Sunteți pe pagina 1din 3

Geamănu Ionela Claudia , PIPP Râmnicu Vâlcea, anul I

Balada unui greier mic


de George Topîrceanu

Poetul și prozatorul umoristic ,îndrăgit de copii ,este muntean de obârșie, dar a devenit
moldovean convins, viețuind la Iași . George Topîrceanu este cunoscut ca poet al anotimpurilor
, al lumii gingașe a florilor și a micilor viețuitoare. El îmbină, în creația sa , clasicul și modernul,
luciditatea și lirismul.
Volumele de versuri “Balade și idile, Parodii originale, Migdale amare” reprezintă un aliaj
de umor și sentimentalitate prefăcând “în glume, lacrimile amare”. Poeziile lui George
Topîrceanu invită copilul să participe sufletește la evenimentele lumii infime și delicate ale
florilor și gâzelor . În cadrul operei sale ,autorul umanizează lumea plantelor și a gâzelor, luând
parte la durerile lor. Tema predominantă în poeziile lui Topîrceanu este aceea a naturii și a
viețuitoarelor, aducând o contribuție însemnată în lărgirea orizontului de cunoștințe al copiilor.
În volumele “Balade vesele și triste “și “Migdale amare ”sunt cuprinse și poezii accesibile
celor mici care prezintă câteva aspecte caracteristice ale unor vietăți îndrăgite de copii cum ar
fi :greierele, broasca, ariciul, iepurele etc. cele mai cunoscute sunt: ”Balada unui greier mic” ,
„Rapsodii de toamnă”, „Primăvara”,” Rapsodii de primăvară” etc.
“ Balada unui greier mic „ a fost publicată în săptămânalul ”Lumea bazar” în anul 1923 și
inclusă în volumul „ Balade vesele și triste”. Poezia are o structură bine articulată ; surprinde
aspecte din natură la venirea toamnei . Este alcătuită din două momente : primul reprezintă o
descriere a toamnei ,iar al doilea cuprinde prezentarea micului greier surprins de anotimpul
rece .Modalitatea principală a creării atmosferei este personificarea , dar poezia se
caracterizează și printr-un grafism al imaginilor. Într-un tablou mohorât ,” cu dealuri zgribulite”
și „țarini zdrențuite” se profilează , printr-o amplă personificare, chipul noului anotimp ,
„toamna cea întunecată”, cu un portret detaliat prin epitetul triplu :” lungă, slabă și zăludă”. E
un sezon al dezastrului total ,mărit în mod gradat printr-o amplă enumerație: ”Lungă, slabă și
zăludă,/Botezând natura udă,/C-un mănunchi de ciumăfai,/Când se scutura de ciudă
,/Împrejurul ei departe,/Răspândește-n evantai/Ploi mărunte ,/Frunze moarte ,/Stropi de
tină,/Guturai”. Enumerația „ploi, frunze, stropi de tină, guturai”, între termenii căreia se
intercalează epitetele:” mărunte și moarte” ,reliefează într-un ritm alert fenomenele specifice
acestui anotimp și transmite un sentiment de neliniște și teamă. Sosirea toamnei produce, cu
efecte comice, neliniște și spaimă în rândul plantelor și al viețuitoarelor mărunte surprinse de
urgia schimbării vremii: „Și cum vine de la munte,/Blestemând/Și lăcrămând,/Toți ciulinii de pe
vale/Se pitesc prin văgăuni/Iar măceșii de pe câmpuri/O întâmpină în cale/Cu grăbite
plecăciuni”.
Al doilea moment cuprinde prezentarea micului greier surprins de anotimpul rece.
Mișcarea pare a înceta pentru ca imediat imaginea să se focalizeze asupra greierului. Cu o artă
desăvârșită de miniaturist, de fin bijutier, scriitorul zăbovește asupra imaginii greierului,
insistând asupra coloritului prin folosirea enumerației „negru ,mic, muiat în tuș...,pudrat cu
brumă”. Duioșia și compasiunea cu care Topîrceanu vorbește despre greier, gingășia acestuia
sunt evidențiate atât de enumerația anterioară cât și de diminutivele:” căsuță și greieraș”, care
alături de imaginile grafice, realizează un portret miniatural în linii grațioase .Monologul
greierului, care se adresează nemilosului anotimp ,început și încheiat printr-o imagine sonoră,
prin onomatopeea” cri-cri-cri”, exprimă o dramă existențială, copleșește prin delicatețe și
duioșie. Toamna îl găsește pe greier cu cămara goală, fapt pe care îl motivează prin
credulitatea sa izvorâtă dintr-un calcul greșit: „Nu credeam c-o să mai vi/Înainte de Crăciun,/Că
puteam ți eu s-adun /O grăunță cât de mică”. Drama micii vietăți este cu atât mai mare cu cât
posibilitatea împrumutului la vecina furnică este exclusă atât timp cât orice încercare este
urmată de refuz și de bârfă: ``Fiindcă nu-mi dă niciodată / Și-apoi umple lumea toată/ Că m-am
dus și i-am cerut .../`` .
Se remarcă din nou o creștere a ritmului , dar confruntarea se desfășoară în lumea
măruntă a gâzelor , între greiere și furnică . Acest fapt nu diminuează însă cu nimic
dramatismul momentului . De aceea în cuvintele greierului își face loc disperarea și
resemnarea ( ´´Dar de-acuș , […]/ Dar de-acuș s-a isprăvit .../´´) , singura consolare rămânându-i
autocompătimirea : ´´Cri-cri-cri , / Toamnă gri , / Tare-s mic și necăjit /´´ .
Epitetul ´´gri´´ cuprinde simbolic trăsăturile caracteristice ale anotimpului ploios și
rece . Finalul aduce imagini care sintetizează conținutul poeziei exprimând compasiunea
poetului pentru mica viețuitoare Ultimele versuri răsună ca sunetul unei melodii triste ,
vestind parcă sfârșitul greierașului , care nu mai poate rezista frigului și umezelii de toamnă .
Cele două părți ale poeziei sunt alcătuite sintetic armonios .
´´ Balada unui greier mic ´´ face parte din poeziile cu viziune fabulistică , fiind în fapt o
continuitate a fabulei lui Fountaine ´´ Greierele și furnica ´´ .
George Topîrceanu preia motivul , accentuând liniile situației tragice a greierașului .

