inima ta si apoi trimite-o in ni'ers. ")ufunda-te in
a)easta iu%ire si eli%erea(a-te astfel de resentimente, de manie si de ori)e alt sentiment
ne*ati'.
$etine: resentimentele, mania si )elelalte emotii ne*ati'e pe )are le emiti se intor)
intotdeauna la tine. )elasi lu)ru este este 'ala%il si penru iu%ire. Tu atra*i in 'iata ta
ea)t )eea )e simti pentru )ei din ur.
5iua 11?
;u )ontea(a )e ti se intampla, )i )um rea)tione(i ls )eea )e ti se intampla.;
!#T!T>).==-).13=@

5iua 119
imi) nu este prea difi)il pentru ni'ers. !l poate )rea a%solut ori)e prin intermediul
tau. ltfel spus, tu poti )rea tot )eea )e iti doresti. n a)est s)op, nu tre%uie sa fa)i
alt)e'a de)at sa traiesti in armonie )u le*ea atra)tiei. Tu esti )el )are )reea(a matrita
lu)rurilor pe )are ti le doresti, iar ni'ersul umple a)easta matrita, )reind forma dorita
de tine.
 sadar, sar)ina ta este usoara: tot )e tre%uie sa fa)i este sa )ree(i matrita mentala a
lu)rurilor pe )are ti le doresti de la 'iata
5iua 120
laton a spus: ; #unoaste-te pe tine insuti.;
i)iodata nu au fost rostite )u'inte mai importante de)at a)estea. ntr-ade'ar, tu tre%uie
sa te )unosti pe tine insuti, sa de'ii )onstient de )eea )e fa)i, de )eea )e spui, de )eea
)e *andesti si de )eea )e simti, astfel in)at sa te poti pune la unison )u le*ea.
#unoaste-te pe tine insuti.
5iua 121
<ri de )ate ori te plan*i de lu)rurile din 'iata ta, tu emiti fre)'enta lamentarii, astfel in)at
nu poti atra*e )atre tine nimi) din )eea )e iti doresti.
une-te din nou pe fre)'enta %inelui prin *andurile si prin )u'intele tale. )est lu)ru te
'a fa)e sa simti in mod spontan mai %ine.
n plus, in a)est fel te 'ei pune pe fre)'enta )are iti 'a permite sa primesti din )e in )e
mai multe lu)ruri %une in 'iata ta.
5iua 122
6a)a iti doresti o anumita )asa, o relatie de )uplu sau o slu%a anume, dar ni'ersul
26
 refu(a sa ti le daruias)a, mesaul lui este )a a)estea nu sunt sufi)ient de %une pentru
tine si )a ele nu )orespund in mod profund 'iselor tale. !l iti transmite de asemenea )a
are alt)e'a in 'edere pentru tine, 7 & si mai 'aloros.
 )est )e'a se afla dea in drum spre tine...si ai toate moti'ele sa te %u)uri
5iua 123
Tu ai puterea de a transforma tot )eea )e este ne*ati' in )e'a po(iti', dar nu 'ei putea
fa)e a)est lu)ru da)a te 'ei opune s)him%arii. $e(istenta impotri'a s)him%arii
e)hi'alea(a )u ale*erea )aii ne*ati'e. ro)edand astfel, tu te fo)ali(e(i asupra
aspe)telor ne*ati'e, fapt )are 'a atra*e in 'iata ta noi si noi dureri si suferinte.
entru a transforma o situatie ne*ati'a intr-una po(iti'a, in)epe prin a )auta aspe)tele
po(iti'e in situatia )are eista dea. <ri)e )ir)umstanta as)unde un aspe)t po(iti'. 6a)a
'ei )auta a)este aspe)te po(iti'e, +e*ea tra)tiei 'a fa)e totul pentru a-ti pre(enta noi
si noi asemenea aspe)te. n plus, )ere )a a)easta s)him%are sa iti adu)a numai lu)ruri
%une si )rede in inima ta )a asa 'a fi. sta inseamna sa opte(i pentru )alea po(iti'a.

5iua 124
+e*ea atra)tiei este o le*e minunata. !a este imua%ila si le ofera tuturor oamenilor
realitatea asupra )areia se fo)ali(ea(a. i)i tu nu fa)i e)eptie de la a)easta le*e, pe
)are o folosesti asa )um doresti.
+e*ea nu da *res ni)iodata. Tot )e tre%uie sa fa)em noi este sa in'atam sa o folosim in
mod )ore)t.
5iua 12=
;oi suntem )eea )e *andim. Tot )eea )e suntem se naste din *andurile noastre. rin
a)este *anduri noi ne )reem realitatea.;
&66 >).=A3-).4?3i.#h.@
5iua 12A
$e)unostinta inseamna )u'inte, )u'inte, )u'inte, pana )and aun*i sa le simti intens si
profund. 6a)a doresti )u ade'arat sa des)atuse(i puterea re)unostintei tre%uie sa
pra)ti)i si sa pra)ti)i, pana )and 'ei atin*e )ele mai intense sentimente si )ea mai inalta
fre)'enta.
 sta inseamna re)unostinta, la )ele mai mari potentiale ale ei.
5iua 12B
+u)rurile )are apar )el mai rapid in 'iata ta sunt )ele in )are #$!5 )el mai intens.
Tu nu poti atra*e de)at lu)rurile in )are #$!5E de a)eea tre%uie sa in'eti sa #$!5
pentru a atra*e )eea )e iti doresti de la 'iata.
5iua 12?
 tun)i )and te temi de )e'a sau de )ine'a, tu atra*i in 'iata ta respe)ti'a situatie sau
respe)ti'a persoana. +e*ea atra)tiei are *ria de a)est lu)ru. 6in feri)ire, tu nu poti
27
atra*e de)at lu)rurile asupra )arora te fo)ali(e(i )u ade'arat. !motia pe )are o
in'estesti in lu)rurile pe )are nu ti le doresti este o forta foarte puterni)a. 6in pa)ate, ea
te impiedi)a sa atra*i in)lusi' lu)rurile pe )are ti le doresti )u ade'arat, din )au(a )a iti
)o%oara fre)'enta de 'i%ratie.
6e a)eea, nu iti mai in'esti ener*ia in teama si in ima*inile mentale le*ate de )eea )e
nu iti doresti sa se intample. n s)him%, foloseste a)easta ener*ie atotputerni)a pentru
a-ti sustine ima*inile mentale le*ate de lu)rurile pe )are ti le doresti )u ade'arat.
ndiferent de )e ai *andit sau )e ai simtit in tre)ut, puterea ta de a )rea o realitate noua
sta in 7<7!T+ $!5!T.
5iua 129
#e sunt *andurile ne*ati'e
!le sunt a%senta *andurilor po(iti'e
#e sunt emotiile ne*ati'e
!le sunt a%senta *andurilor po(iti'e

5iua 130
!ista o diferenta intre re)unostinta si apre)ierea fata de o situatie sau o persoana si
atasamentul fata de situatia sau persoana respe)ti'a. pre)ierea si re)unostinta sunt
stari de iu%ire pura, in timp )e atasamentul se %a(ea(a mau de*ra%a pe teama de a nu
pierde sau de a nu a'ea parte de situtia, de o%ie)tul sau persoana dorita. <ri)e ti-ai dori
de la 'iata, apre)ierea si re)unostinta o%ie)tului respe)ti' il 'or atra*e )atre tine, in timp
)e atasamentul il 'a indeparta de tine. 6a)a te temi )a nu 'ei primi )eea )e iti doresti
sau )a 'ei pierde )eea )e ai, inseamna )a esti atasat de o%ie)tul respe)ti' > situatia sau
persoana respe)ti'a @.
entru a s)apa de starea de atasament, )ulti'a in permanenta apre)ierea si
re)unostinta, pana )and 'ei simti )a teama a disparut.
5iua 131
ata )um poti 'erifi)a in )e masura atra*i )eea )e iti doresti de la 'iata. tun)i )and te
*andesti la )eea )e iti doresti, te simti tensionat si an*oasat "imti o stare de presiune
sau de stres le*ata de momentul in )are 'ei primi )eea )e iti doresti "imte-ti )orpil.
!ste a)esta relaat sau ri*id 6a)a te simti tensionat in 'reun fel, inseamna )a nu te afli
pe )alea )ea %una si )a sentimentele tale indepartea(a o%ie)tul dorit de tine.
$elaea(a-te in totalitate. #ulti'a starea de )alm si uita de *rii. u te mai *andi )um,
)and si in )e fel 'a sosi la tine )eea )e iti doresti.
<ri de )ate ori te *andesti la )eea )e iti doresti, relaea(a-te in mod deli%erat. #ontinua
sa fa)i a)est lu)ru pana )and simti )a tensiunea a disparut )omplet din )orpil tau.
5iua 132
;Landeste-te la intrea*a frumusete )are te in)onoara si fii feri)it.;
 ! 8$M >1929-194=@
Jurnalul unei tinere fete

28
 5iua 133
 tun)i )and lu)rurile se s)him%a in 'iata noastra, noi opunem adeseori re(istenta
a)estor s)him%ari. 6a)a 'ei intele*e in )e )onsta stru)tura ni'ersului, a 'ietii si a
)reatiei, 'ei reali(a )a 'iata insasi nu inseamna alt)e'a de)at s)him%are si )a nimi) din
)eea )e eista nu ramane pe lo). Totul este ener*ie, iar a)easta se afla intr-o )ontinua
s)him%are si mis)are. 6a)a ener*ia ar ramane in repaos, tu ai disparea, impreuna )u
intrea*a 'iata.
")him%area are drept uni) s)op %inele tau si al intre*ii )reatii. !a nu inseamna alt)e'a
de)at e'olutia 'ietii.

