TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr. 6
Structura cursului (tematicile)

Clasificarea
normelor juridice
 Criteriul ramurii de drept
CLASIFICARE

Norme:
de drept civil (inclusiv fostele ramuri “drept
comercial” şi “dreptul familiei”)
de drept penal
de drept administrativ
de drept constituţional
de drept procesual (civil / penal)
 Ramuri de drept
EXEMPLE
 CIVIL – „Contractul valabil încheiat are putere de lege între
părţile contractante” – art.1270, alin.1 din Legea nr.287/2009
privind Codul civil

 PENAL – „Uciderea unei persoane se pedepseşte cu

închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi” (art.188 alin.1 din Codul penal – “Omorul”)

 CONSTITUŢIONAL – „Justiţia este unică, imparţială şi egală

pentru toţi” – art.124 alin.(2) din Constituţie
 Criteriul forţei juridice a actului normativ

CLASIFICARE
Norme cuprinse în:
Legi (constituţionale, organice şi ordinare)
Ordonanţe de Guvern (simple şi de urgenţă)
Hotărâri de Guvern şi acte normative ale autorităţilor
publice centrale
acte normative elaborate de organele administraţiei
locale (au aplicabilitate limitată la nivelul întinderii
competenţei teritoriale o organului respectiv – judeţ,
oraş/municipiu, comună)
 Criteriul structurii
CLASIFICARE
 structura normei juridice poate fi analizată din
două perspective:
 logică – a conținutului (urmărind existenţa
celor trei părţi componente – ipoteză,
dispoziţie şi sancţiune)
 tehnico-legislativă – a formei pe care o ia în
cuprinsul actului normativ (a cuvintelor
folosite în actul normativ pentru exprimarea
normei)
 Criteriul structurii
STRUCTURA TEHNICO – LEGISLATIVĂ
 normele pot fi:
– complete – identificăm în forma de exprimare toate
cele trei elemente – ipoteză, dispoziţie şi sancţiune
Art.254 alin.(4) lit.a) C.pr.civ.: „Partea este obligată, sub sancţiunea
decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată, să depună lista
martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei”.
– incomplete – lipsesc unul sau două elemente, dar se
pot subînţelege (nu lipsesc din structura logică)
Art.188 alin.(1) C.pen.: „Uciderea unei persoane se pedepseşte cu
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
 Criteriul structurii
STRUCTURA LOGICĂ
 toate cele trei elemente – ipoteză, dispoziţie şi sancţiune, chiar
dacă nu întotdeauna exprimate, ele putând fi:
 subînţelese
Art.468 alin.(1) C.pr.civ.: „Termenul de apel este de 30 de zile de la
comunicarea hotărârii” – aici sancţiunea, neexprimată, este subînţeleasă – decăderea.
 preluate din alte norme (norme de trimitere)
Art.310 alin.(1) şi (2) C.pen. – Falsificarea de monede
„(1) Falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se pedepseşte cu închisoarea
de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea unei monede, emise de
către autorităţile competente, înainte de punerea oficială în circulaţie a acesteia”.
 doar două elemente (ipoteza şi dispoziţia, uneori subînţelese),
lipsind sancţiunea; în acest caz, norma îşi pierde caracterul
obligatoriu, devenind o simplă recomandare
 Criteriul sferei de aplicare
CLASIFICARE
 normă generală (regula) – are sfera cea mai largă
de aplicabilitate într-un domeniu/ramură de drept
 normă specială (excepţia) – aplicabilă unei sfere
restrânse de relaţii, desprinse din
domeniul/ramura normei generale
 normă de excepţie – reprezintă fie o normă
specială, raportată la cea generală, fie o revenire
parţială la regulă, raportată la cea specială
[art.272 alin.(2) C.civ. privind căsătoria minorului]
 Normă generală – normă specială
EXEMPLU

 Norma generală (regula)

– art.1652 C.civ. – „Principiul capacităţii” – „Pot cumpăra
sau vinde toţi cei cărora nu le este interzis prin lege”.
 Norma specială (excepţia)
– art.1653 alin.(1) C.civ. – „Incapacitatea de a cumpăra
drepturi litigioase” – „Sub sancţiunea nulităţii absolute,
judecătorii nu pot cumpăra drepturi litigioase care sunt
de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei
circumscripţie îşi desfăşoară activitatea”.
 Relaţia normă generală – normă specială
REGULI

 specialia generalibus derogant – norma specială

se aplică prioritar, înlăturând de la aplicare norma
generală (chiar dacă nu este prevăzut expres şi
chiar dacă norma generală este ulterioară)
 excepţia întăreşte regula – norma specială se
aplică unui număr determinat de situaţii, cea
generală celorlalte situaţii (număr nelimitat), deci
dacă o situaţie nu este cuprinsă în sfera excepţiei,
atunci ea sigur se supune regulii
 Criteriul gradului şi intensităţii incidenţei
CLASIFICARE
 normele–principii (norme cardinale):
– sunt cuprinse în Constituţii, în Declaraţii sau sunt
deduse pe cale de interpretare, ca principii generale de
drept; se impun cu o forţă mai mare (postulate juridice)
– Art.1 alin.(2) din Constituţie: „Forma de guvernământ a
statului român este republica”.
 celelalte norme ale dreptului pozitiv:
– mijloace normative care asigură traducerea în limbajul
dreptului a cerinţelor fundamentale de reglementare a
ordinii sociale
 Criteriul conţinutului
CLASIFICARE
 norme cuprinzând reguli de conduită
 norme cuprinzând alte dispoziţii:
– definirea unor noţiuni, clasificarea lor etc.
Art.258 alin.(4) C.civ. – „Familia” – „În sensul prezentului cod, prin
soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.
– organizarea unor autorităţi (modul de înfiinţare,
scopurile, competenţele, relaţiile cu alte instituţii etc.)
Art.142 alin.(2) din Constituţie – „Curtea Constituţională se compune din
nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau înnoit”.

 uneori combinate – normă definiţie şi normă-regulă

(art.228 C.pen. – „Furtul”)
 Criteriul modului de reglementare a conduitei

CLASIFICARE
 norme imperative:
– onerative;
– prohibitive
 norme dispozitive
– permisive
– supletive
 ca principiu, este permis tot ceea ce legea nu
interzice
 Criteriul sancţiunii
CLASIFICARE

 norme punitive – cele cu sancţiunea negativă –

pedeapsa juridică, ce conferă caracterul punitiv al
normei
 norme stimulative – cu sancţiunea pozitivă – un
sistem articulat de stimulente care asigură, paralel
cu pedeapsa, eficacitatea normei de drept
(distincţii, decoraţii, recompense, etc.)