Sunteți pe pagina 1din 13

Examenul de bacalaureat naţional 2020 Proba A

MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
ART. 4
Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform
intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii
durabile;
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura
naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a
respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
(Fragment din Legea educației)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul formării profesionale a tinerilor? Motivează-ți răspunsul.

1
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
7 fevruarie 1882
         Momoți,
Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog să-mi spui dacă primești regulat scrisorile mele,
căci și mie îmi vine ideea să le numerotez ca vestita femee din romanul francez. În scrisoarea
de ieri, preocupat de gelozie, am uitat să-ți zic că tu ești Momoți a mea – numai a mea, că ești
gingașă ca un crin și albă ca și el, dar nu așa de cuminte.
Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din
“Convorbiri” unde stau “Venere și Madonă” și “Epigonii”. Vai Muți, ce greșeli de ritm și
rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele?
Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.
De-ai fi aici te-aș pupa! Dar așa să pup în vânt? Căci tu ești începutul și sfârșitul vieții mele,
cu tine se-ncepe și se-nchee gândul meu, al
lui
Emin
(Mihai Eminescu către Veronica Micle)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul sincerității în exprimarea sentimentelor? Motivează-ți


răspunsul.

2
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
Michael Jackson se afla ala pogeul carierei sale și era imaginea forței şi a sănătăţii, fiind
capabil să execute mişcări complicate, aparent fără să facă prea mare efort.
Doar că pe 25 iunie 2009, în ziua morții sale, greutatea corpului său coincidea cu vârsta: 50
de kilograme, la 50 de ani! Vedeta pop nu împlinise 51 de ani, fiind născut pe 29 august
1958. În plus, corpul său era afectat de numeroase intervenţii chirurgicale şi de medicamente
ca şi de ceea ce părea o luptă cu anorexia, scrie Mediafax, care citează Daily Mirror.
Documentele date publicităţii acum arată faptul că Michael Jackson nu mai avea în stomac în
momentul decesului decât medicamente parţial dizolvate.
Mai mult, şoldurile, încheieturile şi umerii cântăreţului prezentau urme de injecţii atribuite
administrării de analgezice de către medicul său. Buzele lui Jackson erau tatuate cu roz, iar
sprâncenele,cu negru, în timp ce partea superioară a frunţii era colorată încât să mascheze
marginea perucii.
Vedeta avea vânătăi suspecte pe genunchi şi pe gambe şi prezenta tăieturi pe spate, urme ale
unei căderi recente. Corpul era presărat cu zone de piele mai deschise şi altele mai închise la
culoare, lucru care confirmă o afecţiune de pigmentare, vitiligo.
S-a mai descoperit și faptul că faimosul său păr ondulat, care îi ajungea până la umeri, era de
fapt o perucă lipită de scalpul artistului. Sub aceasta Michael Jackson era complet chel, cu
excepţia unor zone de puf de culoare roz.

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre efectele celebrității ? Motivează-ți răspunsul.

3
MODEL.

Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,,Volumul Teoria comunicarii este extrem de consistent conceptual si metodologic,
sprijinindu-se spre o abordare interdisciplinară a ideiilor și proceselor comunicării, abordare
care împleteste fertil semiotica, filosofia limbajului, sociologia și psihologia socială. În
lucrare sunt inventariate conceptele și modelele clasice, cât și cele contemporane ale teoriei
comunicarii, în strânsă corelație cu prezentarea detaliată a principalelor strategii și tehnici de
comunicare în câmpul social. Totodată, cartea analizează atât procesele comunicante
generatoare de “pozitivitate” și sănătate socială, cât și cele încărcate de intenționalități
negative, precum variate ipostaze ale manipulării în comunicare, cu deosebire în comunicarea
politică și comunicarea mediatică.
Un alt registru semnificativ al cărții este cel didactic-aplicativ. Cartea este un îndreptar, un
ghid pentru educarea comunicatorilor profesioniști, pentru formarea competentelor specifice
acestora. Dimensiunea didactic-aplicativă a carții este în chip hotarator susținută prin
articularea textelor teoretice cu exerciții și aplicații incitante și atractive”.
(Teoria comunicării, Irina Stănciulescu, Raluca Tudor, Vasile Tran, Adriana Tran)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul comunicării eficiente în viața socială ? Motivează-ți
răspunsul.