5iua 134
6a)a iti 'ei fa)e timp sa note(i toate lu)rurile pentru )are te simti re)unos)ator si da)a
'ei )onstienti(a intens sentimentul re)unostintei, 'ei trai (ilni) intr-o stare de ealtare
fara e*al. 8re)'enta ta 'a de'eni foarte inalta si iti 'ei petre)e (ilele %u)urandu-te la
maim de 'iata, adu)and %u)urie orinde te du)i si influentandu-i astfel po(iti' pe toti )ei
)u )are 'ei a'ea de-a fa)e.
6a)a 'ei trai astfel, tot )eea )e 'ei dori de la 'iata 'a 'eni la tine )hiar inainte de a
soli)ita a)este lu)ruri.
5iua 13=
Landurile si emotiile tale ne*ati'e nu pot ramane in 'iata fara atentia ta. 6a)a nu le
a)or(i ni)io atentie, ele nu pot supra'ietui. stfel, da)a le 'ei i*nora si da)a 'ei refu(a
sa le a)or(i atentia ta, tu nu le 'ei mai alimenta )u ener*ie 'itala, iar ele 'or disparea
din )onstiinta ta.
5iua 13A
 proape ori)e om poate manifesta rapid lu)rurile minore pe )are si le doreste. )est
lu)ru se datorea(a faptului )a nu opune ni)i un fel de re(istenta lu)rurilor minore si
pentru )a nu emit *anduri )are sa ii )ontra(i)a. #and 'ine insa 'or%a de lu)rurile )u
ade'arat marete, marea maoritate a oamenilor emit *anduri de indoiala sau de
in*riorare )are se opun atra*erii a)estor lu)ruri in 'iata lor.. 6in )au(a a)estor *anduri,
ei atra* mult mai lent a)este lu)ruri marete in 'iata lor. )easta este sin*ura diferenta.
entru ni'ers, nimi) nu este minor sau maret.
5iua 13B
ro)esul )reatiei presupune intotdeauna punerea la unison >in armonie@ )u )eea )e iti
doresti. 6in pa)ate, oamenii emit intr-o (i *anduri %une, dupa )are emit *anduri mai
putin %une, apoi din nou *anduri %une, si asa mai departe.
 rta de a )rede din)olo de ori)e indoiala in )eea )e doresti sa manifesti poate fi
29
in'atata, iar pra)ti)a este )el mai %un instrument in a)easta dire)tie.
5iua 13?
!ista doua feluri de oameni:
#ei )are spun: ;oi )rede, )and 'oi 'edea a)est lu)ru.;
"i )ei )are spun: ;entru a 'edea, tre%uie mai intai sa )red.;
5iua 139
;NnulO din prin)ipalele moti'e pentru )are atat de multi oameni nu reuses) sa o%tina
)eea )e isi dores) de la 'iata este a)ela )a ei nu stiu )u pre)i(ie )e anume isi dores),
s)him%andu-si a)este dorinta in fie)are (i.
6efineste )e anume iti doresti de la 'iata si )ontinua sa iti doresti a)est lu)ru. 6a)a 'ei
)om%ina dorinta )u )redinta, 'ei o%tine )u si*uranta )eea )e iti doresti. tun)i )and este
)om%inata )u )redinta, puterea dorintei de'ine in'in)i%ila.;
#$"T 6.+$"< >1?B4-19=4@
6espre fortele tale si despre )um le poti folosi
5iua 140
#onstienti(ea(a marea diferenta )are eista intre a)tiunea inspirata si simpla a)ti'itate.
 )ti'itatea se naste din mintea )onstienta si are la %a(a nein)rederea si lipsa de
)redinta. ltfel spus, omul a)tionea(a pentru a-si ;transpune in pra)ti)a; dorintele.
 )tiunea inspirata insemna sa ii permiti le*ii sa a)tione(e prin tine si sa te lasi )ondus
de ea oriunde doreste.
 )ti'itatea te epui(ea(a, in timp )e a)tiunea inspirata te fa)e sa te simti minunat.
5iua 141
#ine este )apitanul na'ei tale 6a)a o na'a nu este *hidata de un )arma)i pri)eput, ea
'a fi tarata de toti )urentii si 'a sfarsi prin a se i(%i de stan)i.
Landeste-te )a trupul tau este o na'a, mintea ta este motorul )are o mana inainte, in
timp )e tu esti )apitanul )are o *hidea(a.
reia )ontrolul asupra na'ei tale si foloseste in mod intelept puterea motorului sau
pentru a o )ondu)e )atre destinatia pe )are ti-o doresti.
5iua 142
Tu ii poti auta pe )ei din ur prin *andurile tale, la fel )um ei te pot auta pe tine. <ri)e
*and %un pe )are il trimiti )atre o alta persoana repre(inta o forta 'ie. e de alta parte,
persoana )areia i-l trimiti tre%uie sa soli)ite de la 'iata a)eleasi lu)ruri pe )are i le
doresti tu. n )a( )ontrar, ea nu 'a fi in armonie )u *andul tau %un, iar a)esta nu o 'a
putea influenta.
imeni nu poate )rea in 'iata unei alte persoane )e'a )e a)esta nu isi doreste. n
s)him%, da)a *andul tau %un se suprapune )u *andurile persoanei )areia i-l trimiti, el
de'ine o forta reala )are o poate auta.
5iua 143
 tun)i )and manifesti in permanenta su%lima stare a re)unostintei, tu te transformi intr-o
persoana )are nu isi mai doreste alt)e'a de)at sa daruias)a. "tarea de re)unostinta
30
pune in totalitate stapanire pe tine, astfel in)at aun*i sa nu mai )auti alt)e'a de)at noi
si noi oportunitati de a darui. +e daruiesti )elor din ur %u)urie, iu%ire, %ani, apre)iere,
)omplimente sin)ere si %unatate. 6aruiesti tot )e ai mai %un la slu%a, in relatiile de
famile si de prietenie, dar si strainilor.
!ste usor sa iti dai seama )and ai *asit ade'arata stare de re)unostinta, intru)at atun)i
nu mai stii alt)e'a de)at sa daruiesti. n om )u ade'arat re)unos)ator nu mai poate
fa)e alt)e'a de)at sa daruias)a.

