Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

‘’Rolul CEC BANK S.A. în


economia românească’’
Cuprins

Introducere.............................................................................................................................3

Rolul băncilor în economie...................................................................................................4

Istoric CEC Bank...................................................................................................................5

Poziţia CEC Bank în cadrul sistemului bancar românesc...................................................10

CEC Bank a câştigat teren în criză..................................................................................10

Prezentarea CEC BANK S.A..........................................................................................10

Serviciile oferite de CEC BANK S.A.................................................................................11

Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari..................................................18

Concluzii.............................................................................................................................27

Bibliografie:.........................................................................................................................28
Introducere

CEC bank este o bancă universală ce ofera diferite servicii atât persoanelor fizice
cât şi celor juridice. Serviciile oferite de Cec Bank sunt diverse printre care amintim
credite, depozite, servicii bancare electronice, carduri , librete, transferuri, cash-
management, fonduri de investiitii, finantari/ refinantari structurate/ proiecte.

Evoluţia CEC Bank în România poate fi considerata drept una de importanţă


majoră, având în vedere rolul pe care l-a avut şi îl are această instituţie în evoluţia
economică a României.
În decembrie 1989, revoluţia din România a dus la prăbuşirea regimului Ceauşescu
şi la angajarea ţării în tranziţia postcomunistă spre un sistem politicdemocratic bazat pe
economia de piaţă. Daniel Dăianu sintetizează în felul următor situaţia ţării la startul
tranziţiei: „La sfârşitul anilor '80, economia românească, ţara, oamenii ofereau un tablou
dezolant. După mai mult de patru decenii de industrializare forţată, competitivitatea
economiei se afla la nivelul cel mai scăzut în cadrul „ligii comuniste”, dezechilibrele
dintre sectoare şi penuria erau în creştere, suferinţa oamenilor era inimaginabilă; România
era cu mult în urma ţărilor vecine în ceea ce priveşte premisele instituţionale necesare
pentru tranziţia postcomunistă, pregătirea psihologică a populaţiei pentru schimbări
sociale şi baza socială a reformelor către economia de piaţă.”
Evoluţia CEC Bank a fost una marcată de la înfiinţare până în prezent,de diferite
etape, unele mai uşoare, altele mai dificile, dar permanent ancorate şi în strânsă relaţie cu
destinele acestei ţări şi naţiuni.
Rolul băncilor în economie

Activitatea principală a unei bănci constă în comerţul cu bani, banca “cumpărând”


bani şi suportând un cost sub forma dobânzii bonificate, “vânzând” apoi banii acumulaţi
şi percepând dobândă, câştigurile regăsindu-se în diferenţa între dobânda percepută şi
dobânda bonificată1.
Rolul băncii este de prin plan în economie, în societate, aceasta favorizănd
tranzacţiile comerciale în interiorul şi exteriorul unei ţări, asigurând efectuarea plăţilor şi
schimbul valutar. De asemenea, banca permite realizarea investiţiilor, fie participând
direct la finanţarea acestora, fie prin plasamentul şi gestiunea economiilor băneşti;
reprezintă actorul principal pe piaţa capitalului.
Rolul complex pe care băncile îl joacă în economie, atât din punct de vedere al
serviciilor pe care le efectuează, cât şi al relaţiilor în spaţiul economic şi territorial, se
concretizează în cele trei funcţii esenţiale ale băncii:
a) atragerea fondurilor sub formă de depozite, în vederea plasării şi
fructificării;
b) plasarea fondurilor, investirea acestora, prin acordarea de credite sau
achiziţionarea de titluri la vedere;
c) efectuarea de încasări şi plăţi, precum şi furnizarea de servicii bancare
şi financiare.
Cele mai multe din aceste instituţii financiar-monetar-bancare au fost constituite
pentru a sprijini modernizarea economiei româneşti. În acest scop s-au înfiinţat şi alte
bănci şi instituţii de credit ce au determinat dezvoltarea sectorului agricol, această ramură
fiind predominantă în economia românească. O dată cu dezvoltarea industriei şi
comerţului, au fost înfiinţate bănci şi pentru aceste sectoare, ori alte instituţii financiare şi-
au înfiinţat departamente pe aceste ramuri. Infuzia de capital era şi autohtonă şi străină,
atât de stat, cât şi privată. Mica producţie (agricolă, industrială, meşteşugărească şi
comercială) era susţinută în mod deosebit, mai ales prin credite preferenţiale, dar şi prin
alte produse, servicii şi facilităţi bancare şi fiscale. Astfel au fost preluate de către stat
unele datorii agricole şi industriale (prin conversii) oferindu-se în acest fel posibilităţi de
lansare în economia capitalistă pentru care România era un pretendent serios încă în
perioada dintre cele două războaie mondiale.
Într-o economie de piaţă, instituţiile bancare practică operaţiuni din cele mai
complexe şi variate. În prezent şi în România, câmpul de activitate a băncilor este mult
dezvoltat prin produsele şi serviciile realizate pentru cei ce activează în domeniul