4
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,, Tata, născut în Râmnic, rămăsese orfan la o vârstă fragedă. Mama mare se recăsătorise
după câtva timp cu un bărbat de la ţară, fruntaş al satului, fost primar şi sergent în armată
(grad mare pe vremea lui Carol I). Prin urmare, se mută la Pleşeşti. Pentru mine avea să fie
bunic vitreg, totuşi singurul bunic, întrucât pe acela din partea mamei nu-l cunoscusem. Tata
mare era un om voinic şi înalt, cu două mustăţi stufoase şi cu nasul roşu mai totdeauna, din
cauza băuturii. O săptămână bea numai vin, o alta numai ţuică, în cantităţi considerabile. A
treia săptămână lua "hapuri de venin", tratându-şi astfel, probabil, o afecţiune hepato-biliară,
întreţinută fireşte şi de alcool. Când se îmbăta făcea scandal tuturor, în primul rând părinţilor
mei, lăudându-se cu "averea" lui. într-adevăr, stăpânea câteva livezi de pruni şi o pădure de
stejari, nu prea întinsă, dar aşa de frumoasă, încât semăna cu un parc. Devenind proprietarul
ei, tata prefera să cumpere lemne decât s-o distrugă prin tăiere. (Aveau s-o distrugă
comuniştii şi să n-o mai restituie familiei nici până astăzi). Oricât părea de rău şi de antipatic
din pricina beţiei (cu noi, nepoţii, se purta afectuos), bunicul îl trimise pe fiul vitreg la liceu,
fapt pe care acesta nu l-a uitat niciodată ”.

(Fragmente memorialistice de Al. Săndulescu în România literară)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre importanța scrierii unui jurnal ? Motivează-ți răspunsul.

5
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
"De aici Dina n-a mai putut să continue povestirea, pentru că am început să dezbatem
detaliile evadarii și să le punem la îndoială. Până la urmă am stabilit de comun acord că totul
e cât se poate de adevărat, că tot ce-a facut Edmond Dantes e posibil și că, dacă ne-am
antrena puțin, am putea chiar și noi să evadam în felul ăla. În privința înotului timp de o oră
nu părea nimic deosebit, ni se intâmplă și nouă, la marea noastră, să înotăm atâta, mai ales
dacă ne odihneam din când în când, făcând pluta pe spate. Iar Marea Mediterana e mai sarata
asta stiam de la Tanti — si te tine mai usor la suprafata...
Am prins asadar gustul evadarii, aveam insa o singura problema: nu ne tinea nimeni inchisi!
Plecam cand trebuia doar sa le spunem parintilor, bunicilor sau straunchilor unde mergem si
cand venim. Casa insa era gata sa ne ajute la exercitiile de evadare, era foarte disponibila, de
cate ori ii ceream ajutorul. Urcam pe acoperiș și mergeam pe el incercand sa nu spargem nici
o tigla, apoi ne opream si priveam de acolo inspre acoperisurile din partea care dadea pe
strada din spatele casei, rebotezata Armata Rosie. Frate-meu tot ieșea pe geamul de la baie,
către terasa, spunand ca evadeaza, apoi intra la loc, tot pe geam, spunand ca se întoarce în
celula, iar varul meu isi gasise o bucata de tabla din care voia sa-și faca un cutit pe care sa-l
poarte permanent la el, pentru cazul ca ar fi legat intr-un sac”.
( Ioana Pârvulescu, Inocenții)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul evenimentelor din copilărie în formarea viitorului adult ?
Motivează-ți răspunsul.

