Sunteți pe pagina 1din 194
Prolog CED Venetia, 1818 El era, fara indoiala, cea mai mare greseala a vietii ei de douizeci doi de ani. $i cea mai splendida. Lumina stelelor patrundea prin le inalte in dormitorul frumos decorat al palatului, contu- it de nobil - cu fruntea inalta, drept si frumos definit si buzele suficient de pline pentru fi, acelasi timp, arogante si incitante. Chiar siin somn avea un aer de barbat nascut sa conduca. Ar fi trebuit sd plece, si avea intentia sd 0 faca inainte ca el si se asc; intr-adevar, il facuse sd-i promita ci avea si o lase sa plece inte de ivirea zorilor. Cu toate acestea, acum nu se lang el. Incepu si dea deoparte parul negru care ii cazuse peste frunte, 4 ezita, cu mana plimbandu-i-se pe conturul fetei lui. in ciuda in- itatilor ce avuseserd loc intre ei chiar in acest pat, acest simplu est parea mult prea intim. Mult prea personal. O libertate la care nu nici un drept. Adevarul era c4 nu avea nici un drept in cea ce-1 ivea, oricum. Nici nu se astepta la vreunul. Stiuse prea bine la ce sa astepte atunci cand il alesese. O facuse din pricina farmecului lui i a reputatiei pe care o avea printre femei, precum si din cauza fap- lui c4 nu putea avea nici un vitor cu el. Nu simfea nevoia vreunel incurcaturi emotionale cu un barbat care nu era liber sii intoarca sentimentele. Nu, calea aceea putea duce numai la durere, iar ea nu avea de gand sa mai paseasca pe acel drum. oe Il dorise pentru acelasi motiv pentru care il dorisera, fara indoia- 1, nenumérate alte femei: pentru chipul gi trupul lui frumos, a incitanta aura de putere care il inconjura si pentru titlul sau regal. Un titlu care aducea cu sine responsabilitati i interzicea orice declaratil de afectiune si implicare. Nu-si dorea nimic dincolo de aceasta oar te. Sau, cel putin, acesta fusese planul ei. Ofta usor si se strecw putea migca —— Victoria Alexander patul masiy, ingfiicindugi pelerina de pe poden ri} ‘faving jurul trupului el gol ca pe un gal supradimensionat, Indren, On spre usile deschise gi arunca 0 privire dincolo de baleo, inspre Canal Grande, Lumina stelelor dansa pe api gi, chiar gi la acea ong Urzle, de deva din departare se auzeau acordurile upoare ale muri fi, Vee si locuitorii ei nu pareau sd adere la regulile ¢ are Zuvernay ¢@ ta orage. Era un loc plin de magie gi pasiune gl de toate ingredi din care se construiesc visurile, Bra genul de loc in care 9 tng ¢ reputatia pitatd putea incepe o viata noua cao femeie delume, cy Fi barbat cu experientii, pe care nu intenfiona sd-1 mai vada vreodaty, La urma urmei, trecusera doi ani de cind fgi pierduse inocenta, le cand renuntase prosteste la ea, iar acum era momentul gi {gi cont. nue viata. De ce nu? Cu siguranta nu mai era fata care fusese odata, Se asteptase sd-i fie ugor si-l seducd. Barbatul avea o Teputatie considerabila. Zvonurile spuneau ca-i placeau aventurile, ce] Putin cele amoroase. Asa c& ce loc mai bun sa-] provoace, decat un bal mascat? Era decorul perfect pentru a profita de pasiunea lui Pentry mistere. Ba refuzase chiar sa-si dea jos masca inainte de a Scapa de restul hainelor. Nu se asteptase insa la pasiunea ce se aprinsese intre ei inca din primul moment. O scanteie ciudata, ca de recunoastere a unui spirit inrudit, una ce vorbea despre atractia reciproca si, Poate, despre ceva mai mult. Ceva intens, nedefinit si irezistibil, Si categoric minunat. Din momentul in care buzele lui fi mangaiaseré mana, simtise o senzatie dintre cele mai ciudate in stomac, Era un sentiment fie de anticipare, de exaltare, de dorinta, aga cum nu mai simtise pana atunci. Se asase purtata mai departe de aceste senzatii, care ti oferi- serd curajul pe care poate ca nu |-ar fi avut altfel. Sigur, anonimatul asigurat de masca ajutase gi el. O alta parte a Curajului ei, o mare parte, de altfel, s¢ datora insasi Venetiei, Aerul orasului avea o anumita senzualitate care facea orice femeie neexpe- rimentata in arta amorului sa se simt ca o curtezana. Fusese mult mai directa si mai flusturatica decat inainte in toata viata ei. Acest lucru il intrigase gi atrasese, aga cé el fi raspunsese intr-un mod atatinctant, cat gi satisfacdtor. Ea ajunsese intr-adevar in patul li Nicila acest lucru nu se asteptase. Stiuse, desigur, cd experientele ei anterioare fuseserd grabite gi ascunse, dar fusesera infrumusetate de dragoste cel putin din partea ei, aga cd fuseserd excitante - sa 8 Ay NUL Cary da ‘a ——— Cand ne vom revedea | putin aga crezuse, Nuse gandise niciodata ce senzatiii-ar fi putut rovoca Un amant experimentat, ori cum i-ar fi putut trezi rH t imturile la viata. Chiar si acum, trupul ei murmura Sarees le pasiune tacuta. un cAntec plin ~Nici macar nu-ti cunosc numele. Vocea lui soptita seauzi din spate, jar ea se bucurd cA se trezise sii e aliturase. El isi odihni mdinile pe umerii ei, iar ea se lasa : prijinindu-se de el. Pespate, —Este neaparata nevoie sa-mi stii numele? El facu o pauza, una suficient de lunga pentru ca ea sd simta 0 oarecare satisfactie la gandul cé lui j-ar pasa suficient pentru a dori sa-i cunoasca identitatea. In cele din urm, el rase usor. -Presupun ca nu. Cu toate astea, sunt curios sA stiu cu cine am impartit patul. De ce? Fu randul ei sa rada. Nu-mi inchipuiam ca un barbat cu o reputatie ca a ta ar putea fi preocupat de nume. Se spune cA te-ai culcat cu jumatate din femeile din Europa. _Nu fi absurda! Jumatate dintre femei! Nu sunt suficient dein varstd pentru a mi fi culcat cu o fractiune macar a acestui numar. Ea ii putu auzi zmbetul din voce. —Desi am facut eforturi considerabile in acest sens. _Nu ma indoiesc, spuse ea ironic. —Detectez o nota de gelozie? -Deloc, Alteta. —Pacat, spuse el, mai mult pentru sine decat pentru ea. in ciuda intentiilor, inima ei isi grabi ritmul, iar in sufletul facu aparitia un sentiment ce ar fi putut foarte bine 8A fie speranta. O prostie, desigur. Dadu cu fermitate lao parte acest gand. : ~Iti dai seama ca ai exact inaltimea potrivita pentru mine? El ii indeparta parul gi i strut baza gatului. Este foarte usor sa te sarut- — Aga este? se infiord ea. —Da, asa este, murmura sunt eu. Mi se pare incorect ca eu sé —Multe lucruri in viata sunt incore’ ceea ce ne dorim. El pufni. ~Prostii! Obtin mereu ceea ce vreau. ~intotdeauna? el, cubuzele lipite de gatul ei. Tu stiicine nu stiu cine esti tu. .cte. Nu putem avea mere tot fntotdeauna. Fara nici o avertizare, o rasuci cu fata la e} siopy, = Into! . ii mit altfel. vi in ca incerca s-i deslugeasca trasaturile jn ly " ; i. na slaba gi fu sigura cA nu o putea face suficient de bine Pentry a ste, Anonimatul era parte a farmecului acestei Nopti. Nu o email o diferent: ea urma sa plece dimineata, iar sansele 84 gg tattnease din nou erau aproape inexistente. ~Cred ca-mi place. Ma refer la gelozia ta fata de ferneile aa dinainte. pa i De ce? Ba clatina din cap. Nu exista nici un fel de legaturg intre noi. Tu esti un print, iar eu... . Da? In vocea lui se simti o nota de nerabdare. Tu ce esti? | Ea rise. ' -Eu nu sunt o printesa. -Nuesti? 7 Respiratia ei se opri pentru 0 clipa. Cum se facuse cA ceea ce eg dorise sa fie doar un interludiu romantic, cu un frumos necunos- pe devenise ceva mult mai important intre timp? Nu era vorba nu- mai despre placerea pe care i-o oferise el in acele ore petrecute in pat, despre reactiile pe care le starnise in ea ori despre bucuria neas- teptata pe care o simtise in uniunea lor. Ceva o atinsese in preajma inimii, desi astfel de ganduri erau culmea absurdului. Acesta era un moment atemporal, nimic mai mult de atat. ~ Trebuie sa marturisesc ins4 cd nu-mi pasa daca esti printesa sau doar o camerista. Ea ii replica pe un ton plin de tachinare: ~Care parte a anatomiei tale vorbeste acum? ~Inima, spuse el fara nici o ezitare. ~Inima ta a cazut prada magiei acestei nopti, Alteta. Ea se opri Pentru un moment, rezistand impulsului de a-i accepta spusele si de a se desfata cu ele, inteleg, aga cum o faci si tu, ca, dimineata, cele intamplate intre noi nu vor mai avea nici o important. Alteta... ~Alexei, mormai el si fi saruta curbura gatului. ~Alexei. Ea se infiora pronuntandu-i numele si simtindu-i buzele pe Pielea inca sensibilé in urma noptii de dragoste pasionala. Rezista impulsului de ai se cuibari in brate. Alexei, eu... -Cum sa-ti spun? ~Nu conteaza. 10 Cand ne vom revedea ——— -Trebuie si-ti spun cumva. Mai este timp pana la rasarit, si nu te voi lasa sa pleci inainte. ~Am cAzut de acord ca voi pleca in zori. —Dar nici un moment inainte de asta. —Nu sunt sigura ca pot avea incredere. —Serenissima. Mainile lui o mangaiara cu tandrete pe spate, prin matasea pelerinei, si gura lui se jucd cu lobul urechii ei. Cea senina. Asacti voi spune. rei sd-mi dai, asadar, numele Venetiei? Ea oft datorita plice- rii simtite la atingerea lui. Numele unui oras? —Nu este doar un oras. ~Iar eu nu sunt senina. _Oh, ma voi asigura de acest lucru. El chicoti, apoi se opri si o in- toarse cu fata spre noaptea venetiand, trigind-o aproape de pieptul lui gol si infagurandu-si brafele in jurul ei. Mi-a placut mereu aici. Exist ceva in Venetia care vorbeste direct sufletului. Este in aerul pe care il respiram, este insasi lumina, totul e altfel decat in oricare alt loc din lume. —Ce cuvinte mari, Alteta! Nu m-as fi asteptat la asa ceva. -Nici eu nu m-as fi asteptat, spuse el cu un zdmbet silit. Ma indoiesc sa fi spus asta vreodata cu glas tare, dar am crezut mereu cAlocul acesta este unul magic, in care se poate intampla orice. Cain noaptea aceasta. Ea privi de-a lungul canalului lat, la stelele de deasupra gi la lumi- na lor reflectata in ferestrele palatelor bogat decorate care paéreau sa se inalte chiar din apa. -Un loc de vis. ~Acolo unde un print poate fi doar un barbat care are o femeie frumoasa in pat si nu cere nimic altceva de la viata. =Dar nu esti un simplu barbat. El inspira adanc. -Nu, nu sunt. Ficu o scurté pauza. Cu toate acestea, a fost o noapte neasteptata si de-a dreptul extraordinard. ~Intr-adevar, asa a fost. ~Voi rimane in Venetia pentru cateva saptamani. Nimic nu ne impiedica s mai petrecem impreund o noapte la fel de minunata ca aceasta. Sau mai multe. Ea rase usor. Ma tem de o alta noapte petrecuta cu tine, Alteta, pentry ma voi indragosti nebuneste $i iremediabil, ceea ce nu va face decd si-mi franga inima. ; 7 ~Ar fi pacat si se intimple aga ceva. Desigur — vocea lui capaty we ton ganditor - inima mea ar putea ficea care s-ar frange, ~Ar fiun pacat la fel de mare. ~Din cauza ca sunt print? ~Pentru ca intr-o zi vei fi rege, spuse ea soptit. = Sunt momente in care-mi doresc sa fiu un barbat obignuit, Cred cd nu ai putea fi niciodata un barbat obisnuit. El rase, o ridica in brate, iar pelerina ei cazu pe podea. Ea isidady seama cd era la fel de goala ca si el si gandi cA, in mod cu totul ciudat nu se simtea deloc expusa sau stanjenita de goliciunea ei, Dimpo. 