1
Manolescu Gheorghe – „Management bancar”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001
economic, dar nu numai. Băncile au devenit organisme atât de indispensabile, încât o
economie naţională fără asemenea instituţii nu mai poate fi concepută.

Istoric CEC Bank

Originile CEC Bank se regăsesc în eforturile elitelor politice şi economice din


timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine în finanţele publice ale
tânărului stat român, rezultat în urma Unirii din 1859.       
CEC Bank  este continuatoarea activităţilor iniţiate de prima instituţie de credit
public din România – Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni – şi a celor desfăşurate,
începând cu anul 1881, de cea mai importantă casa de economie care a activat în sistemul
bancar românesc – Casa de Economie - transformată în anul 1932 în Casa Naţională de
Economii şi Cecuri Poştale.         
În domeniul caselor de economii, primul proiect aparţine lui Costache Bălcescu şi
a fost publicat în 1845. Acesta cuprindea “statutele cassei de păstrare şi împrumutare”,
care urma să se fondeze prin “sloboda subscripţie particulară în oraşul Bucureşti”, fiind
însoţit şi de o expunere de motive. Trebuie menţionat faptul că proiectul a fost inspirat
după statutele caselor de economie din Franţa şi a celei din Braşov, înfiinţată în 1835.       
În planul de organizare al creditului, publicat în 1864 ca anexă la bugetul statului,
sunt menţionate instituţiile financiare, într-o ordine ce sugera urgenţa înfiinţării lor. Astfel,
prima apare “Banca Fonciara”, urmată de “Banca de Scont şi Circulaţiune”, “Casa de
Economie”, “Casa pentru înlesnirea micilor agricultori şi meseriaşi”, “Muntele de Pietate”
şi “Casa de Depozite şi Consignaţii”.             
Ministrul ad-interim de Finanţe, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizează un proiect
de lege pentru constituirea unei Case de Depozite şi Consignaţii, pe care Domnitorul
Alexandru Ioan Cuza îl aprobă, la 24 noiembrie 1864 şi astfel ia naştere Casa de Depuneri
şi Consemnaţiuni (CDC).
Dacă, sub forma în care a fost înfiinţată, Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a
îndeplinit sarcina de a centraliza şi a pune la dispoziţia statului mijloace financiare
provenite din depuneri judiciare şi administrative, din consemnări ordonate prin legi, din
bunuri sechestrate, succesiuni vacanţe, cauţiuni, etc., nu acelaşi lucru se poate spune
despre depunerile voluntare ale populaţiei. Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni a izbutit
să atragă doar depunerile mari ale capitaliştilor şi moşierilor, nu însă şi micile depuneri ale
populaţiei de la oraşe şi sate. Pentru atragerea acestor mici depuneri, în baza unor decrete
din 5 ianuarie şi 21 octombrie 1880, a fost înfiinţată Casa de Economie, ca o anexă a
Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Între cele două instituţii – Cassa de Depuneri şi
Consemnaţiuni şi Casa de Economie - s-a stabilit o delimitare a sferei de acţiune : Casa de
Economie  şi-a concentrat atenţia asupra micilor economii începând de la un leu până la
300 de lei, în vreme ce Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni a rămas să se ocupe cu
păstrarea depunerilor cu caracter obligatoriu, precum şi cu atragerea depunerilor voluntare
de capitaluri mai însemnate. Odată cu această Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a
schimbat denumirea în Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, scopul acesteia
fiind potrivit legii, acela de  « a provoca, a păstra, a face producătoare şi strânge
economiile cele mai neansemnate ale clasei muncitoare».  
            În cei 140 ani că au urmat, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (actualul C.E.C.)
îşi îndeplineşte menirea pentru care a fost creată. CEC-ul a fost una dintre cele câteva
instituţii bancare ce şi-au continuat –in limitele inerente impuse de sistemul economic şi
politic– activitatea şi după 1948.
            Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, pe lângă activităţile sale fireşti, a fost prezenta
în marile momente istorice. Astfel, la 12 iunie 1877, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni
