Proiect Diploma Modificat - Striblea

Striblea Stefan Ioan LUCRARE DE DIPLOMA -2-
CUPRINS
Parametrii principali ai tractorului şi schema cinematică a transmisiei... 4
1. Calculul de tracţiune al tractorului.......................................................................................7

1.1. Determinarea vitezelor ......................................................................................................7
1.2. Determinarea forţei de tracţiune la treapta principală de lucru..........................................9
1.3. Determinarea greutăţii tractorului......................................................................................10
1.4. Determinarea forţei de tracţiune (motoare) la celelalte trepte...........................................10
1.5. Trasarea caracteristicii de tracţiune după metoda grafoanalitică.......................................11
2. Calculul ambreiajului tractorului.........................................................................................18

2.1. Rolul ambreiajului.............................................................................................................18
2.2. Alegerea schemei constructive a ambreiajului..................................................................18
2.3. Calculul discurilor ambreiajului........................................................................................20
2.4. Calculul arcurilor de presiune............................................................................................26
2.5. Calculul arborelui ambreiajului.........................................................................................30
2.6. Calculul discurilor ambreiajului........................................................................................32
2.7. Calculul mecanismului de acţionare al ambreiajului........................................................34
3. Calculul cutiei de viteze a tractorului....................................................................................37

3.1. Alegerea schemei constructive a cutiei de viteze..............................................................38
3.2. Determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze.............................................39
3.3. Calculul angrenajului din treapta I (METODA ISO)........................................................ 43
3.4. Stabilirea numerelor de dinţi ai roţilor celorlalte trepte....................................................54
3.5. Calculul geometric al roţilor dinţate din celelalte trepte...................................................56
3.6. Calculul laţimilor roţilor şi determinarea forţelor din angrenaje......................................63
3.7. Calculul de verificare al roţilor dinţate.............................................................................67
3.8. Calculul arborilor cutiei de viteze.....................................................................................69
3.9. Calculul pentru alegerea rulmenţilor................................................................................82
4. Calculul reductorului cutiei de viteze....................................................................................84

4.1. Alegerea schemei cinematice.............................................................................................84
4.2. Determinarea momentului de calcul..................................................................................84
4.3. Determinarea numărului de dinţi ai roţilor componente....................................................85

4.4. Calculul geometric al reductorului.....................................................................................86
5. Calculul transmisiei finale a tractorului................................................................................90

5.1. Alegerea schemei cinematice.............................................................................................90
5.2. Determinarea momentului de calcul..................................................................................91
5.3. Calculul geometric al transmisiei.......................................................................................92
5.4. Determinarea forţelor din angrenaj....................................................................................93
6. Proces tehnologic de fabricare...............................................................................................95
7. Concluzii..................................................................................................................................96
8. Bibliografie..............................................................................................................................97
Parametrii principali ai tractorului şi

schema cinematică a transmisiei
În concepţia actuală, tractorul este considerat un autovehicul special, care se deosebeşte

esenţial de automobil. Această deosebire se datorează rolului funcţional diferit al tractorului,
destinaţia sa principală fiind să execute diferite operaţii tehnologice cu ajutorul maşinilor agricole
purtate, semipurtate, remorcate, cât şi lucrări de transport, el constituind principala sursă energetică
în agricultură.
Parametrii principali
Parametrii dimensionali:
- ecartamentul faţă/spate: 1290/1370 mm
- ampatamentul: A = 2010mm
- laţime totală: l = 1770 mm
- lungime totală: L = 3630
Parametrii capacităţii de trecere:
- garda la sol: c = 372 mm
- unghiul de trecere faţă: 1= 340
- unghiul de trecere spate: 2= 360
Motor:
- puterea maximă: Pn =38 kW
- turaţia nominală: nn = 2400 rot/min
- momentul corespunzător puterii maxime: Mn = 133.7 Nm
- momentul maxim: Mmax = 159 Nm
Transmisie:
- ambreiaj dublu cu cuplare în paralel
- cutie de viteze compusă: - cutia propriu-zisă cu 5+1 trepte sincronizate,
- reductor cu 2 trepte;
- diferenţial spate simplu
- transmisie finală spate simplă cu reductor cilindric;
Priză de putere:
- independentă şi sincronă
Vederea generală a tractorului este prezentată în planşa 1
Schema cinematică a transmisiei

Prin transmisia tractorului se înţelege totalitatea subansamblurilor (mecanismelor) care

transmit puterea motorului roţilor motoare. Transmisia modifica viteza unghiulară a roţilor motoare
şi momentul de torsiune corespunzător. Aşadar, prin intermediul transmisiei, se modifică viteza de
deplasare şi forţa motoare (implicit şi forţa de tracţiune), permiţând tractorului să se adapteze
diverselor condiţii de exploatare.
Transmisia unui tractor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie realizată după scheme cinematice simple;
- să aibă randament ridicat;
- să asigure modificarea raportului de transmitere în diapazonul dat (d=itrmax/itrmin = vmax/vmin);
- să permită schimbarea sensului de deplasare a tractorului;
- să asigure virajul tractorului cu diferite raze;
- să permită, la nevoie, întreruperea fluxului de putere;
- să funcţioneze eficient atât în regimul de tracţiune, cât şi în regimul de frânare cu motorul;
- împreuna cu transmisia prizelor de putere, să permită acţionarea maşinilor din agregat cu
diferite turaţii, în funcţie de condiţiile de lucru.
Datorită simplităţii şi siguranţei în funcţionare s-a ales ca soluţie constructivă transmisia
mecanică în trepte. În plus, ea prezintă şi următoarele avantaje:
- greutate specifică mică;
- randament mare;
- fiabilitate ridicată;
- întreţinere şi reparare uşoară.
Transmisiile mecanice în trepte sunt alcătuite, în general, din următoarele subansambluri:
ambreiajul principal, cutia de viteze, transmisia centrală, diferenţialul şi transmisia finală. Pe lângă
transmisia propriu-zisă, tractoarele mai sunt prevăzute cu transmisii speciale, pentru acţionarea
diferitelor mecanisme şi organe de lucru.
Schema cinematică a transmisiei depinde de tipul tractorului (pe roţi 4x2, 4x4 sau pe senile),
numărul treptelor de viteze şi plasarea arborilor în cutia de viteze (longitudinal sau transversal),
plasarea transmisiei finale (lângă diferenţial sau lângă roţile motoare), tipul prizei de putere şi de
modul de acţionare al altor organe de lucru.
Numărul treptelor transmisiilor mecanice atinge frecvent valorile 16…20, uneori 36 şi chiar
mai mult. Prin aceasta, transmisia mecanică în trepte se apropie de una progresivă.
Schema cinematică a transmisiei mecanice în trepte care face obiectul proiectului este
prezentată în planşa 2.
1. CALCULUL DE TRACŢIUNE AL TRACTORULUI
Determinarea vitezelor
Vitezele tractorului, respectiv rapoartele de transmitere, se determină în aşa fel încât
momentul efectiv al motorului să varieze în aceleaşi limite la toate treptele de viteza, prin metoda
progresiei geometrice.
Determinarea progresiei geometrice – se poate efectua cu ajutorul următoarei relaţii:
v1 v 2
q  n 1  n 1 min  9  0.762
vn v max 23
În care:
n – numărul treptelor de viteza
vmin= v1 – viteza minimă de deplasare a tractorului, respectiv viteza în treapta I, (se recomandă
2…2,5 m/s)
vmax=vn – viteza maximă de deplasare a tractorului, respectiv viteza la treapta n, (se recomandă
20…23 m/s)
Se adoptă:
vmin = 2 m/s
vmax = 23 m/s
n = 10 trepte
Stabilirea vitezelor teoretice ale tractorului
În figura 1.1 este reprezentată schema bloc a unei cutii de viteze compuse cu n trepte de mers
înainte şi k trepte de mers înapoi:
n  mk
Fig. 1.1
În tabelul 1.1 sunt prezentate valorile vitezelor teoretice pe fiecare treaptă atât în m/s cât şi în
km/h, respectiv împărţirea lor pe game.
Tabelul 1.1
Treapta Viteza Gama de viteze
de viteză
km/h m/s I II
1 2 0.56 x
2 2.62 0.73 x
3 3.44 0.96 x
4 4.52 1.26 x
5 5.93 1.65 x
6 7.78 2.16 x
7 10.22 2.84 x
8 13.41 3.72 x
9 17.60 4.89 x
10 23.09 6.41 x
Raportul dintre game se poate calcula cu ajutorul formulelor:

i1 vII 2
 r  0.31
i2 vI 2.62
i2 vIII 3.44
 r  0.31
i3 vII 2.62
Alegerea treptei nominale (principale) de lucru

Ţinând cont de recomandările din literatura de specialitate, unde pentru tractoarele pe roti se
recomandă, ca viteza din treapta principală de lucru să fie între 7….9 km/h, s-a ales ca treaptă
nominală de lucru, treapta 6 deoarece în această treaptă viteza este de: 7.78 km/h, adică 2,16 m/s.
Determinarea forţei de tracţiune la treapta principală de lucru

Calculul preliminar al randamentului la treapta principală de lucru - se utilizează
următoarea relaţie:
 tr (1   n ) 0.92(1  0.134)
 tn    0.630
1  f /( m tn ) 1  0.08 /(0.8  0.38)
În care:
ηtr = 0,91….0,93 - randamentul transmisiei
f = 0,08,,,0,1 - coeficientul de rezistentă la rulare
φtn = 0,37…0,39 - forţa de tracţiune specifică la treapta principală de lucru.
λm = 0,8 – coeficient care ia în considerare ponderea greutăţii aderente a tractorului (4x2)
δn = 0,134- patinarea
Se adoptă:
ηtr = 0.92
f = 0.08
φtn = 0.38
Calculul forţei de tracţiune Ftn
Se utilizează relaţia:
Pntn 38000  0.630

Ftn    11451
[N],344
vtn (1   n ) 2.16  (1  0.134)
În care:
Pn - puterea nominală, în W
vn - viteza teoretică în treapta nominală în m/s
Determinarea greutăţii tractorului
Determinarea greutăţii constructive
Greutatea constructivă se determină cu relaţia:
Gc  g c  Pn  619.20  38  21052[N]
.63
În care:
gc – greutatea specifică care se determină cu relaţia următoare:
Cr 2000
gc   3
 619.[N/kW]
20
3 Pn 32
Striblea Stefan Ioan LUCRARE DE DIPLOMA - 10 -
Cr – coeficientul de regresie şi se recomandă Cr = 2000…2200 N/(kW)2/3

Pn – puterea nominală în kW
S-a adoptat:
Cr = 2000 N/(kW)2/3
Determinarea greutăţii de exploatare

Greutatea de exploatare se determină cu ajutorul relaţiei:
Ftn 11451.344
G   37668.90[ N ]
 tn   m 0.38  0.8
Determinarea forţei de tracţiune (motoare) la celelalte trepte

Valorile forţei de tracţiune Ft, respectiv forţei motoare Fm se determină din ipoteza conform
căreia, puterea la roţile motoare este aceeaşi la toate treptele :
Pm  Pn tr  Fm  vt  ct
În care:
ηtr - randamentul total al transmisiei
vt - viteza teoretică a tractorului
Ţinând cont de bilanţul de tracţiune al tractorului pe un teren orizontal, într-un regim
stabilizat (v = const):
Fm  Ft  fG
precum şi de relaţia de mai sus, se poate scrie egalitatea

( Ftk  fG )  vtk  ( Ftn  fG )  vn  A  (11451 .344  0.08  37668.90)  2.16  31280
Şi astfel vom obţine relaţiile de calcul pentru forţa de tracţiune respectiv motoare in treapta k
:
A A
Ftk   fG Fmk 
vtk vtk
În care:
G – greutatea de exploatare a tractorului
Vtk – viteza teoretica corespunzătoare treptei k, în m/s
În tabelul 1.2 sunt prezentate valorile forţelor de tracţiune şi forţelor motoare pe fiecare
treaptă:
Tabelul 1.2
Treapta 1 2 3 4 5
F tracţiune 53.2905 39.8901 29.6791 21.8982 15.9692
F motoare 56.3040 42.9036 32.6926 24.9117 18.9828
Treapta 6 7 8 9 10
F tracţiune 11.4513 8.0087 5.3854 3.3865 1.8633
F motoare 14.4649 11.0222 8.3989 6.4000 4.8768
Trasarea caracteristicii de tracţiune după metoda grafoanalitică

Caracteristica de tracţiune trasata după metoda grafoanalitică este prezentată în planşa 3.
Trasarea caracteristicii externe a motorului
Caracteristica motorului este construită în cadranul III
Pentru aceasta se determina următorii parametrii ai motorului: puterea efectivă, momentul
efectiv, consumul specific şi consumul orar de combustibil.
 pentru calculul puterii efective se utilizează relaţia:
n  n  n  
2
Pe  Pn 0.87  0.13     [kW]

nn  nn  nn  
 
 pentru calculul momentului efectiv se utilizează relaţia:

Pe
M e  95550 [Nm]
n
 pentru calculul consumului specific se utilizează relaţia:
 n  n  
2
c  cn 1.55  1.55    [g/(kWh)]


 nn  nn  

 pentru calculul consumului orar se utilizează relaţia:
C  10 3 cPe
[l/h]
Turaţia de moment maxim se determină cu relaţia:

1.13
nM   nn  1400 [rot/min]
2
Turaţia maximă de mers în gol variază între limitele :
ng=(1,06….1,1)nn=1,08 nn
Consumul orar la mersul în gol:
Cg =(0,25…0,35)Cn = 0,3 Cn
În care:
n – turaţia efectivă a motorului
nn – turaţia nominală a motorului
cn – consumul specific de combustibil la regimul nominal
c n  1,05  c min  235.2 [g/(kWh)]
cmin = 224….245 [g/(kWh)] – consumul specific minim de combustibil

Cn – consumul orar la turaţie nominală
Se adoptă:
cmin = 224 [g/(kWh)]
ng = 2700 [rot/min]
În tabelul 1.3 sunt prezentate datele necesare reprezentării grafice a caracteristicii externe:
Tabelul 1.3
n (rot/min) Pe (kW) Me (Nm) c (g/kWh) C (kg/h)
1000 16.27 155.36 256.37 4.17
1250 20.74 158.43 241.08 5.00
1400 23.31 159.00 234.17 5.46
1500 24.95 158.84 230.50 5.75
1750 28.69 156.56 224.62 6.44
2000 31.75 151.62 223.44 7.09
2250 33.93 143.99 226.97 7.70
2500 32.00 133.70 235.20 8.23
2700 0.00 0.00 - 2.47
1.5.2. Trasarea caracteristicii vitezelor teoretice

Caracteristica vitezelor teoretice se trasează în cadranul II şi reprezintă un fascicul de drepte
ce trec prin originea sistemului de coordonate al caracteristicii de tracţiune.
Pentru aceasta avem nevoie de vitezele teoretice la turaţie nominală obţinute mai sus cât şi de
vitezele teoretice la turaţie maximă de mers în gol, iar acestea se determină cu relaţia:
vtn  n g
vtg 
nn
În care:
vtn –viteza teoretică la turaţie nominală în m/s
ng – turaţia maximă de mers în gol
Datele necesare trasării acestei caracteristici sunt prezentate în tabelul 1.4:
Tabelul 1.4
nn (rpm) 2500
Treapta Vtn Vtg
de vit. [km/h] [m/s] [m/s]
I 2.00 0.56 0.60
II 2.62 0.73 0.79
III 3.44 0.96 1.03
IV 4.52 1.26 1.36
V 5.93 1.65 1.78
VI 7.78 2.16 2.34
VII 10.22 2.84 3.06
VIII 13.41 3.72 4.02
IX 17.60 4.89 5.28
X 23.09 6.41 6.93
Trasarea caracteristicii forţelor de tracţiune
Caracteristica forţelor de tracţiune, respectiv motoare, se trasează în cadranul IV al graficului