5iua 144
 tun)i )and in)ep sa apli)e pentru prima data "e)retul, oamenii se tem sa nu emita
*anduri ne*ati'e. 6in )au(a a)estei fri)i, ori de )ate ori in)ear)a sa se )on)entre(e
asupra unui *and %un, in minte le apare spontan *andul opus. )est lu)ru se intampla
fre)'ent. 6in feri)ire, a)easta etapa tre)e foarte rapid, iar )ea mai simpla )ale de a o
a))elera )onsta in a nu a)orda ni)io importanata *andurilor ne*ati'e )are iti tre) prin
minte. *nora-le si inlo)uieste-le )u *anduri po(iti'e. <ri de )ate ori prin minte iti tre)e
un *and ne*ati', s)utura-te de el )u seninatate, )a si )um nu ti-ar pasa, si inlo)uieste-l
)u un *and %un.
5iua 14=
6a)a doresti sa atra*i mai multi %ani in 'iata ta, de multe ori este mai usor sa iti
ima*ine(i lu)rurile pe )are ti le-ai )umpara sau pe )are le-ai fa)e )u a)esti %ani. 6e
re*ula, atun)i )and sunt sara)i, )ei mai multi dintre oameni emit *anduri si sentimente
ne*ati'e le*ate de %ani. 6e a)eea, in lo) sa te *andesti le )eea )e iti lipseste la ora
a)tuala, mai %ine *andeste-te la lu)rurile pe )are le-ai fa)e da)a ai a'ea %ani. n a)est
fel, te 'ei simti mult mai %ine si 'ei emite o 'i%ratie pe o fre)'enta mult mai inalta. n'ata
sa iti des)ifre(i sentimentele si ale*e numai *andurile )are te fa) sa te simti %ine.
ntrea*a ta putere salasluieste in *andurile )are te fa) sa te simti mai %ine.
5iua 14A
;6a)a mintea iti este distrasa de lu)ruri eterioare, durerea pe )are o simti nu este
datorata a)estor lu)ruri in sine, )i felului in )are le e'alue(iE
insa tu ai puterea de a-ti s)him%a a)este e'aluari ori)and doresti.;
7$#" $!+" T<" L"T" >121-1?0@
5iua 14B
"tarea de re)unostinta pura este o stare de daruire pura. <ri de )ate ori te afli intr-o
stare de re)unostinta profunda, tu emiti in urul tau un )amp ele)troma*neti) etrem de
puterni). )este radiatii pe )are le emiti sunt atat de puterni)e si de pure in)at ii
influentea(a pe toti )ei din urul tau. !fe)tele pe )are le produ)i asupra lor nu pot fi
31
)uantifi)ate, intru)at se propa*a de la unii la )eilalti printr-un efe)t de unda )are nu
in)etea(a ni)io )lipa.

5iua 14?
6aruirea des)hide poarta )are iti 'a permite sa primesti. 6in feri)ire, tu ai nenumarate
o)a(ii de a darui, in fie)are (i.
6e pilda, daruieste )u'inte %une, un (am%et, apre)iere si iu%ire. 6aruieste
)omplimente. tun)i )and te afli la 'olanul masinii,daruieste-le )elorlalti soferi
ama%ilitatea ta. <fera-i un (am%et taatorului din par)are. or%este-i )u ama%ilitate
'an(atorului de la standul de (iare sau )elui din )afenea. 6a)a te pre*atesti sa intri intr-
un as)ensor, lasa persoana de lan*a tine sa intre prima, apoi intrea%-o la )e eta
doreste sa ur)e si apasa pe %utonul liftului. 6a)a )ine'a s)apa pe os )e'a pe strada,
ofera-i o mana de autor si ridi)a de os o%ie)tul in lo)ul lui. m%ratisea(a-i )u dra* pe
)ei pe )are ii iu%esti. <fera-le tuturor oamenilor )u )are ai de a fa)e apre)ierea si
in)uraarile tale.
6upa )um 'e(i, tu ai nenumarate oportunitati de a darui, si impli)it de a des)hide poarta
)are iti 'a permite sa primesti.
5iua 149
 tun)i )and 'ei atin*e ni'elul )el mai inalt al re)unostintei, toate *andurile pe )are le 'ei
emite, toate )u'intele pe )are le 'ei rosti si toate a)tiunile pe )are le 'ei intreprinde se
'or naste din %una'ointa )ea mai deplina.
5iua 1=0
Tu esti o fiinta ele)troma*neti)a )e emite o anumita fre)'enta de 'i%ratie. 6e a)eea, tu
nu poti eperimenta de)at a)ele realitati )are 'i%rea(a pe a)eeasi fre)'enta )a si tine.
Toate persoanele, )ir)umstantele si e'enimentele )are apsr in 'iata ta iti des)riu a)esta
fre)'enta.
6a)a nu esti multumit de felul in )are de)ur*e o anumita (i din 'iata ta, opreste-te din
)eea )e fa)i si s)him%a-ti fre)'enta de 'i%ratie. 6a)a est multumit de felul in )are
de)ur*e (iua ta, )ontinua sa fa)i )eea )e fa)i.
5iua 1=1
neori este mai %ine sa iti fo)ali(e(i intrea*a ener*ie asupra unui sin*ur lu)ru, astfel
in)at sa il du)i la %un sfarsit. n a)easta dire)tie, fa-ti o lista )u toate lu)rurile pe )are ti
32
le doresti de la 'iata si fo)ali(ea(a-te pe rand asupra lor, )ate o (i intrea*a. tun)i )and
te fo)ali(e(i asupra unei dorinte, simte )a a)easta s-a implinit dea. rimele dorinte )are
se 'or manifesta in 'iata ta sunt )ele pentru )are nu-ti fa)i delo) *rii, intru)at a%senta
*riilor ii permite intotdeauna ni'ersului sa iti furni(e(e mai usor )eea )e iti doresti.

5iua 1=2
$e(istenta impiedi)a lu)rurile dorite sa 'ina la tine. <ri de )ate ori te simti anios sau
in*riorat in le*atura )u lu)rurile pe )are ti le doresti, tu )ree(i in interiorul tau o stare de
re(istenta. Tensiunea pe )are o simti *enerea(a a)easta re(istenta, )are impiedi)a apoi
li'rarea.
6a)a te simti tensionat atun)i )and *andesti la )eea )e iti doresti, relaea(a-te din toate
pun)tele de 'edere. $elaea(a-ti )orpul pana )and de'ine la fel de fluid si de malea%il
)a si apa. n a)est fel, mintea ta se 'a relaa la randul ei. <ri de )ate ori simti )a
tensiunile se a)umulea(a din nou in tine, relaea(a-ti )orpul pana )and rede'ine fluid.
5iua 1=3
;<mul este produsul *andurilor sale. !l de'ine )eea )e *andeste.;
7<6" M$7#6 L6
>1?A9-194?@
5iua 1=4
Tu te poti autolimita prin po'estea pe )are ti-ai )reat-o in le*atura )u 'iata ta. ata
)ate'a eemple simple )e ilustrea(a felul in )are po'estile pe )are ni le-am )reat ne pot
limita 'iata:
u sunt %un la matemati)a. i)iodata nu am stiut sa danse(. u sunt un s)riitor foarte
%un. "unt foarte in)apatanat. u dorm %ine. "unt foarte s)him%ator. m pro%leme )u
*reutatea )orporala. !n*le(a mea nu este foarte %una. ntotdeauna intar(ii. u sunt un
sofer foarte %un. u pot 'edea fara o)helari. mi este *reu sa imi fa) prieteni. &anul imi
alune)a printre de*ete.
6a)a 'ei in'ata sa de'ii )onstient de )eea )e spui, 'ei putea ster*e din pro*ramul tau
mental a)este *anduri si iti 'ei putea res)rie po'estea
5iua 1==
ata o des)riere sinteti)a a esentei tale reale:
! "T totul in toate.
! "T perfe)t.
! "T puterni).
! "T plin de forta.
33
! "T plinde iu%ire.
! "T armonios.
! "T feri)it.
7ai am )e'a de fa)ut