emitea o serie de bilete ipotecare. Rostul acţiunii era acela de a permite statului român -in
absenţa unei bănci de emisiune- să obţină mijloace băneşti necesare finanţării războiului
de independentă. Erau, în fond, primi bani de hârtie emişi şi puşi în circulaţie la noi.
            După primul război mondial, instituţia a participat la finanţarea procesului de
refacere a economiei distruse şi a sprijinit operele sociale ale guvernului de cumpărare de
grâu şi alimente pentru populaţia lipsită de hrană. De asemenea, a contribuit cu 139
milioane lei la “Împrumutul Unirii”, lansat în anul 1919. În perioada interbelică şi în anii
celui de-al doilea război mondial,  s-au acordat statului diverse împrumuturi pentru
înzestrarea armatei.
Pe lângă operele de mecenat cultural şi social, o altă activitate prodigioasă desfăşurată de
instituţie a fost educaţia economică a tinerei generaţii, concretizată prin multiple acţiuni
culturale şi de învăţământ, ea realizând o adevărată operă de pionierat la noi în ţară, prin
crearea instrumentelor de economisire destinate copiilor din sistemul şcolar.
            Toate aceste lucruri sunt mărturii concludente despre modul în care Casa de
Economii şi Consemnaţiuni, împreună cu antecesoarele sale, şi-a îndeplinit misiunea sa
istorică şi economică.
            Astăzi, Casa de Economii şi Consemnaţiuni este mai mult decât o bancă, este un
simbol naţional.
            Evoluţia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forţei
financiare a băncii. La un capital social de 220 miliarde lei în 1990, încep să se adauge
fondurile constituite, adică, capitalul social creşte, în prezent ajungând la 1.497 miliarde
lei.
            La experienţa acumulată se adăuga o altă nouă, urmare a extinderii operaţiunilor
specifice tranziţiei şi economiei de piaţă.
Astfel, CEC-ul s-a dezvoltat atât prin creşterea gamei de produse şi servicii bancare
pe care le-a oferit clientelei sale, cât şi prin asimilarea rapidă a unor noi, din care sunt de
menţionat: trecerea la creditarea pe termen mediu şi lung pentru investiţii ; efectuarea de
operaţiuni de schimb valutar ; derularea operaţiunilor de decontare, în numele clienţilor.
            Interesul clienţilor de toate categoriile pentru colaborarea cu Casa de Economii şi
Consemnaţiuni, evoluţia acestei clientele contribuie în final la completarea imaginii despre
banca.
CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere
clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate, urmărind cu precădere finanţarea IMM-
urilor, agriculturii, administraţiilor publice locale, precum şi a acelor proiecte bancabile
care prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor
de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienţilor pentru accesarea Fondurilor
Europene şi se va implica în susţinerea Programelor Guvernamentale. O atenţie deosebită
va fi acordată în continuare relaţiei cu populaţia României.
Valori
Valori fundamentale: încredere, onestitate, stabilitate
Valori functionale: siguranţă, accesibilitate, simplitate
Valoare de reprezentare: tradiţie, simbol national

CEC Bank oferă protecţie sporită clienţilor săi, respectând întru totul modelul de
comportament şi standardul modern al practicilor bancare.
Evoluţia CEC BANK S.A.
Din tabel se poate observa că o influenţă pregnantă asupra traseului parcurs de CEC BANK
S.A. a avut loc începând cu anul 1930 când are loc reorganizarea Casei de Depuneri,
Consemnatiuni si Economie prin desprinderea Casei de Economie, care devine “institutie publica
autonoma”, sub denumirea de Casa Generala de Economii, persoana juridica, aflata sub autoritatea
Ministerului de Finante, urmând ca CEC să-şi extindă activitatea prin introducere de noi operatiuni in
sfera activitatilor desfasurate. Un alt moment important în evoluţia CEC a avut loc în anul 2008 prin
schimbarea imaginii si a denumirii in CEC Bank S.A.
În prezent CEC BANK şi-a conturat foarte bine poziţia pe piaţa bancară, fapt
confirmat şi de directorul CEC BANK: "criza a fost un ajutor, deoarece "a facut mai mult loc in
piata", in conditiile in care, in cinci ani, CEC Bank a urcat pe locul trei dupa cota de piata, de pe locul
noua, dar ca banca s-a pregatit pentru a "prinde" acel loc.

