Sentința nr. 131/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 28-01-2015 în dosarul nr.

1747/40/2014

Dosar nr._ Obligația de a face

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

SENTINȚA NR. 131

Ședința publică din 28 ianuarie 2015

Președinte – R. M.

Grefier – B. C.

La ordine judecarea acțiunii formulată de reclamantul L. P. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul

Public Comunitar – Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția
Prefectului B..

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că dosarul se
află la primul termen de judecată, după parcurgerea procedurii scrise, că acțiunea a fost legal
timbrată, că reclamantul a solicitat prin acțiune judecarea cauzei în lipsă și, în temeiul art. 131 alin. 1
din Noul Cod de procedură civilă, procedează la verificarea competenței, constatând că este învestită
cu judecarea unui litigiu dat în competența sa de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar și poziția procesuală a părților și considerând că au fost
lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare
asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL,

Asupra acțiunii de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal la data de 14.04.2014, reclamantul L. P. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Comunitar –
Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului B. a
solicitat obligarea acestuia să dispună înmatricularea autoturismului proprietatea sa marca F.,
achiziționat din spațiul european, cu numărul de identificare ZFA_82, fără plata taxei de poluare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat în anul 2012 autovehiculul marca F., însă
pentru a-l înmatricula în România se impune achitarea timbrului de mediu.
Arată reclamantul că nu a plătit această taxă pe care a considerat-o nejustificată în raport cu disp.
art. 28 și 90 din Tratatul Comunității Europene (T.C.E.) și cu Deciziile CJUE contra României
pronunțate în cauzele N. și T..

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 90, 14 și 28 T.C.E., Legea nr. 554/2004.

În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor

– prin Instituția Prefectului B. nu a depus întâmpinare la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamantul a achiziționat autoturismul de proveniență din spațiul comunitar, solicitând

înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare, cerere care i-a fost refuzată.

În cazul solicitării înmatriculării autoturismului fără plata taxei de poluare, acțiunea în contencios
administrativ are ca obiect refuzul nejustificat al pârâtului Serviciul Public Comunitar – Regim Permise
de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B. de a efectua
înmatricularea autoturismului în lipsa achitării taxei de înmatriculare.

Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere a fost definit de legiuitor prin dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. i
din Legea 554/2004, ca fiind „exprimarea explicită, cu exces de puterea, a voinței de a nu rezolva
cererea unei persoane”.

Reclamantul a depus la dosar copia cererii trimisă prin poștă la Serviciul Public Comunitar – Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B.,
cerere prin care a solicitat înmatricularea autoturismului proprietatea sa, fără plata taxei de mediu.

Instanța constată că acțiunilor având ca obiect obligarea la înmatricularea fără plata taxei de poluare
li se aplică legea în vigoare la data solicităriiadresate de către reclamant serviciului public
comunitar.

Norma de drept pretins încălcată este cea prevăzută de art. 110 din TFUE (fost art. 90 din Tratatul
Comunității Europene), dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, potrivit căreia: „Nici un
stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice
natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare”.

Analizând compatibilitatea dispozițiilor din O.U.G. nr. 50/2008 în raport cu dispozițiile art. 110 din
TFUE în cauza C-402/2009, cu prilejul unei cereri având ca obiect pronunțarea unei hotărâri
preliminare formulată în temeiul art. 234 CE, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a hotărât
că. „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă
pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă
regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul
membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja
cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.

Instanța constată că aceste argumente sunt valabile în ce privește reglementarea națională

reprezentată de O.U.G. nr. 50/2008, precum și pentru perioada în care disp. art. 4 alin. 2 din Legea
9/2012 au fost suspendate prin O.U.G. nr. 1/2012 (respectiv, până la data de 01.01.2013), însă la data
depunerii cererii de către reclamant la Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere și
Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B., dispozițiile legale aplicabile
sunt reprezentate de O.U.G. nr. 9/2013 privind obligația plății timbrului de mediu, nemaiputând fi
invocată discriminarea și nici încălcarea Tratatului Comunității Europene, și nemaifiind incidente nici
Cauzele N. și T. pronunțate de Curtea Europeană de Justiție.

Astfel, prin O.U.G. nr. 9/2013 s-a stabilit obligația de plată a timbrului de mediu, atât pentru
tranzacțiile pentru autovehicule din importuri, cât și pentru cele interne, motiv pentru care
elementul de discriminare nu mai poate fi reținut și nici încălcarea prevederilor art. 110 din TFUE.

Pentru aceste considerente, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 110 din TFUE, instanța
constată că reclamantul nu a făcut dovada refuzului nejustificat de soluționare a cererii în condițiile
legale rezultate din interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Legea 554/2004, motiv pentru care va
respinge ca nefondată acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul L. P., cu domiciliul în Rădăuți Prut, județul
B. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere și
Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B., cu sediul în B., Piața
Revoluției nr. 1, jud. B..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R. M. B. C.

Red. RM

Dact. BC

Ex. 4 / 13.02.2015