şi reprezintă un fascicul de drepte ce trec prin punctul O1, situat la distanţa R, faţă de originea
sistemului de coordonate.
Pentru determinarea datelor necesare trasării acestei caracteristici se folosesc relaţiile
următoare:
Fm  Ft  fG  Ft  R
R  f  G  3013,51
În tabelul 1.5 sunt prezentate datele caracteristicii forţelor de tracţiune, respectiv forţelor
motoare.
FtM – forţa de tracţiune la moment maxim, valorile sale s-au obţinut prin citirea graficului.
Tabelul 1.5
Treapta Ft Fm FtM
de vit. [N] [N] [N]
I 53290 56304 64003
II 39890 42904 48009

III 29679 32693 35977
IV 21898 24912 26612
V 15969 18983 19561
VI 11451 14465 14189
VII 8009 11022 10094
VIII 5385 8399 6975
IX 3386 6400 4597
X 1863 4877 2786
Trasarea caracteristicii de tracţiune

Caracteristica de tracţiune se trasează în cadranul I . Ea cuprinde reprezentarea grafica a
următoarelor funcţii:
Patinarea în funcţie de forţa de tracţiune    f1 ( Ft );
Viteza reală în funcţie de forţa de tracţiune  v  f2 (Ft); f ( F );
1 t
Puterea de tracţiune în funcţie de forţa de tracţiune  P  f

 (
v F  );
f ( F ); f1 ( Ft );
t 3 t 2  t

 ct  f4 (PFt);  f v( F );f ( F );
Consumul specific în funcţie de forţa de tracţiune t
 3  tf1 (2Ft );t
c   f4 P
( F); f 3 ( Ft );
În tabelul 1.6 sunt prezentate valoric funcţiile determinatet  v t tf 2 ( F
grafoanalitic t ); pentru treptele
 ct  f 4 ( Ft );
neaderente necesare trasării caracteristicii.  Pt  f 3 ( Ft );
 ct  f 4 ( Ft );
Pentru determinarea valorilor sunt utilizate următoarele formule:
- patinarea:
0,246  t

1  3,06   t
3
- forţa de tracţiune limitată de condiţia de aderentă:

Ft  0,65   m  G  19587.825 [N]
- viteza reală:
v r  vt (1   ) [km/h]
- puterea reală de tracţiune:

Pt  Ft  v r [kW]
- consumul orar de combustibil ( C ) se determină pe grafic

- consumul specific de combustibil:
C
c [g(kW/h)]
Pt  10 3
Tabelul 1.6
Ft 0.00 3.00 6.00 8.00 12.00 15.00 17.00 18.50 19.00 19.59
t 0.00 0.10 0.20 0.27 0.40 0.50 0.56 0.61 0.63 0.65
 0.00 0.02 0.05 0.07 0.12 0.20 0.31 0.52 0.67 1.00
vt
(km/h) 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00
vr
(km/h) 2.00 1.95 1.90 1.86 1.76 1.61 1.38 0.97 0.67 0.00
Trepta I
Pt (kW) 0.00 1.63 3.17 4.14 5.86 6.69 6.54 4.96 3.53 0.00
C
(kg/h) 2.80 3.11 3.42 3.62 4.03 4.33 4.54 4.69 4.74 4.80
ct 875.6 687.8 647.4 694.2 944.7
(g/kWh) - 1911.57 1079.78 4 8 5 5 5 1342.85 -
vt
(km/h) 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62 2.62
vr
Trepta II
(km/h) 2.62 2.56 2.49 2.44 2.31 2.11 1.82 1.27 0.88 0.00
Pt (kW) 0.00 2.13 4.15 5.43 7.69 8.79 8.58 6.51 4.63 0.00
C
(kg/h) 2.87 3.28 3.68 3.95 4.49 4.89 5.16 5.36 5.43 5.50
ct - 1536.15 885.70 727.3 583.5 556.4 601.1 822.3 1170.91 -
(g/kWh) 5 5 3 9 5
vt
(km/h) 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44 3.44
vr
(km/h) 3.44 3.36 3.27 3.21 3.03 2.77 2.38 1.66 1.15 0.00
Trepta III
Pt (kW) 0.00 2.80 5.45 7.12 10.09 11.53 11.26 8.55 6.08 0.00
C
(kg/h) 3.09 3.61 4.13 4.48 5.17 5.69 6.04 6.29 6.38 6.48
ct 628.5 512.5 493.4 536.1 736.1
(g/kWh) - 1290.34 757.80 7 5 8 9 8 1049.53 -
vt
(km/h) 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52 4.52
vr
(km/h) 4.52 4.41 4.29 4.21 3.97 3.63 3.13 2.18 1.51 0.00
Trepta IV
Pt (kW) 0.00 3.67 7.16 9.35 13.24 15.13 14.77 11.22 7.98 0.00
C
(kg/h) 3.17 3.86 4.55 5.02 5.94 6.63 7.10 7.44 7.56 7.70
ct 536.5 448.8 438.5 480.4 663.3
(g/kWh) - 1050.60 636.42 6 0 2 5 2 947.36 -
În tabelul 1.7 sunt prezentate valoric funcţiile determinate grafoanalitic pentru treptele
aderente necesare trasării caracteristicii.
Tabelul 1.7
Treapta V Treapta VI
La Ft la Ft la La Ft la Ft la
Ft=0 Mn Mmax Ftx Ft=0 Mn Mmax Ftx
Ft [kN] 0 15.97 19.56 13.22 Ft [kN] 0 11.45 14.19 8.41
 0 0.53 0.65 0.44  0 0.38 0.30 0.28
 0 0.24 1.00 0.004  0 0.11 0.08 0.07
vr [m/s] 1.65 1.25 0.00 1.64 vr [m/s] 2.16 1.92 1.11 2.00
Pt [kW] 0 20.02 0.00 18.24 Pt [kW] 0 21.98 15.79 16.85
ct(g/kWh) - 411.27 . 451.32 ct(g/kWh) - 374.50 345.62 488.58

Treapta VII Treapta VIII
Ft [kN] 0 8.01 10.09 6.57 Ft [kN] 0 5.39 6.97 4.21
 0 0.27 0.33 0.22  0 0.18 0.23 0.14

 0 0.07 0.09 0.06  0 0.04 0.06 0.03
vr [m/s] 2.84 2.64 1.44 2.68 vr [m/s] 3.72 3.56 1.96 3.60
Pt [kW] 0 21.15 14.55 17.61 Pt [kW] 0 19.16 13.69 15.14
ct(g/kWh) - 389.19 375.16 467.40 ct(g/kWh) - 429.66 398.81 543.87

Treapta IX Treapta X
Ft [kN] 0 3.39 4.60 2.51 Ft [kN] 0 1.86 2.79 0.94
 0 0.11 0.15 0.08  0 0.06 0.06 0.03
 0 0.03 0.04 0.02  0 0.02 0.01 0.01
vr [m/s] 4.89 4.75 2.63 4.79 vr [m/s] 6.41 6.32 3.54 6.36
Pt [kW] 0 16.09 12.10 12.02 Pt [kW] 0 11.77 9.86 5.98
ct(g/kWh) - 511.56 450.90 685.10 ct(g/kWh) - 699.45 553.50 1375.91
2. CALCULUL AMBREIAJULUI TRACTORULUI
Rolul ambreiajului
Ambreiajul a fost inclus în transmisia autovehiculelor în scopul compensării principalelor

dezavantaje ale motorului cu ardere internă care constau în :
- imposibilitatea pornirii sub sarcină
- existenta unei zone de funcţionare instabile
- mersul neuniform al arborelui cotit
La tractoarele în sistem cu maşini sau unelte agricole se utilizează ambreiaje cu doua fluxuri
de putere – ambreiaje duble şi sunt plasate între arborele cotit al motorului şi cutia de viteze,
constituind în transmisiile mecanice, primul ansamblu al transmisiei. El este un cuplaj cu rol de
decuplare temporară şi cuplare progresivă a motorului cu transmisia, necesar în diferite situaţii cum
ar fi:
- pornire din loc a tractorului, regimul stabil de funcţionare fiind atins prin creşterea
progresivă a sarcinilor din organele transmisiei şi motorului;
- oprirea temporară a tractorului cu motorul în funcţiune
- schimbarea treptelor de viteze
- limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele transmisiei şi

motorului prin patinarea elementelor sale, în cazul apariţiei sarcinilor (rol de cuplaj de siguranţă)
Condiţii impuse ambreiajului principal :
- siguranţa in transmiterea cuplului motor, în orice condiţie de exploatare;
- decuplarea rapidă şi completă, deoarece un moment remanent îngreunează
schimbarea treptelor de viteze, mărind uzarea pieselor;
- construcţie simplă şi raţională, astfel încât momentul de inerţie al parţilor conduse să
fie minim, uşurând schimbarea treptelor de viteze prin micşorarea şocurilor din danturi;
- echilibrarea naturală a forţelor normale la suprafeţele de frecare ale ambreiajului fără
ca acestea să fie transmise lagărelor arborilor;
- evacuarea uşoară a căldurii de pe suprafeţele elementelor de frecare, pentru a mari
durabilitatea pieselor ambreiajului;
- exploatare, întreţinere, montare şi demontare uşoară, reglaje simple.
Alegerea schemei constructive

În cadrul acestui proiect s-a ales ambreiaj dublu cu decuplare în paralel deoarece, priza de
putere a tractorului este de tip independentă.
Aceste ambreiaje duble ce îndeplinesc toate cele patru operaţii au un mecanism de
decuplare dublu, la care decuplarea celor doua ambreiaje, principal şi al prizei de putere, se
realizează prin deplasare a celor doua manşoane, câte unul pentru fiecare. Prima etapă este destinată
decuplării ambreiajului principal, iar a doua decuplării ambreiajului prizei de putere.
Schema constructivă a unui astfel de ambreiaj este prezentată în figura 2.1
1 2 3
10
14
11
15 13 5
6 12
Fig 2.1
Componenţa ambreiajului dublu cu decuplare în paralel: 1 - volantul motorului; 2 - discul
condus; 3 - disc conducător; 4 - disc conducător; 5 - discul condus; 6 - elementul condus al
ambreiajului principal; 7 – rulment; 8 - manşon de cuplare ambreiaj principal; 9 - manşon de
cuplare ambreiajul prizei de putere; 10 - pârghia de cuplare a ambreiajului prizei de putere; 11 -
pârghie de cuplare ambreiaj principal; 12 -ştifturi de cuplare ambreiaj principal; 13 - arc elicoidal; 14
- arborele tubular al ambreiajului principal; 15 - arborele prizei de putere.
Ambreiajul principal este format din: carcasă (4), discul de presiune (6), discul condus (5) si
arborele tubular (11). Iar ambreiajul prizei de putere este format din: discul condus (2), discul de
presiune (3),arborele canelat al prizei(12).
La acest tip de ambreiaj dublu se poate limita cursa pedalei, printr-un opritor, astfel încât să
se poată decupla numai ambreiajul principal, iar tractorul va putea lucra fără priza de putere.
2.3 Calculul discurilor ambreiajului

2.3.1 Calculul momentului de frecare
La proiectarea ambreiajului se urmareşte stabilirea momentului maxim de frecare din
ambreiaj (a momentului de calcul), determinarea dimensiunilor principale ale ambreiajului, a
caracteristicilor arcurilor de presiune, dimensionarea arborelui şi a mecanismului de acţionare.
În calcul spre deosebire de autovehicule, la tractoare se utilizează momentul nominal,
deoarece, motorul tractorului funcţionează foarte rar la moment maxim.
Momentul de frecare al ambreiajului, Ma

M a    Mn  3,5  133.7  467,95 [Nm]
În care:
β - coeficientul de rezervă al ambreiajului
β  2...3,5 pentru tractoare agricole cu ambreiaj normal cuplat
Mn =133.7 [Nm] – momentul nominal al motorului
Se adoptă:
β = 3,5
2.3.2 Calculul suprafeţelor de frecare
Se pleacă de la relaţia momentului de frecare transmis de ambreiaj:
Ma
M a  Ff  z  rm  F  μ  z  rm  F 
z  μ  rm [N],
În care:
F – forţa de apăsare;
μ – coeficientul de frecare;
z – numărul suprafeţelor de frecare;
rm – raza medie de frecare.
Pentru a se putea efectua calculul suprafeţelor de frecare s-a ales cuplul de materiale în
frecare format din materiale metalo-ceramice şi fontă , oţel sau oţel aliat, cu următoarele proprietăţi:
- presiunea admisibilă pa = 0,4….0,6 MPa
- coeficientul de frecare µ = 0,4…0,55
Se adoptă:
pa = 0,4 MPa
µ = 0,4
Fig 2.2
În figura 2.2 este prezentată schema de calcul pentru suprafeţele de frecare

Forţa F se consideră uniform distribuită pe suprafaţa de frecare, rezultând o presiune p, care
are expresia:
F
p
A [MPa]
În care:
A – aria unei suprafeţe de frecare şi se calculează cu relaţia:
π 2
A  re  (1  c 2 )
2 [mm2]
unde:
ri
c  0,53...0,75
re
Se adoptă:
c = 75
Înlocuind expresiile forţei de apăsare, F şi a suprafeţei de frecare, A în expresia presiunii,
rezultă:
Ma
r
z  μ  e  (1  c)
2 4  Ma re
p  
π 2
 re  (1  c 2 ) π  z  μ  re (1  c)  (1  c )
3 2
2
4  Ma 4  467,95
re  3 3  0.135m  135mm
π  z  μ  p a  (1  c)  (1  c )
2
π  2  0,4  0,4  10 6  (1  0,75)  (1  0,752 )
Cunoscând valoarea razei exterioare se determină raza interioară şi cea medie a discului de
presiune precum şi aria unei suprafeţe de frecare :
ri  re  c  135  0,75  100,5 mm
 2
A
2
 re  ri 2   z 
3.14
2
 (1352  100,5 2 )  2  24667.05mm 2  0.024m 2
Pentru discul de presiune se adoptă următoarele valori :

- diametrul exterior al discului: D = 270 mm
- diametrul interior al discului: d = 201 mm
- lungimea radială a garniturilor:

Dd 270  201
  34,5mm
2 2
- grosimea garniturilor: g = 3 mm
2.3.3. Verificarea ambreiajului la uzură şi la încălzire:
2.3.3.1. Verificarea la uzură:
În mod obişnuit pentru a aprecia uzura garniturilor de fricţiune, se foloseşte ca parametru,
lucrul mecanic specific de frecare dat de relaţia următoare :
L
Ls  [J/m2]
Az
În care:
L – lucrul mecanic al patinării, corespunzător primelor două perioade de demarare şi se
calculează cu relaţia: L = L1 +L2 ;
A – aria unei suprafeţe de frecare, în mm;
z – numărul perechilor suprafeţelor de frecare;
L1 - lucrul mecanic corespunzător primei perioade de demarare;
L2 - lucrul mecanic corespunzător celei de-a doua perioade de demarare.
L1  0.5  M rez   n  t1  0,5 133,70  261,67  0,3  5247.79 [J]
În care:
Mrez - momentul rezistent al agregatului, redus la arborele ambreiajului se adoptă egal cu
momentul nominal al motorului.
nn 3,14  2500

n    261.67 s 1 - viteza unghiulară nominală a arborelui cotit
30 30
t1 =0,3..0,7 – durata primei perioade de demaraj

Se adoptă:
Mrez =133.70 [Nm]
t1 = 0,3 [s]
n2
L2 
 1  1 1
21    
   J M J r 
În care:
JM – momentul de inerţie al maselor motorului aflate în mişcare, reduse la arborele cotit;
J M  1,2  J v  1,2  0,35  0,42 [Nms2]
Jr – momentul de inerţie al agregatului, redus la arborele ambreiajului.