Principii generale
Poziţia CEC Bank în cadrul sistemului bancar românesc

CEC Bank a câştigat teren în criză 2

CEC Bank, singura bancă comercială ramasă în portofoliul statului, a reuşit să


recupereze rapid cota de piaţă în ultimii ani, revenind pe poziţia a cincea în sistemul bancar,
după ce era aproape să iasă din top zece, în anii boom ai pieţei. Efortul de a pompa credite
într-un mediu economic dificil s-a văzut însă anul trecut într-o scădere considerabilă a
profitului, iar în condiţiile în care banca nu a mai beneficiat de injecţiile de capital promise de
guvern, valoarea sa a avut de suferit. Banca a obţinut în 2011 un rezultat brut de 78,1
milioane de lei.
Banca de stat CEC a urcat spectaculos până pe locul patru, mai ales pe seama
finanţării guvernului, dar şi a creşterii creditului privat cu 13%. Anul de criză 2009 a lăsat
urme spectaculoase în clasamentul primelor 10 bănci românesti: cota de piaţă a BCR, cel mai
mare creditor local, a alunecat sub pragul de 20%, competitorii săi austrieci de la Raiffeisen
2
Chiru, Liviu, Articol Supliment Ziarul Financiar, pag. 56, 19.11.2010
au căzut pe locul 7, în timp ce Banca Transilvania, unul dintre sprinterii anilor 2007-2008, a
ajuns pe 8.
Pe o piaţă în care creditul privat a îngheţat, căderea unora a însemnat ascensiunea
altora: grecii de la Alpha Bank au urcat pe poziţia a patra în pofida speculaţiilor privind
posibile efecte negative ale crizei din ţara de origine a băncii-mamă, iar banca de stat CEC a
ajuns pe locul 4, după o creştere a cotei de piaţă cu două puncte procentuale, până la 6,3%.
Activele CEC s-au majorat cu peste 50% pe seama achiziţiei de titluri de stat, dar şi a creşterii
soldului creditelor, însă efortul de a credita s-a reflectat în deteriorarea portofoliului, astfel că
ponderea creditelor clasificate ca îndoielnic şi pierdere a sărit de 20%.

Prezentarea CEC BANK S.A.

CEC Bank este o bancă comercială universală, competitivă, care oferă clienţilor
produse şi servicii diverse şi de calitate, urmărind cu precădere finanţarea IMM-urilor,
agriculturii, administraţiilor publice locale, precum şi a acelor proiecte bancabile care, prin
natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor de muncă. De
asemenea bancă este un element activ în sprijinirea clienţilor pentru accesarea fondurilor
europene.
CEC Bank este un operator ce pune la dispoziţia clienţilor o vastă gamă de produse şi
servici bancare în funcţie de personalitatea lor juridică: credite de consum, credite pentru
investiţii şi credite de refinanţare. Acestea la rândul lor sunt împărţite în mai multe categorii
în funcţie de avantajele, caracteristicile şi dobânzile aferente pentru o mai bună acoperire a
nevoilor şi posibilităţilor clienţilor.
CEC Bank acordă credite sau linii de credite de investiţii şi pentru Autorităţile Publice
Locale în domenii eligibile şi de interes local precum învăţământul, sănătatea, cultura,
asistenta socială, etc. Creditele se acordă la cererea clienţilor, dacă sunt îndeplinite un minim
necesar de condiţii pentru siguranţă şi bună desfăşurare a activitatii.
Serviciile oferite de CEC BANK S.A.