5 triva. El porni spre pat. ~Ai fi foarte potrivita pentru mine, Serenissima. Tu nuai fi deloc potrivit pentru mine, Alteta. —Alexei. In noaptea asta suntem doar Alexei si... ~Serenissima? rase ea. ~Serenissima. Dintr-odata, dispozitia lui deveni sobra. La fel de | senina, frumoasa gi misterioasa ca orasul al carui nume |-ai luat. ~Frumoasé? Sunt flatata, mai ales c4 nu m-ai vazut cu adevirat, ~Cu toate acestea, stiu. O intinse pe pat si se intinse alaturi de ea, Buzele mele le-au sdrutat pe ale tale si ti-au explorat trasaturile. in timp ce vorbea, isi punea in practicd descrierea. Mainile mele ti-au mangaiat rotunjimea soldului, picioarele zvelte si curba dulce si ferma a sénilor. Ti-am simtit entuziasmul atunci cand eram deasu- Pra ta si ne-am unit, si am cunoscut bucuria cu care m-ai inconjurat atunci cand eram inauntrul tau. Ea isi petrecu bratele pe dupa gatul lui s de al sau. ~ Esti foarte bun la asta, Alteta. -Presupun ci asa este. O lua in brate si ramase tacut pentru un moment. _Ea fi simfea inima batandu-i in pieptul lipit de sanul ei, Barbatia hui ea facea simtita intre picioarele ei, lucru care facu sd creasca gi Ppasiunea ei, ~As putea sa te tin aici, stii? Chiar in acest moment, in afara usii se afla garzi, plus altele in camera de dincolo. As putea si te rapes 12 st ipi trupul si mai tare Cand ne vom revedea ~ {ra 2abava, daca as dori asta, si s4 te pastrez pentru totdeauna in ppatul meu silanga mine. Cu toate astea, nu o vei face. Stiu cd cele spuse erau adevarate, chiar in momentul in care rosti covintele. Era un birbat cu o putere nelimitata. Un barbat obignuit A obtina exact ceea ce dorea, dar nu avea nici un dubiu ca, in ciuda =menintari sale, nu ar fi facut nimic pentru a umbri amintirile aces- tei nopti. Nuar fi facut nimic din ce nu si-ar fi dorit ea. _Care ar fi scopul, Alteta? Nu doresc sa fiu amanta nici unui bar- bat, fie el un print. -Nu pot oferi mai mult de-atat. ~Sunt perfect constienta de obligatiile mostenitorului unui tron. -Totusi... _Alexei. isi lipi buzele de ale lui. Te-ai satura de mine inainte de | sfargitul saptamanii. ~Niciodata, murmuri el. ~in afara acestei nopti, nu am nici un loc in viata ta. ~Ce este cu noaptea asta? Vocea lui rasund hard printre umbre, jar el se retrase de angi ea. fl simti studiind-o. Ai aruncat o vraja asupra mea, Serenissima. Sunt vrdjit, acesta-i adevarul. Vrajit de o femeie pe care nu am vazut-o decat in lumina stelelor. O femeie care isi daruieste trupul, dar isi ascunde numele. O femeie care inifiaz seductia, dar care are putina experienta. Respiratia ei se opri. —Nu fi surprinsa, Serenissima, chicoti el. Nu poti alege un barbat cu reputatia mea pentru jocul tau, fara s4 te agtepti ca el sa observe cA nu esti ceea ce pretinzi a fi. -Nueste un joc, Alexei, spuse ea incet. Este viata mea. ~La fel de bine ar putea fi viata mea in pericol. Ai putea fi o asasi- na trimisa sa-mi scoata inima din piept. -Dupa cum vezi, nu sunt inarmata. ~Intr-adevar, m-am asigurat de acest lucru. In vocea lui se simti urma unui ranjet. Ah, Serenissima, nu am nici un motiv sé am in- credere in tine, dar totugi am. latina din cap. Este locul acesta, fara indoiala. Este in aer, in stele, in muzica apei. Este magia noptii. Alexei, spuse ea, tragandu-] aproape. Avem doar acest moment sinici un altul. Noaptea asta. Nu este destul? ~Nuam dorit niciodata mai mult de atat de la o femeie, murmura el. Este de-a dreptul tulburator. 13 Victoria Mexers™ et Alexei Pruzinsky, mostenitoryy ty _ Maine vei fidin now pringul ta nu va insemna mai mult nului din Avalonia, jar noaptea as} un vis oarecare. ~Si tu? Cine vei ~Voi fi... Se opti, zambind, apoi continua: Voi fio cu totul all ~Serenissima, gemu el $i igi lipi buzele de ale ei, in tim gandurile rationale fi disparura deodata din cap, alungate te nea gi de incantarea absolut pe care le simtea. * Pash fnainte de a ceda cu totul placerii produse de ati i intreba daca putea fi intr-adevar 0 femele de Gee a s cu alti barbati, ori daca ceea ce se petrecuse intre ee t erhnd in aceasta noapte magica fusese 0 experienta mult mee a fe 4 unica pentru a putea fi repetata. : mui Era, intr-adevar, o greseala splendida. Sinu avea sé-l uite niciodata. fitu maine? Capitolul 1 ESSPL Cand voi vedea Londra din now, voi fiimaginea bunei-cuvinte Maivoi purta merew iner-un mod respectabl. $i vol Incerca din ras- suteri sa pastrez femeia in care m-am transformat, domnisoara Pamela Effington. Patru ani mai tarziu.. dadu jos masca $i fi _Foarte bine, Clarissa. Pamela Effington zambi larg oponentei sale. Aproape c4 m-ai invins. _Este un eufemism, drag verisoara. Clarissa, Lady Overton, isi dadu jos propria masca siisielibera parul negru. Doar cateva secunde {in plus, si punctul ar fi fost al meu. Pamela rase. _Din fericire, n-a mai fost timp suficient. ~Da, ai fost norocoasi. Clarissa taie aerul cu floreta. Data viitoa- ze, te voi infrange. Asa cum ai fécut-o sin celelalte dueluri ale noastre. Pamela cla- tind din cap, cu buna dispozitie. Ne potrivim de minune, verigoara. ~Chiar aga. Clarissa isi studie ganditoare floreta. Crezi insa ca este cu adevarat necesar ca o femeie sa se priceapa la lupta cu sa~ bia? Nu e ca si cum am fi fortate vreodata s4 ne aparam onoarea intr-un duel. _Nu cred ca o femeie poate avea prea multe cunostinfe sau de- prinderi. in plus, asta inflacdreaza. sangele, cel putin pe al meu, sieste un exercitiu excelent pentru minte gi pentru trup. Eu, una, il gasesc atat stimulant, cat si destul de distractiv. Clarissa ridica dintr-o spranceana. ~Vorbesti exact ca matusa Millicent. —Nu sunt surprinsd ca suntem de acord asupra atator lucruri. Pamela fi didu masca si floreta ei lui monsieur Lucien, maestrul scrimer, cu un salut de multumire. Victoria ‘Alexander Clarissa fi dadu gi ea lucrurile ei lui Monsiey, Jucruri pe care femeile nu le fac in mod obi. Sigur ch m0 65 Lucien, Scrima gi alte re i 4 mai degraba in... nuit te transform A — Nu o spune, Vocea Pamelei era ferma. Nu am dispozitia Necega. ra pentru inca o discutie degpre lipsurile caracterului meu, Se indrept’ apoi spre intrarea principala in ae Sala de bal pe care o folosisera pentru lectia de scrim, Sala ‘e bal ocupa g bund parte a primului eta} al unei case Impresionante din zona bung a Vienei, apartindnd unui conte austriac, un vechi si drag prieten a lui Lady Smythe-Windom, matusa lor Millicent. Desigur, TU exist nici un loc in lume unde matusa Millicent sa nu aiba un vechi si bun prieten. in toti anii in care calatorisera impreuna, nici unul dintre acesti prieteni nu pierduse ocazia de a le invita sd stea la ei att cat ar fi dorit. Bra un mod fastuos de a trai, chiar daca, ocazional, natura nestatornicé a vietilor lor le deranja atat pe Pamela, cat si pe Claris. sa. Cu toate acestea, modul lor de viata fusese ales de fiecare femeie din propriile motive. -Cu toate acestea, o voi spune. Clarissa isi urma verisoara, ig place sa te duelezi si-ti plac o multime de alte lucruri neconventiona- le si putin scandaloase, pentru ca acesta este exact genul de lucruri pe care le-ar aprecia o femeia din familia Effington, Sunt o femeie din familia Effington. Pamela isi inabusi un oftat prelung. Clarissa deschisese acest su- biect de mai multe ori in lunile din urma. Pana atunci, Pamela reusi- se sa devieze discutia. Se indrepta de-a lungul coridorului care ducea Catre o serie de saloane destinate muzicii, jocurilor si altor acti la care s-ar fi putut gindi rezidentii casei, ~ Problema nu e legata de ceea ce esti, ci mai degraba de faptul c incerci sa fii ceva ce nu esti de fapt, strigd Clarissa in urma ei, ~Chiar asa, mormai Pamela, Era ugor pentru Clarissa sa vorbeasca astfel. Pur si simplu, nu in- telegea si probabil nu avea sd o facd niciodata. Clarissa era verisoara ei din partea mamei $i habar nu avea ce insemna sa fie 0 Effington. Mai ales una tacuta, rezervata si timida. Ah, desigur. Delia, o alta verisoara a Pamelei, fusese consideraté vtacuta’ pind in momentul in care izbucnise scandalul. Jar sora ei geaména, Cassandra, despre care toatd lumea credea ci va ajunge in mijlocul unui scandal, nu o facuse. 16 Cand ne vom revedea f Si, desigur, mai era Pamela, al carei comportament nu produsese nimanui vreo ingrijorare si care, la varsta de douazeci de ani, cand ar fi trebuit sd stie mai bine de-atat, se indragostise profund $i pasional de George Fenton, ful vicontelui Penwick. Cel putin asa crezuse si, fara sa se gandeasc deloc la consecinte, se abandonase pasiunii aii i pierduse virtutea. Asa cum bodoganisera fratii ei, intr-o ma- niera deloc iertdtoare, atunci cand dezonorarea ei devenise un fapt cunoscut, cei tacuti erau cei care cauzau mereu probleme. Nu doar firea ei 0 deosebea pe Pamela de celelalte rude ale fa- miliei Effington. Nu aratase niciodata ca una dintre ei, toti atragi- tori, cu femeile deosebit de dragute, unele de-a dreptul frumoase, iar barbatii aratosi si eleganti. Mama Pamelei, o frumusete, declarase mereu ca prima sa nascuta avea doar o dezvoltare intarziata, dar ca avea sa se transforme, la randul ei, intr-adevar, putin dupa impli- nirea varstei de douazeci de ani, Pamela descoperise, uitindu-se in oglindd, cA silueta ei inaltA si desirata cdpatase cAteva atribute care o infrumusetau. Din nefericire, increderea in sine care inso- fea, ca un drept din nastere, fiecare Effington nu insotise aceasta neasteptat transformare. De aceea, nu era de mirare ci Pamela isi pierduse inima si virtutea in fata primului barbat care ii acordase 0 oarecare atentie. Desigur, ea crezuse in sinceritatea declaratiilor lui George, fusese sigur c& impartasea dragostea ei si cA aveau s& se cAsatoreasca. Nu visase niciodata ca intentiile lui nu aveau nimic de-a face cu vreo casatorie. Pe de alta parte, Clarissa se nascuse dragut si avusese, incd de mica, incredere in ea insasi. Nu avusese niciodata dubii legate de lo- cul ei in lume, ori alaturi de cine. Desi verisoarele aveau o oarecare aseminare, desi Pamela avea pielea mai deschisa la culoare decat Clarissa, iar intre ele nu era decat o diferenta de cateva luni, felul in care vedeau lumea era la fel de diferit ca noaptea de zi. Era astfel ciu- dat ca fusesera nu numai verisoare, ci si cele mai bune prietene de-a lungul intregii lor vieti, Pamela se intrebase adesea daca acest lucru nu se datora cumva faptului cd verisoara ei nu era o Effington, iar ea nu se simtise niciodata prea mult ca o Effington. Asta, desigur, pana cand matusa Millicent le luase sub aripa ei ocrotitoare. ~Dragele mele, rasuna vocea matusii Millicent din cadrul unei usi deschise. Veniti, va rog, de indata. Am cele mai interesante vesti. 