Jv – momentul de inerţie al volantului [N.m.s2].
θ  M n 180  133,7
Jv  2
 2
 0,35 N  m  s 2
ωn 261,67
θ – coeficient care se adoptă în intervalul 175…330.
Se adoptă:
θ = 180
2 2
 30   30 
    1  δ rot   m  m ma   v     1  0,14  3843.77  400  2,16
2 2
 π  π
Jr    0,32N  m  s 2
n 2n 25002
În care:
0,3 0,3
    0,14
v 2,16
v – viteza tractorului în treapta principală de lucru în m/s

m – masa tractorului în kg
G 37668,9
m   3843,77
g 9.8 kg
mma – masa maşinii agricole în kg
Se adoptă:
mma = 400 kg
ω 2n 261.67 2
L2    10363.20
 1  1 1  1   1 1  J
2  1       2  1    
 β   JM Jr   3,5   0.42 0.32 
L  L1  L 2  5247.49  10363.20  15610.69 J
L 15610.69 J kJ kJ
Ls    433630.27 2  433,63 2  L sa  1000...1200 2
A  z 0.024  2 m m m
2.3.3.2. Verificarea la încălzire:

Se face doar pentru piesele cele mai solicitate din punct de vedere termic , respectiv pentru
discurile de presiune.
Lucrul mecanic la patinare se transformă în caldură, ridicând temperatura pieselor
ambreiajului; din această cauza garniturile de fricţiune funcţionează în condiţii grele, datorită slabei
lor conductibilităţi termice; deoarece timpul de cuplare este mic şi schimbul de caldură cu exteriorul
este foarte redus rezultă că piesele mecanice trebuie să aibă o masa suficient de mare pentru a putea
absorbi căldura rezultată, fără a provoca o încălzire excesivă a acestora si în special a garniturilor de
fricţiune. Ţinând cont de faptul că lucrul mecanic de patinare cel mai mare se produce la plecarea din
loc a automobilului, aprecierea şi compararea ambreiajelor, din punct de vedere al încălzirii se face
pentru acest regim de creştere a temperaturii.
Creşterea temperaturii de încălzire a piesei, pentru o cuplare a ambreiajului, se determină cu
ajutorul relaţiei:
γL
Δt  8 0 C   t  15 0 C
c  mp ,
În care:
mp – masa piesei în kg
γ – ponderea căldurii degajată care încălzeşte piesa respectivă
c = 500 [J/kgK] – căldura specifică a piesei
Ponderea căldurii degajată se determină cu relaţia :
zp 2
    0.5
z tot 4
În care:
zp - este numărul suprafeţelor de frecare ale piesei ce se verifica
ztot - numărul total al perechilor suprafeţelor de frecare din ambreiaj
Se adoptă:
Δ t = 8ο C
zp = 2
ztot = 4
Din relaţia creşterii de temperatură se determină masa piesei încălzite mp
γL 0.5  15610.69
mp    1.95kg
c  Δt 500  8
Se adoptă:
mp =2 kg
Cunoscând densitatea materialului din care este fabricat discul de presiune, ρ  7850kg/m 3
(densitatea oţelului), se poate determina grosimea acestuia, l:
mp 2  10 3
l   10.32mm

ρ  R 2max  R 2min   
 π 7850 135 2  100.5 2  10 6  3,14
Se adoptă:
l =12mm
2.4. Calculul arcurilor de presiune

Forţa de presiune pe discuri F se obţine cu ajutorul unor arcuri montate în stare comprimată,
pe partea frontală a discului de presiune sau prin montarea unui arc central. Prin utilizarea unui arc
central se realizează o presiune mai uniformă pe discuri, dar se complică construcţia rulmentului de
presiune, deoarece arcul se montează tot pe arborele ambreiajului.
Valoarea forţei F se determină din relaţia:
  M n 3,5  133,7  10 3
M a    M n    F  rm  z  F    6499.30 [N]
  rm  z 0.45  80  2
În care:
F – forţa de apăsare;
μ – coeficientul de frecare;
z – numărul suprafeţelor de frecare;
rm – raza medie de frecare.
re  ri 135  100,5
rm    117 .75 mm
2 2
Forţa care acţionează datorită unui arc se determină cu relaţia:
F 6499,3
F0    1274.37 [N]
0,85  z a 0,85  6
În care:
za – numărul arcurilor
0,85 – coeficient ce ia în consideraţie neuniformitatea acţiunii arcurilor.
Se adoptă:
za = 6 arcuri
Se consideră că deformaţia arcului creşte cu 20%, rezultă forţa de calcul va fi:
Fmax  1,2  F0  1,2  1274.3  1529.24 [N]
Deoarece arcurile de presiune sunt solicitate la torsiune, verificarea lor se face din acest
punct de vedere cu ajutorul relaţiei:
d 3 a
Fmax  ,
8 KD
În care:
d – diametrul spirei arcului
D – diametrul mediu al arcului, în mm
a - tensiunea admisibilă la torsiune, a = (630…700)MPa
K – coeficient care depinde de secţiunea şi curbura arcului
4c  2 24  2
K    1.23
4c  3 24  3
c – indicele arcului ce caracterizează curbura spirei
D
c  (5....8)
d
Se adoptă:
c=6
Din relaţia de verificare, prin înlocuire, se obţine relaţia cu ajutorul căreia se determină
diametrul spirei arcului:
6
d  1,6 KFmax c /  a  1,6 1,23  819,24   4.87 mm
650
Se adoptă conform STAS 795:

d = 5 mm
D  c  d  6  5  30 mm
Pentru arcurile de presiune se alege sârma rotundă TRS -5 STAS 892-80
În determinarea numărului de spire active, se foloseşte graficul de variaţie a forţei în funcţie
de săgeată, prezentat în figura 2.3.
Fig. 2.3.
În care:
f0 – deformaţia arcului în stare pretensionată şi corespunde forţei iniţiale F0
fmax – deformaţia arcului când ambreiajul este complet decuplat şi corespunde forţei maxime
Fmax
f – deformaţia suplimentară ( distanţa dintre suprafeţele de frecare)
f = (0,375….0,75) mm – pentru ambreiajele cu două discuri
Deformaţia arcului în stare pretensionată se determină cu relaţia :

8F0 D 3 n
f0  ,
Gd 4
Deformaţia arcului corespunzătoare forţei maxime se determină cu următoarea relaţie:
8Fmax D 3 n
f max  f 0  f  ,
Gd 4
În care:
G = (75…83)103 MPa – modulul de elasticitate transversal, în funcţie de material.
Se adoptă:
G  80  10 3 MPa
f = 0.65 mm
Scăzând cele doua relaţii se obţine relaţia cu ajutorul căreia se poate determina numărul de
spire active ale arcului de presiune.
8D 3 n 8D 3 n
f  f max  f 0   Fmax  F0   0, 2 F0  n,
Gd 4 Gd 4
fGd 4 0,65  80  5 4  10 3
n   1.59 spire
1,6 F0 D 3 1,6  1274.37  30 3
Se adoptă:
n = 2 spire
Lungimea constructivă liberă a arcului se stabileşte cu relaţia:
L   n  2  d  f max  s(n  1)  (2  2)  5  11.01  1  (2  1)  32.01 mm
În care :
s = (0,5 …..1)mm Jocul între spire când arcul este în stare comprimată
8 F0 D 3 n 8  1274.37  30 3  2
f0    11.01 mm
Gd 4 80  5 4  10 3
f max  f 0  f  11 .01  0,65  11 .66 mm
Se adoptă:
s = 1 mm
L = 33 mm
2.5. Calculul arborelui ambreiajului

Momentul de torsiune, ce solicită arborele ambreiajului se determină cu relaţia:
M t  1,2    M n  1,2  3,5  133.7  561.54 [Nm]
În care :
 - coeficientul de sigurantă
Mn – momentul nominal al motorului
Schema de calcul pentru arborele ambreiajului este prezentată în figura 2.4
Fig 2.4
Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de momentul de torsiune :

Mt
t  a
0,2  d 3
În care:
d – diametrul secţiunii minime în zona solicitată
a – tensiunea admisibilă la solicitarea de torsiune
a = 80….120MPa
Din relaţia de mai sus se poate determina valoarea diametrului secţiunii minime în zona
solicitată, şi anume:
Mt 561,54  10 3
d 3 3  28.60 mm
0,2   a 0,2  120
Pentru arborele ambreiajului principal se alege arbore canelat cu profil dreptunghiular serie
mijlocie: 8x32x38 STAS 1770-68 cu următoarele dimensiuni:
- diametrul interior d = 32 mm
- diametrul exterior D = 38 mm
- grosimea canelurii b = 6 mm
- înălţimea canelurii h = 3 mm
- numărul de caneluri z =8 caneluri
Pentru arborele ambreiajului prizei de putere se alege arbore canelat şi butuc canelat cu profil
dreptunghiular serie mijlocie 6x28x34 STAS1770-68 cu următoarele dimensiuni:
- diametrul interior d = 28 mm
- diametrul exterior D = 34 mm
- grosimea canelurii b = 7 mm
- înălţimea canelurii h = 3 mm
- numărul de caneluri z =6 caneluri
Canelurile arborelui ambreiajului sunt solicitate la strivire şi forfecare de aceea sunt
verificate:
La strivire:
8M n
s    as

z l  D2  d 2 
În care:
l – lungimea pe care sunt executate canelurile, care în condiţii normale se recomandă să fie
egală cu diametrul exterior al arborelui
l  D  38 mm
as – tensiunea admisibilă la strivire

as = (20….30)MPa
8M n 8  133.7  10 3
s    8.37 [MPa]
z  l   D 2  d 2  8  38  (38 2  32 2 )
Verificarea canelurilor arborelui la forfecare:

4Mn
f    af
z l b D  d
În care:
as = (20…30) MPa – tensiunea admisibilă la forfecare
b – grosimea canelurii
4Mn 4  133.7  103
f    4.18 [MPa]
z  l  b   D  d  8  38  6  (38  32)
2.6. Calculul discurilor ambreiajului

În cazul discurilor conduse, se verifică la strivire canelurile butucului, iar la forfecare şi
strivire niturile de fixare a discului de butuc cât şi niturile de fixare a garniturilor de fricţiune pe disc.
Schema de calcul în care sunt verificate niturile de fixare este prezentată în figura 2.5.
Fig. 2.5.
Verificarea niturilor la strivire:

Mn
s    as  80....90 MPa
r  n  d1  s
În care:
n –numărul niturilor
s – valoarea minimă dintre s1 si s2
r – raza de dispunere a niturilor
d1 - diametrul nitului
Se adoptă;
n=8
s = s1 = 2 mm
r = 26,5 mm
d1 = 4 mm
Mn 133.7
s    13.9 MPa
r  n  d1  s 26.5  4  8  2
Verificarea canelurilor butucului la strivire:

Se utilizează aceleaşi relaţii ca şi în cazul arborelui, cu deosebirea că lungimea pe care sunt
executate canelurile este mai mică.
Schema de ansamblu arbore – butuc este prezentată în figura 2.6.
Fig. 2.6.
8M n
s    as  20...30 MPa
z  l  D2  d 2 
Se adoptă:
l = 34 mm
8M n 8  133.7  10 3
s    9.36 MPa
z  l   D 2  d 2  8  34  (38 2  32 2 )
Calculul presiunii specifice pe suprafeţele de frecare

Pentru determinarea acestei presiuni se utilizează relaţia

16    Mn 16  3,5  133.7  10 3
P0    0.17 [N/mm2]
i      ( D  d ) 2 ( D  d ) 2  0,45  3,14  ( 270  201) 2 ( 270  201)
Aceasta presiune reprezintă şi încărcarea specifică pe garniturile de fricţiune

Ps  P0  0.17 [N/mm2]
2.7. Calculul mecanismului de acţionare a ambreiajului:

Calculul mecanismului de comandă al ambreiajului se face în scopul determinării
parametrilor acestui sistem, în aşa fel încât deplasarea totala a pedalei şi forţa cu care se acţionează
asupra acesteia să nu depăşească limitele prescrise.
Legătura dinte forţa de decuplare Fd şi forţa de apăsare pe discuri F este dată de relaţia:
F ' 1,2  F
Fd  
i i
În care :
F – forţa totală a arcurilor în cazul în care ambreiajul este decuplat
i - raportul de transmitere al pârghiilor de decuplare .
În figura 2.7 este prezentată schema de calcul a mecanismului de acţionare a ambreiajului
normal cuplat:
Fig 2.7
Pentru ambreiajul principal
Deplasarea totala a manşonului principal poate fi exprimată cu ajutorul relaţiei:
S m  S1  j  z  i  2   0,5  2  0.16   2.16 mm
În care:
S1 = (2…4) mm – deplasarea liberă a manşonului de cuplare
j = (0,4..0,5)mm – distanţa între suprafeţele de frecare în stare decuplată a ambreiajului
e 89.5
i   5.96
f 15
z – numărul suprafeţelor de frecare

Se adoptă:
S1 = 2 mm
j = 0,5 mm
e = 89.5 mm
f = 15 mm
z=2
Deplasarea pedalei ambreiajului principal se determină cu ajutorul relaţiei:
S p1  S m  k tr  2.16  6.71  14.49 mm
În care:
ktr - raportul de transmitere al pedalei ambreiajului şi pârghiei de acţionare a manşonului.
a c im 40
k tr      6.71
b d i 5.96
Ştiind că raportul total de transmitere al mecanismului de acţionare mecanică im are valoarea
cuprinsă între (30…40) iar matematic se poate determina cu ajutorul relaţiei:
ace
im 
bd  f
se poate determina valoarea a:

i m  b  d  f 40  281  6  89.5
a   1294 mm
ce 311  15
Se adoptă:
im = 40
b = 281 mm
c = 311 mm
d = 6 mm
Pentru decuplarea ambreiajului prizei de putere sunt adoptate aceleaşi valori doar cu
deosebirea că: e = 77.5 mm; f = 11 mm, ceea ce face ca raportul pârghiilor i să se modifice:
77.5 i 40
i  7.04  k tr  m   5.68  S p 2  S m  k tr  2.16  5.68  12.26 mm
11 i 7.04
Se adoptă:
Sp1 = 15 mm, Sp2 = 13 mm
3. CALCULUL CUTIEI DE VITEZE

A TRACTORULUI
Rolul şi condiţiile impuse cutiei de viteze a tractorului:

Rezistenţele la înaintarea automobilului variază în funcţie de condiţiile de deplasare şi
corespunzator acestora trebuie modificată şi forţa de tracţiune, din această cauză, automobilele
prevăzute cu motoare cu ardere internă trebuie sa fie înzestrare cu o cutie de viteze.
În cadrul transmisiilor automobilelor şi tractoarelor, cutia deserveşte la schimbarea
rapoartelor de transmitere ale transmisiei, în scopul modificării turaţiei şi momentului de torsiune
transmis de motor la roţile motoare ale autovehiculului, îndeplinind următoarele roluri:
 modifică forţa de tracţiune în concordanţă cu variaţia rezistentelor la înaintarea
autovehiculului;
 modifică vitezele de deplasare în funcţie de cerinţele impuse în exploatare: condiţii de
drum (denivelări, curbe, factori meteorologici ), cerinţe tehnologice (la executarea unor lucrări
cu utilaje montate pe autovehicule), şi cerinţe agrotehnice (la executarea diferitelor lucrări de
către tractoare în agregat cu maşini agricole);
 permite deplasarea înapoi a autovehiculului, fără a schimba sensul de rotaţie a arborelui
cotit;
 întrerupe legătura dintre motor şi restul transmisiei la staţionarea îndelungată a
autovehiculului cu motorul în funcţiune;
 permite deplasarea autovehiculului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de către motor,
care are turaţia minimă stabilă relativ mare.
Pentru a raspunde scopurilor amintite, cutiile de viteze trebuie să îndeplinească o serie de
cerinţe funcţionale, constructive si economice :
 să realizeze un număr suficient de trepte, în asa fel încat să asigure autovehiculului
calităţile dinamice, de tracţiune şi economice cât mai ridicate ;
 să aibă o construcţie simplă şi compactă ;
 să fie uşor de întreţinut şi deservit în exploatare ;
 să fie rezistente durabile şi să aibă randament cât mai ridicat ;
 să poată fi actionaţe simplu şi comod de către conducătorul auto ;
 să aibă o funcţionare silenţioasă ;
 să aibă greutate mică, gabarit redus şi siguranţă în funcţionare.
Calculul cutiei de viteze poate fi împărţit convenţional, în două părţi:

a) determinarea rapoartelor de transmitere, care să asigure tractorului calităţi de tracţiune şi

economice ridicate în condiţiile de exploatare date;
b) dimensionarea pieselor componente.
În general, etapele calculului au următoarea succesiune:
- pe baza condiţiilor tehnice şi de exploatare se alege schema cinematică a cutiei de viteze se
adoptă totodată numărul de trepte;
- în urma calculului de tracţiune al tractorului, se determină rapoartele de transmitere pentru
toate treptele;
- se repartizează între ansamblurile transmisiei rapoartele totale;
- se determină rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze;
- paralel cu executarea desenului, se calculează piesele principale ale cutiei de viteze.
3.1. Alegerea schemei constructive a cutiei de viteze