Tab.1
Persoane fizice
Tip credit Avantaje Caracteristici Dobânzi
Credit Reabilitare -Nu se percepe comision analiză dosar, de Clienţi eligibili: proprietarii locuinţelor unifamiliale - persoane - dobânda variabila,
Termică administrare credit, comision de rambursare fizice. Asociaţiile de proprietari, persoane juridice fără scop 7,53%
anticipate; patrimonial;
-Dobanda este subvenţionată integral de stat
prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului

Credite pentru investiţii imobiliare


Prima noastră casă -Fara comisioane din partea băncii Beneficiarii pot achiziţiona în cadrul Programului următoarele tipuri - variabila, 7,53%
-Perioada de graţie stabilită în funcţie de de locuinţe:
perioada de creditare - locuinţe finalizate, destinate achiziţionării, inclusiv cele construite şi
-Durata maximă de finanţare de 30 de ani
date în exploatare prin progrămele derulate de A.N.L.;
- locuinţe nefinalizate, aflate în diverse faze de construcţie, destinate
achiziţionării după finalizare, inclusiv cele construite prin progrămele
derulate de A.N.L; nh;
- locuinţe noi, destinate achiziţionării după finalizare, inclusiv cele
construite prin progrămele derulate de A.N.L.
- Durata de creditare: maximum 30 ani

Credite imobiliare - Beneficiarii pot achiziţiona în cadrul -Se acordă persoanelor fizice cu vârsta de peste 18 ani, care realizează 6%, fixa pe primele
Programului următoarele tipuri de locuinţe: venituri certe cu caracter de permanentă pe durată de creditare 12 luni din cadrul
- locuinţe finalizate, destinate achiziţionării, -Varsta maximă la data stabilită pentru rambursarea integrală a perioadei de
creditare, apoi
inclusiv cele construite şi date în exploatare creditului: 75 ani; ..
variabila ROBOR
prin progrămele derulate de A.N.L.; -Durata de creditare: max. 30 ani: ;
- locuinţe nefinalizate, aflate în diverse faze 3M + 2,00 p.p.
de construcţie, destinate achiziţionării după -Nivel credit: max. 2.800.000 lei .
finalizare, inclusiv cele construite prin -Aport propriu: min. 15% din valoarea imobilului.
progrămele derulate de A.N.L;
- locuinţe noi, destinate achiziţionării după
finalizare, inclusiv cele construite prin
progrămele derulate de A.N.L.
- Durata de creditare: maximum 30 ani

Credite pentru locuinţa Green City

Credite Ipotecare Perioada de graţie stabilită în funcţie de Perioada maximă de creditare: 35 ani Dobanda
perioada de creditare; . -Perioada maximă de graţie: 360 zile, în funcţie de durata de creditare LEI: variabila,
-Suma maximă acordată: 2.800.000 lei/700.000 -Suma maximă acordată la lei: 85% din valoarea garanţiei ipotecare, 7,39% (ROBOR 6M
EUR + 1,90 p.p.)
dar nu mai mult de 2.800.000 lei; .
-Durata maximă de finanţare: 35 ani EUR: variabila,
-Posibilitatea rambursării anticipate fără -Suma maximă acordată la euro: 80% din valoarea garanţiei ipotecare, 5,92% (EURIBOR
comision dar nu mai mult de 700.000 euro 6M + 4,99 p.p.)
-Rescadentarea/ -In cazul creditelor punte, nivelul creditului nu trebuie să depăşească
reeşalonarea creditelor . valoarea locuinţei care urmează a fi vândută aflată în proprietatea
-Acceptarea de codebitori de către Banca în clientului (şi a terenului aferent, dacă este cazul), stabilită prin
vederea completării veniturilor solicitantului operaţiunea de evaluare efectuată conform reglementărilor interne
CEC Bank
Credit Prima -Fără comisioane din partea băncii Destinatia creditului: achizitionarea unei locuinte prin Programul LEI: variabila,
noastră casa -Perioada de graţie stabilită în funcţie de "Prima casa" 7,53% (ROBOR 3M
perioada de creditare + 1,9 p.p.)
EUR: variabila,
-Durata maximă de finanţare: 30 ani .
4,22% (EURIBOR
-Posibilitatea obţinerii unui cârd de credit în 3M + 4 p.p.)
baza analizei aceleiaşi documentaţii