6
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,, Anticarul meu îmi dădu un Război şi Pace în două volume, pline de chenare şi prinţi
desenaţi în câteva linii şi prinţese care semănau unele cu altele, băgate în text, cu un
Napoleon strivit de pălărie... Abia citeam un capitol, că se termina fără înţeles, aruncându-mă
în altul pe care îndată ce începeam să-l descifrez., apărea o literă mare înflorată şi o prinţesă
necunoscută intra în scenă... mon cher prince... Austerlitz... drapelul... împăratul Alexandru...
Kutuzov... Nataşa... Nu înţelegeam nimic... Numele de Tolstoi pe copertă îmi amintea de un
om cu barbă, despre care ştiam că fusese conte... Un scriitor e un scriitor, nu conte... Forţa de
creaţie nu stă în titluri, Victor Hugo n-a fost nici duce, nici marchiz. Jean Valjean nu e prinţ,
iar Cozeta nu e ducesă... Prinţesa Maria avea moşii, nu-şi smulgea dinţii din gura şi nu-şi tăia
părul ca să poată trimite bani mizerabilului Thenardier. Nici un Javert nu stătea în spatele
grasului. Bezuhov, care venea şi el la Borodino ca un tâmpit şi îi încurca prin prezenţa lui pe
tunarii care luptau şi mureau eroic pe o colină, alungându-l cu blândeţe: "Boierule, nu e de
tine aici, pleacă..." (O ediţie a unei capodopere din care se taie hălci întregi e o infamie; ca şi
când ai stoarce-o de viaţa ei secretă şi ai prezenta apoi cititorului un cadavru; întâlnirea mea
adevărată cu Tolstoi avea să se petreacă mai târziu şi suflul epopeic din Război şi Pace să-mi
amintească de Homer;”

(Marin Preda, Viața ca o pradă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalității adolescentului ?


Motivează-ți răspunsul.

7
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,, Oamenii de stiinta sint constienti de mai bine de 200 de ani de importanta si proprietatile
extrem de benefice ale oxigenului. Oxigenul a fost descoperit ca element chimic in anul 1771
de catre englezul Joseph Priestly. Peroxidul de hidrogen a fost descoperit in 1818 de catre
chimistul francez Louis Jacques Thenard, iar ozonul de catre Christian Friedrich Schonbein
in anul 1840. Prima incinta hiperbarica a fost creata in 1879 de catre medicul francez J. A.
Fontaine.
Doctorii si oamenii de stiinta au inceput sa trateze anumite disfunctii si boli cu ajutorul
oxigenului, de mai bine de 100 de ani.
Tratamentul cu ozon a fost folosit cu succes in timpul primului razboi mondial in
combaterea infectiilor de pe cimpul de lupta si, inca din anul 1924, dr. Frederick Koch a
pledat in favoarea folosirii hidrogenului pentru tratarea pacientilor bolnavi de cancer din
Statele Unite.
Toate celulele, tesuturile si organele din organismul uman au nevoie de oxigen pentru a
functiona. Oxigenarea satureaza organismul cu oxigen prin folosirea gazului, citeodata la o
presiune ridicata (hiperbarica), ducind la cresterea cantitatii totale de oxigen disponibile in
organism.
O oxigenare insuficienta poate duce la dezvoltarea agentilor patogeni, in timp ce o oxigenare
in exces poate deteriora tesuturile normale. Totusi oxigenarea folosita sub control strict si sub
o atenta ingrijire poate avea efecte terapeutice pozitive.”
(www.portalrom.com)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul descoperirilor și cerectărilor medicale în tratarea bolilor ?
Motivează-ți răspunsul.

8
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,,Ca ştiinţă normativă, etica cuprinde nu numai un cod moral, o analiză a problemelor
conduitei de viaţă în baza idealurilor umane, ci şi răspunde la problemele de formare a
nobleţei şi a voinţei umane . Normele şi principiile etice sunt variate şi percepute diferit în
culturi diferite; ele apar sau dispar în contexte social-culturale relativ omogene. Cu toate
acestea, exista norme morale care trebuie conformate supună principiului universalităţii, să
fie aplicabile oricui, oriunde şi oricând. Ele au caracter absolut şi obiectiv, nu depind de
credinţe, sentimente şi obiceiuri particulare. Astfel, norma se poate impune în societate ca o
anumită conduită care poate să influenţeze atitudinea oamenilor, exercitând o adevărată
presiune, normativă prin măsurile luate de o colectivitate faţă de membrii care nu se
conformează acesteia. În cadrul fiecărei profesii există probleme specifice de morală, dar
etica profesională are importanţă, în primul rând, pentru profesiile al căror, obiect este omul.
Astfel distingem etica pedagogului, etica medicului, etica judecătorului etc. . În acest context,
etica profesională este determinată de particularităţile specifice ale unor profesii, de interesele
corporative, de cultura profesională etc. Oamenii care îndeplinesc funcţii profesionale
similare sau identice îşi elaborează tradiţii specifice şi se asociază în baza unor principii de
solidaritate profesională, în stare să păstreze reputaţia grupului profesional anumit.”
(Etica profesională a cadrului didactic: principii și norme, Veronica Mihailov)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul eticii profesionale în comportamentul la locul de muncă ?
Motivează-ți răspunsul.