Activitate practică clasa a IV – a

Pentru început le voi prezenta elevilor un portret al scriitorului George Topîrceanu , le voi
aminti și câteva date biografice despre autor, precum și volume de poezii scrise de acesta. Voi
specifica faptul că poezia de azi face parte din volumul ,, Balade vesele și triste ”.
* Elevii deschid cărțile și privesc imaginea , vom purta discuții scurte pe baza ei , apoi urmăresc
scrierea poeziei (strofe, versuri, rimă, puncte de suspensie) și răspund la întrebările formulate
de învățător.
* Elevii citesc în lanț poezia. Pentru citirea selectivă voi prezenta trei planșe. Fiecare
corespunde unei strofe, elevii fiind solicitați să citească strofa adecvată imaginii.
* Se explică acele cuvinte și expresii din text care sunt necunoscute sau neînțelese de elevi.
* Se solicită elevilor să alcătuiască oral propoziții, folosind cuvintele/ grupurile de cuvinte:

´´humă´´ , ´´ a umple lumea´´ , ´´ țarini zdrențuite´´ , ´´ toamnă gri´´, ´´ dealuri zgribulite ´´ , ´´

aripi pudrate cu brumă ´´ , ´´ glas sfârșit ´´ .

* Se completează la tablă o strofă din poezie, cuvintele lipsă fiind notate în partea dreaptă.
,, Doar din coastă, la urcuș,
Din căsuța lui de …… brumă
A ieșit un ………….. tuș
Negru, mic, muiat în ……… humă
Și pe-aripi pudrat cu ………..” greieruș

* Activitate pe grupe :
grupa I: pictorii (realizează un desen corespunzător conținutului poeziei)
grupa a II-a: actorii (realizează și prezintă un dialog între greier și furnică )
grupa a III-a : scriitorii ( compun ghicitori și poezii despre greieraș )
grupa a IV-a : gramaticienii (caută în primele două strofe ale poeziei toate adjectivele,
substantivele și verbele )
grupa a V-a : biologii ( selectează informații despre greier, cu privire la mediul de viață, modul
de hrănire, de alcătuire a corpului )
Un reprezentant al fiecărui grupe va expune în fața colegilor rezultatele muncii lor.
Am ale ales această activitate practică pentru însușirea de noi cunoștințe poezia având rol
moralizator , prezentând norme de comportament (învățând prin analogie ) aplicarea unor
norme elementare de conduită în viața cotidiană , manifestarea unor deprinderi de
comportament moral – civic în contexte de viață din mediul cunoscut , cooperarea cu ceilalți
pentru rezolvarea unor sarcini .

Bibliografie :
Adriana Nicoleta Lazăr – Literatura pentru copii , Suport de curs .
C.Nicolescu – Culegere de texte literare pentru elevii claselor I – IV , Editura Universal Pan ,
București , 1997
C.Iordache ; V.Jercea – Limba și literatura română – manual pentru clasa a IV-a , Editura
Didactică și Pedagogică , București , R.A.
www.latimp.ro
www.didactic.ro

S-ar putea să vă placă și