Credite Suma maximă acordată 2.800.000 lei ; -Perioada maxima de creditare: 30 ani LEI: variabila,
imobiliare - Perioada de creditare de până la 30 ani; Suma maxima acordata la lei: 85% din valoarea garantiei ipotecare, 7,39% (ROBOR 6M
dar nu mai mult de 2.800.000 lei . + 1,90 p.p.)
EUR: variabila,
- Perioada de graţie stabilită în funcţie de -Suma maxima acordata la euro: 80% din valoarea garantiei ipotecare,
5,92% (EURIBOR
perioada de creditare dar nu mai mult de 700.000 euro . 6M + 4,99 p.p.)
- Posibilitatea rambursării anticipate fără -In cazul creditelor punte, nivelul creditului nu trebuie sa depaseasca
comision valoarea locuintei care urmeaza a fi vanduta aflata in proprietatea
Rescadentarea/reeşalonarea creditelor clientului (si a terenului aferent, daca este cazul), stabilita prin
operatiunea de evaluare efectuata conform reglementarilor interne
CEC Bank

Credite de refinanţare

Refinantare -Posibilitatea de finantare a comisioanelor din -Destinatia creditului: atat refinantarea creditelor de consum, cat si a - variabila 10,53%
cu asigurare credit creditelor pentru investitii imobiliare; . (ROBOR 3M + 4,90
de viata si -Perioada de gratie de pana la 12 luni -Valoarea creditului: max. 40.000 lei; . p.p.)
somaj -Posibilitatea utilizării serviciului de Internet Perioada de creditare: .
Banking pentru vizualizarea situatiei creditului - minimum 1 an, fara perioada de gratie; :
(sold, dobanzi, rate), dar si pentru operatiuni - maximum 5 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioada de gratie
curente (plati, depozite) de maximum 12 luni; M
-Creditul de Refinantare cu asigurare de viata si Perioada de tragere: maximum 30 de zile calendaristice intr-o
somaj permite atat refinantarea integrala a singura transa .
creditelor aflate in derulare cat si suplimentarea Rambursarea creditului: .
sumei acordate. - in rate lunare cu scadente permise in orice zi intre 5 si 20 ale lunii
Varsta clientului la data rambursarii finale a creditului:
maximum 70 ani ; .
Tipuri de venituri acceptate de banca: venituri nete certe cu
caracter de permanenta (salarii, pensii, activitati gricole, activitati
independente, chirii, dividende, contracte de colaborare, drepturi
intelectuale etc.)
Refinantare -Valoarea maximă a creditului este stabilită în Beneficiarii: persoanele fizice cu vârsta de peste 18 ani, care - variabila pe toata
garantat cu funcţie de capacitatea de rambursare a fiecărui realizează venituri certe, cu caracter de permanentă pe toată durata de durata de creditare:
ipoteca client; c creditare; c 8,63% (ROBOR 3M +
imobiliara -In calculul venitului net se pot lua în calcul toate Vârstă maximă la data stabilită pentru rambursarea integrală a 3,00 p.p.)
veniturile certe, cu caracter de permanentă ale creditului: 75 ani, inclusiv; v
familiei, pe toată durata de creditare Destinaţia creditului: vf
-Posibilitatea de finanţare a comisioanelor din - refinanţarea oricăror tipuri de credite aflate în derulare, indiferent de
credit; categoria creditelor refinanţate (consum şi/sau investiţii imobiliare), în
-Posibilitatea obţinerii unei sume suplimentare faţă cazul refinanţării creditelor acordate înainte de data de 31.10.2011;
de suma necesară refinanţării creditelor în
derulare, pentru creditele acordate pe termen scurt - refinanţarea creditelor de investiţii imobiliare aflate în derulare, în
şi mediu. cazul refinanţării creditelor acordate după data de 31.10.2011
- refinanţarea creditelor de consum aflate în derulare, în cazul
refinanţării creditelor acordate după data de 31.10.2011.