Se alege cutie de viteze compusă, ce este alcatuită dintr-o cutie de viteze cu cinci trepte
pentru mers înainte şi una pentru mers înapoi cu 2 arbori cu axe fixe, cu actionare mecanică şi dintr-
un reductor cu două trepte cu rapoarte de transmitere iRR şi iRN, a carei schemă de organizare este
prezentată în figura 3.1:
Fig 3.1.
3.2. Determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze :

Raportul de transmitere total al transmisiei itr la o treapta dată se calculează în baza relaţiei :
nn
itrk    rm 
vtk  30
In care :
vtk – viteza teoretică stabilită la treapta (k) în m/s
nn – turaţia nominală a motorului în rot/min ;
rm – raza dinamică a roţilor motoare în m.
Raportul de transmitere al cutiei de viteze în treapta (k) se calculează cu ajutorul următoarei
relaţii :
itrk
icvk 
i0  i f
În care :
i0 = (3...6) – raportul de transmitere al transmisiei centrale
if = (4...7) – raportul de transmitere al transmisiei finale.
Se adoptă :
i0 = 5 ; if = 5
Pentru a putea efectua calculul de determinare a rapoartelor de transmitere din cutia de
viteze, se aleg anvelopele necesare pentru roţile tractorului cu următoarele caracteristici :
- marimea anvelopei : 16,9/14 - 38 R ;
- pliuri echivalente : 8 ;
- laţimea roţii : l = 480 mm
- raza dinamică a roţii : rm = 656 mm =0.656 m
3.2.1. Determinarea rapoartelor de transmitere totale ale transmisiei pe fiecare

treaptă :
- treapta I
nn 2500
itrI    rm   3,14  0,656   306,5
vtI  30 0,56  30
- treapta II
nn 2500
itrII    rm   3,14  0,656   235.1
vtII  30 0,73  30
- treapta III
nn 2500
itrIII    rm   3,14  0,656   178,8
vtIII  30 0,96  30
- treapta IV
nn 2500
itrIV    rm   3,14  0,656   136,2
vtIV  30 1,26  30
- treapta V
nn 2500
itrV    rm   3,14  0,656   104.03
vtV  30 1.65  30
- treapta VI
nn 2500
itrVI    rm   3,14  0,656   79.4
vtVI  30 2,16  30
- treapta VII
nn 2500
itrVII    rm   3,14  0,656   60,4
vtVII  30 2,84  30
- treapta VIII
nn 2500
itrVIII    rm   3,14  0,656   46,1
vtVIII  30 3,72  30
- treapta IX
nn 2500
itrIX    rm   3,14  0,656   35,1
vtIX  30 4,89  30
- treapta X
nn 2500
itrX    rm   3,14  0,656   26,77
vtX  30 6,41  30
3.2.2. Determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze compusă pe fiecare

treaptă :
- treapta I
itrI 306,5
icvI    12.24
i0  i f 55
- treapta II
itrII 235.1
icvII    9.4
i0  i f 55
- treapta III
itrIII 178.8
icvIII    7.1
i0  i f 55
- treapta IV
itrIV 136.2
icvIV    5.44
i0  i f 55
- treapta V
itrV 104.03
icvV    4.1
i0  i f 55
- treapta VI
itrVI 79.4
icvVI    3. 1
i0  i f 55
- treapta VII
itrVII 60.4
icvVII    2.41
i0  i f 55
- treapta VIII
itrVIII 46.1
icvVIII    1.8
i0  i f 55
- treapta IX
itrIX 35.1
icvIX    1.4
i0  i f 55
- treapta X
itrX 26.77
icvX    1.07
i0  i f 55
3.2.3. Determinarea rapoartelor de transmitere din reductorul cutiei de viteze :

Ştiind că :
icvI  i1  i RN
icvVI  i1  i RR  icvVI  i1
i RR  1
icvI
 icvI  icvVI  i RN  i RN  
icvVI
icvI 12.24
 icvI  icvVI  iRN  iRN    3.9
icvVI 3.1
În care :
iRR – raportul de transmitere al reductorului cutiei în treaptă rapidă
iRN – raportul de transmitere al reductorului cutiei în treaptă normală
3.2.4. Determinarea rapoartelor de transmitere al cutiei de viteze propiu zisă pe

fiecare treaptă :
Treapta I :
icvI 12.24
icvI  i1  i RN  i1    3 .1
i RN 3 .9
Treapta II :
icvII 9.4
icvII  i2  i RN  i2    2.41
i RN 3.9
Treapta III :
icvIII 7.1
icvIII  i3  i RN  i3    1.8
i RN 3 .9
Treapta IV :
icvIV 5.44
icvIV  i 4  i RN  i 4    1.4
i RN 3.9
Treapta V:
icvV 4.1
icvV  i5  i RN  i5    1.07
i RN 3.9
3.3. Calculul angrenajului din treapta I conform normelor ISO.

3.3.1. Date de proiectare :
1) Puterea nominală de transmis
Pn = 32 kW
2) Turaţia pinionului angrenajului
n1 = 2500 rot/min
3) Raportul de angrenare
idat = i1 = 5.04
4) Durata de funcţionare :
Lh = 10000 h
5) Condiţiile de funcţionare a angrenajului :

- Maşina motoare : motor cu ardere internă cu mai multi cilindri
- Maşina antrenată : transmisia tractorului
- Caracterul sarcini : uniform
6) Ciclurile de solicitare :
- Solicitarea de contact : ciclu pulsator
- Solicitarea de contact : ciclu pulsator
7) Numărul de cicluri de solicitare a flancului dintelui la o rotaţie completă, pentru pinion χ1
şi roata condusă χ2 :
χ1,2 = 1
8) Profilul cremalierei :
αn  200 ; h*0 a  1; cn*  0.35; ρan
*
 0.3m
3.3.2. Alegerea materialelor şi a tensiunilor limită :

1) Alegerea materialelor celor două roţi, a tratamentului termic şi a durabilitaţilor :
Se alege oţel aliat pentru tratament termic (cementare) 18MnCr11cu următoarele proprietăţi:
- duritatea flancului = 58 HRC
- duritatea miezului = 300 HB
- limita de rupere, respectiv curgere:
 r1, 2  900 MPa
 o 2  560
2) Tensiunile limită :
- la solicitarea de contact: υH lim 1, 2
 1500
- la solicitarea de încovoiere  F lim 1, 2

 450
3.3.3. Calculul de predimensionare

1) Determinarea numărului de dinţi, pentru pinion respectiv roata condusă :
Numărul de dinţi z1 ai pinionului, respectiv ai roţii conduse z2
a  2 2
z1 max   w    cos   40   cos10  19.12 .
 mn  u dat  1 3 .1  1
În care :
 aw 
   40...50
 mn 
  6..14 0
z1  z1max  17
z 2  z1  i1  17  3,8  64.6
z1  z1 max  19.12
z2  idat  z1
Se adoptă :
 aw 
   40
 mn 
  10
z1  z1 max  17
z2  z1  i1  17  3,8  64.6
z1 =19 dinţi
z 2  i dat  z1  3.1  19  58.9
Se adoptă :
z2 = 59 dinţi
2) Raportul de angrenare real u :
z2 59
u   3.1;
z1 19
u 3.1
1  u  1   0.03  0  0.03
u dat 3.1
3) Factorii pentru calculul la contact

3.1) Factorul de elasticitate a materialelor roţilor ZE
1 1
ZE    189.8 MPa
1   1   
2 2
 1  0.32
1  0.3 2 
 2

2
  5
 2.06  10 2.06  10 
5
 1E E2 
3.2) Factorul zonei de contact ZH

Z H  2.49 cos   2.49 cos10  2.47
3.3) Factorul gradului de acoperire Zε :

1 1
Z    0.84
 1.4
3.4) Factorul înclinarii danturii Zβ

Z  cos   cos 10  0.99
4) Factorii pentru calculul la încovoiere :

4.1) Numerele de dinţi ai roţilor echivalente
z n1  z1 / cos 3   19 / cos 3 10  19, (19)
z n 2  z 2 / cos 3   59 / cos 3 10  59, (59)
4.2) Coeficienţii deplasărilor de profil în plan normal

x n1, 2  0
4.3) Factorii de formă a dinţilor

YFa1, 2  YFa ( z n1, 2 ; x n1, 2 )
YFa1  2,9
YFa 2  2.27
4.4) Factorii de corecţie a tensiunii la baza dinţilor :

YSa1  1.53
YSa 2  1.75
4.5) Factorul gradului de acoperire

0.75 0.75
Y  0.25  cos 2   0.25  cos 2 10  0.78
 1.4
4.6)Factorul înclinarii danturii

0 10
Y  1  0
1  0.92
120 120
5) Factorii de corecţie a sarcinii :
5.1) Factorul regimului de funcţionare
kA=1.25
5.2) Factorul dinamic

kν=1.1
5.3) Factorii de repartizare neuniformă a sarcinii pe laţimea danturii
- pentru solicitarea la contact
KHβ=1.6
- pentru solicitarea de încovoiere
KFβ = 1.6
5.4) Factorii de repartizare a sarcinii în plan frontal
- pentru solicitarea de contact şi încovoiere
KHα = KFα=ε/cos2β=1.4/cos210=1.41
6) Rezistenţele admisibile pentru solicitarea de contact respectiv încovoiere :
6.1) Rezistenţele  H lim Z N 1 1500  1.05

 HP1  Z L ZV Z R ZW Z X   0.92  1  1 
admisibile pt. S H min 1.15
 1260MPa
solicitarea la contact
 Z 1500  1.15
 HP 2  H lim N 2 Z L Z V Z R Z W Z X   0.92  1  1
S H min 1.15
 1380MPa
Factorii pentru calculul de predimensionare
Factorul de lubrifiere ( Z L ) Z L Z V Z R  0.92
Factorul de viteză ( Z V ) R a 0.4 mm R a  1.6
Factorul de rugozitate al flancului ( Z R )
Factorul de rugozitate al flancurilor active Z W  1.0
Factorul de mărime ZX 1
Factorii de durabilitate la solicitările de contact N L1  60n1 Lh  1  60  1029  8000  1 
pentru pinion şi pentru roata condusă  4.93  10 8

N L 2  60n2 Lh  2  60  206  8000  1 
 0.98  10 8
Z N 1  1.05
Z N 2  1.15
Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea S H min  1.15
de contact
6.2) Rezistenţele admisibile  F limYST YN 1 450  2  1.5
 FP1  Y 1YR1Y X   1 1 1 
pentru solicitarea de S F min 1.5
 900MPa
încovoiere
 Y Y 450  2  1
 FP 2  F lim ST N 2 Y 2YR 2Y X   1 1 1 
S F min 1.5
 900MPa
Factorii pentru calculul de predimensionare

Factorul de corecţie a tensiunii de încovoiere Y ST  2.0
Factorul relativ de sensibilitate la concentratorul de tensiuni de la Y 1, 2  1
piciorul dintelui pt. pinion şi roată

Factorul relativ al rugozităţii zonei de racordare de la piciorul Y Ra  1
dintelui pt. pinion şi roată Ra  3.2
Factorul de marime YX  1
Factorii de durabilitate la solicitarea de încovoiere pt. pinion şi YN1  1

roata condusă YN 2  1
Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea de încovoiere S F min  1.5
7) Distanţa dintre axe, la predimensionare

7.1) Coeficienţii de a  0.15
laţime u  1 3.1  1
d    0.15  0.54
2 2
7.2) Distanţa dintre axe T1 K A K V K H K H
aWH  (u  1)3 (Z E Z H Z  Z  ) 
din condiţia de 2a u HP
2
rezistenţa la 133700 1.25 1.1 1.6 1.41

 (3.1  1)3  (189.8  2.47  0,84  0.99)  24.57
2  0.15  3.1  (1260) 2
solicitarea de
 HP  min( HP1 ;  HP 2 )  1260
contact
T1  M n  133.7[ Nm]
7.3) Distanţa dintre axe T1 z1 (u  1) Y Y
aWF  3 K A K V K F K F Y Y Fa Sa 
din condiţia de 2a cos   FP
rezistenţa la 13370017(3.1  1)
3 (1.25 1.1 1.6 1.41 0.78  0.92  0.0054)  118.62
2  0.15  cos10
solicitarea de
Y Fa YSa Y Y Y Y 
încovoiere  max  Fa1 Sa1 ; Fa 2 Sa 2   max(0.0051;0.0054)  0.0054
 FP   FP1  FP 2 
7.4) Adoptarea distanţei
dintre axe la aW  max(aWH ; aWF )  max(24.57;118 .62)  103.62mm
predimensionare Se adoptă aW  120mm
7.5) Laţimile b2  a aW  0.15  120  18mm
preliminare ale b1  b2   b  18  3  21mm
 b  1....3mm
roţilor
3.3.4. Calculul de dimensionare şi verificare

4.1 Modulul danturii
2aW 2  120
mn   cos    cos10  3.1mm
z 2  z1 59  19
Se adoptă din STAS 822-82

m n  3mm
4.2. Distanţa dintre axe de referinţă

mn 3
a ( z 2  z1 )  (59  19)  119 .38mm
2 cos  2  0.98
Se adoptă :
a = 120 mm
3.3.5. Calculul elementelor de control şi alegerea abaterilor şi toleranţelor
tehnologice :
5.1) Elementele profilului de referinţă
- Unghiul de presiune :
 n    200
- Coeficientul înalţimii capului dintelui de referinţă

h0*a  1
- Coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă

c n*  0.35
- Raza de racordare de referinţă la piciorul dintelui

 *fn  0.3  m n  0.3  3  0.9
- Pasul danturii în plan normal repectiv în plan frontal

p n    mn  3.14  3  9.42mm
pt    mt  3.14  3.06  9.61mm
mn
mt   3 / 0.98  3.06mm
cos 
5.2) Elementele angrenajului

5.2.1) Raportul de transmitere :
i = 3.1
5.2.2) Raportul de angrenare
u = 3.1
5.2.3) Distanţa dintre axe de referinţă :
a = 120 mm
5.2.4) Distanţa dintre axe din calculul de rezistenţă :

aw = 120 mm
5.3.) Alegerea coeficienţilor deplasărilor de profil
5.3.1 Unghiul de presiune în plan frontal :
tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  )  arctg  20.280 `
cos10 0
5.3.2 Unghiul real de angrenare în plan normal şi frontal:
aw  a
 a   120 
 wt  arccos cos  t   arccos  cos 20.28 0   20.280
 aw   120 
 sin  n   sin 20 0 
 wn  arcsin sin  wt   arcsin sin 20.28 0   20 0
 sin  t   sin 20.28 
5.3.3 Coeficientul deplasării totale de profil, în plan normal, respectiv în plan frontal :
aw  a
inv wt  inv t
x sn  x n 2  x n1   z1  z 2   0.024  0.023 (59  19)  0.14
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
5.3.4 Alegerea coeficientului deplasării de profil pentru pinion, în plan normal, respectiv în
plan frontal :
x n1  0.03(30  z1 )  0.03(30  19)  0.33
x1  xt1  x n1 cos   0.33  0.98  0.32
5.3.5 Coeficientul deplasării de profil pentru roata condusă în plan normal,respectiv în plan
frontal :
x n 2  x sn  x n1  0.14  0.33  0.19
xt 2  x n 2 cos   0.18
3.3.6. Elementele geometrice ale roţilor dinţate