5iua 1=A
6e'ino din )e in )e mai )onstient de maretia lu)rurilor )are ti se intampla. "imte o stare
de re)unostinta fata de toti oamenii )are ne-au daruit atat de multe prin in'entiile si prin
)reati'itatea lor, astfel in)at sa ne putem %u)ura )u totii de )onfortul a)tual.
6e pilda, ai fa)ut un dus a(i dimineata 8olosesti ele)tri)itatea #um ai auns la
ser'i)iu #u auto%u(ul, )u trenul, )u masina sau pe os, in)altat in pantofi Ti-ai fa)ut o
)afea la automat, ai as)ultat radioul, ai sunat pe )ine'a de pe telefonul mo%il, ai luat
as)ensorul
n fie)are moment din 'iata tu te folosesti de o in'entie sau alta. u )onsidera a)este
lu)ruri )e'a o%isnuit, )i fii re)unos)ator )elor )are le-au in'entat.
oi suntem atat de %ine)u'antati - )hiar suntem.
5iua 1=B
6a)a doresti sa pra)ti)i arta 'i(uali(arii, in)epe prin a-ti re'edea inainte de )ul)are (iua
)are s-a s)urs. le*e un moment minunat sau o s)ena pla)uta si proie)tea(a filmul
respe)ti' pe e)ranul mintii tale. minteste-ti de lo)ul in )are s-a desfasurat s)ena )u
pri)ina, de oamenii )are au parti)ipat la ea, de fundalul sonor, de )ulori, de )u'intele
)are au fost rostite si de toate )elelalte detalii.
 )est eer)itiu permite im%unatatirea rapida a )apa)itatii de 'i(uali(are. n plus, datorita
fo)ali(arii asupra unei s)ene frumoase din 'iata ta, tu 'ei atra*e si in 'iitor astfel de
momente su%lime.
5iua 1=?
uterea "uprema a ni'ersului furni(ea(a toate lu)rurile, iar le*ea atra)tiei este
mana*erul )are distri%uie a)este lu)ruri. Tu repre(inti un pun)t )entral al )reatiei
terestre, iar ni'ersul nu poate manifesta )reatiile tele in lumea fi(i)a de)at prin
intermediul tau.
#e sistem minunat
5iua 1=9
 sta(i este )ea mai %una (i din 'iata ta de pana a)um
5iua 1A0
;#ine )unoaste, 'ede.;
34
J< C<+8LL < L<!T! > 1B49 - 1?32 @
5iua 1A1
7onitori(ea(a in)ontinuu )eea )e simti. +asa sentimentele tale sa )ur*a li%er, )a un rau,
si nu te )rampona de 'iata intr-o maniera tensionata. "entimentele tale iti 'or spune
intotdeauna da)a esti relaat si )ur*ator )a un rau sau da)a ai a)umulat tensiuni in
interiorul tau.
< modalitate e)elenta de a te eli%era de tensiuni )onsta in a lua de)i(ia de a darui tot
)e este mai %un in tine in ori)e situatie te-ai afla. tun)i )and daruiesti tot )e este mai
%un in tine, tu te des)hi(i si ii permiti fluului ni'ersului sa )ur*a prin tine.
<, si te simti atat de %ine
5iua 1A2
< 'iata traita in e)hili%rul dintre minte si inima este o 'iata traita in %eatitudine.
 tun)i )and mintea si inima sunt e)hili%rate, )orpul se simte intr-o armonie perfe)ta.
+a fel de'ine si 'iata ta.
5iua 1A3
!mite *anduri %une. $osteste )u'inte ama%ile. )tionea(a )u %unatate. 8a astfel in)at
%unatatea sa de'ina starea ta naturala de suflet, prin *andurile, prin )u'intele si prin
a)tiunile tale. !ista diferite ni'ele ale %unatatii, si este interesant de remar)at )a )eea
)e oamenii numes) ;rau; nu este alt)e'a de)at a%senta %unatatii. ra)ti), nu eista o
sursa a raului. !ste doar a%senta %unatatii.
!ista < "in*ura utere, iar a)easta este in totalitate po(iti'a si %una.
5iua 1A4
8oloseste-ti puterea 'ointei pentru a fa)e a)ele lu)ruri )are iti pot s)him%a 'iata.
ra)ti)a (ilni) prin)ipiile "e)retului. 8oloseste-ti puterea 'ointei si de)ide-te sa
T$!"T )on)ret a)este prin)ipii. pli)a toate le*ile naturii in %enefi)iul tau. #ulti'a
dis)iplina pentru a pra)ti)a a)este lu)ruri in fie)are (i.
Tu esti sin*urul )are iti poate intari propria 'ointa. ")him%arile )are se 'or produ)e in
'iata ta 'or fi dire)t proportionale )u dorinta ta ferma )a ele sa se produ)a.
5iua 1A=
"tiinta ne in'ata )a ener*ia nu poate fi )reata sau distrusa. !a nu poate de)at sa isi
s)him%e forma in )are eista. oi suntem al)atuiti din ener*ie.
6e a)eea, noi nu putem fi )reati sau distrusi, dar ne putem s)him%a forma.
7aoritatea oamenilor se tem de moarte, dar realitatea este )a noi suntem 'iata eterna
)are isi s)him%a din )and in )and forma eterioara.
5iua 1AA
u eista ni)i ma)ar un sin*ur )a( in isoria umanitatii in )are ura sa fi atras %u)urie in
'iata 'reunei fiinte umane. ra ii distru*e intotdeauna pe )ei )are o a)umulea(a in
mintea si in )orpul lor. 6a)a umanitatea s-ar eli%era de ura, de teama si de
resentimente, ni)iun di)tator nu ar mai putea aparea 'reodata, iar pa)ea ar domni
pretutindeni.
35
a)ea nu poate fi instaurata pe amant de)at atun)i )and in)epem s-o instauram in noi
insine.

5iua 1AB
;7intea )are *andeste po(iti' se afla intotdeauna in armonie )u ea insasi, in timp )e
mintea )are *andeste ne*ati' se afla intotdeauna intr-o stare de di(armonie, pier(andu-
si astefel )ea mai mare parte din putere...ntr-o minte orientata po(iti', toate a)tiunile
sistemului mental operea(a armonios si sunt fo)ali(ate asupra o%ie)tului de interes, in
timp )e intr-o minte orientata ne*ati', a)elasi a)tiuni sunt haoti)e, a*itate, ner'oase,
tul%urate, mis)andu-se in)olo si in)oa)e, adeseori fara ni)io dire)tie. 6e a)eea, se
intele*e de la sine )a mintea orientata po(iti' reuseste in tot )eea )e isi propune, in timp
)e mintea orientata ne*ati' esuea(a in'aria%il.
#$"T 6. +$"< >1?B4-19=4@
6espre fortele tale si despre )um le poti folosi
5iua 1A?
+e*ea atra)tiei nu )unoaste timpul tre)ut sau )el 'iitor, )i doar timpul pre(ent. 6e
a)eea, nu-ti mai des)rie 'iata pe )are ai trait-o altadata )a fiind plina de difi)ultati, de
*reutati sau de durere, ori intr-o alta maniera ne*ati'a.
 minteste-ti )a le*ea operea(a doar la timpul pre(ent. 6e a)eea, atun)i )and 'or%esti
despre 'iata ta din tre)ut des)riind-o intr-o maniera ne*ati'a, le*ea a))epta )u'intele
tale si iti retrimite a)eleasi suferinte #7.
5iua 1A9
ro)esul )reatiei este identi) pentru tot )eea )e eista, indiferent da)a doresti sa atra*i
)e'a po(iti' sau sa elimini )e'a ne*ati' din 'iata ta.
6a)a ai un o%i)ei la )are doresti sa renunti sau da)a doresti sa te el%ere(i de o alta
situatie ne*ati'a din 'iata ta, fo)ali(ea(a-te asupra aspe)telor pe )are ti le doresti. ltfel
spus, ima*inea(a-ti )a traiesti )hiar a)um in starea pe )are ti-o doresti si )a te-ai
eli%erat dea de o%i)eiul prost sau de situatia ne*ati'a. ma*inea(a-ti )at mai multe
s)ene in )are situatia ne*ati'a )u )are te )onfrunti in pre(ent nu mai eista.
ma*inea(a-ti )a esti feri)it si li%er. !limina din mintea ta ori)e ima*ine aso)iata )u
situatia ne*ati'a in )au(a. ma*inea(a-ti )a te afli dea in starea pe )are ti-o doresti,
)hiar a)um.
5iua 1B0
n fie)are (i, fa-i feri)iti pe )ei din urul tau, indiferent da)a este 'or%a de mem%rii
familiei, de prieteni, de )ole*ii de mun)a sau de straini. <fera-le un (am%et, un )u'ant
%un, un )ompliment, sau auta-i intr-un fel sau altul, astfel in)at sa se simta feri)iti 8a
36
tot )e iti sta in puteri pentru a te asi*ura )a toti )ei )are iti ies in )ale 'or a'ea o (i mai
%una pentru simplul moti' )a s-au intalnit )u tine. +a prima 'edere, a)easta atitudine nu
pare le*ata de 'iata ta personala, dar )rede-ma, ea este a%solut insepara%ila de ea,
datorita le*ii )osmi)e.
<ri de )ate ori oferi o %u)urie )ui'a, tu atra*i a)eeasi stare de %u)urie )atre T!. #u
)at 'ei oferi mai multa %u)urie )elorlalti, )u atat mai mult o 'ei atra*e )atre tine.