Persoane juridice

Domeniu Tip Credit

§ Credit pentru investiţii


§ Linie de credit
§ Credit pentru stocuri
§ Credit pentru documente în curs de încasare
§ Scrisori de garanţie bancară
§ Credit achiziţie de teren pentru producţia agricolă
§ Credit pentru finanţarea membrilor Cooperativei Agricole Prodcarn
AGRICULTURĂ Răcari
§ Credit punte - finanţarea capitalului de lucru - bunăstare pasari-porcine
§ Credit punte - finanţarea capitalului de lucru - SAPS - Campania 2012
§ Credit punte - finanţarea capitalului de lucru - zootehnie (bovine-ovine-
caprine)
§ Credit punte - finanţarea capitalului de lucru - Măsura 215 - bunăstare
porcine
 Credit pe baza Certificatelor de depozit
· Credit pentru investiţii
· Linie de credit pentru investiţii
· Linie de credit
· Linia de credit Mihail Kogălniceanu
· Credit pentru stocuri
· Credit pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat
· Credit pentru documente în curs de încasare
· Plafon credit overnight acordat anterior încasărilor externe
IMM şi Corporaţii
· Scrisori de garanţie bancară
· Credit Ipotecar
· Credit pentru activitatea de leasing
· Credit AIPPIMM 2011 (START)
· Credit AIPPIMM 2012 (START)
 Credit AIPPIMM (SRL-D) 2011
 Credit AIPPIMM (SRL-D) 2012
 Credit pentru IMM-uri din surse BERD şi UE
Autorităţi Publice Locale § Credit pentru investiţii
§ Linie de credit pentru investiţii
§ Scrisori de garanţie bancară
Persoane fizice autorizate · Credit Independent
· Credit pentru investiţii
· Linie de credit
· Linia de credit Mihail Kogălniceanu
· Credit pentru stocuri
· Scrisori de garanţie bancară

Asociaţii de proprietari  Credit reabilitare termică- Asociaţii de proprietari (OUG 69/2010)


Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari

Grafic 1

Sursa: CEC BANK S.A

Banca a înregistrat o creştere a activelor în anul 2011 de 14,3%, mai mare decât
creşterea activelor pe total sistem bancar (2,3%), bazată în special pe creşterea depozitelor
atrase de la clienţii săi cu 16,6%, cu mult peste media sistemului bancar (9,5%). Soldul
creditelor a crescut cu 7,3%, fata de 4,9%, crestere pe sistemul bancar.
Evoluţia cotei de piaţă-Active, Credite şi Depozite
Active(statistici BNR) Credite(Bilant monetar) Depozite(Bilantul monetar)
10

9 8.68

8 7.83 7.83
6.92 6.99
7
6.31 6.35
6.06
6 5.41
5 4.49 4.49 4.44
4.21 4.3 4.12
4.03
4 3.47 3.5
3

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 2

La sfârşitul anului 2011, Banca si-a mentinut poziţia 4 (poziţia 4 la 31.12.2010, poziţia 5
la 31.12.2009 si pozitia 9 la 31.12.2008) în clasamentul băncilor din sistemul bancar în funcţie de cota
de piaţă pe active.

Indicatorii de solvabilitate
35.00%

30.00%

25.00%

20.00%
%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 3
La sfârşitul anului 2011, rata de solvabilitate se situează la un nivel confortabil, respectiv
17,06%, peste nivelurile impuse de reglementările BNR în vigoare (minimum 10%) si respectiv
media sistemului bancar 14,51%.

Evoluţia structurii depozitelor- pe categorii de clienţi (PJ,


PF)- mld. lei
18 1.8
16 1.3
14
12
10 Persoane juridice
15.8
8 13.8 fizice, inclusiv carduri
Persoane
2.4 2.8
6 4.4 1.8
4
4.3 3.5 4.5
2 2.5
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 4

Depozitele totale de la clienţi au crescut în 2011 cu circa 16,6%, bazată în special


pe creşterea depozitelor atrase de la clienţii PF (circa 14,5%), ceea ce demonstrează
încrederea clienţilor în CEC Bank.

Evoluţia structurii creditelor- pe categorii de clienţi (PJ,


PF)- mld. lei
12

10

8 4.2 4.8 5.7


2.9
Persoane juridice
6
1.5 Persoane fizice,
4 inclusiv carduri
0.7 5.2 5.2 4.8 4.6
3.7
2 2.5

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 4
Creditele brute au crescut în 2011 cu circa 7,29%, bazată în special pe creşterea
creditelor acordate clienţilor PJ (circa 18,75%), ceea ce indica ca obiectivul strategic al
institutiei de a se transforma din casa de economii in banca comerciala universala a fost atins.
Sursa: www.cec.ro Grafic 5

Credite Fonduri Europene Nr.credite aprobate Valoare grant


(mil.lei)
9.807 2.374,52
Banca a finanţat până la sfârşitul anului
2011, circa 9.807 proiecte eligibile pentru accesarea Fondurilor Europene pentru care valoarea însumată a granturilor se ridică la peste 2.374,52
milioane lei.