17 F Victoria Alexander ———— € Pamela se indrepta spre upd, dar Clarissa 0 prinse de bray i pel ae verisoara, si asculta-ma! Ceea ce incerc S8-ti =Opreste-te, veris céteva luni deja, gi, dupa cum se vede, nu reugesc prea bine, este i nimic de dovedit. Nu esti aceeagi fata care a fugit din i en sage ani pentru a nu infrunta scandalul. Esti sigura Pe ting « a at ‘on mai mica retinere ina spune,ceca ce simi $8U Ce cre intr-adevar, cred ca te-ai transformat intr-o Persoana de-a dre remarcabild. As putea chiar spune ca esti ~ Clarissa isi Indrepta é virea spre tavan - intru totul o Effington. Dumnezeu sa te ajute! Pamela o privi lung, apoi ranji. -Stiu. | Sprancenele Clarissei se impreunard. ~$tii? Dar n-ai spus nici un cuvant. . ~Nue ceva ce trebuie anuntat in gura mare. In plus, nu s-a: intam- plat peste noapte. Indraznesc si spun cd am fost intr-o schimbare continua, am crescut, daca vrei, inca din ziua in care am plecat din Londra. Poate c4 nu intelegi, nici eu nu inteleg totul, dar nu am in- cercat deloc sa devin ceva ce nu sunt, ci doar am incercat s cine sunt de fapt. Pamela ramase ganditoare pentru un m descoperit ca-mi place scrima si calaritul in galop, si dansatul pana in zori de 2i ori flirtul cu barbatii cel mai mult imi place s4 spun ce am de spus far teama de conse- Cinte. Adevarul este c4 imi place destul de mult Pamela Effington. fi zambi stramb verigoarei sale. $i imi dau seama ci acest lucru nu era adevarat acum gase ani. ~Brai prea durd cu tine insdti. Clarissa igi studie verigoara, Mie mi-ai placut intotdeauna. ~Tu m-ai iubit intotdeauna. Pamela 0 sieu te-am iubit. a descopir oment. Am locurile exotice incAntatori, Dar imbratisa scurt. Asa cum ~Avefi de gind si stati acolo, in pragul usii, discutand numai Dumnezeu stie despre ce, sau intr: ati odata? se auzi vocea nerabdi- toare a matusii Millicent din incdperea aldturat’, Am cele mai minu- nate vesti, pe care trebt uie sa vi le impartasesc de indata, altfel voi plesni de nerabdare, Verigoarele isi zambira Jarg si intrara in salon. Matusa Millicent chiar arsta de Parca era pe cale sa explodeze, cu nivelul ei obignuit de energie abia tinuta sub control $i mai mare _ acum, daca era posibil. Era sora geamana a mamei Pamelei, si isi Cand ne vom revedea folonine anii de vaduvie gl Imensa avere pe care o moytenise pentru s trai exact aga cum ff plicea; célitorind mult, bucurindiewe de un nu jar erenct de admirator! de sex rasculin 9h distréndise din plin Matuga Millicent spunea mereu ci se chnstorise 0 data din dragonte girefuza so faci din nou, din oricare alt motiv, Césatoria, pretindes ea, nu merita efortul altfel, Vegti, dragele mele, spuse matuga Millicent, futurind o bucats de hartie in directia lor, Am cele mai bune vegti, Va mal amintigi de matuga mea, Elizabeth? Stramatuga Elizabeth? Clarissa aproba din cap, Desigur, Sigur ci da, murmur Pamela. Cine ar putea-o uita vreodats pe stramatuga Elizabeth? _Femeia aia a fost plicticoas4, zgircita yi condamna pe toata Jumea care nu traia aya cum credea ea cA era cuviincios, Matuga Millicent igi increti nasul. Mi-a dezaprobat mereu comportamentul, Ri bine. Matuga Millicent aproape stralucea. A murit! Un domn ramas p4nd atunci neobservat alese acel moment pen- tru a-gi drege vocea. Matuga Millicent fi aruncé o privire gi tresari. _N-am vrut sa insinuez cd sunt fericita c& a murit. Nu i-am dorit moartea. Cu toate astea, nu eu am ucis-o, dar ea este moarté, iar noi ar trebui sa profitam cAt mai bine de pe urma acestui eveniment. Se uita in directia nepoatelor ei. Acesta este domnul Corby, un avocat foarte dragut, a carui firma s-a ocupat de afacerile lui Elizabeth gi care a avut amabilitatea de a veni tocmai de la Londra pentru a ne aduce vestea, precum si aceasta scrisoare, care explicd totul, Se pare ca Elizabeth a fost implicat intr-un accident neobignuit cu o trasura sicuo turma de ~ se uita intrebatoare la domnul Corby ~ capre? ~Porci, spuse el in goapta. -Porci, da, desigur. Matusa Millicent ofta si igi las privirea in jos. O adevarati tragedie. -Nuar trebui si spunem o rugiciune sau macar cateva cuvinte? o intreba Pamela pe Clarissa. Aceasta aproba din cap. = Cred cA ar fi potrivit. ~Absolut. Ar fi trebuit si ma gandesc chiar eu la asta. Matuga impreund mainile sub barbie, cu hartia inca intre ele, gi privi spre podea. Dragi Dumnezeule! Facu o pauz gi arunca priviri ascutite inspre ceilalti membri ai adunarii, Pamela si Clarissa isi impreunara si ele, ascultatoare, 19 > Cand ne vom revedea Clarissa ini, ~Annoastra? WF as. ca privitile indreptate spre cer Domnul Corby cit, apo, 1 turma exemplu. I cule, incepu din now matuga Millicent, te roy Soe vr Bleabeth King’ Tine, desi, se ncrunté ea, aintratin ae ana scumm mai bine de gase luni, dup cum spune do Gaby bed ru ai ato deja de-a dreapta Ta, poate c& nu aurcat i ine, ci 4 a coborat Ta ont! pe Cais ch ochi ii dincaug cal, desi Pamela credes char fi trebuit 8 se astepte la aga ceva din Se a pene se face sa vorbim rau despre mort, Matuga Mi. cent rida priv Imi pare ru. Unde dmssen? by dl fy Ares vocea si priv cu pigenieinspre cer. Dagi Dumnezeule, dacg ritusa Elizabeth este intr-adevar la portile Tale, te rog, primesteg tn impiriia Ta siiart-i toate pacatele, deg ced cai prefea ing sho fac si-gi explice comportamentul A fost mereu o persoana ne, plicutd. Mitusa Millicent fécu oscurta pauza. Dac8, desir, a fos, ~Trebuie si til minte ca matua Ezabethn ‘i eth nu a fost de acord ‘ulteluruspelumea sta In ca bogie ga petgein ae 61 Bfington,precum a fpuli ch unc tu, cpu ate, duce de Roxborough fama mu areas sie aproplede sande matugii Elizabeth. A fost mereu . © snoabl. Matusa Milicent rica din umer. Nic pemine mu m-aaprbat, da,cutoateacesten,oma tenesc. Este irational, dar asta e, ~Daci-mi dati voie, Lady Smythe Windom, Intervent domaul Corby, zambindusi matusii Milicent, aritind astfel cd si el cedase iluai i i srmeculi japrimit, nu mailua in seama rugaclunile noastre, Sunt sigur eg fa 2 sear ma importante. Matusa Milicent did din cap. Acum CChiar sila vitsta de patruzc icine de ani, mtua Mlicentera in vedi vecilor. Amin, o femeie atrigitoare gi pind deviat totibarbatti, de la mobil la servitoi, ~Desi afacerle lui Lady Gorham au fost mereu conduse de par tenerii mai varstnci ai firmei, in timp ce eu nu am avut niiodata contact ditect cu durmneaei, mi se pare ca avat mereuimpresia ‘ci domnigoara Effington nu este o membrs reprezentativ a fami- Tiei dumisale. Clarissa pufnitnt-o manied aproape nepoitioas8 ~Este evident cd mu tea viaut de mult timp. ~Evident, aproba Pamela in soapta. (un farm irezisttl pentru ~Amin, se auzi ecoul celorlalti. lar acum = ochii matusii Millicent stralucta-, domnul Corby @ fost sufcent de amabil sine aducé un numar de documente legal plicticoase care cuprind ins vepti minunate. Este vorba deo moste. hire substantial. Pamela gi Clarissa schimbard o prvire. ~Foarte substantialé. Matusa Millicent le arunc radios. Cuprinde casa matusii Elizabeth, dintr-o Londtei, precumn sio avere considerabila 4 un zimbet parte cleganti a ~E perfect pentru tne, spuse Pamela zémbind cu o bucute real, Era inteadevar, perfect. Casa pe care matusa Millicent o impar- tise cu sol ei era parte a mosiei care insofea titlul lu gi revenise fratelui siu mai mic dupa moartea sa. Matuga Millicent mostenise © averefrumoasi,insi nici o proprietate. Pretinsese mereu ch acest ‘ucra fi oferiselibertatea dea explora lumea, dar in rarele momenta 'n care vorbea despre soful ei si despre viata lor impreuna, era e dent cgi doreao resedinga permanent8, o casi care so inloculascd Pe ea pe care o pierduse. O, nu, dragele mele! Nu este numai mostenirea mea, Matuga Millicent atin din cap. Este a noastra, a tuturor, 20 Braeden oath timid dose Pameli,ceea ce era o surpriad. Ea crezse ci toa lames gia ~ putin cei din lumea lor- despre erare eid judeat gi despre mo- mentee uterioare de sibciune,Desigur, familie pretinsese, dea ga ano, tt pin cro tn ipl vier, ena Tomi bune see tras de seandalr malta importante dec ei Pierderea vit wel nee mu prevent prea mare teres dp bf delatncept Defilaniveraonalcese acest pore tn fuses tare suport wna decider Ce pus, satan Un gind nepoft mi dea pace Cea pus faa ca George nu fusese singura el indisretie i sa exprimat mereu preocuparea faa de is 2 Lay Smythe Windom, precum gi de ing “a 7 Effington. Aruncs o privire in Mju arupradomnisoarei Overton. A consi ain veh putea duce, toate tei 0 via ry ‘Clarisse sifu simtitd prezenta o nota de d barbia. er ea rrpecabe oindoiala,spuse cu fermitate domnul Co cam cunoscut-o pe Lady Smythe-Wi sisalenuau fost decat produsul une dispozii ‘vista inaintatd. Mai mult, trebuie 68 inteleget ‘egit din comun pe continent, in umind La fel ca matusa domniilor voastre,n deaf putin gi retinu un zambet ~ i 3, nu? J ratuga Millicent sai Siarunci unl dintre cele mai steal i, ambele erau in aproap roseatd acoperi obraii domnului Cor 0 privire amuzata "neve de sernaturile domnilor voaste pe citevay ‘umente. Fondurle au fost depuse int-un contlaB aprope de un biru sntinse documentele pe acesta,D de cas sunt ciudat de vag, de vreme ce Lady Gorham Londra veme de multi ari, preferand sii petreaed onac dea ar care, conform termenilor unui contrac vechi de aproape o suté de ani, le revine prop Yr Jnvecinate in urma morte Misa spus insa elon 2 fost strat in bund stare, cu un efectv complet Samu oan ara psd la ndemdnd, Doam oranul Corby si continua explicate nest tededamencle pc een 9 Ses 2 vero ——~ Cd ne vom vevede stiicnt pra goat de aceasta prspectiva : Mauga Mili saceat ‘ asta ~ mituya ingpir profund » dar -= entra totdeaun gandi putin, apoi continua fn . Tears Torbum na ae epelll ne un ig fat red ch un an este suficient pentru a indepling g ros l let d afar de familia Parmele et singura mea fae, esa, den an inreg de. ef, bine, dail Eat foarte deigut din partea voatr, dar, titan yagts A treet mult timp de cd lc a onda Pama by ridicA dintr-o spranceana. : coche rnp fst dep mde ae poppe tue o problema? ne ch nui lipoegte Beem fs ve ghea Ochi ei fi ~ Bi bine, presupun ci... murmurd matupa Millicent, ssl Sunt gatas ma Intorcacasd, Mi-e fo ics See rns Tot de pring mei de sora ide rai mel gd timp pentru cept sezonulu. Claes ve aprople in partes ei. Cu adevarat mi-e dor de ei, Ma. de: 7 asistenga de pind acum giv mdra daca va fi necesar, Corby ig strinse Iucruil, (Smythe Windom, sper ci nu sunt e dada lua cna cu mine in aceasta foarte mult, spuse matusa Millicent tn fea eto birbati si ceada cu ar pleut ult pe lume. (Cateva momente mai tarziu,| bivbatul igi Tua rama ~Nuam nici un motiv si ma intorc casa, Nu med $inimanui nu este dor de mine. Clarissa oft, Cu toa Imilipseste Anglia ~Bine, pentru cd nu ag putea pleca fara tine. B ‘tre matusa Millicent. Matusa? Voi fi fevcita toate astea, trebuie sa m 8 Insotesc pe amandoua tnapoi in 'arturisese, sinu sunt deloesigu Capitolul 2 FEB? voi revedeavreodatd tara, voi sdruta paimintul de su Darn-o voi revedea niciodata ; = Da, mai e i asta, spuse Alexei ménios, Sa regal, printl Alexei Pruainsky mata nile? dar ce ar fi putut face? Refuzase oj i A spi, omule’ al a rs Frederick Berthold Ruprect Pruzinsky, print si most " eae P i din regatul Avalonia,sljitoral doctrinelor Sfantul eplici pizitoral cerurilor din Avalonia, pro lipit pamantului? adaugs, sdritor Dimitri Pet - Para nici un ban? Ajuns la sapé de lemn? Fara " : cu societal exclama contele Roman Stefanovich, pe acl a Sette Dada see * 4 te care permitea unui barat si exami Ai folosit pe vremea cind era consilier al ul acda cpp unc o prt spre amet pe eae s Bete, koe art adanc sy ndrepté din nou atentia asuprap yea firimseser al ginao- « Nueste chiar atat de rau, Alteta pee ‘Alexei i ingustaprivtea, ~Cat de rau este, Roman? Care este adevarata sts lor mele? ~Asa cum sti, bunicul ta fnsemnaté a averi lui ‘mai bine de jumatate di Tonia, incepu Roman, crizaa trecut, lui sa a gsit de cuviina sip ersonale, plasand-o in Banca) seco, timpul unl pela pro Rs anc preci ave gl dr oe Se pare ca fost o migcare nt : BigP fe