Bicepsul

Mușchiul biceps brahial (Musculus biceps brachii) este un mușchi lung, fuziform,

puternic, așezat pe fața anterioară a brațului, imediat sub piele. Are originea pe scapulă prin două
capete distincte: capul lung și capul scurt, ce se unesc la mijlocul brațului într-un corp muscular care
coboară prin loja anterioară a brațului și se termină printr-un tendon comun pe tuberozitatea
radiusului aflată pe extremitatea superioară a radiusului.
La omul viu, medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial (Sulcus
bicipitalis medialis) care îl separă medial de mușchiul brahial și răspunde traiectului arterei brahiale;
iar lateral, când mușchiul biceps brahial este contractat, apare longitudinal un alt șanț, numit șanțul
bicipital lateral (Sulcus bicipitalis lateralis) care îl separă lateral de mușchiul brahial.
Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt.

 Capul scurt sau porțiunea scurtă (Caput breve musculi bicipitis brachii) este situat medial
de capul lung și are originea printr-un tendon lat și turtit de pe vârful procesului coracoid
(Processus coracoideus) al scapulei, printr-un tendon comun cu cel al mușchiului coracobrahial
(tendonul coracobicipital). De aici coboară pe partea anterioară a articulației umărului.
 Capul lung sau porțiunea lungă (Caput longum musculi bicipitis brachii) aflat lateral de
capul scurt, se inserează printr-un tendon lung, cilindroid, pe tuberculul supraglenoidian al
scapulei (Tuberculum supraglenoidale scapulae) și pe labrul glenoidian (Labrum glenoidale
scapulae). Tendonul capului lung trece peste capul humerusului prin interiorul cavității articulare
a articulației umărului (este unicul tendon muscular intraarticular), fiind învelit într-o teacă
sinovială, numită teaca tendonului intertubercular (Vagina tendinis intertubercularis) și
tendonul este deci intracapsular, dar extrasinovial. Iese apoi din articulație pe sub ligamentul
humeral transvers (Ligamentum transversum humeri) și coboară alunecând prin șanțul
intertubercular (Sulcus intertubercularis) al humerusului, pe care îl folosește ca pe un
hipomohlion. În acest șanț este încadrat de tendoanele mușchilui pectoral mare (Musculus
pectoralis major) care îl acoperă, mușchilui rotund mare (Musculus teres major) și mușchilui
dorsal mare (Musculus latissimus dorsi), formându-i un jgheab de alunecare și este învelit de
teaca tendonului intertubercular (Vagina synovialis intertubercularis), care este o prelungire a
sinovialei articulației scapulohumerale.
Cele două capete de origine, la început independente, se unesc la mijlocul brațului într-un
singur corp muscular comun gros, voluminos și fuziform ce descinde până la cot, unde se
inserează printr-un tendon comun puternic și gros, pe tuberozitatea radiusului (Tuberositas radii).
Între tendonul comun și partea anterioară a tuberozității radiusului se află bursă
bicipitoradială (Bursa bicipitoradialis). În 20% din cazuri, între tendonul terminal comun al
mușchiului biceps brahial, tendonul mușchiului brahial și coarda oblică (Chorda obliqua membranae
interosseae antebrachii), se poate dezvolta o bursă, numită bursa interosoasă cubitală (Bursa
cubitalis interossea).
De pe partea medială a acestui tendon terminal comun se desprinde o lamă aponevrotică
triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau expansiunea
bicipitală (Aponeurosis musculi bicipitis brachii sau Aponeurosis bicipitalis). Aponevroza radiază în
direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială (Fascia brachii) și fascia antebrahială (Fascia
antebrachii), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul
median.