5iua 1B1
7ulti oameni tin un re*im alimentar si sla%es), dar dupa a)eea pun la lo) *reutatea
pierduta.
!pli)atia este simpla: ei s-au fo)ali(at asupra pierderii in *reutate, nu asupra *reutatii
perfe)te.
<mul atra*e intotdeuna lu)rul asupra )aruia se fo)ali(ea(a )el mai intens.
 sa a)tionea(a le*ea.
5iua 1B2
#on)entrea(a-ti atentia asupra lu)rurilor minunate din 'iata ta, iar da)a mintea ta
in)epe sa )riti)e anumite aspe)te ale tale, i(*oneste a)este *anduri. $eorientea(a-ti
imediat mintea asupra lu)rurilor minunate din 'iata ta. n a)est fel, 'ei atra*e o
a%undenta de noi lu)ruri minunate.
8ii %un )u tine insuti, )a)i meriti a)est lu)ru
5iua 1B3
8ie)are om isi )reea(a propria 'iata. n s)him%, noi nu putem inter'eni in mod )reator in
'iata altei persoane de)at da)a persoana respe)ti'a soli)ta in mod )onstient a)elasi
lu)ru pe )are i-l dorim noi. "pre eemplu, da)a )ine'a doreste sa se insanatoseas)a,
)ei din urul lui il pot auta fo)ali(andu-se asupra sanatatii si %unastarii sale. !ner*ia
po(iti'a a *andurilor lor 'a fi re)eptata de %olna' deoare)e si el a )erut a)elasi lu)ru, si
ea il 'a auta enorm.
5iua 1B4
;oi 'or%im adeseori de +e*ea Lra'itatiei, pe )are )onsideram )a o intele*em din
pun)t de 'edere stiintifi), dar i*noram o alta le*e la fel de minunata a manifestarii: le*ea
atra)tiei )are a)tionea(a in lumea *andurilor. oi suntem familiari(ati )u minunata
manifestare a le*ii )are atra*e si sustine laolalta atomii din )are este al)atuita materia,
re)unoastem puterea )are atra*e )orpurile de amant si )are mentine )orpurile )eresti
pe or%itele lor, dar in)hidem o)hii in fata atotputerni)ei le*i )are atra*e )atre noi lu)rurile
pe )are ni le dorim sau de )are ne temem, )onstruindu-ne astfel o 'iata su%lima sau de
)osmar.
 tun)i )and 'om aun*e sa intele*em )a *andul este o forta sau o manifestare a
ener*iei )are are o putere ma*neti)a de atra)tie, noi 'om reali(a enorm de multe lu)ruri
din 'iata noatra, pe )are pana atun)i nu le-am inteles.;
C++7 C+M!$ TM"< >1?A2-1932@
i%ratia *andului
37
5iua 1B=
#unoaste-te pe tine insuti
#ontempla maniera in )are iti manifesti difrite lu)ruri minore si sesi(ea(a )e simti.
Landeste-te )at de usor apar a)estea in 'iata ta.
ra)ti), te *andesti o sin*ura data la ele, dupa )are nu te mai *andesti delo), iar ele se
manifesta.
!pli)atia este simpla:atun)i )and 'ine 'or%a de lu)rurile minore, tu nu emiti *anduri de
indoiala si nu rostesti )u'inte )are intra in )ontradi)tie )u )eea )e iti dorestiE de a)eea,
le*ea atra)tiei poate manifesta )u usurinta a)este lu)ruri.
5iua 1BA
entru a intele*e puterea si ma*ia re)unostintei, este a%solut ne)esar sa o
eperimente(i sin*ur. 6e a)eea, ia de)i(ia de a *asi (ilni) o suta de lu)ruri pentru )are
te simti re)unos)ator.
6a)a 'ei pra)ti)a (ilni) a)est eer)itiu, nu 'a tre)e mult pana )and re)unostinta 'a
de'eni starea ta naturala de spirit. n a)el moment, 'ei des)operi unul din )ele mai mari
se)rete ale 'ietii.
5iua 1BB
#um poti dinami(a la maim pro)esul de )reatie a realtatii pe )are ti-o doresti
"implu: )ere intotdeauna si pentru altii )eea )e )eri pentru tine.
6e fapt, )el mai simplu ar fi sa )eri a)este lu)ruri po(iti'e pentru T<T lumea, de)i
impli)it si pentru tine.
#ere-i ni'ersului o 'iata %una pentru toata lumea, pa)e pentru toata lumea, a%undenta
pentru toata lumea, sanatate pentru toata lumea, iu%ire pentru toata lumea si feri)ire
pentru toata lumea.
 tun)i )and )eri )e'a pentru altii, )eea )e )eri se intoar)e la tine, pentru )a le*ea
a)tionea(a pentru T<T lumea.
5iua 1B?
+e*ea atra)tiei nu poate s)him%a ni)io situatie din 'iata ta pe )are o detesti, intru)at
respin*erea sau ura impiedi)a s)him%area.
+e*ea ne ofera intotdeuna 'i%ratia pe )are o emitemE de a)eea, atun)i )and respin*em
)e'a, le*ea ne ofera ea)t lu)rul pe )are il respin*em, si astfel, nu 'om putea s)apa de
el.
u%irea este sin*ura )ale de a iesi din a)est impas.
6a)a te 'ei fo)ali(a )omplet asupra lu)urilor pe )are le iu%esti, 'iata ta 'a de'eni din )e
in )e mai frumoasa pe (i )e tre)e.
38
 5iua 1B9
#riti)ismul se insinuea(a adeseori in *andurile noastre intr-o maniera etrem de su%tila.
ata )ate'a eemple de )riti)ism, )are te pot auta sa reali(e(i )at de su%til se poate
manifesta a)esta, astfel in)at sa il poti elimina )omplet din *andurile tale.
remea este mi(era%ila asta(i.
Trafi)ul este in*ro(itor.
 m o slu%a foarte nepla)uta.
<, nu, )at de mare este )oada la )asa
ersoana asta intar(ie intotdeauna.
#at timp mai tre%uie sa astept )a sa mi se ia )omanda
7oto)i)listul a)ela este ne%un.
!ste prea )ald ai)i.
"unt lasat sa astept prea mult la telefon.
 )este afirmatii par %anale, dar le*ea atra)tiei le as)ulta intotdeauna. 6es)opera in
ori)e )ir)umstanta )e'a de apre)iat, un moti' pentru )are sa te simti re)unos)ator.
5iua 1?0
ro)esul prin )are iti manifesti realitatea in )are traiesti este intotdeauna a)elasi,
indiferent de )eea )e manifesti. !l este des)ris amanuntit in )artea ;"!#$!T+; > si in
filmul )u a)elasi nume@. 6e a)eea, da)a nu iti este limpede )um a)tionea(a a)est
me)anism, uita-te din nou si din nou la film sau re)iteste )artea pana )and mintea ta
de'ine limpede. n a)est fel, 'ei inte*ra din )e in )e mai profund prin)ipiile "e)retului in
)onstiinta si in 'iata ta, si 'ei sti )um tre%uie sa a)tione(i de a)um inainte.
". 8ilmul poate fi 'i(ionat online de ai)i:
http://www.990.ro/fi...e-download.html
5iua 1?1
;n)epe prin a instaura pa)ea in propria ta fiinta, si astfel le-o 'ei putea darui si )elor din
 ur.;
T<7" . M!7">13?0-14B1@
mitarea lui #hristos
5iua 1?2
ma*inea(a-ti )a sentimentele tale po(iti'e sunt )a pi)aturile de ploaie, iar )orpul tau
este )a un )a(an in )are se a)umulea(a apa.
6a)a 'ei a'ea *ria sa emiti )at mai multe sentimente po(iti'e )u putinta, )a(anul se 'a
umple si se 'a re'arsa. n s)him%, da)a nu 'ei )ulti'a a)este emotii po(iti'e, ni'elul
apei din )a(an 'a s)adea lent, pana )and in a)esta nu 'or mai ramanea de)at noroiul si
malul. "entimentele ne*ati'e indi)a intotdeauna faptul )a apa din )a(anul %unastarii
39
tale a s)a(ut si )a in a)esta nu au mai ramas de)at noroiul si malul. Totodata, ele
repre(inta un a'ertisment )a tre%uie sa iti umpli din nou )a(anul )u emotii po(iti'e, pana
)and apa se 'a re'arsa din el. 8a a)est lu)ru in fie)are (i si lasa %unastarea sa )ur*a
li%er in 'iata ta.

5iua 1?3
8ie)are pas po(iti' pe )are il fa)i iti transforma fiinta. 6a)a 'ei pune )u perse'erenta in
pra)ti)a prin)ipiile pe )are le-ai in'atat, 'ei fi uimit )at de rapid se 'a produ)e in 'iata ta
transformarea in %ine. 7ai mult de)at atat, a)easta transformare iti 'a oferi o %u)urie
indes)ripti%ila. u poti )unoaste a)easta %u)urie de)at prin eperienta, dar odata )e ai
)unos)ut-o, nu te 'ei mai intoar)e ni)iodata inapoi.