paste parut potrvit sé lase fondurile ag cL e dobinda, pentru cazul in cae ar fi fost necesane eg reptaltromu,Pand acum sa adunat acolo ae ~Da, da, e asa cum spui,stiu asta, Aleci gesticula, nea fein, ven tending ex bbdator, Desi Roman era, fn trem de suparatoare de a rei Victoria ‘Alexander —— “seurle mee rag prietei. Alexei ii trecu 0 mand pl foarte praent cin parteagovermuli eng incerge mtrua nu peridlita lai cu Rusia. As face la fel, 4 situatie. La urma urmei, sunt un suveran fara tar spuse Dimitri cu fermitate, sun hohot aspr si dispretuitor, a cre locuim, Dimitri, oaltatea dintre cu puterea decit cu prietenia, Puterea A constind doar in natura strategicd a tli inaintea sa -faptul c insisiexisten svointa tailor mai puternice cu care ne ff Sincorda. Putem multumi actiunilor lui Napo eide a anexa Avalonia, pentru a-siintari po Tusia sau Austria. Pe france, bodogini Dimitri. $i pe ugh Yost si condamn jumatate de ume, Tecunosc citi impartagesc aschimba situatia, Hound de regret, i se inling inf nam vrut ‘ui pot asi nici o vind. Ai ardtato me in aceste ultime luni. Am observat aes Mecimoscitor decat crezi, Alexei expira cu ea Tegreta mereu, cu fiecare res Pender Tir mete, ci am upat pent ae ~Care aff Voce ui Roman intima oman ea jos i inens, Fuses meteua hae sap = razboinicul. Numai Roman’ intelegea: le xe din spatee lor gi cost lo ia de a anexa Avalon la scopul, Alteta? nat rege repe nu ar fi fost nimic altceva decit un lider de fatada,o figura de la sirbatorileformale, Nu arf fost nici micar 0 marioneté -un simbol al unei fri cae, de fapt, nu mai exista. Sau putea ee Ayan arf tsermat mic in faa uel asemenen drobita, pamanturile sale pustite, iar popu Tay Seger Imperivla Rus nu arf aus decit a ar fifloit i Avalonied independente Lar f folos! ‘caruias& adune frtelenecesare rebeliuni eee mart raat fst sth penta sae fara pop cng putuse lua sink __ Victor nicodat’ problema s& nu putem face asta, de indignare la sugestia cd nu sey 5 esend An plititchira ceruta in avans per us ——— Céind ne vom revedea—___ ieee er Sl strinse buzele. Nu dores ~ Probab eu Cutt acts, o doa car a cesta ar, pi Se aa msc Flew Pe Sora mea est insitcinatd cuca = oe intocmal trims deja vorba, ei gia Sprincenl i Dit pe Si fie oare oexilata din Avalonia? Poate, prob Alene. Aa imi pute inchide ua ons fr tam macar de vorba cu ea. compat. gradina din sp gma poate cilatori. -arn ja vor, ei se § despre sosirea noastrd aici, insa m Jiniste,intr-o maniera rezervata, pe timpull Poste ci a un moment dat, dupé ce vo sabia ci ‘holba la ea, nevenindu-i si-si creada ochilor. Pri Pruzinsky, verisoara li si dugmanul sau de moarte pentra timp, er ultima persoand pe cae se apepta somal vad sic vwreodata. [si ingusta privirea, Srnnule ~ Graham facu o pauza care a valetl a fost capabil de astfel de runt Roman, =O doamn’? ranji Dimitri, ~Multe bagaje, adauga Graham, sp enti se Banal pentru un moment. Din cate stiadl, th Londra nu era cunoscutd. Cu toate acestea Bit Secret, ci fusesera doar discreti Nu ar fi fost grew de g sau de disperat. Dadu din ata bijuterile coroanei din Avalonig ¢-0viafa pe sora mea. : ercat sale fur, pufni Valentina. Am incercat gj . Dis aie daci-ti amintesti, si nimeni nu a stiut nip See depetleied. a urma urine, Tatiana on gl simp de ani tmaidegrabi vorba despre o aventurd extraordinarg, {n jos, spre mainile sale, si incepu s& incete, un efort evident de a incer ‘a-gialege cuvintele, Am venit sé. -greselile, fiera extrem de dificil, is spuse ea tragind adanc aer in plept gi pate rau pentru... tot, tse batjocoritor. itru tot? intreba Alexei rece. ~Nute voi minti, mai ales <4 acum nu mai am nie ‘fra o face. Tot cea ce am facut, am facut: pentru bi Pentru cea mai mare parte a vieti mele, am crea incl din urma eu, suntem mai pregatiti pentru decat tu si familia Toate actiunile mele aw fost fi rminte acest scop, Asta vteas —Nu. Valenti Plicatie o scuza? il intreba Dimitri peR Privi printre gene pe Dimitris {mi voi cere iertare pentru actiunile mele suferit decit oneplacere temporara. Uni ar putea chiar @ strange de gat cu mdinilegoale, Altet, spuse Dj eae probabil mu avea sho ren niodst users Co ea, motivuldiscordie intr cele dows rama fait cexista, Nu mai aveau pentru ces se upte. in acest moment, ea nimic de cistigatceranduiertare. De ce esti aici? o intreba el din now. dich timpul si reparim ruptura dintre noi. Facem parte din familie, la urma uri adevaruleste cham ramas desta de pl Dack mam lepine neal icon prea td. M-am gndit gi ci... de fapt, am simgit. sau mai degraba Victoria messes dunie mee sunt pe terminate. Am rémas cu fo ne marea tal ara. Sunt de dous ori vaduva.,. a aa rae vina pent toate astea? intreba Dimite rise is Desigur, ambi barbati fusesera trecuti bine de atunci cind se césatorisera cu ea si nici unul nus varsti prea frageda. Cu toate “ cs opal ca leona pes. Der ex nn vol sci dintre ei mai mult de un an, De al eu, verigoard. Nu intenfionez si mé transform intrun Dar deocamdata nu sunt gata pentru trivalittile de natur dar, n-am nevoie de nico gazda pentru petrecer. atentia de la cdpitan intr-o n ‘incepu Valentina, dar el ridic mina, oprind-o, cit ca regala. Alexei avu un imp toate astea, continué el, faci parte din familie, aga cd nite fl facu pe Roman si se incrunte, tecA ar fiprudent.. Poti vorbi serios, tet, spuse Dimitri, goat. Eca scum ai vipera in mijlocul nostra, pufni, pe tine si familia ta. Aingropat doi soi pe care, fia indoia- bagat in mormant. Nu este cineva in care sa aiincredere. i ranji, ci eu nag face-o, in loc tau, murmura Valentina se incrunta. De fapt, cred ci vatrebui supravegheatiindesproape. ‘ga trebuie, aproba cu fermitate Valentina, Ridicd apo! din est, vere, ci n-am ficut nimic asi cstig incre ind vei avea incredere in motvele mele esteinflept 8 “carpe ea Sena is ruil, " 4 et oo set tl manos Ply sa et — 38 99 sana atunc ste nists, spuse Alexei calm, Cred gg ‘ere supravegheata in fiecare moment ct timp logy tina va trebui su noi, gi noapt~ Perfect de acord. Jui Dimitri era incircata de entuziasm. Alexei igi Dimitri din cap. caruia mi-ag putea incredinfa chian Alteté, spuse hotarat Dimitri, Nim, reau coplesiti. Nu aveau de ales, de Haut oIntreaga armati la dispocitie, tot D i pentru aceasta misiune. 3 Valentina, spuse Alen Thi. Aceasta este con apoi spre D rejurarile in care ne aflém’ © intalni pe cea a lui Alene, cap. —— Céindne vom revedgq. —-=Cum doresti, Altea, __ Alexei chcot gs apropie mai mult de preter =Cel putin, pringesa iti va ofero madaltate de alta decat extindereaorizontului intelectual. Dimitri zambi mai degraba patti, Egiastaceva, Daca ati terminat, a5 dori si fu condusd In camerele mele ina le oferi un zambet rat, tul de obositoare. mene accel Dimitri ti aruncé o privire rugitoare lui Alex, ginoapte? ei rin. te va cua ali nid emu sn ft ncaa situafii. Eu, una, o vid insa asa cum este, pnit i c tncedera rll meu. Ya thal tp desrtanean n. Valentina porn spre usd. Presupun cd servitorul care mi-a /ma poate conduce la apartamentul meu. Capitane, bagajele ant in hol. Haide, s4 mergem. w-ti voi cra bagajele, spuse Dimitri indignat, dar owrma pe ud. cile lor mai rasunara un timp in hol. Valentina spuse ceva ce ‘nu intelese dlar. Probabil era mai bine asa. 14 voi fi nevoit si te sugrum cu mainile mele, rispunse ai face asta, capitane? ul Valentinei risund in hol. Alexei si Roman ig injrd wnul Roman datina din cap. SOM viecens o taco deracte Ce ct u stu, dar vom vedea. Are prea putin de citigat, iar ev am e pierdut. ice? ee corer CE crndain tape 4a Victoria aicanrn 5, Deoarece pare sé fie nevoie de aga —Foarte bine, oft Alex acum. ba directia unei carafe cu coniac. ers incipereain x ae ala indeméns, peomasélanga semineu,alituri da ecole wu pentru prima oar, cin alte os gase lachei gata s& indeplineasca ory 3 i Daci-! voi mat inti vreodata pe Altera Sa, ma precum servtlcniacbi. Des cas chee. ipsa cama sper Pm 3, nu era totusi un palat regal. R oi lisa nic micar sd benasecc Sapte de Sine. Ni sifioferiunul lui Alexei, se privirea ulité a majordomului la anunfl facut cx privie la tuldetnsemnat de servitori. ul cele eran acum proprietarele cast. ridicd dinte-o spranceana, 9 servitori eraulacurent cu moarteafosteilorstpane, chiar Aes in Aronia, poate? ' ci mu locuise prea mult in aeasté casi, majordoml nu piruse reed hte a afectat, i de-adreptal scat. Pamela ave senatia ci nesiga- Graham se incrunta sor Alexei il privi tint, nfa iiera un sentiment cu totul stein, aga ciel mu gtia cum anume Ae cand sosisera i probabil pentru una din rare! P Pa segesr "Pras nate despes 0 sta: ‘evi Games fe pusin incu ee Seren eta Comnci, pe cree fag oamnele sumtin mod evident engleaoaics gi renee oe seers pee cu o pauza,indreptandu-si umerii- sustin , ee Se. mln pete ot el ce. Alexei isi inclesta maxilarul nerabdator. mu dea nici un semn car veut fac ceva. D r, Clarissa fusese mereu mai degraba rezervata ori prea po- Dee a, pentrualualcruie tn propre main. Exact ga fusee ca uamnel spun est casa lr. Pe chipal ali apres haaareay oretend SPttl nu se simgea deloc tn larg ‘ht-adevr, una din na ar rebui fac ceva 8 2, pornind in directia acesteia, ar trebui si asteptim ac. si plecim, adiugi matusa Millicent cu voiogie, punatd in aceasta perioada a anului cdun zimbet linigtitor, dar nu-si incetini ~Am ceva de martursit Matuga Milicentisiimpreuna ya . 'mpreund mainile. Pamela se tne 1 din cap gi se gandi ce anume ar 4 a holului, prin care d trivit pentru a incepe poate fi dincala —~ Cand ne vom reve, =Tocmai acum? ~Ag prefera 54 nu 0 fac nictodata, bp ain Cred co sunt ae ae dupa ce sotul meu a muri, am devenie ata, nume domn, est depp de, ~Cat de apropiat? intr Pamela, Clarissa rdicd dintr-o sprinceana, ~Cat de repede dupa moartea ~La aproape doi ani, Mituga Millicent, fer, Bae un era condos Ree 0 preocupata de astfel de lucrurlipste de Pal Intoarse spre Pamela. Am fost logodit, importants dec acim Pamela casca ochii, uimita, ~Urma sa va casatoriti, asta vrei si =Da, de obiceiacesta este rolul unei Promisesem deja acest lucruo dat, nua fost deloc ceva per pentru ci Charles a avut tupeul si moari prea tind. Am escoperit ci nu o mai puteam face, aga cham parisit Londra, Clarissa dadu din cap, intelegatoare, ~Atunci ti-ai inceput cilitoriile. ~Bract. _ Matuga Millicent ti zambi recunoscitoare nepoatel sale. In min- tea Pamelei aparu amintirea unei barfe de mult uitate. =Cind anume a pleat? ~Inainte 84 ne casatorim, Zambetul matugii Milicent era mult prea inocent. Pamela ii ‘ingusta privirea. Mitre Milne fr rites yum ear at em, ‘Matuga Millicent ii fri px fara ints evtand de ap seit a Pamela, Voca ei eraingltor de relaxata. ~ Cu céteva momente inainte, as spune. Clarissa icni, 46 Faceent, draga mea. Matuga Millicent 2dmmbt sf Ma biserica atunci cand eu am hotérat cA prefer s4 cal imi cisatoresc. N-a fost deloc politicos din partea {n directa usii. Pamela intreba: jul tau e aici? mituga Millicent. Desi sau ud privirea de la usa —— CAnd ne om reve =Dornnul Graham, mi se pare? Cei doi domi agezat sien picioare. ati ignorg stripun cu privirea pe majordom, = ~Domnule Graham, vi cer 58 exp de nats comport Ochii acestuia se largirs. igi deschise, S ir