9
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,,Jurnalul lui Rebreanu este o colecţie uriaşă de mărturii despre viaţa de zi cu zi, despre
familie, prieteni, călătorii şi, bineînţeles, despre activitatea de scriitor. Plănuind să scrie o
carte despre sine însuşi, intitulată Spovedanii, Rebreanu începea, în 1927, jurnalul, subliniind
această intenţie de ”spovedanie pentru mine însumi” care să curpindă ”tot ce am în inimă şi-n
suflet”. Începând Jurnalul, Rebreanu vrea să ”îşi” spună o mulţime de lucruri despre propria
existenţă. Foarte atent cu planificarea activităţii scriitoriceşti şi cu împărţirea timpului care-i
stă la dispoziţie, scriitorul încearcă să salveze, şi în Jurnal, cât de mult poate din experienţele
zilnice, pe care le va topi, parţial, în alte proiecte. Memoria zilei care trece pare să-l
intereseze foarte mult pe scriitor - şi pe om -, care nu vrea să lase nimic la voia întâmplării.
Viaţa alături de ceilalţi îi întăreşte concepţia că ”menirea omului (...) este să ducă singur o
viaţă în fond solitară.” Parte a lumii, omul este şi o lume în sine, ”puternic izolată de toate
celelalte lumi omeneşti.” Toate aceste remarci ne atrag atenţia că notaţiile din jurnal vor fi
trecute printr-un filtru sever, care va reţine numai ceea ce este cu adevărat important pentru
lumea lui Rebreanu. Dincolo de calculele referitoare la timpul alocat scrierii fiecărui roman
sau la transcierea unor planuri de cărţi, Jurnalul ne dezvăluie felul în care romancierul îşi
organiza munca, influenţa celorlalţi asupra sa, neliniştile şi bucuriile fiecărei zile de lucru”

( Ovidiu Baron –www.ocarteofraza.blogspot.com/2009)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul scrierii unui jurnal în perioada adolescenței ? Motivează-ți
răspunsul.

10
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.

Art. 7. -
Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educațional:
a) accesul gratuit la educație în sistemul de învățământ de stat. Elevii au dreptul garantat la
un învățământ echitabil în ceea ce privește înscrierea/admiterea, parcurgerea și finalizarea
studiilor, în funcție de parcursul școlar pentru care au optat corespunzător intereselor,
pregătirii și competențelor lor;
b) dreptul de a beneficia de o educație de calitate în unitățile de învățământ, prin aplicarea
corectă a planurilor-cadru de învățământ, parcurgerea integrală a programelor școlare și prin
utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea
formării și dezvoltării competențelor cheie și a atingerii obiectivelor educaționale stabilite;
c) dreptul de a fi consultați și de a-și exprima opțiunea pentru disciplinele din curriculumul la
decizia școlii, aflate în oferta educațională a unității de învățământ, în concordanță cu nevoile
și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității
locale/partenerilor economici;
d) dreptul de a beneficia de școlarizare în limba maternă, în condițiile legii;
e) dreptul de a studia o limbă de circulație internațională, în regim bilingv, în conformitate cu
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
f) dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului
didactic, nedidactic și din partea altor elevi din cadrul unității de învățământ. Unitatea de
învățământ preuniversitar se va asigura că niciun elev nu este supus discriminării sau hărțuirii
pe criterii de rasă, etnie, limbă, religie, sex, convingeri, dizabilități, naționalitate, cetățenie,
vârstă, orientare sexuală, stare civilă, cazier, tip de familie, situație socioeconomică,
probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potențial discriminatoriu;
g) dreptul de a beneficia de manuale școlare gratuite pentru elevii din învățământul de stat și
din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat, atât pentru învățământul în limba
română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, conform legii;
h) dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare și consiliere școlară, profesională și
psihologică, conexe activității de învățământ, puse la dispoziție de unitatea de învățământ
preuniversitar, fiindu-le asigurată cel puțin o oră de consiliere psihopedagogică pe an;”
(Legea educației naționale- capitolul II-drepturile elevilor)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul cunoașterii dreputurilor de către elevi ? Motivează-ți
răspunsul.