În figura 3.2 este prezentată schema de calcul a elementelor geometrice ale roţilor dinţate:
Fig 3.2
6.1) Diametrele cercurilor de divizare

mn 3
d1   z1   19  58.006mm
cos  0.98
mn 3
d2   z2   59  181.7 mm
cos  0.98
Se adoptă :
d 1  58mm
d 2  182mm
6.2) Diametrele cercurilor de bază :

d b1  d1  cos  t  58.5  cos 20.28  54.87mm
 t  arctg (tg n / cos  )  20.28 0
d b 2  d 2  cos  t  182  cos 20.28  195.69mm
Se adoptă :
d b1  55mm
d b 2  196mm
6.3) Diametrele cercurilor de rostogolire :

cos  t cos 20.28 0
d w1  d1   58  1  58mm
cos  wt cos 20.28 0
cos  t cos 20.28 0
d w2  d 2   182  1  182mm
6.4) Diametrele cercurilor de cap :

 z   59 
d a1  2a w  mn  2  2h0*a  2 x n 2   2  120  3  2  1  2  0.19   65.32mm
 cos    0.98 
 z   19 
d a 2  2a w  mn  1  2han
*
 2 x n1   2  120  3  2  1  2  0.33   186.87mm
 cos    0.98 
Se adoptă :
da1 = 65.5 mm
Da2 =187 mm
6.5) Diametrele cercurilor de picior :

 z   19 
d f 1  mn  1  2(han
*
 c * n  x n1 )  3  2(1  0.35  0.33)  51.5mm
 cos    0.98 
 z   86 
d f 2  mn  2  2(han
*
 c * n  x n 2 )  3    2(1  0.35  0.19)  172.7mm
 cos    0.98 
6.6) Unghiul de presiune pe cercul de cap :

d   58 
 at1  arccos 1 cos  t   arccos cos 20.28 0   32.8 0
 d a1   65.32 
d   182 
 at 2  arccos 2 cos  t   arccos cos 20.28 0   23.9 0
 d a2   186.8 
6.7) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de baza :

 b  arctg (cos t tg )  arctg (cos 20.280 tg10 0 )  9.3 0
6.8) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de cap :

d   65.32 
 a1  arctg  a1 tg   arctg  tg10 0   11 .10
 d1   58 
d   186.8 
 a 2  arctg  a 2 tg   arctg  tg10 0   10.2 0
 d2   182 
6.9) Pasul pe cercul de bază :

pbt  pt cos  t  9.61  0.93  8.93mm
6.10) Arcul în plan normal (n), respectiv în plan frontal (t) în mm:

- Pe cercul de divizare:
s n1  (0.5  2 x n1tg n )mn  (0.5  3.14  2  0.33  0.36)  3  5.42mm
s n 2  (0.5  2 x n 2 tg n )mn  (0.5  3.14  2  0.19  0.36)  3  4.29mm
st1  (0.5  2 xt1tg t ) mn / cos   (0.5  3.14  2  0.32  0.36)3 / 0.98  5.51mm
st 2  (0.5  2 xt 2 tg t )mn / cos   (0.5  3.14  2  0.18  0.36)3 / 0.98  4.23mm
- Pe cercul de cap:
 m z  cos  t  2  19 
s at1  (inv t  inv at1 ) n 1  st1   (0.023  0.127)  4.12  0.52  0.22mm
 cos   cos  at1  0.98 
 m z  cos  t  2  59 
s at 2  (inv t  inv at 2 ) n 2  s t 2   (0.023  0.02)  2.38  0.93  1.93mm
 cos   cos  at 2  0.98 
s an1  s at1 cos  a1  0.22  0.97  0.21
s an 2  s at 2 cos  a 2  1.93  0.98  1.89
3.4. Stabilirea numărului de dinţi al roţilor cutiei de viteze pentru celelalte trepte:
În cazul cutiilor de viteze cu doi arbori procedeul stabilirii numărului de dinţi este următorul :
Cunoscându-se raportul de transmitere la prima treaptă icv1 şi adoptându-se numărul de dinţi
ai roţii conducătoare z1, se determină numărul de dinţi ai roţii conduse z2 , adică :
z2 = i1 z1.
În care :
i1 – raportul de transmitere din cutia de viteze propiu zisă în treapta I
Distanţa dintre axe A se determină cu ajutorul relaţiei :
m( z1  z 2 ) m( z1  i1 z1 ) m  z1 (1  i1 )
A   ,
2 2 2
Deoarece distanţa dintre axe rămâne constantă la toate treptele de viteze şi cunoscându-se
celelalte rapoarte de transmitere din cutia de viteze , relaţia de mai sus devine :
m  z1 (1  i1 ) m  z 3 (1  i2 ) m  z 5 (1  i3 ) m  z n (1  i K )
A    ..... 
2 2 2 2
în care :
z1 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta I
z3 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta II
z5 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta III
zn – numărul de dinţi ai pinionului din treapta k
i1 – raportul de transmitere din treapta I
i2 – raportul de transmitere din treapta II

i3 – raportul de transmitere din treapta III
ik – raportul de transmitere din treapta k
Cunoscându-se distanţa dintre axe, modulul şi rapoartele de transmitere pe fiecare treaptă, se
vor determina din relaţia de mai sus, numărul de dinţi ai pinioanelor, respectiv roţilor conduse,
astfel :
Treapta II :
2A 2 120
z3    23.46
m1  i2  31  2.41
z4
i2   z 4  z 3  i2  24  2.41  56.53
z3
Se adoptă :
z3 = 24 dinţi
z4 =58 dinţi
Treapta III :
2A 2  120
z5    28.57
m1  i3  31  1.8
z6
i3   z 6  z 5  i3  29  1.8  52.2
z5
Se adoptă :
z5 = 29 dinţi
z6 =53 dinţi
Treapta IV:
2A 2  120
z7    33.33
m1  i 4  31  1.4 
z8
i4   z 8  z 7  i4  34  1.4  47.6
z7
Se adoptă :
z7 = 34 dinţi
z8 =48 dinţi
Treapta V :
2A 2  120
z5    38.64
m1  i5  31  1.07 
z10
i5   z10  z 9  i5  39  1.07  41.73
z9
Se adoptă :
z9 = 39 dinţi
z10 =42 dinţi
3.5. Calculul geometric al roţilor dinţate ale cutiei de viteze la celelalte trepte :
Treapta II :
Determinarea unghiului de înclinate a danturii
 2a   2  120 
 3, 4  ar cos   ar cos   14.06 0
 m ( z 3  z )
4   3  ( 24  58) 
Alegerea coeficienţilor deplasărilor de profil :

Unghiul de presiune în plan frontal :
tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  3, 4 )  arctg 0
 20.56 0
cos14.06
Unghiul real de angrenare în plan normal şi frontal:
aw  a
 a   120 
 wt  arccos cos  t   arccos  cos 20.56 0   20.56 0
 aw   120 
 sin  n   sin 20 0

 sin  t   sin 20.56 
Coeficientul deplasării totale de profil, în plan normal, respectiv în plan frontal :
aw  a
x sn  x n 4  x n 3   z 3  z 4   0.024  0.023 (58  24)  0.11
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
Alegerea coeficientului deplasării de profil pentru pinion, în plan normal, respectiv în plan
frontal :
x n 3  0.03(30  z 3 )  0.03(30  24)  0.18
x3  xt 3  x n 3 cos  3, 4  0.18  cos14.06  0.17
Coeficientul deplasării de profil pentru roata condusă în plan normal,respectiv în plan

frontal :
x n 4  x sn  x n 3  0.11  0.18  0.07

xt 4  x n 4 cos  3, 4  0.07  cos14.06 0  0.067
Diametrele de divizare :
m 3
d3   z3   24  72 mm
cos  3, 4 cos 14.06 0
m 3
d4   z4   58  168 mm
cos  cos 14.06 0
Diametrele cercurilor de bază :

d b3  d 3  cos  t  72  cos 20.56 0  67.06 mm
d b 4  d 4  cos  t  168  cos 20.56 0  157.6 mm
Diametrele cercurilor de rostogolire

cos  t cos 20.56 0
d w3  d 3   72  72mm
cos  t cos 20.56 0
d w4  d 4   168  168mm
Diametrele cercurilor de cap :

 z4   58 
d a 3  2a w  m n   2h0*a  2 x n 4   2  120  3  2  1  2  0.07   79.5mm
 cos  3, 4   cos 14 .06 
 z3   24 
d a 2  2a w  mn   2han
*
 2 x n1   2  120  3  2  1  2  0.18   187mm
 cos  3, 4   cos14 .06 
Diametrele cercurilor de picior :

 z3   24 
d f 3  mn   2(han
*
 c * n  x n 3 )  3  2(1  0.35  0.18)  63.5mm
 cos  3, 4   cos 14.06 0

 z4   58 
d f 4  mn   2(han
*
 c * n  x n 4 )   3  2(1  0.35  0.07)  159.5mm
 cos  3, 4   cos14 . 06 0

Treapta III :
Determinarea unghiului de înclinare a danturii
 2a   2  120 
 5,6  ar cos   ar cos   12.68 0
 m ( z 5  z )
6   3  ( 29  53) 
Alegerea coeficienţilor deplasărilor de profil:

tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  3, 4 )  arctg 0
 20.450
cos12.68
aw  a
 a   120 
 aw   120 
 sin  n   sin 20 0

 sin  t   sin 20.45 
aw  a
x sn  x n 4  x n 3   z 5  z 6   0.024  0.023 (53  29)  0.11
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n 5  0.03(30  z 5 )  0.03(30  29)  0.03
x5  xt 5  x n 5 cos  5, 6  0.03  cos 12.68 0  0.029

frontal :
x n 6  x sn  x n 3  0.11  0.03  0.0033
xt 6  x n 6 cos  5, 6  0.0033  cos14.06 0  0.0032
m 3
d5   z5   29  88 mm
cos  cos 12.68 0
m 3
d6   z6   53  152 mm
cos  cos12.68 0

d b 5  d 5  cos  t  88  cos 20.45 0  81.84 mm
d b 6  d 4  cos  t  152  cos 20.450  141.36 mm

cos  t cos 20.45 0
d w5  d 5   88  88mm
cos  t cos 20.45 0
d w6  d 6   152  152mm

 z6   53 
d a 5  2a w  mn   2h0*a  2 x n 6   2  120  3  2  1  2  0.0032   94mm
 cos  5, 6   cos 12.68 
 z5   29 
d a 6  2a w  mn   2han
*
 2 x n 5   2  120  3  2  1  2  0.0033  158.3mm
 cos  5, 6   cos12.68 

 z5   29 
d f 5  mn   2( han
*
 c * n  x n 5 )   3  2(1  0.35  0.0033)   79mm
 cos  5, 6
0
  cos12.68 
 z6   53 
d f 6  mn   2(han
*
 c * n  x n 6 )  3  2(1  0.35  0.0032)  144.3mm
 cos  5, 6
0
  cos 12.68 
Treapta IV:
 2a   2  120 
 7 ,8  ar cos   ar cos   12.68 0
 m( z 7  z 8 )   3  (34  48) 

tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  7,8 )  arctg  20.450
cos12.680
aw  a
 a   120 
 aw   120 
 sin  n   sin 20 0 
 sin  t   sin 20.45 
aw  a
x sn  x n8  x n 7   z 7  z8   0.024  0.023 (34  48)  0.11
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n 7  0.03(30  z 7 )  0.03(30  34)  0.12

x 7  xt 7  x n 7 cos  7 ,8  0.12  cos12.68 0  0.11

frontal :
x n 6  x sn  x n 3  0.11  0.12  0.01
xt 6  x n 6 cos  5, 6  0.01  cos12.68 0  0.0097
m 3
d7   z7   34  100 mm
cos  cos 12.68 0
m 3
d8   z8   48  140 mm
cos  cos12.68 0
Diametrele cercurilor de baza :

d b 7  d 7  cos  t  100  cos 20.45 0  93.69 mm
d b8  d 8  cos  t  140  cos 20.45 0  130.2 mm

cos  t cos 20.45 0
d w7  d 7   100  100mm
cos  t cos 20.45 0
d w8  d 8   140  140mm

 z8   48 
d a 7  2a w  mn   2h0*a  2 x n8   2  120  3  2  1  2  0.01  109mm
 cos  7 ,8   cos12.68 
 z7   34 
d a8  2a w  mn   2han
*
 2 x n 7   2  120  3  2  1  2  0.12   147.3mm
 cos  7,8   cos 12.68 

 z7   34 
d f 7  mn   2(han
*
 c * n  x n 7 )   3  2(1  0.35  0.12)  91mm
 cos  7 ,8
0
  cos 12.68 
 z8   48 
d f 8  mn   2(han
*
 c * n  x n8 )   3  2(1  0.35  0.01)  126.7 mm
 cos  7 ,8
0
  cos12.68 
Treapta V:
 2a   2  120 
 9,10  ar cos   ar cos   9.010
 m ( z 9  z )
10   3  (39  42) 
tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  9,10 )  arctg  20.22 0
cos 9.010
aw  a
 a   120 
a
 w   120 
 sin  n   sin 20 0

 wn  arcsin  sin  wt   arcsin  sin 20.22 0   20.22 0
 sin  t   sin 20.45 

aw  a
x sn  x n 9  x n10   z 9  z10   0.024  0.023 (39  42)  0.11
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n 9  0.03(30  z 9 )  0.03(30  39)  0.27
x9  xt 9  x n 9 cos  9,10  0.27  cos 9.010  0.26

frontal :
x n10  x sn  x n 9  0.11  0.27  0.38
xt10  x n10 cos  9,10  0.38  cos 9.010  0.37
m 3
d9   z9   39  116 mm
cos  9,10 cos 9.010
m 3
d 10   z10   42  124 mm
cos  9,10 cos 9.010

d b 9  d 9  cos  t  116  cos 20.22 0  108.85 mm
d b10  d10  cos  t  124  cos 20.22 0  116 .35 mm

cos  t cos 20.22 0
d w9  d   116  116 mm
cos  wt cos 20.422 0
cos  t cos 20.22 0
d w10  d10   1424  124mm

 z10   48 
d a 9  2a w  mn   2h0*a  2 x n10   2 120  3  2 1  2  0.38   125mm
 cos  9,10   cos12.68 
 z9   34 
d a10  2a w  mn   2han
*
 2 x n 9   2  120  3  2  1  2  0.27   131.3mm
 cos  9,10   cos12.68 
Diametrele cercurilor de picior :`

 z9   39 
d f 9  mn   2(han
*
 c * n  x n 9 )  3  2(1  0.35  0.27)  107 mm
 cos  9,10
0
  cos 9.01 
 z10   42 
d f 10  mn   2(han
*
 c * n  x n10 )  3  2(1  0.35  0.38)  112 .7 mm
 cos  9,10
0
  cos 9.01 
3.6. Calculul laţimilor roţilor dinţate şi determinarea forţelor din angrenaje:
3.6.1. Determinarea laţimilor roţilor se poate face cu ajutorul relaţiei :

b  m  m
În care :
m = (5....8,5) – coeficientul modular al laţimilor roţilor pentru dantura înclinată
Se adoptă :
- m = 6,6 - pentru trepta II
- m = 6 – pentru treapta III
- m =5.3 – pentru treptele IV si V
Laţimea roţilor dinţate din treapta II:
b   m  m  6.6  3  19.8mm
Se adoptă b= 20 mm
Laţimea roţilor dinţate din treapta III:
b   m  m  6  3  18mm
Laţimea roţilor dinţate din treptele IV si V vor fi :

b   m  m  5.3  3  15.9mm
Se adoptă b = 16 mm
3.6.2. Determinarea fortelor din angrenaje :