gr. noch pra sie peat ‘nlocuita pe data de resemnare. Graham ofté ugor. ~Se pare cd avem o oarecare problema, Ef ~ Si care anume ar fi aceasta problema, domnule Graham? > ined pris doe ie “Cena tench pe pres ead de spe Graham a nota dln i cu un an inainte, si de altfl in fiecare an de cind Lady Gorham. Bnet oman ~ Dar este absurd. Pamela apropie sprincenele Avocatul mat pimelrsspunink ogee setae —Nu sunt convins c4 avocatul lui Lady Gorham era la curent cu ‘acest lucru, spuse Graham soptit. Nu inteleg. Pamela il studie cu atentie pe barbat. Avea impresia foarte clara c4 nu era pe deplin sincer cu ea. Lady Gorham stia ce faceti cu casa ei? ie ~ Desigur, domnigoara. Vocea majordomuluirasuna de indignare Ta gandul ca putea sugera aga ceva. Poate cera putin cam prea in- = Lady Gorham mi-a permis cu mult timp in urma sa inchiriez locuinta pe perioada sezonului, deoarece era imposibil si pastram Cocaine env oma a Fie. Pamela ti tncrucia bral la pep. Dar Lady Gorham, inlet sun nin At ca a ie deat em Casa este acum in proprietatea lui Lady Overton, Lady Smythe dom si mea lar not intention si 0 ocupim de nda ne -Inainte sa incepeti si va despachetati bagajele, permiteti es go Sn nema ston spre mut oe ‘Unul dintre barbati, inalt gi distins, eee fata si se inclina. In acest moment, casa este ind a de mine si de colocatarii mei, pentru aproape inca ase Taint arr dua de 48 nchirievea a tost facut pai proprietarului, Deoarece mat respectv, mi se pare c& domnal @ chiria casa le, spuse contele cu calm, alabile, din cate stiu, chiar gin 8 ticilor anterioare. Ridica din umer{ Sai putea ataca contract nostru in instanti; dap a5 pind cind se va ajunge lao infelegere, termenul de yy coricum. Barbatul era prea destept si muly ea, si intentioner si-mi stabilese aici g uni. sunt sigur ci putem ajunge lao inte tata lumea, interveni al doilea dg aiba suficienta forts, ain probabil la fel de int ua ei viata, aga fu cuprinsa de panicd. El era cel i 7 a fa pa a cel in dezavantaj ON meas atepta si vi minty de mine, Altea. Intal ‘alte persoane si avetiatat de multe respor nsabilitai, Sun — Cand ne vom revedea mythe Windom, Matusa Millicent recy nou ea ins, facuo reverent i s, «a intimplat acum mult ani, a ‘Venetia. Pamela gem in sinea 1 Dj intalnise tot acolo, dar nici matuga nic mul cu care gi petrecuse ea timpul in acl, eupa acum cas is oe Abs, da, Veneta..ast exh starea poast a Pringul ua mana mtu Milicent so dusela bee {gi amintea de Pamela? Probable ei fore ae si aduc amine Nae sede nan genn cit ai bine idenitatea ssa fackastfel inte mu fone tain eventualitata veune tne? El mv ies tn lumina slabaasteleor. ide ces aducd amine eo ne doar oindiscrete minora intro vat pling de nds, ~Oh? Matusa Millicent ric ntrebitoare dite spinceana Desigur, Pamela fi amintea Veneta $i noaptea magic petecth patl printuli de parc ar foster. noape linea te se stelelor i acompaniaté de suural voor in depres tinp apa mangiia cu landee docile, : -Numai Venetia ar fi putut sterge amintirea unei femei atit de ot rele Millicent, in timp ce privirea lui nu se desprinse nici o Bi SPAR ic i csi ie aa tr flirtluiialeseductie, oy Pon amines ort amit to dee ar ntea intensitatea intunecata a priviri lui, atingerea| a timbrl ve sl tun cn yop crt gists ul pasiuni. $-1 amintse in timpul lungilor ore ale noptilor pcre estan sie one nitcare : : _— 3 lipsite de oprelisti $1 amintise de fecare i ic eh artesian eeu planurile peste cap: ae ee pat mere Venetia mal dab ama, Milicent, cum zambet cuceritn Venetia este mult mai mult: 0 “yictoria teaser —— Cand ne vom revedea oii matusii Millicent sifacu os mintit deliciile Venetiel. —Alteta, permiteti-mi sa vi le prezit 1m sear amin ae . prezint Fone noapte aat de minunata, incSt Pam smatusa Millicent, aritind inspre cole oe ele, rnimeni altcineva. Alexei i Clarissa, Lady Overton, tinere, Acasta Spu- este intire cu sta ami hea deveni o femeie de lume. Clarissa murmur. un salut politica, sap vamant. Nu mai exist un ~ i domnisoara Pamela Effington, n Venetia este unica pe acest pamant. e ora jomnigoara Pam Matuga ren sea oe de vis. Un zimbet enigmatic Hi aparu pt direcja ci. Ma tem cil arya nel Alexei chicoti. ‘rea sincera gi directa, ea ~Mi-am dat seama de acestluer, 2 Pamela inspiri adnc, incercénd si-gi Serenisima? Pamela insp} cn —Nune-am mai intlni pin acum, spuse Pamela repede, Asa este. Mi-ag fi amintit cu siguranta o asemenea inte lexei o studie cu atentie. M-am rferitdoarla confruntanes sicu contele Stefanovich, e ee ~Desigur, murmura ea, rugindu-se ca obra si mui fe afl de ogi precum si simtea 4 Este o plicere si vi cunose,stimate doamne.E straduindu-se sa-si recapete jinsky. {si pleca ceremonios capul inspre ele. Va alse enumarate ori o eventuala reinta Contele Stefanovich se inrunta, ~Alteta, tila si pozitia.. Nu are nici o importanta, dupa cum am vizut deja astazi. Ale- intalni priviea celulalt birbat. Pornim intr-o nous aventurs, Roman, onowa viatd. Este timpul s lisimn in urma trecutul. ‘Trecutul? Pamela cdsca och, apoi igi did seama despre ce vor el de fapt. Citise cf tara lui fusese anexata de Rusia, iar el renun- se la tron. Intr-adevar, pornea int-0 noua viata. Una pe care nu o putuse imagina vreodata =Vei fi mereu un print, Altet spuse contele cu ovocejoass. Este ptul tau prin nastre, ete ceea ce est, ‘Alexei prvi ganditor pe conte. Inima Pamelei se strinse pentra ra un barbat nascut s& conduca, Cum putuse renunta la moste- Jui? Cum putea si trasca in continuare? pede matusa Millicent. Dar eu, una, meas sim inconfortabil ma adresez altfl decit cu alte’, i indriznesc 5 afirm cs altis-ar siti la fl de stingheriti. ‘08, incercand, "i ‘Alexei zimbi stramb, ; axel, A =Chiar credeti asta, doamna? La urma urmei, sunt un pring Alexei. Acesta se uit fara fara. Pentru mine, acest lueru nu conteazi deloc. Matuga Millicent dadu cu hotarare din cap. Afi fost mereu un print si indiferent FT de circumstantele politic, raméneti un print. Consider eg g ~ Cand ne vom revedea are va comportati, atat dumneavoastra, ct si cei din jur, ay [oe reflecte acest lucru. ic matusa Millicent ma ave propia Eg Vs apreciez punctul de vedere, dar lumea s-a schimbat, gu aga ck ma indotesc mai puter gisi veg ee ett sezmme ar trebui si ma schimb odata cu ea. Alexei ridica din yp disponibila acum in Londra, loca accep este ceva ce trebuie hotarat acum, ~Am putea sta la un hotel propse mit Mane Ce faceti aici? intreba Pamela, fara sA se gindeasca, ~Doamnele nu locuiesc in hotelur. Pamela tnt pre exei ridica dintr-o spranceand. ignora amuzamentul care slip aan edt Privitea gi jar ci sunteti directa, Foarte bine, domnisoara 4ifaceaplicere! Avem o casa perfect aceptabila sc was ul este unul foarte simplu. Locuiese aici ers loues ncn aude. Tibeate: ~ Am putea locui impreuna cu familia ta " ape suse ; peranta. Parintii ti saupste due gdcea shea ei Nu putem face asta Clarissa si matusa Milcent schimbara priv esemna la nu a a de pind sl explc acstor don dee nada oe cea mai mare i ubes familia imu se nda delac de dager pene Ins in anti scursi de cind parisise Londra, se transformase intro competent, independents. Se temea, complet lisit de te. . a, daca s-ar fi ntorsacas arf pierdut tot ce csigase pnd ci, simu vola s rst aga ceva, Mal als cénd nici mu era de fapt oie si o fac, ~Dommule Graham, i se adress Pamela majordomuli. Te rog, inapoiazi-i printului bani plait pana acum si trimite pe neva sau Pulteney, pentru a vedea daca se giseste loc pentru sisuita sa, ~Ar fi destul de stanjenitr, omnigoar, spuse Graham, fr nik tragere de inima. Privireaeiseafint asupra ui. ~Ceanume? ~Se ste i hotelurile sunt ple ochi in aceast perioad a anu ‘continua Graham cu o grimasa, in privinfa banior. PPamelei mui placea deloc expresia de pe chipul majordomlul. ~Da? =Nu pot fi returati, opti el: Adil nintregime. Sat, de fp en Bad ume sind fe he on ~Foarte bine, scrisni Pamela din ding. Le voi returna bai fondurile mele. is alexander ——— - cand ne vo rvedea = victoria tanjet P in $0 mostniti noaste? Domnul Corby; fgete cv Alot smuindu- pentru un moment genuncil Inde- 2 nile edit: MAN Millicent cueeste ganduli ise luptd ‘si-gi recapete controlul. en wo isPONN gua foarte rezonabila astust M 1, trigind adinc aer in piept. Nucl r sau in casa. -est barbs u pea ‘Alexei ginditor. Nue delocca pe “ rier ruse Stefanovich rece: raicentscoase un oftat ist 2 ste ce ant ie cn pe 2070 a. Me Seis Roma? : i arunc opie intreDarOsEe mu, Alteta. Contele seutura din cap, cu parere de rau, Numarul it redus fade alta data. stru este mi dar am o idee mult, mult me se adevar. Alexei oft, dramatic, Malet pot numaxa pe dege- oe ge ne ab cringe 9 ote bal i Milicent apa o clipe, Sugeree Snes svabirjarsigridan, servitori verigoarei mee si, desigur, bucita- mam pani ish plc spre mats Millicent capers 3 ope 4 ue identjal. Este de-a dreptul sxtraordinar, Lady Smythe-Windom. ici -a lasat sa faca tot ce a veut in bucataric i, auareasa de ai dt dispoziia lui de cand am venit aich, Fa permis Nu cumva nta ag putea, napoiem prinulu icen, se permitem si imana if aucun cele Fe ct ae Soe vee ai ae Bhar si mai 3 euiegte aicl ONS avg sa nu o itm pe verigoara ta, Altet, interveni Stefanovich. Rrag putea-o uita niciodata pe Valentina, in vocea lui Alexei se. putea auzi o urm’ de resemnare. rave pamela, spuse matusa Millicent nepoate eh, 2ambind gatisfacuta. Sunt atat de putini, iar casa aceasta este enorma, abia ich sunt se ic Se ut inspe majordom. Va fi complicat mtu personal 8 avem mai multi locatar? —Deloc, doamna, spuse Graham, aratand de-a dreptul usurat. Paces, didu din cap mitusa Millicent. Te rog, informeszii privire a aceasta situatie. “De indata, doamna. Graham facu o pleciciune gi pleca. {nacelagi moment in care majordomul ape sigur ch vom sti cA sunt ac. Tost lume va sic sunt sic Teme va si, fd indoiala c& sunt ac Este prin Este dificil scundi prezena unui print. Cat despre respectablitae sau bund: ‘cuviinf, nici nu mai poate fi vorba de asa ceva. Prost! spuse matusa Millicent cu fermitate. Sunt vaduvé si sunt contesa de Smythe-Windom. Nu este nimic nepotrivitin aavea taspeti de spit regal, cu ocaziaIntoarceri mele triumfale la Lone fra. Mai molt char, si Clarissa este vaduva gla fel de cuviincioasd. 