I. 1.

Vasile Alecsandri
2. „Nicolae Bălcescu, exponent al spiritului revoluționar în rândurile
studențimii române de la Paris, s-a alăturat comitetului în aprilie.”
3. Sursa A: Petiția proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei
Sursa B: Proclamație
4. B.
5. * Cauză “pentru a obține sancționarea populară pentru programul
de revendicări, care urma să fie prezentat spre aprobare domnului.”
* Efect „ – au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8
aprilie, la hotelul Petersburg din Iași”

 Cauza „ pentru a reliefa intenția moldovenilor de a-și circumscrie

acțiunile în limitele legalității regulamentare, pentru a nu oferi
vreun pretext de intervenție Rusiei țariste, mai ales; „

 Efect „ se solicită, (...) siguranța persoanei, eliberarea deținuților

politici, răspunderea miniștrilor, reformă școlară, desființarea
vămii de export pentru cereale, bancă națională, «grabnica
îmbunătățire a stării țăranilor».”
6. Proiectul lui Tudor Vladimirescu si proiectul Adunărilor ad-hoc din
1857
7. Principala măsură de politică internă adoptată pentru consolidarea
statului a fost elaborarea primei constituţii interne a României în anul
1866.

I. 1. Legea colectivizarii fortate.

2. XX
3. Partidul Muncitoresc Roman.
O caracteristica – toti oamenii care nu erau de acord cu politica
partidului unic erau arestati si condamnati.
4. Două informaţii referitoare la industria din România:
 „La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi
industriale, bancare, de transport, de asigurări, fără nicio
despăgubire.”
„Se trece la planificarea centralizată a volumului producţiei şi a
desfacerii mărfurilor.”
5. In opinia mea, procesul de colectivizare a fost unul fortat, dupa
model stalinist. Acest proces lua in posesia statului principalele
întreprinderi industriale fara vreo despagubire si aresta, condamna
taranii ce se opuneau inscrierii in gospodariile colective.
„ La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi
industriale, bancare, de transport, de asigurări, fără nicio
despăgubire. Ulterior, sunt naționalizate şi micile întreprinderi.”
„În primii ani de colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de
mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie în gospodăriile colective”.

6. În noiembrie 1946 au fost falsificate alegerile

parlamentare în folosul comuniştilor. Treptat aceştia au
eliminat orice simbol al democraţiei în stat, folosind
violenţa, teroarea, manipularea şi propaganda pentru a-
şi atinge scopurile. În consecinţă au fost desfiinţate
partidele politice istorice, a avut curățarea instituţiilor
statului pentru a elimina orice posibil adversar politic.

II. La începutul Evului Mediu locuitorii teritoriului românesc erau

organizați în obști sătești, conduse de cnezi si juzi. Aceste obști sătești
au semnalat elementele de continuitate întâlnite atât la daci, cât și la
daco-romani. Aceste autonomii locale au avut un rol important în
formarea statelor medievale românești, reprezentând baza coagulării
politice.
- Cele mai vechi formatiuni prestatale au fost semnalate in interiorul
arcului carpatic, despre care vorbeste cronicarul Anonymous în “Gesta
Hungarorum” : voievodatul lui Menumorut, în Crișana, voievodatul lui
Glad în Banat, voievodatul lui Gelu în Podisul Transilvaniei. „Legenda Sf.
Gerard”menționează existența, la jumătatea secolului al XI-lea, a doua
 voievodate românești – voievodatul lu Ahtum, în Banat și voievodatul lui
Gyla, în centrul Transilvaniei.
- Statul medieval Moldova s-a consolidat prin acțiunea istorică din 1364 –
1365, cand în urma confruntarilor cu regele maghiar Ludovic de Abjou,
Bogdan obține independența Moldovei.
- Un punct de vedere a domniei în secolele al XVII-lea –al XVIII-
lea este lipsa politicii externe în contextul în care, pe fondul
accentuării dominaţiei otomane în Ţările Române, alegerea
domnitorului era însoţită de confirmarea turcilor, iar din 1711
(Moldova) şi 1716 (Ţara Românească) domnii români au fost înlocuiţi
cu domnitori fanarioţi care nu aveau decât funcţia de simpli
funcţionari otomani, turcii nemaiavând încredere în români pe care-i
acuzau de trădare. Tronul era vândut prin licitaţie de către turci.

- Cu toate acestea şi în secolele al XVII-lea –al XVIII-lea , este nevoie

de instituția centrală a domniei pentru a funcționa statul, în
condițiile în care, deși sub suzeranitate otomană, Ţara Românească
şi Moldova nu au fost niciodată transformate în paşalâcuri.