Încercările arborilor cutiei de viteze sunt determinate de forţele din angrenajele roţilor
dinţate.
Aceste forţe dau naştere la reacţiuni corespunzătoare în lagarele arborilor, a căror

determinare este necesară atât pentru calculul de rezistenţă al arborilor cât şi pentru calculul de
alegere al rulmenţilor.
În fiecare angrenaj acţioneaza o forţa tangenţială Ft, una radială Fr şi una axială Fa, a căror
dispunere este prezentată în schema de calcul din figura 3.3.
Fig 3.3
Determinarea momentului de calcul se face din două condiţii :

a) din condiţia transmiterii momentului de torsiune de la motor la roata dinţata respectivă :
'
M m  M n  ik   k
În care :
Mn – momentul nominal al motorului
ik – raportul de transmitere de la motor până la arborele pe care se află roata dinţată respectivă
k – randamentul mecanismului pe această porţiune
b) din condiţia de aderenţă a roţilor motoare cu solul
m  Ga    rm
M ' 
i x  x
În care :
Ga – greutatea autovehiculului
m – coeficientul de repartizare a greutăţii pe roţile motoare

 = 0.8 - coeficientul de aderenţă cu solul
ix – raportul de transmitere între arborele pe care se află roata ce se calculează şi roţile motoare.
x – randamentul mecanic al transmisiei pe aceeaşi porţiune
Momentul de calcul va fi :
M c  min( M ' m ; M ' )
'
M m  M n  133.7 [Nm]
m  G    rm 0.8  37668  0.8  0.656

M '    56,17 [Nm]
i x  x 306  0.92
i x  i f  i0  icv  itr  306
 x   f   0   cv   tr  0.92
M c  min(M ' m ; M ' )  min(133.7;56.17)  56.17 [Nm]
Determinarea forţelor din angrenaje pe fiecare treaptă

Treapta I :
M m1  M c  i1  56170  3.1  174127 [Nmm]
M m1 174127
Ft1  2 2  6004,37 [N]
d1 58.5
Fr1 
Ft1
cos(  1, 2 )
 tan   n  
6004.37
cos 10 0
 
 tan 20 0  2219.12 [N]
Fa1  Ft1  tan( 1, 2 )  6004.37  tan 10 0  1058.73 [N]
Treapta I I:
M m 2  M c  i 2  56170  2.41  135369.7 [Nmm]
M m2 135369.7
Ft 3  2 2  3786.56 [N]
d3 71.5
Fr 3 
Ft 3
cos(  3, 4 )
 tan   n  
3786.56
cos14.06 0
 
 tan 20 0  1420.75 [N]
Fa 3  Ft 3  tan(  3, 4 )  3786.56  tan 14.06 0  948.30 [N]
Treapta III :
M m 3  M c  i3  56170  1.8  101106 [Nmm]
M m3 101106
Ft 5  2 2  2297.86 [N]
d5 88
Fr 5 
Ft 5
cos(  5, 6 )
 tan   n  
2297.86
cos 12.68
 
 tan 20 0  857.26 [N]
Fa 5  Ft 5  tan( 5, 6 )  2297.86  tan 12.68 0  517 [N]
Treapta IV :
M m 4  M c  i4  56170  1.4  78638 [Nmm]
M m4 78638
Ft 7  2 2  1572.76 [N]
d7 100
Fr 7 
Ft 7
cos( 7,8 )
 tan   n  
1572.76
cos12.68 0
 
 tan 20 0  586.74 [N]
Fa 7  Ft 7  tan(  7 ,8 )  1572.76  tan 12.68 0  353.85 [N]
Treapta V :
M m 5  M c  i5  56170  1.07  60101.9 [Nmm]
M m5 60101.9
Ft 9  2 2  1036.23 [N]
d9 116
Fr 9 
Ft 9
cos( 9,10 )
 tan   n  
1036.23
cos 9.010
 
 tan 20 0  1048.9 [N]
Fa 9  Ft 9  tan( 9,10 )  1036.23  tan 9.010  164.30 [N]
3.7. Calculul de verificare al dinţilor

Dantura roţilor dinţate este solicitată la uzură şi de presiunea de contact .
Verificarea dinţilor la uzură
Se face prin determinarea sarcinii specifice p care actionează asupra dintelui :
Ft
p  pa
b
În care :
Ft – forţa tangenţială ce acţionează asupra dintelui în [daN]
b – laţimea de lucru a roţii dinţate în [cm]
pa = 750 [daN/cm]– sarcina specifică admisibilă
Treapta I :
Ft1 60.04
p1    24.01[daN / cm]  p a  750[daN / cm]
b1 2.5
Treapta II:
Ft 3 37.86
p2    18.93[ daN / cm]  p a  750[daN / cm]
b2 2
Treapta III :
Ft 5 22.97
p3    12.76[daN / cm]  p a  750[daN / cm]
b3 1.8
Treapta I V:
Ft 7 15.72
p4    9.82[daN / cm]  p a  750[daN / cm]
b4 1 .6
Treapta V :
Ft 9 10.36
p5    6.47[daN / cm]  p a  750[daN / cm]
b5 1 .6
Verificarea dinţilor la presiune de contact :

Cojirea (exfolierea) suprafeţelor de lucru ale dinţilor este cauza cea mai frecventă de scoatere
a angrenajelor din funcţiune.
Presiunea de contact se calculează cu ajutorul formulei :
F1  E   2
 s  0.418  1   as
b  cos   cos  1   2
În care :
E = (2.....2,2) [daN/cm2] – modulul de elasticitate longitudinal
 - unghiul de angrenare
as = (1200-1500) [daN/cm2] – presiunea de contact admisibilă
1 si 2 – razele de curbură ale suprafeţelor roţilor conducatoare, respectiv conduse, şi se
determină cu următoarele relaţii :
1  Rw1  sin  / cos 2  si  2  Rw 2  sin  / cos 
În care :
Rw1 si Rw2 – razele cercurilor de rostogolire ale celor două roţi
Treapta I :
Ft1  E   2 60.04  2 1.024  3.16
 s  0.418  1  0.418   18.38[daN / cm 2 ]
b  cos  cos  1   2 2.5  cos 20 cos10 1.024  3.16
0 0
1  Rw1  sin  / cos 2 1, 2  29.5  sin 20 0 / cos10 0  10.24 mm
 2  Rw 2  sin  / cos 2 1, 2  91  sin 20 0 / cos10 0  31.60 mm
Treapta II :
Ft 3  E   2 37.86  2 1.26  2.97

 s  0.418  1  0.418   2.78[daN / cm 2 ]
b  cos   cos  3, 4 1   2 2  cos 20 cos14.06 1.26  2.97
0 0
1  Rw3  sin  / cos 2  3, 4  35.75  sin 20 0 / cos14.06 0  12.6 mm
 2  Rw 4  sin  / cos 2  3, 4  84.75  sin 20 0 / cos14.06 0  29.71 mm
Treapta III :
Ft 5  E   2 22.97  2 1.54  2.6
 s  0.418  1  0.418   2.18[daN / cm 2 ]
b  cos   cos  5, 6 1   2 1.8  cos 20 cos12.68 1.54  2.6
0 0
1  Rw5  sin  / cos 2  5, 6  44  sin 20 0 / cos12.68 0  15.42 mm
 2  Rw6  sin  / cos 2  5, 6  76  sin 20 0 / cos12.68 0  26.6 mm
Treapta IV :
Ft 7  E   2 15.72  2 1.75  2.4
 s  0.418  1  0.418   1.92[ daN / cm 2 ]
b  cos  cos  7,8 1   2 1.6  cos 20 cos12.68 1.75  2.4
0 0
1  Rw 7  sin  / cos 2  7 ,8  50  sin 20 0 / cos12.68 0  17.52 mm
 2  Rw8  sin  / cos 2  7 ,8  70  sin 20 0 / cos12.680  24.53 mm
Treapta V :
Ft 9  E   2 10.36  2 2  2.1
 s  0.418  1  0.418   1.54[daN / cm 2 ]
b  cos  cos  9,10 1   2 1.6  cos 20 cos 9.01 2  2.1
0 0
1  Rw9  sin  / cos 2  9,10  58  sin 20 0 / cos19.010  20.08 mm
 2  Rw10  sin  / cos 2  9,10  62  sin 20 0 / cos 9.010  21.08 mm
3.8. Calculul arborilor cutiei de viteze

3.8.1. Predimensionarea arborilor cutiei de viteze :
Diametrele arborilor :
- diametrul arborelui primar :
d a1  2.28  3 M c  2.28  5617  43.64 mm
În care :
Mc – momentul de calcul în N/cm
Se adoptă:
da1 = 44 mm
- diametrul arborelui secundar :

d a 2  0.4  a w  0.4  120  42 mm
Lungimea arborilor
- arborele primar :
d1 44
L1    326.5 mm
0.13 0.13
- arborele secundar :
d2 42
L2    324.25 mm
0.13 0.13
3.8.2. Calculul reacţiunilor din lagăre
În figurile 3.4 si 3.5 sunt prezentate schemele de calcul a reacţiunilor din lagăre pentru
arborele primar, respectiv secundar.
Fig. 3.4
Fig. 3.5.
Treapta I
Se adoptă următoarele valori :
l1= 108.47 mm ; l2= 219.64mm ; l3= 24 mm ; l4= 36.30mm ; l5= 287.95mm
Pentru arborele primar :
F t1  l 2 6004  289.7
R AH1    5327.28 [N]
L1 326.5
Fr1  l 2  Fa1 Rw1 2219.12  289.7  1058.73  29

R AV 1    1874.96 [N]
L1 326.5
R A1  2
R AH 1  R AV 1 
2
5327.28 2  1874.96 2  5647.6 [N]
Ft1  l1 6004  36.8

R BH1    677.12 [N]
L1 326.5
Fr1  l1  Fa1 Rw1 2219.12  36.8  1058.73  29

RBV 1    156.08 [N]
L1 326.5
R B1  2
R BH 1  R BV 1 
2
677.12 2  156.08 2  694.87 [N]
Pentru arborele secundar :

Ft1  l5  Ft1 ( L2  l 3 ) 6004  287.95  6004(324.25  24)
R CH1    1138..88 [N]
L2 324.25
Fr1  l 5  Fr1 ( L2  l 3 ) 2219.12  287.95  2219.12(324.25  24)

R CV1    4354.06 [N]
L2 324.25
RC1  2
RCH 1  RCV 1 
2
( 1138.88) 2  ( 4354.060 2  4500.5 [N]
Ft1  l 4  Ft1l 3 ) 6004  36.30  6004  24)

R DH1    1116 .5 [N]
L2 324.25
Fr1  l 4  Fr1l 3 2219.12  36.30  2219.12  24)

R DV1    412.6 [N]
L2 324.25
R D1  2
R DH 1  R DV 1  1116 .5  412.6
2 2 2
 1190.32 [N]
Treapta II :
l1= 110 mm ; l2= 216.5mm ; l3= 24 mm ; l4= 106.13mm ; l5=218.37mm
Ft 3  l 2 3786  216.5
R AH2    2510.4 [N]
L1 326.5
Fr 3  l 2  Fa 3 Rw3 1420.7  216.5  948.3  35.75

R AV 2    838.2 [N]
L1 326.5
R A2  2
R AH 2  R AV 2 
2
2510.4 2  838.2 2  2646.6 [N]
Ft 3  l1 3786  110
R BH2    1275.5 [N]
L1 326.5
Fr 3  l1  Fa 3 Rw3 1420.7  110  948.3  35.75

R BV 2    374.8 [N]
L1 326.5
RB 2  2
RBH 2  R BV 2  1275.5  374.8
2 2 2
 1329.4 [N]

Ft 3  l5  Ft 3 ( L2  l 3 ) 3786  218.37  3786  (324.25  24)
R CH2    1519.4 [N]
L2 324.25
Fr 3  l 5  Fr 3 ( L2  l 3 ) 1420.7  218.37  1420.7(324.25  24)

R CV2    2481.8 [N]
L2 324.25
RC 2  2
RCH 2  RCV 2 
2
( 1519.4) 2  ( 2481.8) 2  2910 [N]
Ft 3  l 4  Ft 3 l3 ) 3786  106.13  3786  24)

R DH2    1519.4 [N]
L2 324.25
Fr 3  l 4  Fr 3 l3 1420.7  106.13  1420.7  24)

R DV2    570.16 [N]
L2 324.25
RD 2  2
R DH 2  R DV 2  1519.4  570.16
2 2 2
 1622.28 [N]
Treapta III
l1= 134.47mm ; l2= 192.03mm ; l3= 24 mm ; l4=132.13mm ; l5= 192.12mm
Ft 5  l 2 2297  192.03
R AH3    1350.9 [N]
L1 326.5
Fr 5  l 2  Fa 5 Rw5 857.26  192.03  517  44

R AV 3    434.52 [N]
L1 326.5
R A3  2
R AH 3  R AV 3  1350.9  434.52
2 2 2
 1419.06 [N]
Ft 5  l1 2297  134.47
R BH3    976.02 [N]
L1 326.5
Fr 5  l1  Fa 5 Rw5 857.26  134.47  517  44

RBV 3    283.39 [N]
L1 326.5
RB 3  2
R BH 3  R BV 3  1419.06  283.39
2 2 2
 1447.08 [N]

Ft 5  l 5  Ft 5 ( L2  l 3 ) 2297  192.12  2297(324.25  24)
R CH3    1106.03 [N]
L2 324.25
Fr 5  l 5  Fr 5 ( L2  l 3 ) 857.26  192.12  857.26(324.25  24)

R CV3    1428.32 [N]
L2 324.25
RC 3  2
RCH 3  RCV 3 
2
( 1106 .03) 2  (1424.32) 2  1800 [N]
Ft 5  l 4  Ft 5 l3 ) 2297  132.13  2297  24)

R DH3    943 [N]
L2 324.25
Fr 5  l 4  Fr 5 l 3 857.26  132.13  2297  24)

R DV3    519.34 [N]
L2 324.25
RD 3  2
R DH 3  R DV 3 
2
9432  519.34 2  1076.5 [N]
Treapta IV
l1= 201.5mm ; l2= 125mm ; l3= 24 mm ; l4= 199mm ; l5= 125.25mm
Ft 7  l 2 1572  125
R AH4    601.83 [N]
L1 326.5
Fr 7  l 2  Fa 7 Rw 7 586.74  125  353.85  50

R AV 4    170.44 [N]
L1 326.5
R A4  2
R AH 4  R AV 4 
2
601.83 2  170.44 2  625.5 [N]
Ft 7  l1 1572  201.5
R BH4    970.16 [N]
L1 326.5
Fr 7  l1  Fa 7 Rw7 586.74  201.5  353.85  50

RBV 4    307.91 [N]
L1 326.5
RB 4  2
R BH 4  R BV 4 
2
970.16 2  307.912  1017.85 [N]

Ft 7  l5  Ft 7 ( L2  l3 ) 1572  125.25  1572(324.25  24)
R CH4    1682.28 [N]
L2 324.25
Fr 7  l 5  Fr 7 ( L2  l 3 ) 586.74  125.25  586.74(324.25  24)

R CV4    652.85 [N]
L2 324.25
RC 4  2
RCH 4  RCV 4 
2
( 1682.28) 2  (652.85) 2  1804.5 [N]
Ft 7  l 4  Ft 7 l3 ) 1572  199  1572  24)

R DH4    121.2 [N]
L2 324.25
Fr 7  l 4  Fr 7 l 3 586.74  199  586.74  24)