5iua 1?4
Tu nu poti spune in ni)iun )ontet )a le*ea atra)tiei nu fun)tionea(a. !a fun)tionea(a
intotdeauna.#hiar da)a nu dispui de )eea )e iti doresti, a)est lu)ru se datorea(a felului
in )are te folosesti de le*ea atra)tiei. Tu insuti esti )el )are isi )reea(a realitatea,
in)lusi' a)eea in )are nu dispui de )eea )e iti doresti.+e*ea nu fa)e de)at sa
rea)tione(e la *andurile si la sentimentele tale.6a)a 'ei intele*e a)est lu)ru, iti 'ei
putea redire)tiona in)redi%ila putere prin )are poti atra*e tot )eea )e iti doresti in 'iata
ta.
5iua 1?=
+asa-te dus de 'al si nu opune ni)iodata re(istenta, )hiar da)a te )onfrunti )u o
pro'o)are. 8o)ali(ea(a-ti mintea asupra re(ultatului dorit si )ontinua sa te lasi in 'oia
'alului, mai presus de ori)e ne*ati'itate. ma*inea(a-ti )a te afli sus pe )er si )a plutesti
li%er, pri'ind in os )atre mi)utul pun)t al ne*ati'itatii. n a)est fel, te poti detasa )u
usurinta de ne*ati'itate si o poti 'edea in ade'aratul ei )ontet.
 )est pro)es simplu te 'a feri de ori)e situatie ne*ati'a.

5iua 1?A
n)epe-ti (iua simtind o stare de re)unostinta. 8ii re)unos)ator pentru patul in )are ai
dormit, pentru a)operisul pe )are il ai desupra )apului, pentru )o'orul sau podeaua pe
)are o ai su% pi)ioare, pentru apa )are )ur*e la ro%inet, pentru sapun, pentru dus,
pentru pasta de dinti, pentru haine, pentru pantofi, pentru fri*iderul )are iti ra)este
alimentele, pentru masina pe )are o )ondu)i, pentru slu%a pe )are o ai, pentru prieteni.
8ii re)unos)ator pentru ma*a(inele )are iti permit sa iti pro)uri )u atata usurinta
lu)rurile )are iti sunt ne)esare sau pe )are ti le doresti, pentru restaurante, pentru
utilitati si pentru aparatele ele)tri)e )are fa) )a 'iata ta sa fie atat de usoara. 8ii
re)unos)ator pentru re'istele si pentru )artile pe )are le )itesti, pentru s)aunul pe )are
stai si pentru asfaltul pe )are )al)i. 8ii re)unos)ator pentru 'reme, pentru soare, pentru
)erul de deasupra )apului, pentru pasari, pentru )opa)i, pentru iar%a, pentru ploaie si
pentru flori.
Multumesc, multumesc, multumesc! 

40
5iua 1?B
6a)a ti se ofera o oportunitate, tu nu o poti rata, ori)e-ai fa)e, pentru )a ni'ersul ti-o
'a pre(enta din nou si din nou. 6a)a te *andesti )a ai ratat o oportunitate, tu nu te simti
%ine, si astfel nu 'ei mai sesi(a noile oportunitati pe )are ti le ofera ni'ersul. 6e a)eea,
nu-ti pierde )redinta. <portunitatile de )are dispune ni'ersul sunt nelimitate, la fel )a si
modalitatile sale de a-ti atra*e atentia. +a momentul potri'it, tu 'ei sesi(a oportunitatile
)are ti se ofera.
5iua 1??
;Toti oamenii pot fi mareti, pentru )a toti oamenii isi pot slui semenii. u iti tre%uie o
diploma uni'ersitara pentru a fi de folos. u tre%uie sa a)or(i )ore)t su%ie)tul )u
predi)atul pentru a-ti auta semenii. Tot )e iti tre%uie in a)est s)op este o inima plina de
iu%ire, un suflet nas)ut din dra*oste.;
6$.7$T +T!$ ML J$.>1929-19A?@
5iua 1?9
entru a primi )e'a %un de la 'iata, tre%uie sa in)epi prin a te pune pe fre)'enta
%unatatii. 6a)a doresti sa te ra)orde(i in permanenta la a)easta fre)'enta a %unatatii,
emite numai *anduri %une, rosteste numai )u'inte ama%ile si fa numai fapte %une.
5iua 190
$aspunsurile ea)te la toate intre%arile tale eista in interiorul tau. 6e a)eea, este
foarte important sa des)operi sin*ur a)este raspunsuri, sa ai in)redere in tine insuti si in
)eea )e repre(inti. #artea si filmul intitulate "e)retul te pot auta sa intele*i mai %ine
puterea )are eista in interiorul tau, sa de'ii )onstient de ea si sa in)epi astfel sa te
folosesti de ea.
une intre%area la )are doresti sa primesti raspuns, dupa )are ramai perfe)t fo)ali(at,
)a)i raspunsul la ea iti poate par'eni in ori)e moment.
5iua 191
ti mai amintesti de )ele trei maimute intelepte
u 'edea nimi) rau.
u as)ulta nimi) rau.
u rosti nimi) rau.
 ltfel spus: nu pri'i ne*ati'itatea, nu as)ulta )u'inte ne*ati'e si nu le rosti.
#u si*uranta, )ele trei maimute erau etrem de intelepte

41
 5iua 192
7ultumes) 7ultumes) 7ultumes)
6a)a este rostit in mod repetat, )u o traire interioara intensa, a)est )u'ant simplu iti
poate im%unatati 'iata intr-o masura mai mare de)at iti poti ima*ina la ora a)tuala.
#u'antul nu tre%uie rostit insa fara epresie, )i tre%uie du%lat )u un sentiment profund
de re)unostinta in inima ta.
 tun)i )and )ine'a iti spune ;7ultumes); fara sa simta o stare reala de re)unostinta,
ni)i tu nu simti nimi). n s)him%, atun)i )and )ine'a iti spune ;7ultumes); din inima, te
umpli automat de iu%ire si de %u)urie. #u'intele sunt a)eleasi, dar atun)i )and ele sunt
sustinute de o re)unostinta profunda, ori)e om le poate simti instantaneu efe)tul la ni'el
ener*eti).
 tun)i )and rostesti )u'antul ;7ultumes); )u o traire interioara intensa, tu ii dai o 'iata.

5iua 193
n )a(ul in )are )auti un partener de )uplu perfe)t, )alea )ea mai si*ura de a des)operi
ade'arata feri)ire )onsta in a te a%andona in fata ni'ersului. +asa-l pe a)esta sa
adu)a iu%irea in 'iata ta si lasa-te )ondus de el )atre persoana )are ti se potri'este )el
mai %ine. ltfel spus, da-te la o parte >nu sta in )alea ni'ersului@ si fii re)epti' la
posi%ilitatile pe )are ti le ofera el.
6in perspe)ti'a nostra limitata, noi nu putem 'edea ta%loul de ansam%lu. n s)him%, din
perspe)ti'a sa nelimitata, ni'ersul stie )el mai %ine )u )ine ne potri'im )u ade'arat.
5iua 194
"tresul, *riile si anietatea se nas) din proie)tarea *andurilor noastre asupra 'iitorului
si din ima*inarea unor situatii ne*ati'e. sta inseamna sa te fo)ali(e(i asupra unei
realitati pe )are nu ti-o doresti 6a)a sesi(e(i )a mintea ta se proie)tea(a in 'iitor intr-o
maniera ne*ati'a, fo)ali(e(a-te )u atat mai intens asupra 7<7!T+ $!5!T.
$eadu-ti in permanenta mintea asupra a)estui moment pre(ent.
8oloseste-ti intre*a putere a 'ointei si fo)ali(e(a-ti mintea asupra momentului pre(ent,
)a)i nu poti *asi starea de pa)e interioara de)at in a)est moment.
5iua 19=
;#u'intele rostite )u %unatate )reea(a o stare de in)redere.
Landurile nas)ute din %unatate )reea(a o atare de profun(ime interioara.
 )tiunile du%late de %unatate dau nastere iu%irii.;
+<-T"! >).se). i.#h.@