55 parisi inceperea, Pamela eon MexaM Oe! otitoaele tale, spuse m — sno postu elo princard lund nang un paar dee ring el suntem rude gnu poi arunca un mem a idartoate tei stiat CA esuase| ik ar fi rut ca lucruieg pad access ba ce Se ~ esti asezat in timp ce eu sunt in pic ean Baie egaio privretioasa. Cat de nepliticos din partes ee peloc. Sunt obisnuit si stau agezat, in timp ce alti unt in ve in augusta mea prezentd. Ce sui, Lady that sei inclind capul in direckia matugii Millicent. Se cuvi ae Matuga Milicentisplimba chi dela Al ie pecultiva Pamela sir cum nimi cae prvi iauga ei avea o intuitie mult mai bund decat genunchi. ie ta schimba totul. Helmsley este césatorit ganic ne te me credeau cela, ai g -l print, ta, aga asa ‘ Vicontele este varul meu, Alexei ring “pt et a candied vu foarte amabia, Lady Smythe Windom, dar nepoat aitale are dreptate, Am fost nepolitios. Este de rere ae aa un print Se intoase apoi cre Pamela i feu opletcune ‘Matusa Millicent ranji, Un prin niciodata, dar imi place cum| sd cine e, tot nu cred ca este spuse Pamela, aratand o reputatie notorie, Se. Europei. ” arvefugi, era acela cl se temea ca secretl lor simu fie dat in vileag, Hfacand la un nou scandal. Nu era deloc amabil din parea ei mu era “loc nob ori dragut. Nu era deloc ceva ce arf fécut un Effington. w Nu, eu sunt cea care trebuie si if ceardiertare. Eu sunt cea coasa. Indiferent de circumstanfle in care ne iar fi trebuit sifu la fel de indatori- facu oreverenta adanci. chestiune, trebuie si ne facem planar Mataga Millet i low ghnitoare bua deo Se Tul. Trebuie si trimit carte de vit rea mea ~a noasta - in Londra. Apoi, — veTona vuexander aeraremanpe invitatiile. Poate cA am putea organiza chiar noi o serata. Sau, si ma; bine, an bal. Casa asta are nevoie de un bal somptuos, gi mA indoies, cS a avut parte de asa ceva in ultimii ani. MAtusa Millicent aproape stralucea de bucuria anticiparii. Ganditi-va doar ce interesant va fj seronul alaturi de un print. Putem chiar sa organizam un eveniment cinstea sa. Ceva unic. Poate un banchet sau un bal mascat... ~ Nu, i-o tranti Pamela si Alexei, aproape in acelasi timp. a Millicent se incrunta. ~-Dece nu? ~—Draga mea Lady Smythe-Windom, ma tem c4 nu m-am facut pe teles. Vocea lui Alexei era ferma. Faptul ca sunt aici in tim- ezonului este o pura coincidenta. Nu am nici o intentie de a par- pa la serate si baluri, de fapt nu doresc sa iau deloc parte la viata Sunt de acord cu domnisoara Effington. Nu doresc s4-mi fac ta prezenta la Londra sau in aceasta casé. De aceea, ma vad — iti dau planurile peste cap, dar refuz sa fiu tarat oriunde. | teta, ma tem ca nu m-am facut pe deplin inteleasa. | ) Millicent zambi dragalas, iar Pamela se pregati pentru ce | era mai rau. Mai vazuse acest zambet gi alta data. | Poti locui aici cu o conditie. | Alexei facu o grimasa. ___-=Doresti sa ma t4rasti in diverse locuri. | | | , —Nu as face niciodata ceva atat de groaznic, Alteta. Matuga Milli- cent fi zambi inc4ntator. Vreau doar s4 o curtezi pe nepoata mea. Capitolul 4 Daca o mai intalnesc vreodatd, ti voi marturisi cd ea, spre deo- sebire de alte femei, mi-a ramas in ganduri si, ag indrazni sd spun, in inimd. Cu toate astea, deoarece nu am nimic de oferit, este mai. _ bine sd n-o mai vad niciodata. Nici macar nu-i cunosc numele. Altega Sa Regala, printul Alexei Pruzinsky Domnisoara Effington icni. 7. —Sa& mA curteze? Pe mine? oul a ———.._ Cand ne -vorn revedea —— Alexei facu ochii mari. ~SA 0 curtez in vederea cAsAtoriei? ~ CAsatorie? Cu el? Niciodatal se ridica vocea domnigoarei Effing- ton. Nu e deloc ceea ce imi doresc de la un sot. Este print, gi ai vazut deja cat de solicitanti i aroganti pot fi acestia. Reputatia lui este teribila si... —S-avem iertare, spuse Alexei incruntat, lasand la o parte faptul _ cA nici el nu avea nici un gand de casatorie, cu atat mai putin cu ea. Reputatie teribila sau nu, sunt totusi un print. Aroganta este dreptul meu din nastere. Cu toate astea, cele mai multe femei ar renunta pucuroase la un brat pentru a se cAsAtori cu un print. Prefer s&-mi pAstrez bratele, multumesc foarte mult, izbuc- ni domnisoara Effington, uitand aparent de dorinta de a-si pastra amabilitatea. In plus, asa cum ai spus-o deja chiar dumneata, esti un print fara tara, domnule Pruzinsky. Ag spune ca asta diminueaza gntru catva potentialul dumitale ca sot. Fu randul lui Lady Smythe-Windom sf icneasca, surprinsa. —Pamela! _Cu toate astea, prin venele mele curge sange regal, sangele ge- neratiilor de regi ai Avaloniei gi al nobililor din intreaga Europa. Ace- Jasi sange care va curge prin venele copiilor mei. isi ingusta privirea. _ Ai putea face o partidd mult mai proasta, domnisoara Effington, decat un print, cu sau fara tara, gi de altfel ma indoiesc c4 o femeie de varsta dumitale ar putea gasi ceva mai bun. Ochii domnisoarei Effington se largira, iar ea ramase cu gura cAscata. —Alteta! gemu Roman. Alexei il ignora si se apropie de domnisoara Effington intr-o ma- nier4 ce se voia amenintatoare. O privi fix, in timp ce prin minte ii trecu gandul ca era chiar draguta atunci cand era redusa la tacere, gi se intreba cum de nu observase acest lucru pana atunci. Ochii ei neobisnuit de inchisi la culoare contrastau in mod placut cu nuanta deschisa a parului. Pielea ii era find si avea o usoara nuanta de pier- sic&. Mai mult, avea inaltimea potrivita pentru el. Era suficient de jnalta pentru ca el s4-i poata s4ruta ceafa, daca ar fi dorit sd o faca. li placea s& sdrute femeile pe ceafa. Nu c& ar fi vrut s4 faca acest lucru cu ea. Abia o cunoscuse, dar se saturase deja de ea. —Domnisoara Effington, spuse el pe un ton jos, menit doar pen- _ tru urechile ei. | 59 Victoria Alexander Ea isi ridica ochii spre el si-] privi incruntata, mentinandu-gi po. ia. O calitate admirabila, desi iritanta. Privirile li se intalnira gj, timp de cateva secunde minunate, el nu fu pe deplin sigur daca voia sa o certe sau sd o sarute. In cele cateva secunde i se paru perfect posibil ca ea sa-i raspunda la sarut. O idee ridicola, desigur. Daduly o parte acest gand si incepu din nou. -Domnisoara Effington. -Domnule Pruz... Se opri, oftand. Alteta? Femeia avea totusi ceva unic. Ceva extrem de iritant $i exaspe- rant, dar totusi unic. Pacat cd promisese s4 nu incerce sa 0 seduca. ~Da, Alteta? repeta ea, arcuindu-si delicat o spranceana. -Femeile, domnisoara Effington, au ardtat mereu impulsul re- marcabil de a mi se arunca la picioare. Ag fi fost nerod daca nu as fi inteles cd mare parte din atractia pe care o simteau se datora titlului si averii mele, precum si puterii pe care o detineam. ~Si fara aceasta putere? ‘ Vocea ei era joasa, ca si cum furia i s-ar fi topit, transformandu: in ceva mult mai... ispititor. Reconsidera aceasta idee, dandu-si sear ma ca nu era vorba de o promisiune. r] inca nu stiu, domnisoara Effington. Adevarul era ca remarca io vizavi de seducerea ei fusese facuta fara sa se gandeasca deloc. Nu putea fi luata drept o promisiune adevarata. Dar sunt convins ca fare mecul meu nu depinde de un titlu. —Este vorba de convingere sau de aroganta? | in ochii ei aparu o sclipire curios de intensé, iar el stiu, dincolo dt “orice indoiala, ca era la fel de intrigata de el, ca si el de ea. a —Nu conteaza. al Ce ar fi facut ea oare si, de altfel, toti ceilalti din incapere, da A "ar fiuat-o in brate in acel moment? L-ar fi permis Lady Smythe-Winy, dom o asemenea libertate, chiar daca era print? Probabil ca nu. Ce pacat! “ral -Ochii dumitale sunt superbi, domnisoara Effington. & ~Sa fim seriosi, Alteta. Daca astfel vrei si-ti demonstrezi farme-~ | cul, sunt sigur ca se poate mai bine de-atat. ic i Glasul ei parea usor intretaiat. re -Intr-adevar, as putea, domnisoara Effington. Se apleca inspre , astfel incat ajungea sa-i sopteasca. S4-ti pomenesc atunci despre e? Despre cat sunt de pline, de senzuale, gata de sarutat? Privirea i Cand ne vom revedea ~ lui aluneca inspre buzele Pamelei, apoi reveni la ochii ei. Sau s4 vor- esc mai bine despre perfectiunea pielii dumitale? Sau despre... —Alteta, rdsund vocea exasperata a lui Lady Smythe-Windom. Nimeni in afara de Pamela nu poate auzi ce spui, fiindca esti mult prea aproape de ea, iar acest lucru este absolut necuviincios. Cu toate astea, voi trece cu vederea, deoarece inca nu te-a plesnit peste fata, jar dumneata nu ti-ai inclestat mAinile in jurul gatului ei. Presupun c& absenta violentei poate fi un semn al faptului ca, cel putin deo- camdata, v-ati rezolvat neintelegerile. Alexei privi in ochii adanci ai Pamelei si fu mai mult decat sa- tisfacut sa observe o licdrire ce putea fi foarte bine nehotarare. Cat de interesant! Poate chiar incitant. Isi indrepta spatele si facu un pas inapoi. —Deocamdata, da. Alexei intalni privirea celeilalte femei. Cu toa- te astea, momentan nu intentionez s4 mA cAsAtoresc cu domnisoara Effington sau cu oricine altcineva. _ Nici eu, adauga repede domnisoara Effington, desi nu cu aceeasi “yehementa pe care o avusese cu putin timp inainte. Cel putin, nu deocamdata —Dacad-mi permiteti si va explic ideea mea, veti vedea amandoi cA nu vorbesc despre nici un mariaj. Asta ar fi absurd. Pana gi eu pot vedea cA nu aveti nimic in comun, in afara aversiunii reciproce, desi gndraznesc sa afirm cA mariajele de succes pot fi construite pe mult mai putin de atat, spuse Lady Smythe-Windom, imperturbabila. Nu propun decat curtarea. —Curtare fara cdsatorie, rosti Alexei incet. —Te-ai priceput mereu la asta, Alteta, spuse Roman soptit. _Eu, una, nu vad sensul acestui lucru, spuse Clarissa, ridicand din umeri. CAsatoria este apogeul curtarii unei femei. Curtarea fara cAsAtorie este asemenea unei cAsatorii fara... —Nimeni aici de fata nu este interesat de cAsatorie, cel putin nu acum gi nu impreun, aga ca lucrurile ar trebui s decurga lin. Lady Smythe-Windom ii arunca lui Alexei un zambet orbitor, facandu-1 sa se gandeasca ca ar trebui sa se teama de astfel de zambete. Este foarte simplu, Alteta. Acum gase ani, Pamela a fost implicata intr-o care este cuvantul pe care il caut? —Doamne, Dumnezeule, sopti Pamela, lasandu-se s4 cada pe cel mai apropiat scaun gsi acoperindu-si ochii cu mana. Ia-ma acum! —O indiscretie, sari Clarissa in ajutor. ~$i un s al. Unul din cele mai prostesti, de alte, —— Céind ne vom revedeq— perspectiva decitcea britanica, unde totul pare un g Bythe-Windom igi cobort vocea pana la o goapts eget ack infeleg corect ceea ce ves mitua duitale guna lst impliat un tana de-adreptl infam, crear fi roy domnigoaraEffington zise Alexei, facand oscutapauna pent pundere pentru faptele sale, 4 lege bine cuvintele, este cA nimeni nu-si va aminti de. indiseret, = Domnisoara Bffington? Domnigoara Effington, _ petrecuta acum... acum cati ani? Bocupata de bunele moravuri? Sunt gocat, trebuie ssn ‘ Domnigoara Effington ii dadu ochii peste cap, Ei isi reginu un rinje ~Acum sase ami . Se pare cA nu sunt sin grozitor an Rijoara Effington mormai ceva ce elm Save ani? Este o perioada lungé de ei. E plecase de acaséabia mai ine asa. Navel dan x ast unin urma dar ise prea dea ci eote departed ovata Crim, tecutul nu va mai avea ni omportana dat in gente trebuie sa spun ca reputatia ia fost evar in compara unui prin care ined evident aa de dom cu pirere de ri d dumeata in cel mai respectabil mod, desigur. Oriceamintie tre. i Sas cate indiscretivafiearsa de strlucitapartda din prezent, Domnigoara Effington ii indreptspatle, cu oc larg deschi Teputatiay Bate o idee bund, chiar foarte buna! alta eau tendinga ~Agae, nu? Fre deer ecxtapr Lady Smythe-Windom rani, fr pic de modestie pe an ~ Mai apoi, dupa ce sada noastravalua sari jar dumneatarma vei respinge pentru orice motiv pe care il va gasi matusa dumitale pind atund. de serios fi fusese patata gul anilor, englezii ave ~Infidelitatea ar putea fi una, Altea, suger Roman, Este un mo- tiv excelent pentru ca o domnisoari si renuntela o relate. ar atunci cand domnul in chestiune este cineva cu o reputatie att de impre- sionanta cata, infidelitatea este aproape de asteptat. ~ Excelent observatie, replica Alexei sec. O voi tine mine. Aga ‘cum spuneam, dupa incheierea legiturii