Sunteți pe pagina 1din 6

CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ

Cuprins

Pagina
1.1.Introducere ........................................................................................................... 1
1.2.Obiective ............................................................................................................... 1
1.3.Subiecte de studiu .............................................................................................. 1
1.3.1Consilierea educaţională- delimitări conceptuale.............................. 1
1.4.Rezumat ....................................................................................................... 5
1.5.Testde autoevaluare ....................................................................................... 5
1.6.Concluzii ............................................................................................................. 6
1.7.Bibliografie obligatorie ...................................................................................... 6

1.1. Introducere
Cunoştinţe preliminare: psihologie generală, psihologia educaţiei, psihologia dezvoltării, pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar. Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la
bibliografia obligatorie; instrumente de scris, calculator şi acces la internet.

Durata de învăţare: 120 de minute

1.2. Obiective
Obiectivul specific: Studenţii să cunoască/înteleagă specificul conceptului de consiliere
educaţională şi orientare şcolară.

Obiectivele operaţionale

După parcurgerea conţinutului, toţi studenţii vor putea:


1. Sa identifice caracteristicile principalelor tipuri de consiliere.
2. Sa specifice principalele elemente de diferentiere între consilierea educationala realizata de către
profesorul-consilier și consilierea psihologica realizata de către psiholog.
3. Sa identifice principalele caracteristici ale consilierii.

1.3. Subiectede studiu


În cadrul acestei unități de învățare studenții vor afla despre semnificaţia concepului de consiliere
educaţională şi rolul dezvoltării abilităţilor socio-emoţionale în vederea unei mai bune
autocunoaşteri şi integrări socio-profesionale.

1.3.1.Consilierea educaţională -delimitări conceptuale

Consilierea este un proces complex ce cuprindeo arie foarte larga de interventii care impun o
pregatire profesionala de specialitate. Mai specific, termenul de consilierea descrie relatia
interumanade ajutor dintre o persoana specializata, consilierul, și o alta persoana care solicita
asistenta de specialitate, clientul (Egan, 1990). Relatia dintre consilier si persoana consiliata este
una de alianta, de participare și colaborare reciproca (Ivey,1994). Exista mai multe tipuri de
consiliere, desi formele prezentate în tabelul 2.1. nu se exclud una pe alta. De exemplu, consilierea
educationala presupune elemente de consiliere vocationala, suportiva, de dezvoltare personala sau
informationala. Ce este important de reținut în acest context este faptul ca profesorulde scoala,ce

1
poate fi abilitat pentru consiliere educationala nu are competente în ceea ce numim consiliere de
criza si consiliere pastorala.
Cel din urma tip de consiliere este procesul de asistare psihologica realizat de catre preot în
comunitatea sa religioasa. Consilierea de criza reprezinta un domeniu de interventie ce tine strict de
competenta psihologului. Acest domeniu implica cunostinte, metode si tehnici de interventie de
specialitate. Un pedagog, un psihopedagog, un asistent social sau sociolog, cu atât mai putin un
profesor, nu poseda competentele si expertiza necesara unor astfel de interventii. Încecarea de
asistare din partea profesorului-consilier în scopul remedierii unor posibile situatii de criza
psihologica ale unor elevi (ex. stari depresive sau de anxietate, ideatie suicidara, reactii de doliu,
comportamente compulsive sau obsesive, consum de droguri sau dependenta de alcool) este
deosebit de riscant. În felul acesta, persoana în cauza poate fi privata de dreptul și șansa de a
beneficia de un tratament psihologic și medical de specialitate. De asemenea, profesorul-consilier
nu are ca obiectiv si competenta evaluarea psihologica a elevului. Utilizarea testelor psihologice
(cum sunt cele pentru evaluarea nivelului de inteligenta, a formelor de inteligenta, testele proiective,
alte teste de personalitate), desi poate aparea ca o activitate usor de realizat, presupune vaste
cunostinte de psihodiagnostic. Rezultatul în sine la un test, exprimat numeric, poate sa nu aiba
absolut nici o relevanta daca este rupt de un context anume. Interpretarea calitativa a multiplelor
valente și relații pe care le implica orice rezultat la un test poate fi realizata doar de catre psiholog.
În caz contrar, evaluarea psihologica poate avea efecte negative asupra persoanei evaluate.
Profesorul-consilier va utiliza diverse scale de cunostinte si atitudini, fise de lucru. Nu recomandam
utilizarea acestor instrumente (fise de lucru) în scopul cunoasterii si evaluarii elevilor. Obiectivul
orelor de consiliere nu este cunoasterea elevului de către profesor, ci acela de a facilita
autocunoasterea.