11
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
,,Petru s-a întors când Letiţia era la serviciu. Până să ajungă ea acasă, era din nou plecat.
După câteva zile au început să-şi vorbească din nou, dar se văd rar, el pleacă mai des ca
înainte, mai ales nopţile. De câteva ori, Letiţia a venit împreună cu Dorina, care a evoluat,
rochiile ei se scurtează mereu, ţine regim de slăbit, îşi cumpără din pachet tanga şi sutiene
Triumph. Dar dimineaţa, la condică, văzându-i faţa lipsită de farmec, Letiţia îşi spune, ca şi
înainte, săraca, tot prost arată! Acasă au băut împreună o porcărie de lichior de vişine, au
fumat, au vorbit despre Eleonora, Titus, noul director, s-au pilit şi au râs. Dorina i-a spus, ca
de obicei, ce face fiecare dintre apropiaţi, iar Letiţia şi-a deşertat şi ea tolba, i-a povestit
cearta cu Petru din cauza paginii scrise, dar a rugat-o să nu mai spună la nimeni, la nimeni. Îşi
predase corectura şi încă mai spera dimineaţa că se va trezi cu pijamaua pătată de sânge.
Începuse să se gândească la cearta absurdă cu Petru ca la o şansă să scape de întâlnirile
promiscue în case străine. Pagina de la care pornise totul se afla în mâna ei. Convins că
nemulţumirile Letiţiei îl vizau, Petru o făcuse ghem şi-o aruncase. Când şi-a amintit, Letiţia a
cotrobăit în patru labe prin cameră, a dat de ghemul de hârtie şi, după o mică şovăială, l-a
netezit şi l-a lipit în caiet. 
Letiţia nu-şi închipuia însă câte alte motive de stres avusese în ultima vreme Sorin.
- Va fi o conjunctură proastă pentru zodia Peştilor! Sper totuşi să ne descurcăm, tu mai ales.
pentru că intri în altă decadă! i-a spus, prin noiembrie, Alin Costescu.”
( Gabriela Adameșteanu, Provizorat)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul cunoașterii de sine în dezvoltarea unei relații de prietenie?
Motivează-ți răspunsul.

12
MODEL.
Biletul nr.
Citeşte textul cu voce tare.
Cele mai importante Premii Nobel in medicina: Primul Premiu Nobel pentru Medicina si
Fiziologie a fost acordat in anul 1901 cercetatorului german Emil von Behring pentru munca
sa in dezvoltarea terapiei cu ser, o metoda de tratare a bolilor prin injectarea serului sanguin
al animalelor imunizate. In particular, acesta a fost onorat pentru folosirea terapiei pentru
tratarea difteriei si a infectiei tetanos. "El a deschis un nou drum in domeniul stiintei medicale
si, prin urmare, a plasat in mainile medicilor o arma victorioasa impotriva bolilor si a
deceselor", a afirmat Comitetul Nobel la momentul respectiv
James Watson, Francis Crick si Maurice Wilkins au castigat premiul in 1962 pentru
descoperirea structurii si semnificatiei acidului dezoxiribonucleic, mai bine cunoscut sub
numele de ADN. Rosalind Franklin, a carei cristalografii cu raze X a jucat un rol cheie in
rezolvarea structurii ADN, a murit in 1958 si nu fost distinsa cu premiul Nobel. (regulile
interzic acordarea Premiului Nobel postum)
Alti cercetatori care nu au primit premiul, desi au adus contributii importante la
elucidarea proprietatilor ADN-ului, sunt: Alex Stokes, Herbert Wilson, Erwin Chargaff si
Oswald Avery.
( www.medlife.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din


textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul descoperirilor medicale în contextul lumii moderne ?
Motivează-ți răspunsul.

13