noastre mu vei mai avea nici o problema in a gasi un barbat potrvit, daci asta vei dor. Bir- batilor li se pare mereu ca femeile curtate de altcineva, mai ales de cineva dintr-o familie regala, sunt mai atragitoare decat cele care sunt disponibile Alexei privi inspre Lady Smythe-Windom, Este corect, pana acum? ~Intocmai, Alteta. Lady Smythe Windom aproba cu entuziasm. Siva fi chiar mai bine daca, la un moment dat, v-ai logo, aga cum ati sugerat, ‘Alexei tresari ~Aga cum am sugerat eu? Nu-mi amintesc si fi facut o aseme- nea sugestie. Cam aga a pau, Alteta, murmuri Roman. Cred c& atunc ind ai pomenit despre partida stralucta 68 fix pe Alexei «faci acest lucru? .repede. Voi pune aceasta problema omului nostra dela Bane ‘eles cd nu, pufni Alexei. Deja am afirmat c@ mh ae, cind vor intl. sscuta prezenta in Londra. Asta inseamng separ ci nu prea am de ales, roti Alex printre dings un fel de evenimente sociale gi elimina comp Roman clatina din cap. nta in med public vreo logodn. Nu prea, Altet si nicl nu prea conteaza, spuse ~ Age mise pare si mie. Foarte bine, atunc. Alene st indrepta canduse hotrata in picioare. Sunt mai ma tele 5 inspirdadanc. Is gsi cel ma fermecitorzimbet din arse i and si inima celei mai inversunate virgine, asa m-am si asteptat sd procedez, este conditie pentru a ramane in aceasta cuviint. orroti sigur? Domnigoara Effington se apropie de el, ciutindui Ja inutilitatea unei astfel de abordari. Asta, pre prudenta privirea. Chiar si in aceste circumstante, este destul de oi ezita si le spun celor mai mari barfitori di it si cerem aga ceva. vor pune capit, in mod irevocabil,d Exist lucruri mult mai rele pe lume decit si pretind cA sunt mat. Sper ci-ti dai seama, de altfl, ca di pragostit de o femeie frumoasi sisi particip la nenumérate pete isfaptul ci un print disponibil, cuss la care ma astept si ma distrez, totusi. li zimbi Pameleisiridicd transforma in tinta tunigam ‘umeri, Presupun, domnisoara Effington, c& nu ma pot ascunde it ,tru totdeauna, degi am sperat s4 0 mai pot face pentru o vreme. n plus, calendarul meu este surprinzator de liber deocamdat, 358 am foarte mult timp la dispozitie. Sunt foarte recunoscatoare, Altet. e fata ei inflori primul zambet, care ii produse lui Alexei o senza~ extrem de ciudata in stomac. Ascultati-ma pe mine, totul va merge excelent, Lady Smythe Win- jom didu din cap satisfacuta in directia printului sia contelui, apoi orn catre usa. Vom discuta despre acest plan in timpul ciel, d- ati. Inte timp, eu gi nepoatele mele ne vom petree restl ze Mutandu-ne si reacomodandu-ne cu casa. Ar trebui siti informezi familia c& te-ai intors, ti spuse Lady Overton verigoarei sale. Familia mea... Domnigoara Effington tresari. Am uitat cu totul dle familia mea. Cu siguranta vor dori sil cunoasci ygodnicul eu, spuse ea, zimbindu-i neconvingator lui Alexei. ~Va face o impresie grozava, si acesta este tocmai motivul pen- care ii cerem acest serviciu, arunca Lady Smythe-Windom peste ‘Au trecut ani buni de cind am fost aici, Vad ci Elizabeth n-a facut nimic si intretind casa. Cu siguranta vor.. Cele doua tinere doamne igi urmard matuga afara din incapere. ry cists accepta absent ung intamplat aici? slat, Alt hu o uitam pe Valentina. Chiay schim| ata, si ea ramane o forta, Soma $asn-2$ putea-o uita niciodata pe Valenti . a a orbl indelung din paharul su, lisand cil —— Céind ne vom revedea—_ be viata. Desigu, nus eschivase nicodata dela obligate Traise doar aga cum o faceau printi care ve ef ne a fi care nu urcasera i pe ton: in ux, mereu chutand o noua distratesiomoud cuca Inca nu intelegea pe deplin de ce rimasese in minte oamuane poapte go anume femee, Amintirea i rhmasee mereuin safes e cor Uhaine, asemenea unui ta- fsman cudat, care in copie i sar 6 pdrut magic. Nu era aga, de igur, dar tot pastrase. Aga cum o ficuse gi cu amintirle Adeviral acl deranja oarecum puterea pe care o aveaasupra hu. Sigur ci, Bin cite igi putuse da seama, la lumina steleor, era frumoass. Day Favusese parte de nenumarate femeifrumoase, multe dintre ele chiar frumoase decat ea. Nu fusese nici foarte priceputa ina face dra. ste, ci mai degraba tacuta, dulce si foarte entuzasté si, ntrun fel, ubitoare, desi acesta nu era tocmai cuvantul potrivit. Gun ar & jputut fi cand fusese vorba deo noapte de pasiune inte doi strain? Se gandise mult la noaptea aceea pe parcursul tumultuoslor ani ‘are urmaserd, in acele ore rare in care nimic altceva mui eclama atentia, in momentele tn care ajungea singur in pat, extenuat, sau finainte de a se ridica din pat, dimineata, Destul de potrivt, se gin- dea el, de vreme ce fusese cu ea din nou gi din nou in timpulviselor. “ncercase ssi spund cd nu era vorba nici de femeie nic de noapte, ‘cimai degraba de o combinatie de factori: Venetia si mister de amu sticine era ea gi, da, poate ca si putind magie. ‘Adevarul era c& ea lisase o urma in sufletul li, desi crezuse me- eu cd era prea cinic, poate, pentru ca vreo femeie st poataatinge astfel. Se ntrebase daca nu avea cumva legitura cu faptl ci ea, din- tre toate femeile cu care fusese, nu dorise nimic de la el Nu se pu- sese problema csitoriei. El era destinat sé fact un maria pe criteri politice, Ea nu-gi dorise nici prestigul de a deveni amanta hi, nici avantajul de a i vazuta in companla lu, lar dact-idorise un copl de la el care ar fi fost scopul? Nu-1 mai contactasenicodata, aga ck el presupusese cd in urma uniunii lor nu rezultase nic un copil. Ba- nua cd nici el, asemenea barbatilor din familia lui, nu era prea fert Paring lui avusesera numai tre copi. Chia si aga, Alexei avusese ‘mere grja in aceastA privint si, din cit sia, nu avea copilimpra- tiati pe intreg teritoriul Europei. Oricum, acum aumaiavea un tron a Pata mums MS pag Era un print fara fara, ban 4 Poscute, gata si se transforme thu era deloc ceea ce pirea 54 f S-ar fi intamplat altcuiva. Dar viata. Viat i ridicola. _—— Cind’ne vom revedea nuit de aminti in floul logodnis etd a, tebe 64 recunosc fap ct domnigoaraEfington ¢ unica eA fi fost foartat re femei, Este plina de inflcarare gi tie sds foloseaea, era vorba despre 8 Mr eu trebuie sé reeunos faptl ch ma oi distea bin. In plu, in SPIE viata’ Lennigoar BSingtotk cota etn ce mai tare cup oe tinge crwaconae 1 en Biro avast ar 0 avea in preajma ‘Alexei sorbi din coniac si rani. el putin penera nee toast tea hese lt a itresant ante Pentru moment. Pénd la urma fe de amuzament. » Poate e§, @ lui, care semana dit Capitolul 5 SEBD aci- voimai vedea vreadat pe fétarnicul i jpocrituacelade capitan Petron, ma vo strdui din toate puterile snl impuse pe pr loc. Nuva fideo usor broape de domnisoara ca tine, Altea Sa regla,printesa Valentina Prazinky tia lui Roman, cd ar fi stat nepot Barbatul i distrusese viata, la fel de sigur cum 0 facuse George Daca nui tinea garda sus in fiecare moment, ar fi fécut-o probabil in now ~ sau poate ar fi ficut-o ea, dar numa gi numa din via lui Pamela se plimba de-aungul dormitoruli ei din apartamental pe ‘are sil alesese mai ales pentru localizarea in cel mai indepértat cof alas Nu se agteptase sil mai intalneascd vreodaté pe pringul Ale- ei Pruzinsly, din regatal Avalonie, st nici nui mai dorise dea ‘eodata cu ochii de el. Oh sigur ci stiuse mereu c& exist posibi- litatea st se intalneascAinte-una din sil de bal ale Prisl, la 0 petrecere in gradind in Grecia sau lao cabana de wanatoare din Alpi, dar fusese pregatit pentru aceste intlnir. Inteadevar, fyi pregh- tise reo duzina de fraze frumoase pentru momentul in care aveai si fe prezentati, deoarece, desigur, el nu ar 6 recunoscut-o. Chiar fi asa, avea de doua ori mai multe faze pregatite pent evento Titatea in care el ar fi recunoscut-o, Ins nu fusese deloc preg sir giseasca in propria cass. Daca exista totui vreo conslare, era ‘ceea ci locuna era suficent de spaioasi pentr toi, ndusiv pen- tru suita prinfulu Casa rvalza ca marime cn cea a wnchiul et Effington House. Pcatc8 nu se compara sin privinga grandor arita iu, dar avea nevoi s fie enovatd.Inchirierea anual oinuse o Permisese mic reparatil acopei, day sera bani pentru He ‘bani penta era casa ef ea, a5 avea si Se asigure cds fceau * principalae problem in acest momen deocamdatatrebuia sé hotarasc ce avea de fic ale. Desi exprimarea nu era toc mi: E emai ce ta face, de fapt, al altceva. Ei bine, acum I rezema maine de pe din spate, care erau desl de 1 Sp te rte, pirezu mai bine ng a /bserva ca existau cateva 4 Alero rane 5 wes one ee Bis pow supusi scandal. Cu toate ateg a Mic seama ci aceasta ingrjorae en tn libertn in tect ~ din ete gut Darbatul pe care il intalnise in ——— Ciind ne vom revedea privintacaracterului stu, precum gia propifr sen tea pe care gi-o declarase fata de el nu: eee en LD pilinta produsd de tridarea hi, Ceea ce simtse pentru Alen kins 4 acolo dup’ patru ani lung Poate ci nu era dragoste,ci mummers printanestavilita pentru un birbatatatdeprceput in artaiubar pdiferent de defniti, era evident ci Pamela ea prigoiera acest ntimente. [i fusese foarte greu si nu se arunce in braele iy ast dupé-amiaza,atunci cand Alene firtase cu ea gistatuse mult rea aproape de ea. Vocea lui avea o anume rezonant, iar intenata, 3 privri sale gi amintrea atingerilor ii amulasera att genun- ii, ct i hotararea de airezista, Totus. in minte fi apdru un génd ciudat, care oficu si se i epte. Nu era posibil ca, de fapt, ceea ce o incénta si fie aminttes parbatului,visurile despre el? La urma urmei, trecuseré patra ant gi era perfect posibil ca timpul gi dstanga sf transformat o seara acuta in ceva mult mai spectaculos deci fusese in reaitate, Daca era iubire la mijloc, putea si fie indreptaté spre un barbat care nu lexista de fapt. Poate cA, inainte dea face orice alteva,trebuia sii fea seama de sentimentele ei pentru pringul cel adevarat. Poate $c felul in care putea realiza asta era sé cunoasci mai bine, Impir- tise patu cue, dar de fapt nul eanostea dec, Priviinspre vechiulceas de pe masuta de toaleta de lang fereas- tra. Mai erau cateva ore panda cin Daca segrabea,seputea imbrdca siputea cobori cu mult inaintea matusii Milicent sta Clarssei. Daca avea noroc, Alexei putea fi deja jos. Daca era desteapt, avea 58 se asigure de acest lucru. Se age la masut’ gi scrse n graba un bile, Avea si trimita de tndata lui Alexei priner-un valet. In mod cudat,simplul act dea face ceva in loc de a astepta, pur si simplu, fi scizu anxietatea, Sigur c& nu se agtepta ca aceasta intalnie sii raspunda la intrebarile pe care le avea cu privre Ia sentimentele ei, Nu se agtepta la aga ceva nic din partea lui Alexei. Cu toate aceste, era un prim pas. Mai mult, ra nu facutin condi stabilite de ea. Reactia ei de mai deveeme pitea fi atribuita surprize pe care o avusese vizéndu-| din nou. In aceasta seard avea si fie pregatta. Urma si fie fermecitoae gi poate chiar si foloseasca unele dintrefrazele pe care le pregitise tocmai pentru o astfel de situaie. Pamela intentiona sa fie gaada perfect gi, de asemenea, fala lo sodnicd perfect a unui pring in ex. In plus, dejailfermecaseo dats, —— Victoria Alexander cto masca pe chip si fardhaine. Sigur c& nu avea si fe _—— i ae faca din nou, de data asta fara masca, dar bine imbrieg Totuyi