42
5iua 19A
#ulti'i )um'a urmatorul *and:
"Nu am bani de daruit, dar atunci cand voi avea, ii voi darui." 
6a)a da, inseamna )a nu 'ei a'ea ni)iodata %ani. #ea mai rapida )ale de a atra*e %anii
in 'iata ta )onsta in a-i darui. 6e a)eea, da)a doresti mai multi %ani, in)epe prin a darui
din %anii pe )are ii ai. !ste sufi)ient sa daruiesti (e)e lei, )in)i lei sau )hiar un sin*ur
leu. u )ontea(a suma pe )are o daruiesti sau persoana )areia ii daruiesti, )i *estul in
sine
5iua 19B
#u )at 'ei pra)ti)a mai intens starea de re)unostinta, )u atat mai profund o 'ei simti in
inima ta, iar a)esta este marele se)ret.
#u )at 'ei simti o stare de re)unostinta mai intensa si mai sin)era, )u atat mai feri)it te
'ei simti in toate domeniile 'ietii.
ri'este )e se intampla in 'iata ta atun)i )and pra)ti)i (ilni) re)unostinta fata de toate
situatiile in )are te *asesti.
5iua 19?
 tun)i )and )eri )e'a pentru tine, )ere a)elasi lu)ru si pentru restul lumii.
6a)a soli)iti )e'a %un pentru tine, soli)ita a)elasi lu)ru si pentru restul lumii.
6a)a soli)iti prosperitate pentru tine, soli)ita prosperitate si pentru restul lumii.
6a)a soli)iti sanatate pentru tine, soli)ita sanatate si pentru restul lumii.
6a)a soli)iti %u)urie pentru tine, soli)ita %u)urie si pentru restul lumii.
6a)a soli)iti iu%ire si armonie pentru tine, soli)ita iu%ire si armonie si pentru restul lumii.
are o tehni)a minora, dar re(ultatele ei sunt e)eptionale.

5iua 199
 deseori, atun)i )and )e'a se s)him%a in 'iata noastra, noi opunem o re(istenta
in)redi%ila in fata s)him%arii. <ri de )ate ori 'ad )a se apropie o s)him%are in 'iata lor,
oamenii se tem )a ea 'a fi ne*ati'a. !ste foarte important sa intele*i )a ori de )ate ori
in 'iata ta se produ)e o s)him%are maora, ea este spre %inele tau. ni'ersul nu suporta
'idulE de a)eea, atun)i )and )e'a dispare, el este imediat inlo)uit )u alt)e'a. 6e a)eea,
ori de )ate ori in 'iata ta se produ)e o s)him%are, relaea(a-te, amplifi)a-ti )redinta si
)onstienti(ea(a faptul )a s)him%area !"T! "$! &!+! T.
#e'a frumos si maret se indreapta )atre tine

43
 5iua 200
6a)a doresti sa atra*i in 'iata ta o slu%a mai %una sau ori)e alt)e'a mai %un de)at ai
a)um, este foarte important sa intele*i )um fun)tionea(a le*ea atra)tiei.
entru a atra*e in 'iata ta )e'a mai %un, tre%uie sa iti ima*ine(i mental a)est lu)ru si sa
traiesti in a)easta ima*ine mentala )a si )um ea ar fi dea reala. n s)him%, da)a te
plan*i de slu%a >sau de situtia@ ta a)tuala, )ontinuand astfel sa te fo)ali(e(i asupra
ne*ati'itatii, tu nu 'ei atra*e ni)iodata o slu%a > sau o situatie@ mai %una in 'iata ta. 6e
a)eea, )auta intotdeauna moti'ele )are te fa) sa te simti re)unos)ator pentru a)tuala ta
slu%a. 6a)a sunt sin)ere, toate a)este moti'e 'or )ontri%ui la *asirea unei slu%e mai
%une.
 sa fun)tionea(a le*ea

5iua 201
6a)a 'ei pri'i masina unui om, 'ei afla multe despre proprietarul ei. 7asinile )are
stralu)es) de )uratenie arata )a proprietarii lor le apre)ia(a. n s)him%, )ele foarte
murdare arata )a nu sunt apre)iate de proprietarii lor. tun)i )and isi apre)ia(a masina,
proprietarul a)esteia atra*e astfel )atre sine o masina mai %una. 6a)a nu o apre)ia(a,
el nu atra*e o masina mai %una, )i ramane )u )ea pe )are o are.
 pre)ierea pentru lucrurile care exista deja in viata ta  e)hi'alea(a )u folosirea
inteli*enta a le*ii atra)tiei.

5iua 202
;a de)(ia sa iti pastre(i entu(iasmul, puterea si fermitatea pe )are le simti in )ea mai
insorita (i a prosperitatii tale, in)lusi' in )ea mai intune)ata (i a unei mari in)er)ari. u
te simti de(ama*it )hiar da)a lu)rurile din 'iata ta par de(ama*itoare. 8o)ali(ea(a-ti in
)ontinuare pri'irea mintii asupra 'iitorului tau luminos indiferent de )ir)umstantele,
)onditiile si e'enimentele a)tuale din 'iata ta. u-ti pierde )redinta atun)i )and lu)rurile
par sa mear*a prost. astrea(a-ti netul%urat hotararea initiala de a reusi in tot )e ti-ai
propus...
<mul )are nu isi pierde firea atun)i )and se )onfrunta )u situatii nepla)ute de'ine din )e
in )e mai puterni), pana )and realitatea in)epe sa as)ulte de 'ointa lui. 7ai de'reme
sau mai tar(iu, el )apata intre*a putere de )are are ne'oie pentru a reusi. 8ii
intotdeauna puterni), si astfel 'ei de'eni din )e in )e mai puterni).;
#$"T 6.+$"< >1?B4-19=4@
Despre fortele tale si despre cum le poti folosi 

44
5iua 203
+e*ea atra)tiei poate fi )omparata )u un aparat ero urias: ea foto)opia(a tot )eea )e
eista in mintea noastra si ne trimite a)easta foto*rafie su% forma )ir)umstantelor si
e'enimentelor din 'iata noastra. n a)est fel, noi a'em tot timpul parte de un feed%a)
perfe)t referitor la 'i%ratiile pe )are le emitem. "pre eemplu, da)a nu dispui de
sufi)ienti %ani, este limpede )a tre%uie sa iti )ree(i mai multa a%undenta in plan mental,
astfel in)at le*ea sa o poata foto)opia pentru a ti-o trimite.

5iua 204
ndiferent da)a *andurile tale se fo)ali(ea(a asupra unei realitati fi(i)e sau doar asupra
uneia ima*inare, asupra 'ietii pe )are o traiesti la ora a)tuala sau asupra a)eleia pe
)are ti-ai dori sa o traiesti, le*ea atra)tiei rea)tionea(a la a)este *anduri. #u alte
)u'inte, ea nu fa)e ni)io diferenta intre realitatea )urenta si )ea ima*inata.
ntele*i a)um )at de mare este puterea ima*inatiei tale

5iua 20=
ata patru prin)ipii fundamentale pe )are le poti apli)a pentru a manifesta mai multi %ani
in 'iata ta )u autorul le*ii atra)tiei:
1.!mite (ilni) mai multe *anduri le*ate de a%undenta de)at le*ate de lipsuri.
2."imte-te feri)it )hiar a)um, )hit )a nu ai %ani.
3.8ii re)unos)ator pentru tot )eea )e ai a)um.
4.6aruieste-le )elor din ur tot )e este mai %un in tine.
atru pasi usori. oti sa-i fa)i da)a doresti sufi)ient de mult.

5iua 20A
+e*ea atra)tiei nu a dat ni)iodata *res, si nu poate da *res ni)i in )a(ul tau. ur si
simplu, ea nu da *res ni)iodata. 6a)a realitatea ta nu )orespunde aspiratiilor tale, a)est
lu)ru nu arata alt)e'a de)at )a nu te folosesti in mod )ore)t de le*e.
+e*ea este infaili%ila. 6e a)eea, da)a 'ei opera intr-o armonie perfe)ta )u ea, tu 'ei
o%tine re(ultatele pe )are ti le doresti.

5iua 20B
neori, atun)i )and nu a'em )uraul de a ne s)him%a, intrea*a realitate din urul nostru
se s)him%a, dire)tionandu-ne astfel )atre o )ale noua.
imeni nu se poate impotri'i pro)esului de )restere, intru)at la %a(a a)estuia sta
prin)ipiul uni'ersal al e'olutiei.

45
 5iua 20?
u eista nimi) )e nu poti fa)e. 6a)a 'ei fa)e tot )eea )e tre%uie, in ordinea )ore)ta,
mai de'reme sau mai tar(iu 'ei putea sa o%tii tot )eea )e iti doresti. n)epe intotdeauna
prin a-ti trai 'isele in interior, )at mai )omplet si mai amanuntit )u putinta. n a)est fel,
a)estea se 'or manifesta in 'iata ta eterioara. 6a)a 'ei aun*e la o armonie interioara
desa'arsita, tu 'ei atra*e toate lu)rurile de )are 'ei a'ea ne'oie pentru )a 'isul tau sa
se transforme in realitate.
 sa fun)tionea(a le*ea. <ri)e )reatie din 'iata ta in)epe in interiorul tau.