De asemenea, din surse BERD, Banca a finanţat până la sfârşitul anului 2011, circa 530 credite (linia pentru IMM-uri, linia pentru mediul
rural, linia pentru eficientizarea energiei) în sumă de aprox. 117 milioane lei.

Structura portofoliului de credite la 31.12.2011 în funcţie de tipul de activităţi

18% 16%

Agricultura
Comert
Constructii
13% 18% Industrie
Servicii
Alte ramuri de activitate

10%
25%
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 6

Structura portofoliului de credite PJ în funcţie de tipul activităţii la sfârşitul anului 2011 este aproximativ echilibrată, între principalele
tipuri de activităţi, respectiv agricultură, comerţ, construcţii, industrie şi servicii.

Calitatea portofoliului de credite

Gradul de provizionare a portofoliului de credite la sfârşitul anului 2011 este de 11,5% (9,5% la sfârşitul anului 2010), iar ponderea
soldului creditelor restante şi îndoielnice în total portofoliu de credite este de 9,6% (7,3% la sfârşitul anului 2010), indicând o bună acoperire.
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site-ul: www.cec.ro Grafic 7
Tab.2

  CEC Bank, a patra bancă din România după active, a înregistrat în anul 2011 un profit
net de 67,4 milioane lei, în crestere cu 26,6% faţă de anul 2010, numărandu-se printre băncile
care au obţinut profit în perioadă de criză.

Misiunea Băncii pentru perioada următoare

”CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să


ofere clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate, urmărind cu precădere finanţarea
IMM-urilor, agriculturii, administraţiilor publice locale, precum şi a acelor proiecte bancabile
care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor de
muncă.

Banca va fi un element activ în sprijinirea clienţilor pentru accesarea Fondurilor


Europene si se va implica in sustinerea Programelor Guvernamentale.
Concluzii

România parcurge una din cele mai dinamice perioade din istoria sa recentă, după anii
lungi şi obositori ai tranziţiei. Creşterea economică a înregistrat până în anul 2008 niveluri
constant înalte, ce corespund scopului strategic de recuperare a distanţelor faţă de statele
dezvoltate.
Se constată o prezenţă mai importantă creditelor acordate persoanelor juridice, dar şi
celor fizice, dar şi o creştere a depozitelor bancare deţinute de persoanele fizice, acest aspect
având un rezultat pozitiv asupra creşterii aportului la PIB în viitor.
Sistemul financiar românesc este pus în faţa unor provocări majore, atât în ceea ce
priveşte rolul în dezvoltarea macro, şi evident, microeconomică internă, cât şi ca urmare a
creşterii competitivităţii într-un ritm din ce în ce mai accentuat, pe măsură expansiunii
economiei româneşti, dar mai ales în perspective procesului post aderare.
Cele două caracteristici, tradiţia şi specificul naţional au ca menire individualizarea
institutiei în raport cu celelate organizaţii bancare, dar constituie şi fundamentul imaginii ce
se doreşte a fi proiectată. Se induce astfel ideea unei continuităţi în performanţă, CEC Bank
fiind capabilă să satisfacă exigentele clienţilor atât în trecut cât şi în prezent, viitorul fiind şi
el, promiţător. Cu toate acestea o perioadă îndelungată CEC Bank si-a neglijat propria istorie
si reputatie, prin aceasta propria identitate, uriasul potential al acestora a fost readus la lumina
de curand, devenind un motor al renasterii corporatiste.
Bibliografie:

1. Pintea Alexandru, Ruscanu Gheorghi,  Băncile în economia românească : 1774-1995,


Editura Economică, Bucureşti,

2. Puiu Alexandru, Strategiile bancare - una din cauzele crizei economice româneşti, Editura
Independenţa Economică, Piteşti, 2003

3. Manolescu Gheorghe – „Management bancar”, Editura Fundaţiei România de Mâine,


Bucureşti, 2001

4. www.cec.ro

5. www.zf.ro

6. www.capital.ro

7. www.bnr.ro