o micuta voce enervanta din capul ei, care ne otistacute 9 dot ceapa dorinta ei de a lua totul de la inceput, dea duce a politic, tratamen! tabli, i soptea i probabil nu avea sé fie prea greu, me ul sdu un angay Ici la fel de distractiv. oe iata sa eva acu ‘sera mereu mai mult decat le oferea el - favoruri te preferential Ia cute o posite permanenta in vament de un fel sau altul giaga mai departe. Sigur, idiferita. Nu mai avea de oferit astfel de lucruri. at pis eros atund cnd i spusese dosnt Effington ci ~Alteta, spuse domni Yorgi nu rau neaprat legate de ils, In mod erie nt espe steber eae fence dovedeac acento. ince puta aera Risen ayia naghna ct, con eta x ss dovedind une fee intlpnt? In spe acs Biiicocaiidhands pi inligente Daca ctogice Alena on in eceva mai detest, Alteta? smn Eington. lee o ita amatateg ~ een deoaie,rispunse el rd sisegindeasck ,observand in trecere simbolismul acest sa Arai deosebit de draguté in seara asta, de : cara asta, “Carmea de oaie ae (arnt plicatnicodat, nici mica ncopltie, Se cutremurs tet Eun alt exemplu al farmecul sins pare intotdeauna repingitoare, Fen oscut paz apoi sare i ridicd mana la buze, wtaugs $iconiacul din Avalonia eer bonsai a ul in rina eae to ~Conser-te norocoas ~ Nove place, asada? Sitteleg cl este din fara dumitale? “inet mea fad, ocorecta el. Nu, coniacul acela este probabil singuliyra de cate nam este dloe dor. En ich ont tama, oe eam fortai sl bem cu ocazia shritorlr oficial dinteun Pe er mastronomic dictat de trate. Este fat demembrit unui veer monahal, ie, tnul, ced ck producerea lu este felul in cre-s1 vei patel, iar consumarea lui este fell in cae nile ipa ispages ‘noi peale noastre. “Tfote nevoie siti ispagesti picatele, Alteta? Dac da, suntdispa- siisitiasealt confesiumea. Imi vei ofer iertare? Earidica din umeri =Binuiesec& asta depinde de pacate- “Dar cum rimne cupicatele umitale, domnigoaraBfington? “fndrianese s8 spun, Alteta, 4 pacatele mele palesc in compa- ratie Igitrase cu fermitate mainile dintr-ale li. Leai gis, fara tn- doial, foarte, foarte plictisitoare =Nu-mi imagines c4 se poate intampla aga ceva, chicotiel.Oricum, de vreme ce nici unul dintre noi nu e dispus momentan si fac vreo confesiune gi, prin urmare, penitente, si cum, din fericire, mu avem nici uma de coniac avalonian, ma gindesc cd am putea, in schimb, 3 ainte de vir Cink Privire undeva in spay Patele e.g, Ba peretele a ict pe data o stic me sigur ci domnigoara Usitums Effington aduse Pamelei S Pivnita de vinuri este intr-o stare de vinuri este in mai ng ta de vinuri este intr-o stare m se simtea o urma mdesg iis © urma de indignare sscoperit de-ahungul anilorchon furl este esentiala pentru atrage: Sezonului. La fel se intampla ce aces, ingrijizea acetone exceptionala, ‘un pahar. Ba fl priyi eu fost _— cand ne vom revedea—_— primitoare, spuse Alexei cu fermitate.Aritnd cx 9 abit ingiita cu drag. Did din cap ltr servitor ot, deocamdati, Graham. * altetd. Graham fic 0 patzs scurtS. Permitet-mai si wt da 1 ocazia logodnel ca eenim, Graham, raspunse Alexe, cu un 2ambet pict mal dadu scurt din cap $i iesi din incipere. Asta era vitor, oricate servitor, afla vreo informatie de acest a ajunga la urechile tuturor. Desi nu prea conta Alexei fusese de acord cu intriga propusi de Lady si simpli, nu se agteptase ca totul si inceapa ° rd ndom. Pu otut gis ist intro stuaie mult mai ea dec aceasta a prefceainddgostit deo femeiefrumoas 1 Sed asteptrie ao parte, cum te smi din nou aast, dom ari Bfington? Wiva fost mai dor de Londra decat crezusem, simi-a fost dor de va mea, desigur. Sorbi din gampanie, ginditoare. Totus, casa te acasi” pentru mine. Cel putin, nu fnca. Defapt, nu cred fam pus picioul aici pnd acum. ioc? intrebi el curios. Am infeles ci ai mogtenit-o dela o rus? Da, impreuna cu matuga gi verigoara mea. Domnigoara Effin se indeparta,studiindsalonul incépator cu un och critic. Ne-a le o matuga care nu era de acord cu felul fost isaté prin testament de are {si traiegte viafa matuga Millicent. Dar -a lsat totus casa? ~ Gtaverea, Toate, cu speranta cd asta o va incuraja si se compor- teapa cum se cuvine, salvindu-ne pe mine gi pe verigoara mea de 0 care ei e pirea nepotrivitA. Nepotrivita doar din punctul ei de ea ce ma priveste, viaga dusa de Lady Smythe-Windom vat vedere. In ce a fost mereu adecvat ‘Din punctul dumitale de vedere, fireste ~Beact. Domnigoara Effington 24mbi strimb, Matusa Millicent pana cind a rimas vaduva, a tit o viagd extrem de cuviincioasi perma moment in care gra descoperit aversiunea fata de situatille idea face lucrurile aga cum fi plicea. Sigur, pe atunci sare, A abandonat Londra si $-@ arum revenind numai o data sau de doua ori nente gi gustul dispunea de fondurile neces ‘atin viltoarea clatorilor, atunci. Cel ms . Rae I mai recent s-a intors ay ne lituram noi cltorilret Ah, da, spuse el sorbindut Ea ii aruncd ai aruncdo priv Ew “hei ‘i joporului meu la urcareé Ca logodnic al dumitale, ms ee : Cum Sas an. a cn ne vor revede ape tron. Pand atuncinsé, posibil, Zambi cu viclenie. pre acel inci cred ca incident, spuse el, afigand 4 ots ondoial un fals Ny ato prebui. Totust trebuie 8 fii coor a, atunci i tars, fecare mis- ta neingele telegerile din vi sAltet3, m in vitor, d re cana a a ate nel adevrat, wean sa 3 decree ny nd te OT entariu devin 0 t si met spring ip oO a ote, dar nurai fat de dumneat, nu discutim despre recut 4 tre acest uc, c&reputaia mea personae. Dic unas apoi continua: Exist totugi ni. io uf sae total Alene anh septa asta atate dintre femelle Europe? na benefii colateal pica, Asteptiile de veeme ce est nase pentru a cond oP eravagant. Nu te poti purta la el ca tot ceilalti t;eupus imitailr acestora, deoarece nu est #86 eligenta, abilitatea deat asigura loialitates barbs toate trebuie si fie mai mari raj, chiar si apetitul ~ lor bist parte chestinea apeitlul, at exstat dest regi, jargon angla arena ‘indepliitacestestandarde. a erent desngele regal basi su fon facut din singe tre agadar,supusi slabicunilorrasei umane, Dar regi cu find ctor fi prosper gale or popoate sunt feri- pa re incear nt-adet, edie a Indie A pani Sencrunta gis cnt cuvintele. Nueste mereu posibil, ter, ese provocae continu dare esponsabiitatea ce vine astea, Aleta, replica ea cu oy intr-adevar, voi io dezvaluie oi deseo al wre: adr rl fie sarutata, Alexei py pana acum nu se in; = a selaseniciodata in prin ‘ea, Chiar daca trebuit sncipere deparcaar fost acasila + la un servitor si aruncl 0 privre plina de regrete Pa yasni din dings fed: Pamela rezk jmmpulsului—nu, doringei~ de i luase foc. In schimb, se forts s& igur c4 vom avea um parte Boe ge ste nine domnipes eal sid cag cum toma noastr , domnigoars Eff ind ese vara Gein ral cao Ferele surprinsé intr-o _ i totus scuzabil, cx barbatul cu AN urma wyarul era ca femeia aceasta, oricine ar fi fost, inde Alexei ci de eas { macar un print nu Bs fl ca poate depasi chi ‘ ae in cazul farmecului ne inde , “etait Ca trust tg a sas ace vest este vorba? vrereba Alexei cu un ar reseranat: i vat in jurl milocullwgey waa ‘sopresc, Aleta In. urma femel tra in incapere be pat, cv 0 scpite Bn ‘chi. Dareste impos ea perfecta pentru e,c& obi oe “a vig Petro, arunce feria pete US Dar nici agonal a alateaacestor vet Se mainile pe pie; 0 . ieptul I d Inbrtares Oh cu sip ee mipos mie eu ie de Pamela Hi apucd 2 inl gi sarutaerl de angi unl din Fein, apo de ang& cell. Draga me Jasa-ma sa fu po pbrai a ice i ureze bun venitan mod oficial. ‘plese ge pun vent und familie, desigu. In f “avloniel. Doamna ig re. Probabil 17 intreba Pamela incet amilia Pruzinsky, familia domnitoare tncreti nasul. Sau, mai degraba, ar trebui sdnu mai folosesc aceas: ume dae. Incep Pamela, alegind 4 cuvintele, cine suntes? sue sao prezint pe verigoarames. Voces ui Alexei p&- ie safernta Pringesa Valentina Pruzinsky: ‘pune Valentina, deoarece giv c& vom devend foarte infsa i feriunul dint zambetele el orbitoare Tareu Imi po apropiate.P cam s-t spun? m ge hoki la ceaatfemeie. Valentina? Dumneata ef) ceacae Da da, eusunt aceea. pecaretrebuie si o port. Ochi ‘Aspus curva ci sunt rawvoitoare? Nu ci afi ceva gresit, mormi Petrov. ‘Alexei expr lung Sfeteamnanigs Pts tt schimbat gi inte adevir, mam schimbat, suse Valentina cu voioie. Voi fi mereu cunoscuta astfel, Este crucea i printese se Ingustara cu suspiciune. —— vana ne vor evtdeg sea altel. continua sta in puteri pentru ai 1 se dovede' A ao prvre dem de un pring sa en te pndui ver 5 oat, sunt dispus sa-ti acord capo naga ga Desigu, réspunse Pamela fn goapt, Alcan nage 5 spre Pamela, lar acesta este pg pitanul Dimitri Petro, fost eintoar vy erebui & fi ntr-un donjon ‘ Le ae st ley sq face ra nimdnui epic Petro, an Unde of ny é Pree priv «A fil incintétoarea domnis tiioase. . ua mana gio ridica iba D ae trebui fi fet cag dat deminer wor an ve el, aruncand o privine in jin cit ai asc iabue Valentina animale cy seama de ce Alteta Saa fo ‘Terminati odata! Amandoi ar trebui sft nchisi 2 i momentul de fata ag inclna spre lanturi, pentru rundeva, =o ‘a doi copii argo — ‘Voce i Alexeiluase din tonul acela egal. raimpresionant Pi p nevinovati rieten al meu. C fn directia lui Alexei imi d sligenia dumitale spuse Valentina, dandu-gtochiip fi idiot, Petrov, dent c sau cunoscut inainte. Banuiesc cA ea este, ° li mtru care Alexei a decis sA se stabileasca in lock virea lui pieziga o sUrprinss PST aS raasta groaznica. Privicatre Pamela siise: ‘un venit in familia mea, domnigoaré Pamela, spuse el, zim- sta in cel mai bun mod posibil, desigur. bind usor. 7 coe muri Pamela. Exist mai multe vost cd era inflexiunea voc lui sau faptul cms pronunfase oribil gi groaznic. iviodata mumele, ori poate cera din cauza il aise spundndvi ey de nenumatate ori in visele ef, dar flu n care Alexei spusese + ume sunase intim, personal si special Pamela. Seenisima, I ese la femcic, dar cael ‘Alte. Inspira adanc gf fntoarse zimbetul. Alene din punct de vedere fit Ti-am spus eu, Petrov, se auzi vocea infatuata a Valentine Doi sameni care tocmai s-au intalnit nu se wita aga unl a celal Poate, mormai Petrov. Extrem de inteligent din partea ta, vere, -fiascunzi sentimen- tele timp de atatia ani. Valentina il privi aprobator pe Alexei, Pamela ii finurespiraia. ‘Alexei scutura din cap, plin de confuzie. Despre ce vorbesti? Hide, Alexei, poate ci am renunfat la cateva dintre compot~ tamentele mele din trecut, dar nu am renuntat sila rafiune, repli «a, privindul condescendent. Stim améndoi ca pana acum mai fost liber si te cAisitoresti dupa pofta nimi, cin functie dealiantele po- ltice, Este in mod evident voia sortii cd nuai facuto deja ~Soarta?intreba Alexei cu prudent Soarta, destin, oicum vee sii spui. Vere, i pfi paca pe uni sau pe ali, dar nu pe mine, In uda gocului preficut al ui Petrov la vestea logone’ tae, spuse et, aruncnd rivire dezgustat lui imitr, care nici macar n-a fost convingator a7 —— Cand ne vom revedeg mela ridica intrebatoare dintr-o f pes rala eld ditogitrre pene ee tb ip a enili Alexei se ingostara Silpsa unui eat, _Dimitri? sides ¥ «Bate o femeie 3 foarte ea, Altets, bodoginicipitamy) « _ytura capul, plin de uimire, Habar n-am sept pur si simpluVorbeam, depen gop