5iua 209
;rmareste sa fii intotdeauna primul:
-primul )are a))epta,
-primul )are (am%este,
-primul )are spune o 'or%a %una si
 primul care iarta.
 <7

5iua 210
#u'intele tale as)und o mare putere. !le nu sunt alt)e'a de)at *anduri du%late de o
putere suplimentara. 6e a)eea, fii )onstient de tot )eea )e spui. <%ser'a-ti )u atentie
)u'intele. 7omentul in )are in)epi sa de'ii )onstient de ele )hiar in timp )e le rostesti
este de-a-dreptul spe)ta)ulos. !l arata )a de'ii din )e in )e mai )onstient de tine insuti.
6a

5iua 211
ni'ersul infinit poate fi )omparat )u "oarele nostru. atura "oarelui il fa)e pe a)esta
sa daruias)a lumina si 'iata. ra)ti), "oarele nu ar putea eista sau nu ar fi un "oare
da)a ar in)eta sa mai daruias)a lumina si 'iata. ti poti ima*ina "oarele tre(indu-se intr-
o dimineta si spunandu-si : ;7-am saturat sa mai daruies) lumina si 'iata; n )lipa in
)are ar in)eta sa mai ofere a)este lu)ruri, el ar in)eta sa mai eiste. !i %ine, ni'ersul
infinit poate fi )omparat din a)est pun)t de 'edere )u "oarele. !senta si natura lui este
sa daruias)a. n )a( )ontrar, el nu ar putea eista.
 tun)i )and ne aflam in armonie )u +e*ile ni'ersului, noi eperimentam automat
%u)uria darurilor pe )are ni le ofera el.

5iua 212
46
!ste foarte important sa iti adu)i aminte )a tu emiti o fre)'enta de 'i%ratie in fie)are
)lipa. 6a)a doresti sa modifi)i )ir)umstantele eterioare si sa iti s)him%i 'iata in %ine, tu
tre%uie sa in)epi prin a-ti s)him%a a)easta fre)'enta de 'i%ratie interioara. "in*urele
modalitati prin )are poti fa)e a)est lu)ru sunt *andurile po(iti'e, emotiile po(iti'e si
faptele %une.
#u )at fre)'enta ta de'ine mai inalta, )u atat mai frumoasa de'ine 'iata ta.

5iua 213
6a)a nu te afli in armonie )u le*ea, tu eperimente(i diferite lipsuri, insa a)easta
eperienta este )reata )hiar de tine. ni'ersul nu fa)e alt)e'a de)at sa daruias)a, dar
tu tre%uie sa in'eti sa te pui in armonie )u el, iar )ea mai simpla )ale de a fa)e a)est
lu)ru )onsta in a emite *anduri %une, in a rosti )u'inte ama%ile si in a fa)e fapte %une.

5iua 214
ni'ersul este a%solut indra*ostit de tine.
<ri)ate *reseli ai fa)e, in ori)e etapa din 'iata ta te-ai afla si ori)e ai *andi tu insuti
despre tine, ni'ersul te iu%este pentru totdeauna.

5iua 21=
#e anume iti doresti )u ade'arat de la 'iata #e re(ultate doresti sa o%tii "ar)ina ta
este sa te fo)ali(e(i mental asupra re(ultatelor pe )are doresti sa le o%tii, )a si )um le-ai
fi o%tinut dea. sta este sar)ina ta. #at despre 8!++  #$! 'ei o%tine a)este
re(ultate, a)easta este sar)ina ni'ersului. 8oarte multi oameni )ad in a)easta )ap)ana
si in)ear)a sa isi ima*ine(e )um 'or primi )eea )e isi dores).
ata un eemplu simplu. "a spunem )a )ine'a doreste sa mear*a la o fa)ultate
s)umpa. 6e a)eea, el in)ear)a sa isi ima*ine(e de unde poate o%tine %anii ne)esari.
nsa scopul  este sa aun*a la a)ea fa)ultate. 6e a)eea, el tre%uie sa se fo)ali(e(e pe
in'atarea la a)ea fa)ultate - asta e tre%a lui.
8o)ali(e(a-te asupra re(ultatului dorit si lasa ni'ersul sa isi foloseas)a resursele
infinite pentru a ti-l adu)e la pi)ioare.

5iua 21A
;semeni unei pietre arun)ate in apa, *andul produ)e 'aluri si unde )are se raspandes)
in intre*ul o)ean mental. !ista totusi o diferenta: 'alurile produse in apa nu se
raspandes) de)at la suprafata a)esteia, in toate dire)tiile, in timp )e undele *enerate de
*anduri se raspandes) dintr-un pun)t )entral in toate dire)tiile, la fel )a ra(ele soarelui.;
C++7 C+M!$ TM"< >1?A2-1932@
Vibratia gandului 

5iua 21B

47
Tu poti fi o sursa de inspiratie pentru )ine'a )are traieste o stare de tristete fara a te
)o%ori neaparat pe ni'elul lui de 'i%ratie, )i prin ridi)area lui pe ni'elul tau luminos si
feri)it.
!ste foarte usor sa stii da)a esti o sursa de inspiratie pentru )ei din ur, intru)at propriile
tale sentimente iti )omuni)a a)est lu)ru. 6a)a iti poti mentine %unastarea si feri)irea
interioara, lumina pe )are o emiti 'a fi stralu)itoare si puterni)a. n )lipa in )are in)epi sa
nu te mai simti %ine, este e'ident )a ne*ati'itatea situatiei )u )are te )onfrunti te
afe)tea(a. 6e a)eea, tre%uie sa fa)i tot )e iti sta in puteri pentru a-ti resta%ili %unastarea
interioara.
Tu nu le poti darui nimi) )elor din ur da)a %u)uria dinlauntrul tau nu stralu)este )u
putere.

5iua 21?
ndiferent in )e situatie finan)iara te afli in momentul pre(ent, tu esti )el )are ai atras-o
in 'iata ta, prin *andurile tale. 6a)a te afli intr-o situatie nedorita, inseamna )a ai atras-o
in mod in)onstient, dar )u si*uranta tu esi )el )are a )reat-o. 6a)a 'ei intele*e a)est
me)anism, 'ei reali(a )at de puterni)e sunt *andurile tale. <data )e ai inteles a)est
lu)ru, nu iti mai ramane de)at sa apli)i a)elasi me)anism in sens in'ers, )reind ea)t
situatiile pe )are ti le doresti

5iua 219
6a)a iti 'ei in)hide o)hii si da)a 'ei in)epe sa iti ima*ine(i )a ai %ani, pre)um si toate
lu)rurile pe )are le 'ei fa)e )u a)esti %ani, tu iti 'ei )rea pra)ti) o realitate noua. 7intea
ta su%)onstienta si le*ea atra)tiei nu stiu da)a doar iti ima*ine(i )e'a sau da)a a)easta
este realitatea ta )urenta. 6e a)eea, ori de )ate ori iti ima*ine(i )e'a, le*ea atra)tiei
a))epta a)este *anduri si a)este ima*ini )a si )um ar fi reale si le manifesta in 'iata ta.
6a)a atun)i )and iti ima*ine(i o situatie, a)easta ti se pare a%solut reala, inseamna )a
ea a patruns dea in mintea ta su%)onstienta, iar le*ea atra)tiei ti-o 'a li'ra )u si*uranta.

5iua 220
<ri de )ate ori ai fa)turi de platit, foloseste-ti ima*inatia si in'entea(a tot felul de o)uri
mentale. 6e pilda, ima*inea(a-ti )a fa)turile tale sunt in realitate )e)uri, sau )a %anii pe
)are ii platesti repre(inta un dar. dau*a >in ima*inatie@ mai multe (erouri la etrasul tau
de )ont. 6es)ar)a )e)ul primit de la &an)a ni'ersului de pe we%site-ul The "e)ret si
lipeste-l pe usa fri*iderului, pe o*linda de la %aie, su% e)ranul tele'i(orului, pe usa
)uptorului, pe par%ri(ul masinii, pe %irou sau pe monitorul )al)ulatorului tau.
n'entea(a tot felul de o)uri mentale ale ima*inatiei )are sa te aute sa iti filtre(i
su%)onstientul )u sentimentul a%undentei.

48
49