R DV4    316.66 [N]
L2 324.25
RD 4  2
RDH 4  R DV 4  121.2  316.66
2 2 2
 339.06 [N]
Treapta V
l1= 224mm ; l2= 100.25mm ; l3= 24 mm ; l4= 221.5mm ; l5= 102.75mm
Ft 9  l 2 1036  100.25
R AH5    318.09 [N]
L1 326.5
Fr 9  l 2  Fa 9 Rw9 1048.9  100.25  164.3  58

R AV 5    292.8 [N]
L1 326.5
R A5  2
R AH 5  R AV 5 
2
318.09 2  292.8 2  432.38 [N]
Ft 9  l1 1036  224
R BH5    710.7 [N]
L1 326.5
Fr 9  l1  Fa 9 Rw9 1048.9  224  164.3  58

RBV 5    690.4 [N]
L1 326.5
RB 5  2
R BH 1  R BV 5 
2
432.38 2  690.4 2  816.6 [N]

Ft 9  l 5  Ft 9 ( L2  l 3 ) 1036  102.75  1036(324.25  24)

R CH5    1080 [N]
L2 324.25
Fr 9  l5  Fr 9 ( L2  l3 ) 1048.9  102.755  1048.9(324.25  24)

R CV5    1458.9 [N]
L2 324.25
RC 5  2
RCH 5  RCV 5 
2
( 1080) 2  (1458.9) 2  1815.16 [N]
Ft 9  l 4  Ft 9 l 3 ) 1036  221.5  1036  24)

R DH5    784.3 [N]
L2 324.25
Fr 9  l 4  Fr 9 l3 1048.9  221.5  1048.9  24)

R DV5    794.15 [N]
L2 324.25
RD5  2
R DH 5  R DV 5 
2
784.3 2  794.15 2  1116 .15 [N]
3.8.3. Dimensionarea arborilor din condiţia de rezistenţă la încovoiere şi torsiune

Treapta I
Diametrul arborelui primar
MiV1  RAV1  29 MiV1  124408 ( N  mm)
MiH1  RAH1  29 MiH1  355454 ( N  mm)
2 2 ( N  mm)
Mi1  MiV1  MiH1 Mi1  249759
Mt1  Ft1  r1 Mt1  306776 ( N  mm)
2 2
Mech1  Mi1  Mt1 Mech1  463950 ( N  mm)
 a.ech  400 MPa
3
16  Mech1
d1  d1  43.56 mm
   a.ech
Se adoptã : d1  24 mm
Diametrul arborelui secundar

MiV1  RCV1  91 MiV1  302500 ( N  mm)
MiH1  RCH1  91 MiH1  423072 ( N  mm)
2 2
Mi1  MiV1  MiH1 Mi1  522134 ( N  mm)
Mt1  Ft1  r2 ( N  mm)

Mt1  673018
2 2
 a.ech  400 MPa
3
32  Mech1
d2  d2  41.72 Se adoptã : d2  42 mm
   a.ech
Treapta II

MiV2  RAV2  35 MiV2  284724 ( N  mm)
MiH2  RAH2  35 MiH2  384616 ( N  mm)
2 2
Mi2  MiV2  MiH2 Mi  468557 ( N  mm)
Mt2  Ft3  r3 Mt2  248646 ( N  mm)
2 2
 a.ech  400 MPa
3
16  Mech2
d1  d1  42.76 mm Se adoptã : d1  44
   a.ech
MiV2  RCV2  75 MiV2  924124 ( N  mm)
MiH2  RCH2  75
MiH2  135264 ( N  mm)
2 2
Mi2  MiV2  MiH2 Mi2  943587 ( N  mm)
Mt2  Ft3  r4 Mt2  543664 ( N  mm)
2 2
Mech2  Mi2  Mt2
Mech2  108885 ( N  mm)
 a.ech  400 MPa
3
32  Mech2
d2  d2  41.36
   a.ech Se adoptã : d2  42 mm
Treapta III

MiV3  RAV3  44 MiV3  194205 ( N  mm)
MiH3  RAH3  44 MiH3  166941 ( N  mm)
2 2 ( N  mm)
Mi3  MiV3  MiH3 Mi3  235308
Mt3  Ft5  r5 Mt3  155867 ( N  mm)
2 2
Mech3  Mi3  Mt3 Mech3L  282246 ( N  mm)
 a.ech  400 MPa
3
32  Mech3
d1  d1  42.59 mm Se adoptã : d1  44 mm
   a.ech
MiV3  RCV3  76 MiV3  801450 ( N  mm)
MiH3  RCH3  76 MiH3  174584 ( N  mm)

2 2
Mi3  MiV3  MiH3 Mi3  802463 ( N  mm)
Mt3  Ft5  r6 Mt3  302645 ( N  mm)
2 2
 a.ech  400 MPa

3
32  Mech3
d2  d2  40.24 Se adoptã :
   a.ech d2  42 mm
Treapta IV
MiV4  RAV4  50 MiV4  539546 ( N  mm)

MiH4  RAH4  50 MiH4  165342 ( N  mm)
2 2
Mi4  MiV4  MiH4 Mi4  166387 ( N  mm)
Mt4  Ft7  r7 Mt4  112163 ( N  mm)

2 2
 a.ech  400 MPa

3
32  Mech4
d1  d1  42.38 mm Se adoptã d: 1  44 mm
   a.ech

MiV4  RCV4  76 MiV4  146457 ( N  mm)
MiH4  RCH4  76 MiH4  3784251 ( N  mm)
2 2
Mi4  MiV4  MiH4 Mi4  378465 ( N  mm)
Mt4  Ft7  r8 Mt4  157184 ( N  mm)
2 2
 a.ech  400 MPa

3
32  Mech4
d2  d2  40.15 Se adoptã : d2  42 mm
   a.ech
Treapta V

MiV5  RAV5  58 MiV5  184569 ( N  mm)
MiH5  RAH5  58 MiH5  597648 ( N  mm)
2 2
Mi5  MiV5  MiH5 Mi5  625534 ( N  mm)
Mt5  Ft9  r9 Mt5  742361 ( N  mm)
2 2
 a.ech  400 MPa

3
32  Mech5
d1  d1  42.19 mm Se adoptã d: 1  44 mm
   a.ech

MiV5  RCV5  62 MiV5  167645 ( N  mm)
MiH5  RCH5  62 MiH5  458963 ( N  mm)

2 2
Mi5  MiV5  MiH5 Mi5  488642 ( N  mm)
Mt5  Ft9  r10 Mt5  794925 ( N  mm)
2 2
 a.ech  400 MPa

3
32  Mech5
d2  d2  40.07 Se adoptã : d2  42 mm
   a.ech
3.8.4 Calculul de rigiditate

Solicitările de încovoiere dau naştere la deformaţii elastice.
Aceste deformaţii,în special cele datorate încovoierii,dacă depăşesc valorile

admisibile,conduc la condiţii de angrenare necorespunzătoare,iar solicitările danturii cresc.
De asemenea,datorită deformaţiei arborilor,polul de angrenare,oscilând în jurul poziţiei
teoretice,determină o mişcare neuniformă a arborelui condus,fapt ce contribuie la o funcţionare
zgomotoasă.
Durata de funcţionare şi lipsa zgomotului în angrenajele cu roţi dinţate ale cutiilor de viteze
depind de mărimea săgeţilor arborilor din planul de dispunere a roţilor dinţate şi de mărimea
răsucirii secţiunii respective.
Daca fv este săgeata din planul vertical,datorată forţelor Fr şi Fa şi fh săgeata în planul
orizontal,datorată forţei Ft,atunci săgeata totală a arborelui este :
2 2
f fv  fh
Săgeata admisibilă este :
f 0.13....0.15mm - pentru treptele superioare;
f 0.15....0.25mm - pentru treptele inferioare

Având în vedere că forţele din angrenaje diferă de la un angrenaj la altul şi de asemenea pe
treptele de viteze , calculul se va face tabelar iar rezultatele vor fi trecute în tabelul următor ,
conform relaţiei :
Săgeata în dreptul sarcinii,respectiv forţele din angrenaje , este:
y
Fb  3 2 2
 x  l  x  b x 
6  E I l
- relaţie în care a şi b sunt distanţele de la reazeme la forţă iar l este lungimea arborelui.
x  A....1
 b  x3 
y
F

3 bx 2
 ( x  a) 
2
 l b    pentru x  1....B
6  E I  l l 
2 2
Fa b
y1 in punctul (1) de aplicatie a fortei.
3  l E  I
In tabelul 3.1 sunt prezentate valorile săgeţilor.
Tabelul 3.1
TREAPTA I II III IV V
fv1[mm] 0,00287 0,00403 0,00336 0,0035 0,0054
fv2[mm] 0,0037 0,0025 0,004215 0,0048 0,0062
fv3[mm] 0,022 0,015 0,0269 0,0326 0,00398
fv4[mm] 0,045 0,0036 0,0008 0,00098 0,015
fv5[mm] 0,047779 0,100761 0,095986 0,107985 0,1226354
fv[mm] 0,121349 0,125891 0,131261 0,149865 0,1532154
fh1[mm] 0,000032 0,000046 0,000051 0,000054 0,000063
fh2[mm] 0,000041 0,000054 0,000068 0,000071 0,000083
fh3[mm] 0,00012 0,00023 0,00032 0,00041 0,00056
fh4[mm] 0,00013 0,000189 0,00016 0,00021 0,00035
fh5[mm] 0,00225 0,0038991 0,0110291 0,0224623 0,0373531
fh[mm] 0,002573 0,0044181 0,0116281 0,0232073 0,0384091
f[mm] 0,131524 0,142361 0,169875 0,213698 0,248765
3.9. Calculul pentru alegerea rulmenţilor
Raportul de transmitere mediu
i1  3.1 i2  2.41 i3  1.8 i4  1.4 i5  1.07
 1  0.10  2  0.30  3  0.30  4  0.20  5  0.10
 1 i1   2 i2   3 i3   4 i4   5 i5

icvmed  icvmed  1.96
1  2  3  4  5
Turaţia echivalentă
vmed  10 (Km/h) i0  5 if  5 rr  0.656 (mm)
vmed
3
nech  2.66  i i i nech  1.987  10
rr cvmed 0 f
Durabilitatea rulmentului
Dh  1500 (ore)
60
D  Dhnech D  178.82 (milioane de rotatii)
6
10
Sarcina echivalentă medie

- pentru tractoare:
10
p 
3
Fr1  2219.12 [N] Fa1  1058.73
Fr3  1420.7 [N] Fa3  948.3
Fr5  857.26 [N] Fa5  517
Fr7  586.74 [N] Fa7  353.85
Fr9  1048.9 [N] Fa9  164.30
Q1  Fr1 0.4  1.6 Fa1 3

Q1  2.582  10
Q2  Fr3 0.4  1.6 Fa3 3

Q2  2.086  10
Q3  Fr5 0.4  1.6 Fa5 3

Q3  1.17  10
Q4  Fr7 0.4  1.6 Fa7 Q4  800.856
Q5  Fr9 0.4  1.6 Fa9 Q5  682.44
1
p
 p 1000
Qem    1 Q1 
p 1000
  2 Q 2 
p 1000
  3 Q3 
p 1000 
  4 Q4 
p 1000 
  5 Q5 
nech nech nech 
nech  nech 

3
Qem  1.425  10
Capacitatea de încărcare
10
3 C  49.831 (N) < 35500
C  Qem D
4. CALCULUL REDUCTORULUI CUTIEI DE VITEZE
4.1. Alegerea schemei constructive

În figura 4.1 este prezentată schema constructivă a reductorului cu trei arbori cu axe fixe, în
care: 1 – roata conducătoare de pe arborele secundar al cutiei de viteze; 1’ – roata pentru priza
directă; 2 – roata condusă de pe arborele intermediar; 3 – roata conducătoare de pe arborele
intermediar; 4 – roata condusă de pe arborele reductorului; 4’ – roata priză directă; 5 – manşon de
cuplare; R – treapta rapidă de raport 1 si N treapta normală de raport 3.9
Fig 4.1
4.2. Determinarea momentului de calcul
- momentul Mcm transmis de motor la reductor
M cm  M n  i cv1  η cv  133.7  3.1  0,96  397.8 N  m ;
unde: icv1 – raportul de transmitere în treapta 1 a cutiei de viteze;

ηcv – randamentul cutiei de viteze.
- momentul Mcφ din condiţia de aderentă:
G   r 37668.9  0,8  0,656
M c    72.16 N  m ,
i tr  η tr  i cv1  η cv 309  0.92 - 3.1  0,96
unde: G – greutatea tractorului, în N;

φ = 0,8 – coeficient de aderenţă;
r – raza dinamică a roţii;
itr, ηtr – raportul total al transmisiei respectiv randamentul transmisiei.

Momentul de calcul este:
Mc = min(Mcm, Mcφ) = 72.16 Nm.
4.3. Determinarea numărului de dinţi ai roţilor din componenta reductorului
Pentru efectuarea calculului se impune distanţa dintre axe:
a r  68 mm
Raportul de transmitere al reductorului este dat de următoarea formulă:

z R2 z R4
i RN  i Rp  i Rk  
z R1 z R 3
În care:
iRp – raportul de transmitere din primul angrenaj între roţile 1 şi 2;
iRk – raportul de transmitere din angrenajul roţilor 3 şi 4.
Se adoptă numărul de dinţi şi modulul pentru roata 1:
z R1  19 dinţi
m =3
Distanţa dintre axe se poate determina cu ajutorul relaţiei:
m  z R1 (1  i Rp ) m  z R 4 (1  i Rk )
aR  
2 2
Din relaţia de mai sus se determină raportul de transmitere al primului angrenaj:
2a R 2  68
ip  1   1  1. 3
m  z R1 3  19
Numărul de dinţi ai roţii conduse 2 se determină din relaţia:

z R2
ip   z R 2  i p  z R1  1.3  19  24.7 dinţi
z R1
Se adoptă zR2 = 25 dinţi

Determinarea numerelor de dinţi ai celorlalte roţi :
z R4
i Rk   z R 4  i Rk  z R 3  3  11  33 dinţi
z R3
Se adoptă z R 3  11 dinţi
4.4. Calculul geometric al reductorului:
Angrenajul I
 2a R   2  68 
  ar cos   ar cos   10 0
 m( z R1  z R 2 )   3  (19  25) 
tg 20 0
 t  arctg (tg n / cos  )  arctg 0
 0.36 0
cos10
aw  a
 a   68 
 aw   68 
 sin  n   sin 20 0 
 wn  arcsin sin  wt   arcsin sin 0.36 0   19.9 0
 sin  t
0
  sin 0.36 
aw  a
x sn  x n1  x n 2   z R1  z R 2   0.024  0.023 (19  25)  0.06
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n1  0.03(30  z R1 )  0.03(30  19)  0.33
x1  xt1  x n1 cos   0.33  cos10  0.32

frontal :
x n 2  x sn  x n1  0.06  0.33  0.27
xt 2  x n 2 cos   0.27  cos10 0  0.26
m 3
d1   z R1   19  58.8 mm
cos  cos10 0
m 3
d2   zR2   25  77.1 mm
cos  cos110 0

d b1  d1  cos  t  58.8  cos 0.36 0  58.79 mm
d b 2  d 2  cos  t  77.1  cos 0.36 0  77.09 mm


cos  t cos 0.36 0
d1  d1   58.8  758.8mm
cos  t cos 0.36 0
d w2  d 2   77.1  77.1mm

 z   25 
d a1  2a w  mn  2  2h0*a  2 x n 2   2  68  3  2  1  2  0.27   62.8mm
 cos    cos 10 
 z   19 
d a 2  2a w  mn  1  2han
*
 2 x n1   2  68  3  2  1  2  0.33  79.6mm
 cos    cos10 
 z   19 
d f 1  mn  1  2(han
*
 c * n  x n1 )  3  2(1  0.35  0.33)  54.8mm
 cos 
0
  cos10 
 z   25 
d f 1  mn  2  2(han
*
 c * n  xn 2 )  3  2(1  0.35  0.27)  71.2mm
 cos 
0
  cos10 
Angrenajul II
 2a R   2  68 
  ar cos   ar cos   10 0
 m ( z R3  z )
R4   3  (11  33) 

tg 20 0
 0.36 0
cos10
aw  a
 a   68 
 aw   68 
 sin  n   sin 20 0 
 sin  t
0
  sin 0.36 
aw  a
x sn  x n 3  x n 4   z R 3  z R 4   0.024  0.023 (11  33)  0.06
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n 3  0.03(30  11)  0.03(30  11)  0.57
x3  xt 3  x n 3 cos   0.57  cos10  0.56

frontal :
x n 4  x sn  x n 3  0.06  0.57  0.51
xt 4  x n 4 cos   0.51  cos 10 0  0.50
m 3
d3   z R3   11  33.5 mm
cos  cos 10 0
m 3
d4   zR4   33  102.5 mm
cos  cos 110 0

d b 3  d 3  cos  t  33.5  cos 0.36 0  33.4 mm
d b 4  d 4  cos  t  102.5  cos 0.36 0  102.4 mm

cos  t cos 0.36 0
d w3  d 3   33.5  33.5mm
cos  t cos 0.36 0
d w4  d 4   102.5  102.5mm

 z   33 
d a 3  2a w  mn  4  2h0*a  2 x n 4   2  68  3  2  1  2  0.51  35.5mm
 cos    cos10 
 z   11 
d a 4  2a w  mn  3  2han
*
 2 x n3   2  68  3  2  1  2  0.57   107.5mm
 cos    cos 10 
 z   11 
d f 3  mn  3  2(han
*
 c * n  x n3 )  3  2(1  0.35  0.57)  27.5mm
 cos 
0
  cos10 
 z   33 
d f 4  mn  4  2(han
*
 c * n  x n 4 )  3  2(1  0.35  0.51)  98.5mm
 cos 
0
  cos10 
Pentru arbori se adoptă următoarele valori:

