În această lucrarea mi-am propus să analizez rolul rețelelor sociale în campania electorală

locală, mai precis , campania din anul 2016 din localitatea Bacău, care a început pe 4 mai și s-a
terminat pe 5 iunie. Motivul care m-a determinat să aleg această temă este pentru că îmi pasă de
orașul meu și cine îl conduce,datorită faptului că am avut de pregătit această temă am avut ocazia
de a analiza amănunțit orice declarație a candidaților în mediul online dar și trecut acestora. Un
alt motiv este că rețelele sociale și anume Facebook, au ajuns tabu și cum candidații nu rămăn în
urmă cănd vine vorba de un alt instrument ajutător pentru campania lor, mi s-a părut interesant să
aflu căt de mult îi ajută și cât de mult îl utilizează.
Avănd în vedere că tema mea este o analiză pe o localitate, trebuie să definim
comunicarea politică la nivel local. Comunicarea este mai cosubstanțială cu activitatea politică
locală decât cu cea națională sau internațională, însă înlocuirea instituțională actuală i-a
modificat sensibil rolul. Primarul și-a mărit puterea, consilierii generali și regionali au dobândit
intrarea la puterea executivă. Așadar, ei trebuie să se conformeze problemelor ridicate de
comunicare în cadrul exercitării puterii. Referitor la spațiul local trebuie să distingem teritoriul
administrativ și teritoriul de reprezentare, amăndouă aparțin unei politici de comunicare locală,
fie de sculptarea imagini personale a candidatului, de creearea și stabilizarea identității spațiului
cu prioritate departamental sau reginonal, despre fixarea sau stabilizarea rețelelor de comunicare
și informare.
Controlul agendei media este mai ușor desfășurat la nivel local, mulțumită frecvenței
slăbiri a concurenței dintre mijloacele mediatice locale, pe de o parte, și a celei mai evidențiate
sensibilități la nivelul categoriilor politice, pe de altă parte. Dacă acestui control direct sau
indirect îi mai punem și resursele de comunicare actuale la nivelul orașului, departamentului și
regiunii, precum și practica deținerii mai multor mandate, comunicare politică locală devine
repede un simbol potențial a ceea ce poartă numele de model oligarhic suprapus1.
În capitolul I intitulat ˛˛Comunicarea politică: de la offline la onlineˮ, cuprinde în incipit
definiții ale comunicării, deși sunt foarte multe definiții și teorii care încearcă să deslușească
acest mister, cum sunt definițiile lui Denton și Woodwar sau a Dicționarului Enciclopedic
Volumul I, acestea mi s-au părut cele mai potrivite pentru tema mea.Continuând cu definirea

1
Jacques Gerstle, Comunicare politică, Editura Institutului European, Iași, 2002, p.108
comunicării politice care s-a profesionalizat, adică a avut parte de o schimbare începănd cu anii
80´ de un proces de sistematizare a practicilor de campanie electorală și vizibilitate politică.
Comunicarea politică este efectul relațiilor dintre publicitate, sondaje și televiziune și mai nou a
rețelelor sociale.
Pentru mai multe țări democratice comunicarea politică a avut parte de o serie de
schimbări în trei puncte ale sale: transformarea canalului de comunicare și trăsăturile acestuia
mult diferite, schimbări ce țin de cuprinsul mesajului și discursului politic, acesta fiind poate cel
mai important aspect, oportunitate publicului de a asista activ la actele de guvernare sau la
acțiunile de protest care să conteste actele de guvernare. Această acțiune de transformare pe glob
a comunicării politice are ca fundament libertatea, prin care se deplasează societatea
contemporană, mai ales libertatea mass-media, chiar și în statele cu regim totalitar, scăderea
controlului guvernamental, și normal, extinderea și evoluția noilor tehnologii media.
Tot în acest capitol prezint comunicarea politică prin intermediul noilor media, influența
pe care au avut-o acestea asupra ei. Noile tipuri de comunicare politică evoluate au amplificat
asistarea activă atât din partea oamenilor sociali și politici, cât și în răndul alegătorilor,însă a
scăzut calitatea discursului. Geneza noilor media a schimbat comportamentul consumatorilor de
media, obligatoriu și a consumatorilor de informații politice, aceștia fiind axați către mediul
online și consumul selectiv de cuprins. Caracteristica primară a comunicării prin intermediul
Internetului este selectivitatea informației, în condiția acaparări receptorilor cu foarte multe
informații. Dacă înainte selectivitate mesajelor sau a informațiilor era mai înceată, acum cu
evoluția Internetului, utilizatorii pot grupa informațiile și ceilalți participanți în funcție de
interese, calitate și în funcție de împrejurări.
În capitolul II intitulat ˛˛Comunicarea politică prin intermediul rețelelor sociale onlineˮ,
am analizat comunicare politică din punctul de vedere al rețelelor sociale și anume: blogul și
facebookul. Însă în primă fază trebuie să știm că în cadrul campaniilor electorale există cel mai
adese comunicare politică, prin starea lor naturală campaniile electorale învață, implică,
conștientizează și stimulează alegătorii, dar o problemă importantă este și cea a recunoașterii
celor mai bune instrumente pentru a-i determina pe alegători să se ducă la urne. Apelul la rețelele
sociale permite schimbarea audienței în public dinamic, prin oportunitatea utilizatorilor de a
răspăndii conținut și procura informații.
 Mediul online a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare impresionantă la nivel mondial.
Oamenii politici au la dispoziție o serie largă de moduri pentru a informa și persuada alegătorii
să îi susțina la urnele de vot, iar o atenție din ce în ce mai mare este dată noilor media. Aceștia au
început să își dea seama de oportunitatea și posibilitatea care le oferă noile media în procesul de
identificare a puterii și mobilizarea electoratului, mai ales a celor tineri, precum și importanța
unor lideri de opinie noi.
În mod normal, blogurile au ajuns instrumente importante de comunicare politică, mai
ales în ziua de azi, cand media tradiționale au pierdut monopolul referitor la informație. Odată cu
succesul de care au beneficiat unii politicieni bloggeri, interesul actorilor politici din întreaga
lume s-a ridicat candidativ. Utilizarea noilor media este o necesitate dar nu neapărat este și de
ajuns. Pentru a avea succes, un actor politic trebuie să fie prezent pe cât mai multe rețele de
socializare precum Facebook.

Cauzele pentru care Facebook a devenit un instrument atât de important în comunicarea

politică sunt accesibilitatea și variația uneltelor pe care aceștia le pot folosii. Așadar, actorii
politici au identificat puterea mare de transmitere a mesajului politic, dar și facilitatea cu care
feedback-ul membrilor poate fii centralizat, responsabilizat și chiar exploatat pentru
îmbunătățirea procesului de comunicare, este bine să scoatem în evidență și marimea care
ușurează complexitatea comunicării prin rețeaua socială.
În capitolul III intitulat ˛˛Studiu de caz: Rolul rețelelor sociale în campania electorală
locală Bacău 2016ˮ, am utilizat analiza de conținut adică analiza cantitativă și calitativă, analiza
cantitativă presupune numărarea mesajelor politice postate pe Facebook de către candidați, iar
analiza calitativă presupune analiza referințelor pozitiv/negativ. În continuare, am demontrat
atitudinile publicului online față de postările candidaților și am prezentat metodele de
centralizare a feedback-ului obținut din partea internauților.