Tipuri deconsiliere
•informationala: oferirea de informații pe domenii/temespecifice
• educationala: repere psihoeducationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica, sociala și
spirituala a copiilor și adolescentilor
• de dezvoltare personala: formareade abilitati și atitudini care permit o funcționare personala și
sociala flexibila și eficiența în scopul atingerii starii de bine
•suportiva: oferirea de suport emotional, apreciativsi material
•vocationala: dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei
•de criza: asistarea psihologica a persoanelor în dificultate
•pastorala: consiliere din perspectiva religioasă

Caracteristicile consilierii educaţionale

Consilierea psihologica si educationala integreaza perspectiva umanista dezvoltata de Carl Rogers


(1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute în mod obligatoriu în termenii de tulburare si
deficienta, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întarire a Eului, de dezvoltare personala si
de adaptare. În acest sens, rolul principal nu îi mai revine doar psihologului văzut ca un superexpert.
Succesul consilierii este asigurat de implicarea activa si responsabila a ambelor parti (consilierul si
persoanele consiliate) în realizarea unei aliante autentice, bazata pe respect si încredere reciproca. A
ajuta si a credita persoana ca fiind capabila sa îsi asume propria dezvoltare personala, sa previna
diverse tulburari si disfunctii, sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta, sa se simta bine
cu sine, cu ceilalti si în lumea în care traieste, reprezintă valorile umaniste ale consilierii
psihologice.
Definirea consilierii impune accentuarea anumitor caracteristici ce o disting de alte arii de
specializare ce implica asistenta psihologica:

2
• o prima caracteristica este data de tipul de persoane carora li se adreseaza. Consilierea vizeaza
persoane normale, ce nu prezinta tulburari psihice sau de personalitate, deficite intelectuale sau de
alta natura. Consilierea faciliteaza, prin demersurile pe care le presupune, ca persoana sa faca fata
mai eficient stresorilor si sarcinilor vietii cotidiene si astfel sa îmbunatateasca calitatea vietii;
• o a doua caracteristica definitorie pentru consiliere este data de faptul ca asistenta pe care o ofera
utilizeaza un model educational si un model al dezvoltarii si nu unul clinic si curativ. Sarcina
consilierului este de a învata persoana/grupul, strategii noi comportamentale, sa îsi valorizeze
potențialul existent, sa îsi dezvolte noi resurse adaptative. Consilierea faciliteaza si catalizeaza
atingerea unui nivel optimde funcționare în lume;
• o a treia caracteristica a consilierii este preocuparea pentru preventia problemelor ce pot împieta
dezvoltarea si functionarea armonioasa a persoanei. Strategia de preventie consta în identificarea
situatiilor si grupurilor de risc si în actiunea asupra lor înainte ca acestea sa aiba un impact negativ
si sa declanseze “crize” personale sau de grup. Sumarizând caracteristicile prezentate în paragrafele
anterioare putem spune ca procesul de consiliere pune accentul pe dimensiunea de preventie a
tulburarilor emotionale si comportamentale, pe cea a dezvoltarii personale și a rezolvarii de
probleme.