- diametrul arborelui intermediar di = 18.5 mm
- lungimea arborelui intermediar li = 70 mm
- diametrul arborelui secundar (de ieşire) dS =29 mm
5. CALCULUL TRANSMISIEI FINALE:
La transmisiile finale este necesar să se calculeze roţile dinţate, arborii, îmbinările carterelor
şi să se aleagă (sau să se verifice) rulmenţii. Regimul de calcul al transmisiilor finale se stabileşte
pentru fiecare caz concret în parte, în funcţie de tipul şi construcţia lor.
5.1. Alegerea schemei cinematice
În figura 5.1 este prezentată schema cinematică a punţii din spate cu transmisie finală plasată
lângă roata motoare: a – carterul punţii din spate; b – carterul transmisiei finale; c – îmbinare cu
şuruburi.
Fig 5.1
5.2. Determinarea momentului de calcul

Momentul de torsiune transmis de motor transmisiei finale se calculează cu relaţia:

2
M cm  M n  icv  cv  ic 2 c 2 
1  2
În care:
Mn este momentul nominal al motorului;
icv - raportul de transmitere al cutiei de viteze (se adoptă raportul de transmitere al cutiei de
viteze compuse pentru treapta I);
ic2 - raportul de transmitere al transmisiei centrale spate
cv - randamentul cutiei de viteze;
c2 - randamentul transmisiei centrale spate
=(1,15….1,2) - coeficientul de blocare al diferenţialului spate
• Momentul de calcul din condiţia de aderenţă (momentul la roata motoare din condiţia de
aderenţă cu solul, redus la arborele planetar) se determină cu relaţia:
Q 2   r2
M c 
i f f
În care:
Q – greutatea repartizată pe o roata motoare
if - raportul de transmitere al transmisiei finale
f – randamentul transmisiei finale
 = 0.8 – coeficient de rezistentă la rulare
r – raza dinamică a roţii motoare
• Momentul de calcul va fi:

M = min (Mcm; Mc ) = min (2619.4; 1647.38)=1647.38 [Nm]
2 1.15
M cm  M n  icv   cv  ic 2  c 2   133.7  12.24  0.63  5  0.95   2619.4 [Nm]
1  2 1  1.15
Q 2   r2 15067.56  0.8  0.656

M c    1647.38 [Nm]
if f 5  0.96
5.3. Calculul geometric al angrenajului

Se adoptă distanţa dintre axe:
a = 168 mm
Raportul de transmitere
z2 f
if 
z1 f
Se adoptă numărul de dinţi ai pinionului şi modulul:

z1f =16 dinţi
m =3.5
z2 f
if   z 2 f  i f  z1 f  5  16  80 dinţi
z1 f

 2a R   2  168 
  ar cos   ar cos   10 0
 m( z R1  z R 2 )   3,5  (16  80) 
tg 20 0
 0.36 0
cos10
aw  a
 a   168 
 aw   168 
 sin  n   sin 20 0 
 sin  t
0
  sin 0.36 
aw  a
x sn  x n1  x n 2   z f 1  z f 2   0.024  0.023 (16  80)  0.13
2tg n 2  0.36
inv wt   tg ( wt )   wt   0.024
inv t   tg ( t )   t   0.023
frontal :
x n1  0.03(30  z f 1 )  0.03(30  16)  0.42
x1  xt1  x n1 cos   0.42  cos 10  0.41

frontal :
x n 2  x sn  x n1  0.06  0.42  0.36
xt 2  x n 2 cos   0.36  cos10 0  0.35
m 3
d1   z f1   16  57.5 mm
cos  cos10 0
m 3
d2   z R2   80  278 mm
cos  cos10 0

d b1  d1  cos  t  57.5  cos 0.36 0  56.9 mm
d b 2  d 2  cos  t  278  cos 0.36 0  268.54 mm

cos  t cos 0.36 0
d1  d1   57.5  57.5mm
cos  t cos 0.36 0
d w2  d 2   278  278mm

 zf2   80 
d a1  2a w  mn   2h0*a  2 x n 2   2  168  3,5  2  1  2  0.36   62mm
 cos    cos10 
 z f1   16 
d a 2  2a w  m n   2han
*
 2 x n1   2  168  3,5  2  1  2  0.42   283mm
 cos    cos 10 

 z f1   16 
d f 1  mn   2(han
*
 c * n  x n1 )  3,5  2(1  0.35  0.42)  50.4mm
 cos 
0
  cos10 
 zf2   80 
d f 1  mn   2( han
*
 c * n  x n 2 )   3  2(1  0.35  0.36)  168mm
 cos 
0
  cos 10 
5.4. Determinarea forţelor din angrenaj

În figura 5.2 sunt trasate forţele care acţionează asupra transmisiei finale din spate a unui
tractor pe roţi. în aceeaşi schemă este indicat şi momentul de torsiune la intrarea în transmisia finală,
care reprezintă momentul de calcul al acestui subansamblu. Momentul de calcul se stabileşte
comparând momentul Mcm, transmis de motor, cu cel de aderenţă Mc.
Fig. 5.2
În angrenajul transmisiei finale acţionează forţa tangenţială
2M c 2  1647.38
Ft    49.54 [N]
m z f1 3.5  16
şi forţa radială:
Fr  Ft  tg  49.54  tg 20 0  18.03
Asupra roţii motoare acţionează fortele :

- forţa tangenţială de tracţiune:
Ft  m  z f 2 49.54  3.5  80
T   10572.56
2  r2 2  0.656
Reacţiunea verticală a solului :

Z2
Q2   15067.56 [N]
2
În care : Z2 – greutatea repartizată pe puntea din spate
Reacţiunea transversală
Y  Q2   y  15067.56  0.7  10547.29 [N]
y = 0.7 – coeficientul de aderenţă în direcţie transversală
6. PROCES TEHNOLOGIC
În tabelul 6.1 sunt prezentate operaţiile necesare procesului tehnologic de obţinere arborelui
principal al cutiei de viteze.
Nr. Denumirea Maşina sau unealta specială pe/cu care se

operaţiei operaţiei execută operaţia
1. Frezarea suprafeţelor de capăt plus Maşină specială de frezat şi centruit cu

centrarea acţionare intermitentă
2. Strunjirea de degroşare la exterior Strung normal
3. Broşare de degroşare plus finisare Broşă

interioară
4. Strunjirea de finisare la exterior Strung normal
5. Executarea găurilor Burghiu
6. Frezarea canelurilor Semiautomat special pentru executarea
canelurilor cu freza melc
7. Tratament termic: Cementare plus călire
8. Sablare
9. Îndreptare Presa
10. Rectificare de degroşare la exterior Maşină specială de rectificat cu două sau
mai multe discuri
11. Rectificarea canelurilor Maşină specială de rectificat caneluri
12. Rectificare de finisare la exterior Maşină specială de rectificat cu două sau
mai multe discuri
13. Control final Aparate speciale de control
7. CONCLUZII
Deoarece tractorul reprezintă sursa principală de energie în agricultură şi nu numai, am ales ca

temă de proiect transmisia unui tractor de putere mică, acesta fiind cel mai preferat deoarece are
costuri de exploatare foarte mici.
Acest proiect urmăreşte studierea transmisiei unui tractor agricol cu tracţiune 4x2 de putere mică
(32 kW) în scopul măririi randamentului şi compactizării subansamblelor transmisiei pentru
scăderea costurilor de exploatare şi fabricaţie.
Este echipat cu o priză de putere independentă ideală pentru cuplarea diferitelor agregate
auxiliare.
Obligatoriu cu priza de putere independentă s-a ales un ambreiaj cu decuplare în paralel la care s-
a urmărit scăderea gabaritului şi uşurarea funcţionării acestuia.
Pentru modificarea rapoartelor de transmitere am ales o cutie de viteze simplă, cu cinci trepte
sincronizate şi un reductor planetar cu două trepte. Aceste subansamble au fost alese din condiţii de
simplitate, compactizare şi scăderea costurilor de producţie.
Pentru o transmitere cât mai bună a momentului motor la roţile motoare pe orice tipuri de teren s-
a ales un diferenţial simplu şi o transmisie finală simplă plasată lângă roata motoare. În concluzie
condiţiile impuse în proiectare transmisiei acestui tractor au fost în mare parte realizate, rezultatul
fiind o transmisie modernă, fiabila si având costuri mici de producţie şi întreţinere.
BIBLIOGRAFIE
1. Mircea Năstăsoiu, Vasile Pădureanu, Tractoare. Transmisii ale tractoarelor, Editura

Universităţii Transilvania Braşov – 1999.
1. Năstăsoiu, M, Tractoare. Determinarea performanţelor de tracţiune şi economice ale
tractoarelor, Editura Universităţii Transilvania Braşov – 2004.
2. Ionescu E., Câmpeanu V., Popescu S., Peres Gh., Tractoare şi Automobile vol. I, vol. II,
Universitatea din Braşov – 1979.
3. Năstăsoiu, s., Andreescu, C., Popescu, S., Fraţilă, Gh., Cristea, d., Tractoare, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti – 1983.
4. Ionescu, E., Pădureanu, V., Năstăsoiu, M. Curs general de maşini. Îndrumar de laborator,
Universitatea Transilvania din Braşov, 1998.
5. Jula, A. ş.a. Proiectarea angrenajelor, Universitatea din Braşov, 1983.
6. Jula, A. ş.a. Organe de maşini. Vol.II, Universitatea din Braşov, 1989.
7. Năstăsoiu, S., Andreescu, C., Popescu, S., Frăţilă, G., Cristea, D. Tractoare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
8. Năstăsoiu, S., Năstăsoiu, M. Consideraţii privind realizarea unei serii de tipodimensiuni de

tractoare după criterii energetice şi economice, În: Buletinul CONAT’88, vol. II,
Universitatea Transilvania Braşov, 1988, p. 7-12.
9. Niţescu, Gh., Năstăsoiu, S., Popescu, S. Tractoare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1974.
10. Pereş, Gh., Untaru, M., Filip, N, Todor, I., Ispas, N. Transmisii speciale şi acţionări pentru
tractoare, Universitatea din Braşov, 1989.

Proiect Diploma Modificat - Striblea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Diploma Modificat - Striblea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Striblea Stefan Ioan LUCRARE DE DIPLOMA -2-

Parametrii principali ai tractorului şi schema cinematică a transmisiei... 4

1. Calculul de tracţiune al tractorului.......................................................................................7

2. Calculul ambreiajului tractorului.........................................................................................18

3. Calculul cutiei de viteze a tractorului....................................................................................37

4. Calculul reductorului cutiei de viteze....................................................................................84

4.3. Determinarea numărului de dinţi ai roţilor componente....................................................85

5. Calculul transmisiei finale a tractorului................................................................................90

6. Proces tehnologic de fabricare...............................................................................................95

Parametrii principali ai tractorului şi

În concepţia actuală, tractorul este considerat un autovehicul special, care se deosebeşte

Schema cinematică a transmisiei

Prin transmisia tractorului se înţelege totalitatea subansamblurilor (mecanismelor) care

1. CALCULUL DE TRACŢIUNE AL TRACTORULUI

Determinarea progresiei geometrice – se poate efectua cu ajutorul următoarei relaţii:

Raportul dintre game se poate calcula cu ajutorul formulelor:

Alegerea treptei nominale (principale) de lucru

Determinarea forţei de tracţiune la treapta principală de lucru

Pntn 38000  0.630

Cr – coeficientul de regresie şi se recomandă Cr = 2000…2200 N/(kW)2/3

Determinarea greutăţii de exploatare

Determinarea forţei de tracţiune (motoare) la celelalte trepte

precum şi de relaţia de mai sus, se poate scrie egalitatea

Trasarea caracteristicii de tracţiune după metoda grafoanalitică

 pentru calculul puterii efective se utilizează relaţia:

Pe  Pn 0.87  0.13     [kW]

 pentru calculul momentului efectiv se utilizează relaţia:

c  cn 1.55  1.55    [g/(kWh)]

 pentru calculul consumului orar se utilizează relaţia:

Turaţia de moment maxim se determină cu relaţia:

cmin = 224….245 [g/(kWh)] – consumul specific minim de combustibil

1.5.2. Trasarea caracteristicii vitezelor teoretice

Trasarea caracteristicii forţelor de tracţiune

Caracteristica forţelor de tracţiune, respectiv motoare, se trasează în cadranul IV al graficului

II 39890 42904 48009

Trasarea caracteristicii de tracţiune

Puterea de tracţiune în funcţie de forţa de tracţiune  P  f

- forţa de tracţiune limitată de condiţia de aderentă:

- puterea reală de tracţiune:

- consumul orar de combustibil ( C ) se determină pe grafic

ct(g/kWh) - 411.27 . 451.32 ct(g/kWh) - 374.50 345.62 488.58

 0 0.27 0.33 0.22  0 0.18 0.23 0.14

ct(g/kWh) - 389.19 375.16 467.40 ct(g/kWh) - 429.66 398.81 543.87

ct(g/kWh) - 511.56 450.90 685.10 ct(g/kWh) - 699.45 553.50 1375.91

2. CALCULUL AMBREIAJULUI TRACTORULUI

Ambreiajul a fost inclus în transmisia autovehiculelor în scopul compensării principalelor

- limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele transmisiei şi

Alegerea schemei constructive

2.3 Calculul discurilor ambreiajului

Momentul de frecare al ambreiajului, Ma

În figura 2.2 este prezentată schema de calcul pentru suprafeţele de frecare

Pentru discul de presiune se adoptă următoarele valori :

- lungimea radială a garniturilor:

nn 3,14  2500

t1 =0,3..0,7 – durata primei perioade de demaraj

Jr – momentul de inerţie al agregatului, redus la arborele ambreiajului.

v – viteza tractorului în treapta principală de lucru în m/s

2.3.3.2. Verificarea la încălzire:

2.4. Calculul arcurilor de presiune

Se adoptă conform STAS 795:

Deformaţia arcului în stare pretensionată se determină cu relaţia :

2.5. Calculul arborelui ambreiajului

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de momentul de torsiune :