Obiectivele consilierii
Scopul fundamental al consilierii educationale este functionarea psihosociala optima a
persoanei/grupului. Acest scop ultim poate fi atins prin urmarirea realizarii obiectivelor procesului
de consiliere; acestea sunt în numar de trei, și anume:
(1) PROMOVAREA SANATATII SI A STARII DE BINE: functionare optima din punct de
vederesomatic, fiziologic, mental, emotional, social și spiritual.
(2) DEZVOLTARE PERSONALA: cunoastere de sine, imaginea de sine, capacitatea de decizie
responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului, tehnici de învatare eficiente,
atitudini creative, opțiuni vocationale realiste.
(3) PREVENTIE: a dispozitiei afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor de risc,
a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de învatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor
psihosomatice, a situatiilor de criza. Consilierea este mai interesata de starea de bine decât de starea
de boala. Ce reprezinta starea de bine? Asa cum o defineste Organizatia Mondiala a Sanatatii,
sanatatea nu este conditionata doar de absenta bolii si disfunctiei ci se refera la un proces complex
si multidimensional, în care starea subiectiva de bine este un elementfundamental. Componentele
starii de bine:
• ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea calitatilor și
defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecute și a viitorului.
• RELATII POZITIVE CU CEILALTI: încredere în oamenii, sociabil, intim, nevoia de a primi și a
da afectiune, atitudine empatica, deschisă și calda.
• AUTONOMIE: independent, hotarât, rezista presiunilor de grup, se evalueaza pe sine dupa
standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectantele și evaluarile celorlalti.
• CONTROL: sentiment de competenta si control personal asupra sarcinilor, îsi creaza oportunitati
pentru valorizarea nevoilor personale, face opțiuni conforme cu valorile proprii.
• SENS SI SCOP ÎN VIATA: directionat de scopuri de durata medie si lunga, experienta pozitiva a
trecutului, bucuria prezentului si relevanta viitorului, convingerea ca merita sa te implici,curiozitate.
• DEZVOLTARE PERSONALA: deschidere spre experiente noi, sentimentul de valorizare a
potentialului propriu, capacitate de autoreflexie, perceptia schimbarilor de sine pozitive, eficienta,
flexibilitate, creativitate, nevoia de provocari,respingerea rutinei. Ar fi total eronat sa consideram ca
starea de bine este conditionata de parcurgerea unui proces psihoterapeutic complex. Înainte de
toate, familia si scoala au un rol esential în dezvoltarea si mentinerea starii de bine. În acelasi timp
se constata ca, nu de putine ori din pacate, tocmai familia si scoala sunt institutiile care genereaza
conditii ce submineaza încrederea în sine a copiilor si elevilor, îngradesc autonomia si independenta

3
lor, sabloneaza individualitatile, implica competitii neproductive în detrimentul cooperarii si
colaborarii, cenzureaza bucuriile și plăcerile cotidiene, induc perceptii amenintatoare asupra lumii și
vietii, desfoliindu-le de orice element ludic si hedonist. Focalizarea exclusiva a scolii pe latura
intelectuala a elevilor si pe performantele lor scolare, ignorând nevoile lor emotionale si sociale,
sunt cai sigure de diminuare a starii de bine si de crestere a riscului pentru disfunctii si boli fizice si
psihice. Scoala moderna nu mai poate ignora, în numele nevoii imperative de cunostinte si rezultate
scolare performante, starea de bine si de sanatate fizica, psihica, spirituala și sociala a elevilor sai.
În caz contrar, școala devine o institutie segregata de individ, societate și viata. Înainte de a fi o
institutie care confera diplome, școala trebuie sa fie locul în care se formeaza persoane armonioase
cu sine, cu ceilalti, cu lumea, capabile astfel sa transpuna în instrumente continutul diplomei, sa
opereze eficient cu ele, sa se bucure de procesul și produsul activitatiilor. Consilierea educationala
poate fi definita ca o relatie interumana de asistenta si suport dintre persoana specializata în
psihologia si consilierea educationala (profesor) si grupul de elevi în scopul dezvoltarii personale si
preventiei situatiilor problematice si de criza. Principala sarcina a consilierului este de a ajuta elevii
sa parcurga pasii unui demers de constientizare, clarificare, evaluare si actualizare a sistemului
personal de valori. Desi accentuam înca o data ca profesorul-consilier nu este si nu poate sa se
substitue consilierului-psiholog, între cei doi profesionisti (profesor si psiholog) trebuie sa existe
relatii de colaborare. Profesorul-consilier poate facilita, prin activitatea sa, reducerea riscului
aparitiei si dezvoltarii de probleme care solicita în mod obligatoriu expertiza psihologului specialist.
În acelasi timp, psihologul scolar are competenta de a favoriza procesul educativ prin conturarea
unor strategii de interventie cognitiva, motivationala, emotionala si comportamentala, atât la nivel
individual cât si de grup. Sintetizam în tabelul 2.2. diferentele dintre consilierea psihologica și cea
educationala.

Diferente între consilierea educationala și consilierea psihologica


Consilierea educaţională Consilierea psihologică
CINE? Profesorul abilitat pentru Psihologul sau consilierul
activitatile de consiliere scolar
educationala
UNDE? În cadrul orelor de consiliere si În cabinetul de consiliere
orientare și dirigentie
GRUP ŢINTĂ Clasa de elevi, parinti Persoana (elev, parinte,
profesor) sau grup
OBIECTIVE Dezvoltare personala Dezvoltare personala
Promovarea sanatatii si starii de Promovarea sanatatii si starii
bine de bine
Preventie Preventie
Remedier
TEMATICĂ •Cunoastere și imagine de sine Evaluare psihologica
•Dezvoltarea unor abilitati de •Consilierea în probleme: -
comunicare și management al emotionale (anxietate, depresie)
conflictelor -comportamentale (agresivitate,
• Dezvoltarea abilitatilor hiperactivitate) - de învatare
sociale–asertivitate (esec scolar, abandon scolar)
• Dezvoltarea abilitatilor de Consiliere vocationala
prevenire a consumului de •Dezvolta proiecte de preventie
alcool,tutun,droguri (preventia suicidului)
• Dezvoltarea unei •Terapie individuala și de grup

4
psihosexualitati sanatoase • Realizeaza cursuri de
• Prevenire HIV/SIDA, sarcini informare si formare pentru
nedorite profesori si parinti pe teme de
• Dezvoltarea abilitatilor de psihologie educationala si
prevenire a afectivitatii promovarea sanatatii.
negative: anxietate, depresie, • Realizeaza materiale
agresivitate, suicid informative pentru elevi, parinti
•Consiliere vocationala siprofesori
•Controlul stresului • Formeaza elevii-consilieri
•Responsabilitate sociala pentru programele de “peer
•Rezolvare de probleme counseling”
•Decizii responsabile • Interventie în situatii de criza
•Tehnici de învatare eficienta (divort, boala, decesul
•Managementul timpului parintelui)
•Dezvoltarea creativitatii • Materiale informative pentru
•Informarea privind resursele de massmedia
consiliere – cabinete scolare, • Cercetare în domeniul
cabinete de consiliere privind consilierii
cariera, organizatii non- • Elaboreaza metode de
guvernamentale evaluare valide, standardizate si
etalonate

1.4. Rezumat
Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte larga de interventii care impun o
pregatire profesionala de specialitate. Consilierea psihologica si educationala integreaza perspectiva
umanista dezvoltata de Carl Rogers (1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute în mod
obligatoriu în termenii de tulburare si deficienta, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de
întarire a Eului, de dezvoltare personala si de adaptare. Consilirea educationala se diferentiaza de
cea psihologica prin: locatia unde sunt realizate, persoanele care le coordoneaza, grupul tinta caruia
îi este adresata consilierea, obiectivele tintite si tematica.

Cuvinte cheie: consiliere educaţională, consiliere psihologică, valorile umaniste.

1.5. Test de autoevaluare

1. Comparaţi consilierea educaţională cu consilierea psihologică, indicând asemănări şi deosebiri.

5
1.6. Concluzii
Consilierea educationala poate fi definita ca o relatie interumana de asistenta si suport dintre
persoana specializata în psihologia si consilierea educationala (profesor) si grupul de elevi în scopul
dezvoltarii personale și preventiei situatiilor problematice și de criza.

1.7. Bibliografie obligatorie


Baban, A. (2001). Consiliere educationala – ghid metodologic pentru orele de dirigentie si
consiliere.Ed.Psinet,Cluj-Napoca. Lemeni, G., Miclea, M., (coord.) (2004): Consiliere si Orientare-
ghid de educatie pentru cariera.EdituraASCR,Cluj-Napoca.

S-ar putea să vă placă și